DECIZIE Nr.
607 din 28 aprilie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) coroborat cu art. 81
alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
strainilor în Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 413 din 17 iunie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) coroborat cu art. 81
alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România, excepţie ridicată de Yu Shengqiu în Dosarul nr. 3.992/2/2008
al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi
fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
Constituţionale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, indicând, în
acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 5 noiembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 3.992/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) coroborat cu art. 81
alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Yu
Shengqiu într-o cauză de contencios administrativ privind soluţionarea unei
plângeri formulate împotriva unei decizii de returnare de pe teritoriul
României.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale criticate încalcă,
pe de o parte, dreptul de proprietate al străinilor beneficiari ai unui drept
de şedere temporară acordat în scopul desfăşurării de activităţi comerciale şi
că, pe de altă parte, sunt lipsite de claritate şi precizie, neîndeplinind
criteriul de calitate prevăzut de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului
şi a libertăţilor fundamentale, în sensul că autorul excepţiei nu a avut o
indicare precisă asupra normelor aplicabile în situaţia sa. Astfel, din motive
neimputabile lui, acesta a înregistrat doar o simplă întârziere în demararea
procedurii pentru prelungirea dreptului de şedere, iar Oficiul Român pentru
Imigrări l-a sancţionat nu cu amendă, cum se aştepta, ci cu emiterea unei
decizii de returnare de pe teritoriul României, pe motivul şederii devenite
ilegale. Textele de lege criticate nu respectă nici principiul
proporţionalităţii şi încurajează autoritatea competentă să emită decizii
arbitrare, prin aceea că nu precizează motivele pentru care este posibilă
depăşirea perioadei aprobate de şedere. Prin aplicarea măsurii de returnare, în
astfel de condiţii, se aduc grave prejudicii proprietăţii cetăţeanului
străin, acesta realizând investiţii importante şi activităţi producătoare de
beneficii în perioada şederii sale în România.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal apreciază că
dispoziţiile legale criticate nu contravin normelor constituţionale şi
convenţionale invocate.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate
ridicată.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere că textele
de lege criticate nu pun în discuţie existenţa dreptului de proprietate invocat
şi nici nu nesocotesc exigenţele specifice normelor juridice privind calitatea
legii, stabilite în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile art. 11 alin. (1) coroborat cu art. 81 alin. (1) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România sunt
constituţionale. Limitele şi conţinutul dreptului de proprietate sunt, potrivit
art. 44 alin. (1) din Constituţie, stabilite prin lege, iar legiuitorul este
competent să reglementeze cadrul juridic pentru exercitarea atributelor
dreptului de proprietate în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele
generale sau cu interesele particulare ale altor subiecte de drept, în egală
măsură ocrotite. Totodată, textele de lege criticate indică într-un mod
suficient de clar elementele şi condiţiile necesare pentru acordarea dreptului
solicitat, nerespectarea acestora având, de asemenea, o consecinţă previzibilă,
ce rezultă clar din ansamblul prevederilor ordonanţei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 alin. (1) coroborat cu art. 81
alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 421 din 5 iunie 2008, având următorul conţinut:
- Art. 11: - Dispoziţii generale privind şederea
străinilor: „(1) Străinii aflaţi temporar în mod legal în România pot rămâne
pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de
şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere.";
-Art. 81: -Indepărtarea străinilor de pe teritoriul
României: „(1) Impotriva străinilor care au intrat ilegal, a căror şedere pe
teritoriul României a devenit ilegală, a căror viză sau drept de şedere a fost
anulat sau revocat, a acelora cărora li s-a refuzat prelungirea dreptului de
şedere temporară, a acelora cărora Ie-a încetat dreptul de şedere permanentă,
precum şi a foştilor solicitanţi de azil Oficiul Român pentru Imigrări poate
dispune măsura returnării de pe teritoriul României."
Autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor art.
44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, coroborat cu dispoziţiile art. 1 alin. (1)
din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, texte referitoare la protecţia proprietăţii.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
Constituţională constată că dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România
stabilesc regula generală potrivit căreia străinii aflaţi temporar în mod legal
în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care
încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de
şedere, regulă ce exprimă condiţia legalităţii şederii străinilor în ţara
noastră. Dispoziţiile art. 81 alin. (1) reglementează posibilitatea Oficiului
Român pentru Imigrări de a dispune măsura îndepărtării de pe teritoriul
României a străinilor care nu se află sau nu se mai află în stare de legalitate
în ţara noastră, reprezentând, aşadar, consecinţa concretă a încălcării regulii
generale stabilite la art. 11 alin. (1).
Or, Curtea a arătat prin Decizia nr. 848 din 9
octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770
din 14 noiembrie 2007, că cerinţa legalităţii prevăzută de art. 11 alin. (1)
din ordonanţa criticată este o condiţie pe deplin justificată de raţiuni de
control al fenomenului migraţionist şi care trebuie privită din prisma
prevederilor art. 4 alin. (4) din aceeaşi ordonanţă şi ale art. 1 alin. (5) din
Legea fundamentală, norme referitoare la obligaţia respectării legilor,
inclusiv de către străini. Mai mult, cu acelaşi prilej Curtea a reţinut că
normele constituţionale şi convenţionale invocate, referitoare la protecţia
proprietăţii private, nu sunt incidente în cauză.
Totodată, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 898 din
16 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
699 din 14 octombrie 2008, Curtea a reţinut că nici prevederile art. 81 alin.
(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 nu pun în discuţie
dreptul de proprietate privată şi nici garanţiile sale specifice, consacrate de
art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie şi de art. 1 paragraful 1 din Primul
Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale şi că, prin conţinutul lor normativ, dispoziţiile
examinate sunt suficient de clare şi precise încât destinatarul lor să îşi
poată adapta comportamentul condiţiilor cerut de lege şi să înţeleagă
consecinţele nerespectării ei.
Curtea constată că în cauză nu au intervenit elemente
noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei amintite, astfel că atât
soluţia, cât şi considerentele care au fundamentat-o îşi menţin valabilitatea.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 11 alin. (1) coroborat cu art. 81 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România,
excepţie ridicată de Yu Shengqiu în Dosarul nr. 3.992/2/2008 al Curţii de Apel
Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 aprilie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi