Decizia Nr.1624 din 20.12.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404¹ şi ale art. 404² din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Eugenia Blaj în Dosarul nr. 33.752/299/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 894D/2011.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, având în vedere deciziile Curţii Constituţionale nr. 467 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.084 din 22 noiembrie 2004, precum şi nr. 627 din 28 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 30 iunie 2009, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a acesteia.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Decizia civilă nr. 1.149R din 9 mai 2011, pronunţată în Dosarul nr. 33.752/299/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404¹ şi ale art. 404² din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost invocată de Eugenia Blaj într-un dosar având ca obiect soluţionarea unui recurs formulat împotriva unei sentinţe civile, cererea de chemare în judecată având ca obiect o contestaţie la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia consideră că reglementările criticate sunt neconstituţionale, întrucât în faza executării silite se îngrădeşte dreptul la apărare creditorului, având în vedere că desfiinţarea actelor de executare silită nu este de natură să determine, în mod automat, restabilirea situaţiei anterioare, [cu atât mai mult cu cât restabilirea situaţiei anterioare nu presupune numai ca executarea silită să fie nelegală] pentru aceasta fiind necesară şi îndeplinirea condiţiei ca executarea silită să fie efectuată fără un drept, respectiv fără un titlu executoriu.De asemenea, se permite debitorului să obţină un titlu executoriu împotriva creditorului, fără a se recurge la competenţa de drept comun a instanţelor judecătoreşti. În plus, se mai afirmă că, pentru a se respecta principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi dreptul la un proces echitabil, este necesar ca restabilirea situaţiei anterioare să se poată dispune doar în cadrul unui proces separat, distinct.Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată, deoarece regulile de competenţă şi de procedură sunt de competenţa legiuitorului, iar prin reglementarea întoarcerii executării silite în cadrul contestaţiei la executare nu se încalcă nicio regulă sau principiu cu caracter constituţional. Dimpotrivă, reglementarea este obiectiv justificată, fiind firesc ca o executare silită anulată să nu poată produce niciun efect, nulitatea trebuind să fie în mod obligatoriu însoţită şi de înlăturarea consecinţelor produse de actul anulat.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 404¹ şi ale art. 404² din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut:– Art. 404¹: „În toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit. În cazul în care executarea silită s-a făcut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executării se va face prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizată în funcţie de rata inflaţiei, cu excepţia situaţiei când îşi găseşte aplicare art. 449.“; -Art. 404²: „În cazul în care instanţa judecătorească a desfiinţat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi asupra restabilirii situaţiei anterioare executării. Dacă instanţa care a desfiinţat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului şi nu a luat măsura restabilirii situaţiei anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanţa care rejudecă fondul. Dacă nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executării în condiţiile alin. 1 şi 2, cel îndreptăţit o va putea cere instanţei judecătoreşti competente potrivit legii.“ În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în faţa legii, art. 21 privind liberul acces la justiţie, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi, art. 129 alin. (1) privind folosirea căilor de atac. Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale atacate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 719 din 31 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 5 septembrie 2011, a reţinut că dispoziţiile art. 404¹ din Codul de procedură civilă se referă exclusiv la cazurile în care a fost desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită. Desfiinţarea acestor acte putea fi dispusă numai de instanţa judecătorească, în urma examinării temeiniciei şi legalităţii lor. La soluţionarea cererii de întoarcere a executării, de asemenea, numai instanţele judecătoreşti sunt competente să stabilească dacă cel care o solicită este sau nu îndreptăţit să obţină restituirea bunului ori a valorii luate prin executarea silită. În această privinţă, art. 404¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă prevede că «Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit». Creditorul are dreptul neîngrădit de a cere în justiţie valorificarea creanţelor sale şi, la nevoie, executarea silită a acestora, iar debitorul şi orice altă persoană interesată au dreptul să conteste, tot în justiţie, titlul executoriu şi executarea silită însăşi. Pe de altă parte, Curtea a mai statuat că procedura contestaţiei la executare asigură garanţii suficiente pentru protecţia dreptului de proprietate al tuturor părţilor implicate în proces, prin însuşi faptul că le oferă posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, în cazul admiterii contestaţiei şi desfiinţării titlului executoriu sau a însăşi executării silite, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404¹ şi ale art. 404² din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Eugenia Blaj în Dosarul nr. 33.752/299/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 decembrie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae