DECIZIE Nr. 217 din 15 mai 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 44 lit.
m) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si
stimularea ocuparii fortei de munca
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 425 din 17 iunie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Florentina Balta - procuror
Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 44 lit. m) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul
asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, exceptie
ridicata de Lenuta Hancu in Dosarul nr. 2.993/2002 al Tribunalului Covasna,
intr-un litigiu avand ca obiect o contestatie introdusa impotriva dispozitiei
Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca a Judetului Covasna.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 6 mai 2003 si au
fost consemnate in incheierea din aceeasi data, cand, avand nevoie de timp
pentru a delibera, Curtea a amanat pronuntarea la 15 mai 2003.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 27 noiembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr.
2.993/2002, Tribunalul Covasna a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 44 lit. m) din Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de
munca, exceptie ridicata de Lenuta Hancu intr-un litigiu avand ca obiect o
contestatie introdusa impotriva dispozitiei Agentiei pentru Ocuparea Fortei de
Munca a Judetului Covasna.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia a aratat
ca dispozitiile art. 44 lit. m) din Legea nr. 76/2002, in temeiul carora i s-a
refuzat acordarea indemnizatiei de somaj, incalca prevederile art. 16 alin. (1)
din Constitutie referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii si a
autoritatilor publice. De asemenea, sunt incalcate si reglementarile cuprinse
in art. 20 - 22 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr.
168/1988, care, fiind ratificata prin Legea nr. 112/1992, face parte din
dreptul intern. Considera ca se afla in aceeasi situatie ca toate celelalte
categorii de cetateni cu drept la indemnizatia de somaj, dar ca i s-a refuzat
acordarea acesteia pentru ca a fost admisa intr-o forma de invatamant superior
la distanta, situatie care nu este prevazuta de reglementarile internationale
drept motiv pentru a i se putea refuza, suspenda sau diminua indemnizatia
pentru somaj.
Tribunalul Covasna apreciaza ca dispozitiile art. 44 lit. m) din Legea nr.
76/2002 "nu sunt constitutionale, intrucat este de principiu ca dreptul la
invatatura este un drept constitutional si nu poate fi motiv pentru decaderea
din exercitiul unui alt drept prevazut in Constitutie, acela al ajutorului de
somaj".
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea,
potrivit dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile
ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul
Poporului.
Guvernul considera ca exceptia ridicata este inadmisibila, intrucat
"critica sustinuta de autoarea exceptiei priveste, in realitate, aspecte
ce tin de modul de aplicare a dispozitiilor referitoare la stabilirea dreptului
la indemnizatia de somaj, prevazute in cuprinsul Legii nr. 76/2002, cu
modificarile si completarile ulterioare, iar nu aspecte de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 44 lit. m) din aceasta lege".
Pentru a formula aceasta concluzie, Guvernul are in vedere ca, potrivit
sustinerilor autorului exceptiei, dispozitiile legale criticate "au
aplicabilitate numai in situatia persoanelor carora li s-a stabilit deja
dreptul la acordarea indemnizatiei de somaj, nu si persoanelor carora urmeaza a
li se stabili dreptul la acordarea indemnizatiei".
Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate prin exceptia
de neconstitutionalitate sunt constitutionale. Cu toate ca dreptul la ajutorul
de somaj este un drept legal si constitutional, totusi, pentru a putea
beneficia de acest drept, somerii trebuie sa indeplineasca o serie de conditii,
printre care si cea prevazuta de art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
76/2002, respectiv incetarea contractului de munca din motive neimputabile lor.
Or, in speta, contractul de munca al autorului exceptiei fiind incheiat pe
durata determinata, acesta a incetat ca urmare a implinirii termenului pentru
care a fost incheiat, neputandu-se retine nici o culpa a institutiei de
invatamant pentru neprelungirea contractului de munca. De altfel, art. 44 din
lege dispune cu privire la incetarea platii indemnizatiei de somaj ca urmare a
intervenirii unora dintre cauzele prevazute de acest text de lege, iar
beneficiarul unui contract de munca pe durata determinata cunostea, la data
incheierii acestui contract, riscul imposibilitatii prelungirii lui.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
44 lit. m) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si
stimularea ocuparii fortei de munca, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, dispozitii care au urmatoarea
redactare:
"Incetarea platii indemnizatiilor de somaj acordate beneficiarilor are
loc dupa cum urmeaza: [...]
m) la data admiterii intr-o forma de invatamant."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Cetatenii
sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara
discriminari", precum si reglementarile cuprinse in art. 20 din
Constitutie si in art. 20 - 22 din Conventia nr. 168 privind promovarea angajarii
si protectia contra somajului, adoptata la 21 iunie 1988, la Geneva, de
Conferinta generala a Organizatiei Internationale a Muncii, ratificata de
Romania prin Legea nr. 112/1992, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 302 din 25 noiembrie 1992.
In art. 20 - 22 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr.
168/1988 sunt prevazute, in mod limitativ, situatiile in care
"Indemnizatiile la care ar fi avut dreptul o persoana protejata in caz de
somaj total sau partial [...] pot fi refuzate, suprimate, suspendate sau reduse
intr-un mod stabilit [...]".
I. Cu privire la admisibilitatea exceptiei de neconstitutionalitate
ridicate, Curtea nu poate retine teza formulata in punctul de vedere al
Guvernului, potrivit caruia exceptia este inadmisibila, deoarece solutionarea
cauzei de fond nu depinde de dispozitiile criticate, in sensul art. 23 alin.
(1) teza finala din Legea nr. 47/1992, republicata. In acest punct de vedere
s-a sustinut ca admiterea intr-o forma de invatamant constituie motiv de
"incetare a platii indemnizatiilor de somaj", iar autorul exceptiei
nu s-ar afla intr-o asemenea situatie, ci in aceea a neacordarii, de la
inceput, a acestei indemnizatii, datorita dobandirii calitatii de student
inainte de solicitarea acordarii ajutorului de somaj.
Cu privire la acest aspect, Curtea retine ca, potrivit art. 16 lit. a) din
Legea nr. 76/2002, "Beneficiari ai prevederilor prezentei legi sunt
persoanele in cautarea unui loc de munca, aflate in una dintre urmatoarele
situatii: a) au devenit someri in sensul prevederilor art. 5 pct. IV lit. c)
[...]", iar la art. 5 pct. IV este definita ca somer "persoana care
indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: [...] c) nu are loc de munca, nu
realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii
venituri mai mici decat indemnizatia de somaj ce i s-ar cuveni potrivit
prezentei legi".
Potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, "Somerii prevazuti
la art. 16 lit. a) sunt persoanele care se pot gasi in una dintre urmatoarele
situatii: a) le-a incetat contractul individual de munca din motive
neimputabile lor [...]".
Legea nu distinge intre contractele de munca incheiate pe durata
nedeterminata si cele incheiate pe durata determinata, conditia comuna fiind
incetarea acestora din motive neimputabile salariatului, posibil beneficiar al
indemnizatiei de somaj. Neprelungirea unui contract individual de munca,
incheiat pe durata determinata, poate fi motivata atat de cauze imputabile, cat
si de cauze neimputabile salariatului.
De acelasi tratament legal beneficiaza si persoanele carora "le-a
incetat activitatea desfasurata exclusiv pe baza conventiei civile",
potrivit art. 17 alin. (1) lit. k). Legea permite asigurarea pentru somaj si a
persoanelor neincadrate in munca, in nici o activitate si care nu realizeaza
nici venituri (art. 22), prima conditie pentru acordarea indemnizatiei de somaj
fiind realizarea unui stagiu minim de cotizare, prevazut in art. 34 alin. (1)
lit. a).
Asadar, Legea nr. 76/2002 are in vedere, prin toate dispozitiile sale, si
persoanele care se pot angaja in munca doar pe durata determinata ori sunt
angajati sezonieri. Incadrarea in munca pe o durata mai mare de 12 luni
constituie motiv de incetare a platii indemnizatiei de somaj [art. 44 lit. a)],
iar incadrarea in munca pe o perioada determinata mai mica de 12 luni
constituie motiv de suspendare a platii, potrivit art. 45 alin. (1) lit. c).
Curtea retine ca motivele incetarii contractului individual de munca si
cele ale neincadrarii in munca, daca acestea sunt sau nu sunt imputabile
persoanei care solicita acordarea indemnizatiei de somaj, indeplinirea tuturor
conditiilor cumulative sau speciale, pentru ca persoana respectiva sa poata fi
incadrata in categoria somerilor si pentru a putea beneficia de indemnizatie de
somaj, sunt imprejurari de fapt ale caror cercetare si stabilire intra in
competenta autoritatilor cu atributii in legatura cu aplicarea Legii nr.
76/2002, iar in caz de conflict, in competenta instantelor judecatoresti,
urmand ca, in baza situatiei de fapt corect stabilite, sa aplice in mod
corespunzator dispozitiile Legii nr. 76/2002.
De asemenea, Curtea constata ca admiterea intr-o forma de invatamant nu
este prevazuta ca motiv de refuz sau de diminuare a indemnizatiei pentru somaj
in nici o reglementare cuprinsa in Conventia Organizatiei Internationale a
Muncii nr. 168/1988.
