Decizia Nr.153) din 08.02.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi ale art. 5 din Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine, excepţie ridicată din oficiu de Tribunalul Galaţi - Secţia civilă în Dosarul nr. 1.036/324/2009 al acestei instanţe, de Doris Ispan, Doris Mirela Ispan-Suciu şi Michael Ispan în Dosarul nr. 17.202/325/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia civilă, precum şi de către Matei Lecca în Dosarul nr. 1.289/110/2009 al Tribunalului Bacău - Secţia civilă.La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, Matei Lecca, personal şi asistat de avocatul Minodora Cliveti, cu delegaţie depusă la dosar, şi partea Şerban Petru Sturza, prin mandatar Didina Cosor. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.*) A se vedea opinia separată semnată de judecătorul Augustin Zegrean, formulată la Decizia nr. 1.002 din 6 noiembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007.Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că în Dosarul nr. 1.345D/2010 partea Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Galaţi a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor nr. 1.345D/2010, nr. 1.399D/2010 şi nr. 1.661D/2010, având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.399D/2010 şi nr. 1.661D/2010 la Dosarul nr. 1.345D/2010, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului Minodora Cliveti, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că art. 48 din Legea fondului funciar, în actuala sa reglementare, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 169/1997, reduce drastic sfera de aplicabilitate a acestei legi şi privează pe foştii cetăţeni români, care nu şi-au redobândit statutul de cetăţean român, de dreptul de a-şi redobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor. Aşa fiind, apreciază că Legea nr. 169/1997 reprezintă un „recul la democraţie“, iar actuala redactare a art. 48 din Legea nr. 18/1991 este anacronică, fiind în contradicţie cu noua ordine constituţională.Mandatarul Didina Cosor depune note scrise la dosar şi solicită, de asemenea, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantului Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 24 februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.036/324/2009, Tribunalul Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi ale art. 5 din Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine, excepţie ridicată, din oficiu, de către instanţa de judecată într-o cauză civilă având ca obiect fond funciar - anulare titlu de proprietate.Prin Încheierea din 4 decembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.289/110/2009, şi Încheierea din 21 ianuarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 17.202/325/2008, Tribunalul Timiş - Secţia civilă şi Tribunalul Bacău - Secţia civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Doris Ispan, Doris Mirela Ispan-Suciu şi Michael Ispan, precum şi de către Matei Lecca în cauze civile având ca obiect fond funciar.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin că prevederile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi a cele ale art. 5 din Legea nr. 312/2005 sunt neconstituţionale, în măsura în care interdicţia aplicată cetăţenilor străini de a dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor se extinde şi asupra foştilor proprietari, cetăţeni români la data preluării. În acest context, apreciază că după modificarea Constituţiei, în anul 2003, incapacităţile speciale prevăzute de art. 48 din Legea nr. 18/1991 ar trebui reapreciate, iar reparaţiile acordate trebuie raportate la calitatea de cetăţean român la data preluării, la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi la celelalte tratate semnate de România. De asemenea, arată că prin Legea fondului funciar, modificată şi completată, s-a dorit înlăturarea efectelor abuzurilor săvârşite de fostul regim faţă de toate persoanele care aveau cetăţenie română la data preluării, astfel încât este inechitabil şi discriminatoriu să se refuze reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere unora dintre foştii proprietari pe motiv că nu mai au cetăţenia română. O opinie contrară ar fi în dezacord cu dispoziţiile art. 44 alin. (3) şi art. 46 din Constituţie, precum şi cu cele ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi are efecte similare unei noi deposedări. Ca atare, condiţionarea dobândirii dreptului de proprietate de statutul de cetăţean român, după trecerea unui interval de 7 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană, contravine normelor constituţionale şi convenţionale menţionate.Tribunalul Bacău - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, arată că, având în vedere natura juridică a reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor pentru moştenitorii foştilor proprietari, decedaţi la data apariţiei Legii nr. 18/1991, şi faţă de dispoziţiile Constituţiei României din anul 1991, care interziceau cetăţenilor străini, fără nicio excepţie privind transmiterea acestui drept prin moştenire legală, să dobândească dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, interdicţia din art. 48 al Legii fondului funciar este în gravă contradicţie cu noile norme constituţionale, care garantează dreptul de moştenire legală pentru cetăţenii străini. Apreciază că această interdicţie trebuia să fie considerată abrogată de către instanţe, în temeiul art. 154 din Constituţie, întrucât nu mai era în conformitate cu noua ordine constituţională. Din acest punct de vedere, instanţa apreciază că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Constituţie.Tribunalul Timiş - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat în numeroase rânduri asupra prevederilor art. 48 din Legea nr. 18/1991, statuând că acest text de lege nu contravine Constituţiei.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 48 din Legea nr. 18/1991 şi cele ale art. 5 din Legea nr. 312/2005 sunt constituţionale. În acest sens, arată că textele de lege criticate reprezintă opţiunea legiuitorului, ele nu aduc atingere dreptului la moştenire şi sunt în deplină conformitate cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, şi cele ale art. 5 din Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005.Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991: „Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi foştii cetăţeni români care şi-au redobândit cetăţenia română, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparţinut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinaţie forestieră, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).“;– Art. 5 din Legea nr. 312/2005: „(1) Cetăţeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere la împlinirea unui termen de 7 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică fermierilor care desfăşoară activităţi independente şi sunt, după caz:a)cetăţeni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul întrun stat membru, care îşi stabilesc reşedinţa în România; b)apatrizi cu domiciliul în România.
(3) Cetăţenii statelor membre sau apatrizii cu domiciliul întrun stat membru îşi dovedesc calitatea de fermier care desfăşoară activităţi independente cu documente emise/eliberate de autorităţile competente din statul membru sau de provenienţă. Apatrizii cu domiciliul în România fac dovada acestei calităţi cu atestatul eliberat, în acest sens, de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
(4) Persoanele prevăzute la alin. (2) dobândesc dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere în aceleaşi condiţii cu cele aplicabile cetăţenilor români, de la data aderării României la Uniunea Europeană.
(5) Destinaţia terenurilor agricole, pădurilor şi a terenurilor forestiere nu poate fi schimbată pe durata perioadei de tranziţie de către persoanele prevăzute la alin. (2).“În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (3) referitoare la expropriere şi celor ale art. 46 care consacră dreptul la moştenire, precum şi art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi cu motivări similare. Astfel, cu privire la prevederile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, în jurisprudenţa sa, de exemplu Decizia nr. 879/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 17 august 2010, Curtea a reţinut că prevederile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, după caz, constituit în temeiul şi în condiţiile legii. În acest context, legea prevede categoriile de persoane îndreptăţite a formula cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dispoziţiile art. 48 stabilind posibilitatea de a solicita reconstituirea şi pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi pentru foştii cetăţeni români care şi-au redobândit cetăţenia română, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţară. Aşadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciară - şi scopul declarat al acesteia - retrocedarea către foştii proprietari sau moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de către stat -, reglementarea condiţiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptăţite, constituie opţiunea legiuitorului, condiţionarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetăţean român reprezentând o astfel de opţiune, care este pe deplin constituţională. Astfel, dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituţie, deşi nu mai prevăd in terminis interdicţia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacităţi speciale. Potrivit normei constituţionale, una dintre modalităţile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini sau apatrizi este moştenirea legală, ceea ce presupune că aceştia, după anul 2003, pot dobândi terenuri în condiţiile dreptului comun (art. 650 din Codul civil şi următoarele), Legea nr. 18/1991, republicată, fiind o lege specială care are ca destinatari doar pe cetăţenii români. Pe de altă parte, legea are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Prin urmare, nu se poate invoca, în aplicarea prevederilor Legii nr. 18/1991, garantarea şi ocrotirea constituţională a dreptului de proprietate în persoana reclamanţilor, câtă vreme aceştia nu sunt titulari ai acestui drept, ce urmează a se naşte ulterior. În ceea ce priveşte critica prevederilor art. 5 din Legea nr. 312/2005, sub aspectul condiţionării dobândirii dreptului de proprietate numai după împlinirea unui termen de 7 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană, în jurisprudenţa sa, instanţa de contencios constituţional a statuat că „exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.“ Aşa fiind, Curtea a constatat că, „departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigenţe dau expresie ordinii de drept, precum şi drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ţinut să le acorde ocrotire, în egală măsură.“ De altfel, art. 44 alin. (2) din Constituţie prevede că „Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, [...]“. Or, Curtea constată că Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine prevede tocmai aceste condiţii în care cetăţenii străini pot dobândi terenuri în România. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei, atât considerentele, cât şi soluţia pronunţată de Curte în deciziile menţionate sunt valabile şi în prezenta cauză. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi ale art. 5 din Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine, excepţie ridicată, din oficiu, de Tribunalul Galaţi - Secţia civilă în Dosarul nr. 1.036/324/2009 al acestei instanţe, de Doris Ispan, Doris Mirela Ispan-Suciu şi Michael Ispan în Dosarul nr. 17.202/325/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia civilă, precum şi de către Matei Lecca în Dosarul nr. 1.289/110/2009 al Tribunalului Bacău - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 februarie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora