DECIZIE Nr. 225 din 16 noiembrie 2000
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 din
Legea nr. 25/1969 privind regimul strainilor
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 40 din 23 ianuarie 2001

Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 25/1969 privind regimul strainilor,
exceptie ridicata de Matar Doureid in Dosarul nr. 299/2000 al Curtii Supreme de
Justitie - Sectia de contencios administrativ.
La apelul nominal a raspuns avocat Constantin Zarnescu pentru autorul
exceptiei, lipsind celelalte parti fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita, si anume: Ministerul de Interne si Directia generala de
pasapoarte, straini si probleme de migrari.
Cauza fiind in stare de judecata, avocatul autorului exceptiei arata ca
dispozitiile art. 20 din Legea nr. 25/1969 contravin prevederilor
constitutionale ale art. 19 alin. (3). De asemenea, sunt invocate prevederile
art. 150 alin. (1) din Constitutie, apreciindu-se ca dispozitiile legale
criticate sunt abrogate. In concluzie se solicita admiterea exceptiei de
neconstitutionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public solicita admiterea exceptiei, deoarece
considera ca art. 20 din Legea nr. 25/1969 este abrogat prin efectul art. 150
alin. (1) din Constitutie, fiind contrar prevederilor constitutionale ale art.
19 privind extradarea si expulzarea.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 5 mai 2000, pronuntata in Dosarul nr. 299/2000, Curtea
Suprema de Justitie - Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20
din Legea nr. 25/1969, exceptie ridicata de Matar Doureid.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prin art. 20
din Legea nr. 25/1969 este incalcat art. 19 alin. (3) din Constitutie, care
prevede ca expulzarea sau extradarea se hotaraste de justitie. De aceea se
considera ca dispozitiile art. 20 din Legea nr. 25/1969 sunt abrogate in
temeiul art. 150 alin. (1) din Constitutie, abrogarea fiind rezultatul
contrarietatii textului de lege criticat cu prevederile Legii fundamentale.
Curtea Suprema de Justitie - Sectia de contencios administrativ,
exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia invocata este nefondata.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia este intemeiata,
deoarece dispozitiile legale criticate contravin prevederii constitutionale inscrise
in art. 19 alin. (3), astfel incat, in raport cu dispozitiile art. 150 alin.
(1) din Constitutie, ele trebuie considerate implicit abrogate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile autorului exceptiei, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Exceptia de neconstitutionalitate se refera la art. 20 din Legea nr.
25/1969 privind regimul strainilor (publicata in Buletinul Oficial, Partea I,
nr. 146 din 17 decembrie 1969), text care prevede: "Ministrul afacerilor
interne poate ridica sau limita dreptul de sedere in Romania strainului care a
incalcat legea romana, precum si aceluia care prin atitudinea sau comportarea
sa a adus prejudicii intereselor statului roman."
Autorul exceptiei considera ca prin art. 20 din Legea nr. 25/1969 au fost
incalcate dispozitiile art. 19 alin. (3) din Constitutie, potrivit carora
"Expulzarea sau extradarea se hotaraste de justitie".
Masura expulzarii presupune dreptul statului de a interzice unui strain
continuarea sederii pe teritoriul national, obligandu-l sa paraseasca
teritoriul statului in care isi are resedinta. In acest sens dreptul
international impune anumite conditii de exercitare a dreptului statului de a
expulza strainii. Astfel, de exemplu, art. 13 din Pactul international cu
privire la drepturile civile si politice, ratificat de Romania prin Decretul
nr. 212/1974, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie
1974, stabileste ca: "Un strain care se afla in mod legal pe teritoriul
unui stat parte la prezentul pact nu poate fi expulzat decat in executarea unei
decizii luate in conformitate cu legea si, daca ratiuni imperioase de
securitate nationala nu se opun, el trebuie sa aiba posibilitatea de a prezenta
considerentele care pledeaza impotriva expulzarii sale si de a obtine
reexaminarea cazului sau de catre o autoritate competenta ori de catre una sau
mai multe persoane special desemnate de aceasta autoritate, fiind reprezentat
in acest scop."
Desi in prevederile art. 20 din Legea nr. 25/1969 sunt folosite expresiile
"ridicare" sau "limitare" a dreptului de sedere in Romania
pentru strainul care a incalcat legea romana sau a adus prejudicii statului,
iar nu expresia "expulzare", art. 21 alin. (3) din aceeasi lege
permite totusi ministrului de interne sa dispuna "expulzarea"
strainului atunci cand acesta nu se conformeaza ordinului de a parasi tara.
Fata de aceasta situatie Curtea constata ca dispozitiile art. 20 din Legea
nr. 25/1969, in temeiul carora ministrul de interne poate ridica sau limita
dreptul de sedere in Romania a unui strain, pot avea ca efect expulzarea sa,
ceea ce contravine dispozitiilor art. 19 alin. (3) din Constitutie, potrivit
carora expulzarea se hotaraste de justitie.
Intrucat dispozitiile art. 20 din Legea nr. 25/1969 (act normativ
preconstitutional) sunt contrare prevederilor constitutionale, Curtea
Constitutionala constata ca acestea sunt abrogate in temeiul art. 150 alin. (1)
din Legea fundamentala, conform caruia "Legile si toate celelalte acte
normative raman in vigoare, in masura in care ele nu contravin prezentei
Constitutii".
In consecinta, exceptia de neconstitutionalitate urmeaza sa fie admisa.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 150
alin. (1) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art.
23 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Matar Doureid in
Dosarul nr. 299/2000 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia de contencios
administrativ si constata ca dispozitiile art. 20 din Legea nr. 25/1969 privind
regimul strainilor nu mai sunt in vigoare potrivit art. 150 alin. (1) din
Constitutie.
Definitiva si obligatorie.
Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
Pronuntata in sedinta publica din data de 16 noiembrie 2000.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Florentina Geangu