DECIZIE Nr.
157 din 27 februarie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 252 din 16 aprilie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor
- judecător
Petre Ninosu -
judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Antonia Constantin - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în Romania, excepţie ridicată de Antoine
Bassmaji, Lucia Bassmaji şi Gabriel Bassmaji în Dosarul nr. 28.508/2/2005 al
Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie -Secţia de contencios administrativ.
La apelul nominal răspund, personal, autorii excepţiei,
lipsind partea Ministerul Administraţiei şi Internelor - Serviciul pentru
străini, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvantul autorilor excepţiei.
Antoine Bassmaji învederează Curţii aspecte concrete
legate de evoluţia în Romania
a activităţii profesionale şi a vieţii sale de familie.
Lucia Bassmaji arată că textul de lege criticat afectează
destinele oamenilor, influenţandu-le
în mod negativ. In acest sens, arată că străinului care este membru al unei
familii de cetăţeni romani îi sunt nesocotite drepturi garantate de Constituţia Romaniei, precum dreptul la liberă circulaţie, dreptul la muncă şi
dreptul la viaţă intimă, familială şi privată. Precizează că şi copiii
străinului, care au cetăţenie romană, sunt afectaţi de prevederile art. 70 alin. (1) lit. a) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, fiind privaţi de armonia ce
trebuie să domnească în familie. De asemenea, arată că aplicarea textului de
lege amintit nu ţine seama de interesul superior al copiilor, care trebuie să
prevaleze în toate acţiunile autorităţilor publice.
In susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate,
autorii acesteia depun la dosarul cauzei note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, considerand că textul de lege
criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorii
excepţiei.
CURTEA,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 13 septembrie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 28.508/2/2005, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios
administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în Romania, excepţie ridicată de Antoine
Bassmaji, Lucia Bassmaji şi Gabriel Bassmaji într-o cauză avand ca obiect soluţionarea recursului
împotriva sentinţei prin care Curtea de Apel Bucureşti a respins contestaţia
formulată de Antoine Bassmaji împotriva deciziei de respingere a cererii de acordare
a dreptului de şedere permanentă şi stabilire a domiciliului în Romania, dată de Ministerul Administraţiei şi
Internelor - Serviciul pentru străini.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat îngrădeşte
dreptul la liberă circulaţie, consfinţit prin art. 25 din Constituţie. In
opinia autorilor, prevederile ce constituie obiect al excepţiei nesocotesc
necesităţile obiective ale destinatarilor normei criticate, neţinand seama de posibilitatea apariţiei unor
situaţii urgente în viaţa lor familială, care să îi pună în imposibilitatea de
a respecta cerinţele impuse de aceasta, referitoare la caracterul continuu al
şederii pe teritoriul Romaniei
timp de 5 ani. In plus, consideră că se mai încalcă şi dispoziţiile art. 26
alin. (1) şi art. 48 din Constituţie, întrucat prevederile textului criticat favorizează dezbinarea familiei şi
abandonul familial, influenţand
negativ dezvoltarea psihică a copiilor. Se apreciază că toate acestea sunt
consecinţa „instabilităţii şi nesiguranţei legale a unuia dintre membrii
familiei, mai ales cand acesta
este întreţinătorul familiei". De asemenea, se mai arată că dispoziţiile
art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002
contravin prevederilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi pactelor
şi tratatelor la care Romania este parte.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de
contencios administrativ consideră că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 194/2002 sunt constituţionale. Precizează că acestea nu aduc atingere
dreptului la liberă circulaţie, garantat de Legea fundamentală, întrucat, nefiind un drept absolut, acesta
trebuie să se exercite în condiţiile stabilite de lege.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinand încheierea de
sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. i alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în Romania, republicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 201
din 8 martie 2004, modificată şi completată prin Legea nr. 482/2004, publicată
în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004. Textul de lege criticat are
următorul cuprins:
- Art. 70 alin. (1) lit. a): „Condiţii de stabilire a domiciliului în Romania
(1) Străinii îşi pot stabili domiciliul în Romania dacă îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
a) o şedere temporară continuă şi legală în ultimii
5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:
(i) şederea va fi considerată continuă atunci cand perioada de absenţă de pe
teritoriul Romaniei
este mai mică de 6 luni consecutive şi nu depăşeşte în total 10 luni pe
întreaga perioadă;
(ii) şederea va fi considerată legală atunci cand discontinuităţile între
perioadele pentru care s-a acordat succesiv dreptul de şedere sunt mai mici de
30 de zile consecutive şi nu depăşesc în total 90 de zile pe întreaga perioadă,
chiar dacă au fost sancţionaţi contravenţional."
In opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate,
textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziţii din Constituţie:
art. 18 alin. (1) care garantează dreptul cetăţenilor străini şi al apatrizilor
de a se bucura de protecţia generală a persoanelor şi a averilor, art. 20 alin.
(2) privind prioritatea reglementărilor internaţionale în domeniul drepturilor
fundamentale ale omului în raport cu legile interne, art. 25 referitor la
dreptul la liberă circulaţie al cetăţenilor, art. 26 alin. (1) care instituie
în sarcina autorităţilor obligaţia de a respecta şi ocroti viaţa intimă, familială
şi privată, art. 48 care reglementează organizarea familiei şi art. 49 alin.
(1) care instituie un regim special de protecţie şi de asistenţă a copiilor şi
tinerilor în realizarea drepturilor lor. De asemenea, autorii excepţiei au
invocat şi încălcarea prevederilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.
In plus, autorii fac referire şi la prevederile art. 1
din Codul familiei, care stabilesc ca statul ocroteşte căsătoria şi familia şi
sprijină prin măsuri economico-sociale dezvoltarea şi consolidarea familiei,
precum şi la cele ale Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea
drepturilor copilului.
Examinand excepţia de
neconstituţionalitate ridicată, Curtea observă că textul de lege criticat
reglementează una dintre
condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un cetăţean străin pentru a i se
putea recunoaşte de către autorităţile romane dreptul de a-şi stabili domiciliul pe teritoriul Romaniei. Astfel, art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 prevede că şederea
străinului pe teritoriul Romaniei
trebuie să întrunească două atribute: să fie continuă şi să fie legală. Textul
clarifică înţelesul acestor doi termeni, precizand în ce împrejurări şederea poate fi considerată continuă şi
legală.
Autorii excepţiei îşi fundamentează critica de
neconstituţionalitate, în principal, pe nesocotirea, de către prevederile
textului criticat, a dispoziţiilor constituţionale care garantează dreptul la
liberă circulaţie. Or, aşa cum însuşi textul art. 25 alin. (1) din Constituţie
prevede în fraza a doua, condiţiile exercitării acestui drept se stabilesc prin
lege. De aceea, prin chiar instituirea cerinţei menţionate, art. 70 alin. (1)
lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 apare pe deplin
constituţional, dand substanţă
exigenţei Legii fundamentale.
Condiţionarea obţinerii de către străini a dreptului de
a-şi stabili domiciliul în Romania de anumite atribute ale şederii acestora pe teritoriul statului
roman, în intervalul de timp
al ultimilor 5 ani, respectiv continuitatea şi legalitatea şederii, este impusă
de raţiuni de politică in domeniul migraţiei, de necesitatea, subordonată
cerinţelor constituţionale, a instituirii unui control eficient, dar, în
acelaşi timp, democratic, al exercitării dreptului de liberă circulaţie a
străinilor pe teritoriul Romaniei.
In ceea ce priveşte critica prin raportare la
prevederile art. 18 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că aceasta nu
poate fi reţinută, întrucat dispoziţiile
ce formează obiect al excepţiei de neconstituţionalitate nu aduc în niciun fel
atingere principiului constituţional potrivit căruia cetăţenii străini şi
apatrizii se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a averilor. Aceasta,
deoarece nu afectează valorile a căror apărare este subînţeleasă de textul
constituţional, şi anume viaţa, integritatea corporală, sănătatea, libertatea,
demnitatea şi patrimoniul străinului.
Invocarea neconcordanţei dintre textul de lege criticat
şi prevederile constituţionale ale art. 48 privind organizarea familiei şi cele
ale art. 49 alin. (1) referitoare la protecţia copiilor şi tinerilor nu
prezintă relevanţă în soluţionarea prezentei speţe, neavand incidenţă în cauză.
In fine, în ceea ce priveşte raportarea dispoziţiilor
criticate la prevederi ale Codului familiei şi ale Legii nr. 272/2004 privind
protecţia şi promovarea drepturilor copilului, Curtea constată că excedează
competenţei sale, întrucat
examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere
compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale, iar nu
compararea prevederilor mai multor legi între ele.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 194/2002 privind regimul străinilor în Romania, excepţie ridicată de Antoine Bassmaji, Lucia Bassmaji şi
Gabriel Bassmaji în Dosarul nr. 28.508/2/2005 al Inaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie - Secţia de contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 februarie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent
Valentina Bărbăteanu