Decizia Nr.147 din 08.02.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 125¹ alin. (1), art. 149 şi art. 172 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi ale art. 51 din Legea locuinţei nr. 114/1996, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dalex Impex“ - S.R.L. cu sediul în Cluj-Napoca, în Dosarul nr. 3.942/117/2009 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 5 februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 3.942/117/2009, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 125¹ alin. (1), art. 149 şi art. 172 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi ale art. 51 din Legea locuinţei nr. 114/1996, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dalex Impex“ - S.R.L. într-o cauză având ca obiect contestaţia unui act administrativ fiscal.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că „ipotecarea unui imobil (...) constituie activitate economică, deoarece dreptul de a ipoteca a fost constituit în vederea preluării distribuţiei produselor fabricate de Nestle România S.R.L. Bucureşti, activitate economică care a adus profit subscrisei“. Pe de altă parte, susţine că încheierea de contracte de comodat între societatea comercială şi angajaţii săi cu referire la un imobil al său pentru a fi folosit ca locuinţă de serviciu nu poate fi exceptată din sfera activităţilor economice, neexistând nicio diferenţă între contractele de comodat şi de închiriere cu privire la un bun imobil pentru a justifica o diferenţiere de tratament juridic.Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 125¹ alin. (1) şi art. 149 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi art. 51 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, sunt constituţionale, iar excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal este inadmisibilă ca urmare a abrogării acestora.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 125¹ alin. (1), art. 149 şi art. 172 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, care au următoarea denumire:– Art.125¹: „Semnificaţia unor termeni şi expresii“– Art.149: „Ajustarea taxei deductibile în cazul bunurilor de capital“– Art.172 are denumirea „Produse intermediare“ şi a fost abrogat prin art. III alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 13 octombrie 2009. De asemenea, constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate şi dispoziţiile art. 51 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, care au următorul cuprins: – Art. 51: „Fondul de locuinţe de serviciu se compune din:a)locuinţe existente, care, potrivit prevederilor legale, rămân cu destinaţia de locuinţe de serviciu la data intrării în vigoare a prezentei legi;b)locuinţe noi.Condiţiile şi durata de închiriere vor fi stipulate în contractul de închiriere încheiat între părţile contractante, accesoriu la contractul de muncă.“ Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 38 (devenit art. 41 din Constituţia României, republicată) privind dreptul la muncă şi la protecţie socială, art. 41 (devenit art. 44 din Constituţia României, republicată) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 134 alin. (1) (devenit art. 135 din Constituţia României, republicată) privind libertatea comerţului. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textele de lege criticate reglementează semnificaţia unor termeni şi expresii, respectiv ajustarea taxei deductibile în cazul bunurilor de capital, noţiunea de produse intermediare, definiţia taxei pe valoarea adăugată sau modalitatea în care poate fi ajustată taxa pe valoarea adăugată sau componenţa fondului de locuinţe de serviciu, care, în raport cu criticile formulate, nu au relevanţă. Pe de altă parte, Curtea constată că autorul excepţiei nici nu motivează pretinsa încălcare a textelor invocate, simpla enumerare a textelor constituţionale nu satisface exigenţele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate“. În ceea ce priveşte art. 172 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu denumirea „Produse intermediare“, Curtea constată că, ulterior sesizării sale cu excepţia de neconstituţionalitate, acesta a fost abrogat prin art. III alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2009. Or, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta decide asupra excepţiilor privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe în vigoare ori a unei dispoziţii dint-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, astfel că excepţia cu un atare obiect a devenit inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 125¹ alin. (1) şi art. 149 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi ale art. 51 din Legea locuinţei nr. 114/1996, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dalex Impex“ - S.R.L. în Dosarul nr. 3.942/117/2009 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale. 2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dalex Impex“ - S.R.L. în Dosarul nr. 3.942/117/2009 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 februarie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu