DECIZIE   Nr. 217 din 15 mai 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 44 lit. m) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca

ACT EMIS DE:                CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 425 din 17 iunie 2003

    Nicolae Popa              - presedinte
    Costica Bulai             - judecator
    Nicolae Cochinescu        - judecator
    Constantin Doldur         - judecator
    Kozsokar Gabor            - judecator
    Petre Ninosu              - judecator
    Serban Viorel Stanoiu     - judecator
    Lucian Stangu             - judecator
    Ioan Vida                 - judecator
    Florentina Balta          - procuror
    Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 44 lit. m) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, exceptie ridicata de Lenuta Hancu in Dosarul nr. 2.993/2002 al Tribunalului Covasna, intr-un litigiu avand ca obiect o contestatie introdusa impotriva dispozitiei Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca a Judetului Covasna.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 6 mai 2003 si au fost consemnate in incheierea din aceeasi data, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amanat pronuntarea la 15 mai 2003.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 27 noiembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 2.993/2002, Tribunalul Covasna a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 44 lit. m) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, exceptie ridicata de Lenuta Hancu intr-un litigiu avand ca obiect o contestatie introdusa impotriva dispozitiei Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca a Judetului Covasna.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia a aratat ca dispozitiile art. 44 lit. m) din Legea nr. 76/2002, in temeiul carora i s-a refuzat acordarea indemnizatiei de somaj, incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice. De asemenea, sunt incalcate si reglementarile cuprinse in art. 20 - 22 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 168/1988, care, fiind ratificata prin Legea nr. 112/1992, face parte din dreptul intern. Considera ca se afla in aceeasi situatie ca toate celelalte categorii de cetateni cu drept la indemnizatia de somaj, dar ca i s-a refuzat acordarea acesteia pentru ca a fost admisa intr-o forma de invatamant superior la distanta, situatie care nu este prevazuta de reglementarile internationale drept motiv pentru a i se putea refuza, suspenda sau diminua indemnizatia pentru somaj.
    Tribunalul Covasna apreciaza ca dispozitiile art. 44 lit. m) din Legea nr. 76/2002 "nu sunt constitutionale, intrucat este de principiu ca dreptul la invatatura este un drept constitutional si nu poate fi motiv pentru decaderea din exercitiul unui alt drept prevazut in Constitutie, acela al ajutorului de somaj".
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul considera ca exceptia ridicata este inadmisibila, intrucat "critica sustinuta de autoarea exceptiei priveste, in realitate, aspecte ce tin de modul de aplicare a dispozitiilor referitoare la stabilirea dreptului la indemnizatia de somaj, prevazute in cuprinsul Legii nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, iar nu aspecte de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 44 lit. m) din aceasta lege". Pentru a formula aceasta concluzie, Guvernul are in vedere ca, potrivit sustinerilor autorului exceptiei, dispozitiile legale criticate "au aplicabilitate numai in situatia persoanelor carora li s-a stabilit deja dreptul la acordarea indemnizatiei de somaj, nu si persoanelor carora urmeaza a li se stabili dreptul la acordarea indemnizatiei".
    Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate prin exceptia de neconstitutionalitate sunt constitutionale. Cu toate ca dreptul la ajutorul de somaj este un drept legal si constitutional, totusi, pentru a putea beneficia de acest drept, somerii trebuie sa indeplineasca o serie de conditii, printre care si cea prevazuta de art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 76/2002, respectiv incetarea contractului de munca din motive neimputabile lor. Or, in speta, contractul de munca al autorului exceptiei fiind incheiat pe durata determinata, acesta a incetat ca urmare a implinirii termenului pentru care a fost incheiat, neputandu-se retine nici o culpa a institutiei de invatamant pentru neprelungirea contractului de munca. De altfel, art. 44 din lege dispune cu privire la incetarea platii indemnizatiei de somaj ca urmare a intervenirii unora dintre cauzele prevazute de acest text de lege, iar beneficiarul unui contract de munca pe durata determinata cunostea, la data incheierii acestui contract, riscul imposibilitatii prelungirii lui.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 44 lit. m) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, dispozitii care au urmatoarea redactare:
    "Incetarea platii indemnizatiilor de somaj acordate beneficiarilor are loc dupa cum urmeaza: [...]
    m) la data admiterii intr-o forma de invatamant."
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari", precum si reglementarile cuprinse in art. 20 din Constitutie si in art. 20 - 22 din Conventia nr. 168 privind promovarea angajarii si protectia contra somajului, adoptata la 21 iunie 1988, la Geneva, de Conferinta generala a Organizatiei Internationale a Muncii, ratificata de Romania prin Legea nr. 112/1992, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 302 din 25 noiembrie 1992.
    In art. 20 - 22 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 168/1988 sunt prevazute, in mod limitativ, situatiile in care "Indemnizatiile la care ar fi avut dreptul o persoana protejata in caz de somaj total sau partial [...] pot fi refuzate, suprimate, suspendate sau reduse intr-un mod stabilit [...]".
    I. Cu privire la admisibilitatea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, Curtea nu poate retine teza formulata in punctul de vedere al Guvernului, potrivit caruia exceptia este inadmisibila, deoarece solutionarea cauzei de fond nu depinde de dispozitiile criticate, in sensul art. 23 alin. (1) teza finala din Legea nr. 47/1992, republicata. In acest punct de vedere s-a sustinut ca admiterea intr-o forma de invatamant constituie motiv de "incetare a platii indemnizatiilor de somaj", iar autorul exceptiei nu s-ar afla intr-o asemenea situatie, ci in aceea a neacordarii, de la inceput, a acestei indemnizatii, datorita dobandirii calitatii de student inainte de solicitarea acordarii ajutorului de somaj.
    Cu privire la acest aspect, Curtea retine ca, potrivit art. 16 lit. a) din Legea nr. 76/2002, "Beneficiari ai prevederilor prezentei legi sunt persoanele in cautarea unui loc de munca, aflate in una dintre urmatoarele situatii: a) au devenit someri in sensul prevederilor art. 5 pct. IV lit. c) [...]", iar la art. 5 pct. IV este definita ca somer "persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: [...] c) nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj ce i s-ar cuveni potrivit prezentei legi".
    Potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, "Somerii prevazuti la art. 16 lit. a) sunt persoanele care se pot gasi in una dintre urmatoarele situatii: a) le-a incetat contractul individual de munca din motive neimputabile lor [...]".
    Legea nu distinge intre contractele de munca incheiate pe durata nedeterminata si cele incheiate pe durata determinata, conditia comuna fiind incetarea acestora din motive neimputabile salariatului, posibil beneficiar al indemnizatiei de somaj. Neprelungirea unui contract individual de munca, incheiat pe durata determinata, poate fi motivata atat de cauze imputabile, cat si de cauze neimputabile salariatului.
    De acelasi tratament legal beneficiaza si persoanele carora "le-a incetat activitatea desfasurata exclusiv pe baza conventiei civile", potrivit art. 17 alin. (1) lit. k). Legea permite asigurarea pentru somaj si a persoanelor neincadrate in munca, in nici o activitate si care nu realizeaza nici venituri (art. 22), prima conditie pentru acordarea indemnizatiei de somaj fiind realizarea unui stagiu minim de cotizare, prevazut in art. 34 alin. (1) lit. a).
    Asadar, Legea nr. 76/2002 are in vedere, prin toate dispozitiile sale, si persoanele care se pot angaja in munca doar pe durata determinata ori sunt angajati sezonieri. Incadrarea in munca pe o durata mai mare de 12 luni constituie motiv de incetare a platii indemnizatiei de somaj [art. 44 lit. a)], iar incadrarea in munca pe o perioada determinata mai mica de 12 luni constituie motiv de suspendare a platii, potrivit art. 45 alin. (1) lit. c).
    Curtea retine ca motivele incetarii contractului individual de munca si cele ale neincadrarii in munca, daca acestea sunt sau nu sunt imputabile persoanei care solicita acordarea indemnizatiei de somaj, indeplinirea tuturor conditiilor cumulative sau speciale, pentru ca persoana respectiva sa poata fi incadrata in categoria somerilor si pentru a putea beneficia de indemnizatie de somaj, sunt imprejurari de fapt ale caror cercetare si stabilire intra in competenta autoritatilor cu atributii in legatura cu aplicarea Legii nr. 76/2002, iar in caz de conflict, in competenta instantelor judecatoresti, urmand ca, in baza situatiei de fapt corect stabilite, sa aplice in mod corespunzator dispozitiile Legii nr. 76/2002.
    De asemenea, Curtea constata ca admiterea intr-o forma de invatamant nu este prevazuta ca motiv de refuz sau de diminuare a indemnizatiei pentru somaj in nici o reglementare cuprinsa in Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 168/1988.
    In concluzie, avand in vedere ca, de principiu, orice motiv de incetare a unui drept preexistent constituie si motiv de neacordare ab initio a dreptului respectiv, Curtea retine ca exceptia de neconstitutionalitate este admisibila in sensul art. 23 alin. (1) teza finala din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, deoarece solutionarea cauzei in care s-a ridicat exceptia de fata depinde in mod direct de dispozitiile art. 44 lit. m) din Legea nr. 76/2002.
    II. In vederea examinarii pe fond a exceptiei de neconstitutionalitate ce formeaza obiectul prezentei cauze, Curtea retine ca o dispozitie restrictiva similara, insa mai putin severa, a existat si in legea anterioara, respectiv in Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 257 din 14 septembrie 1994. In art. 6 alin. (1) lit. e) din acel act normativ se prevedea ca "nu beneficiaza de ajutor de somaj sau de ajutor de reintegrare profesionala [...] absolventii invatamantului liceal care urmeaza forme superioare de pregatire profesionala, indiferent de forma acesteia si de durata ei". Aceste dispozitii legale au fost supuse controlului de constitutionalitate, iar Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 81 din 19 mai 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 220 din 16 iunie 1998, a admis exceptia ridicata si a constatat ca dispozitiile legale respective "sunt neconstitutionale in cazul in care se aplica unei persoane care, ca urmare a desfacerii contractului de munca dintr-o cauza neimputabila acesteia, a devenit somer si are, potrivit legii, dreptul la ajutor de somaj".
    In acea decizie Curtea a retinut ca dreptul la ajutorul de somaj este nu numai un drept legal, ci si constitutional, prevazut in art. 43 alin. (2) din Legea fundamentala, iar privarea de ajutorul de somaj a somerilor ce urmeaza cursurile unei institutii de invatamant superior constituie o discriminare in sensul art. 16 alin. (1) din Constitutie privind egalitatea cetatenilor in fata legii sau a autoritatilor publice, fara privilegii sau discriminari.
    Principiul egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice se aplica, prin natura lui, tuturor drepturilor si libertatilor consacrate prin Constitutie sau lege. Acest principiu este, de altfel, prevazut si in art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si a fost consacrat si in practica jurisdictionala a Curtii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, in cauza Marckx contra Belgiei, 1979, Curtea Europeana a retinut, in temeiul articolului sus-mentionat, ca orice diferenta de tratament facuta de stat intre indivizi aflati in situatii analoage trebuie sa-si gaseasca o justificare obiectiva si rezonabila. Faptul ca un somer urmeaza cursurile unei institutii de invatamant superior nu constituie o justificare obiectiva si rezonabila pentru decaderea sa din dreptul la plata ajutorului de somaj, care este un drept constitutional.
    De principiu, exercitiul unui drept constitutional, cum este dreptul la invatatura, nu poate reprezenta un motiv de decadere din exercitiul altui drept constitutional care este ajutorul de somaj. De asemenea, acest motiv nu se incadreaza in nici una dintre ipotezele prevazute la art. 49 alin. (1) din Constitutie pentru restrangerea exercitiului unor drepturi.
    In cauza de fata, textul criticat este mai restrictiv decat cel prevazut de Legea nr. 1/1991, deoarece vechea reglementare se referea numai la absolventii invatamantului liceal care urmeaza forme superioare de pregatire profesionala, in timp ce textul legal actual nu face nici o distinctie intre diferitele forme de invatamant la care sunt admisi beneficiarii indemnizatiei de somaj, prevazand incetarea platii acesteia in toate cazurile.
    De altfel, aceasta dispozitie apare ca fiind potrivnica si scopului declarat al Legii nr. 76/2002, care prevede, in art. 3 lit. b) si e), ca are drept obiectiv "incadrarea sau reincadrarea in munca a persoanelor in cautarea unui loc de munca" si "stimularea somerilor in vederea ocuparii unui loc de munca", iar in cap. V, denumit "Masuri pentru stimularea ocuparii fortei de munca", se stabileste ca formarea si perfectionarea profesionala reprezinta una dintre prioritatile politicii de combatere a somajului.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Admite exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 44 lit. m) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca si constata ca acestea sunt neconstitutionale. Exceptia a fost ridicata de Lenuta Hancu in Dosarul nr. 2.993/2002 al Tribunalului Covasna.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 15 mai 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Madalina Stefania Diaconu