In concluzie, avand in vedere ca, de principiu, orice motiv de incetare a
unui drept preexistent constituie si motiv de neacordare ab initio a dreptului
respectiv, Curtea retine ca exceptia de neconstitutionalitate este admisibila
in sensul art. 23 alin. (1) teza finala din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, deoarece
solutionarea cauzei in care s-a ridicat exceptia de fata depinde in mod direct
de dispozitiile art. 44 lit. m) din Legea nr. 76/2002.
II. In vederea examinarii pe fond a exceptiei de neconstitutionalitate ce
formeaza obiectul prezentei cauze, Curtea retine ca o dispozitie restrictiva
similara, insa mai putin severa, a existat si in legea anterioara, respectiv in
Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor
profesionala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 257
din 14 septembrie 1994. In art. 6 alin. (1) lit. e) din acel act normativ se
prevedea ca "nu beneficiaza de ajutor de somaj sau de ajutor de
reintegrare profesionala [...] absolventii invatamantului liceal care urmeaza
forme superioare de pregatire profesionala, indiferent de forma acesteia si de
durata ei". Aceste dispozitii legale au fost supuse controlului de
constitutionalitate, iar Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 81 din 19 mai
1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 220 din 16 iunie
1998, a admis exceptia ridicata si a constatat ca dispozitiile legale
respective "sunt neconstitutionale in cazul in care se aplica unei
persoane care, ca urmare a desfacerii contractului de munca dintr-o cauza
neimputabila acesteia, a devenit somer si are, potrivit legii, dreptul la
ajutor de somaj".
In acea decizie Curtea a retinut ca dreptul la ajutorul de somaj este nu
numai un drept legal, ci si constitutional, prevazut in art. 43 alin. (2) din
Legea fundamentala, iar privarea de ajutorul de somaj a somerilor ce urmeaza
cursurile unei institutii de invatamant superior constituie o discriminare in
sensul art. 16 alin. (1) din Constitutie privind egalitatea cetatenilor in fata
legii sau a autoritatilor publice, fara privilegii sau discriminari.
Principiul egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice se aplica,
prin natura lui, tuturor drepturilor si libertatilor consacrate prin
Constitutie sau lege. Acest principiu este, de altfel, prevazut si in art. 14
din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale
si a fost consacrat si in practica jurisdictionala a Curtii Europene a
Drepturilor Omului. Astfel, in cauza Marckx contra Belgiei, 1979, Curtea
Europeana a retinut, in temeiul articolului sus-mentionat, ca orice diferenta
de tratament facuta de stat intre indivizi aflati in situatii analoage trebuie
sa-si gaseasca o justificare obiectiva si rezonabila. Faptul ca un somer
urmeaza cursurile unei institutii de invatamant superior nu constituie o
justificare obiectiva si rezonabila pentru decaderea sa din dreptul la plata
ajutorului de somaj, care este un drept constitutional.
De principiu, exercitiul unui drept constitutional, cum este dreptul la
invatatura, nu poate reprezenta un motiv de decadere din exercitiul altui drept
constitutional care este ajutorul de somaj. De asemenea, acest motiv nu se
incadreaza in nici una dintre ipotezele prevazute la art. 49 alin. (1) din
Constitutie pentru restrangerea exercitiului unor drepturi.
In cauza de fata, textul criticat este mai restrictiv decat cel prevazut de
Legea nr. 1/1991, deoarece vechea reglementare se referea numai la absolventii
invatamantului liceal care urmeaza forme superioare de pregatire profesionala,
in timp ce textul legal actual nu face nici o distinctie intre diferitele forme
de invatamant la care sunt admisi beneficiarii indemnizatiei de somaj,
prevazand incetarea platii acesteia in toate cazurile.
De altfel, aceasta dispozitie apare ca fiind potrivnica si scopului
declarat al Legii nr. 76/2002, care prevede, in art. 3 lit. b) si e), ca are
drept obiectiv "incadrarea sau reincadrarea in munca a persoanelor in
cautarea unui loc de munca" si "stimularea somerilor in vederea
ocuparii unui loc de munca", iar in cap. V, denumit "Masuri pentru
stimularea ocuparii fortei de munca", se stabileste ca formarea si
perfectionarea profesionala reprezinta una dintre prioritatile politicii de
combatere a somajului.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al
art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de
voturi,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Admite exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 44 lit. m)
din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea
ocuparii fortei de munca si constata ca acestea sunt neconstitutionale.
Exceptia a fost ridicata de Lenuta Hancu in Dosarul nr. 2.993/2002 al
Tribunalului Covasna.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 15 mai 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Madalina Stefania Diaconu