HOTARARE Nr. 498 din 18 aprilie 2003
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 324 din 14 mai 2003
In temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 51^1 din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1
Se aproba Normele metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, prevazute in anexa care face parte integranta
din prezenta hotarare.
Art. 2
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice
centrale, prefectii, presedintii consiliilor judetene, primarii, precum si
entitatile implicate in restituirea in natura sau acordarea altor masuri
reparatorii stabilite de lege pentru imobilele preluate in mod abuziv vor duce
la indeplinire dispozitiile prezentei hotarari.
Art. 3
(1) Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga art. 1 - 15
din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 614/2001, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 379 din 11 iulie 2001, precum si
orice alte dispozitii contrare.
(2) Deciziile sau dispozitiile emise cu respectarea prevederilor cuprinse
la art. 1 - 15 din normele metodologice aprobate prin Hotararea Guvernului nr.
614/2001 isi pastreaza deplina valabilitate.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmanca
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
Ministrul Autoritatii pentru Privatizare
si Administrarea Participatiilor Statului,
Ovidiu Tiberiu Musetescu
Ministrul industriei si resurselor,
Dan Ioan Popescu
ANEXA 1
NORME METODOLOGICE
de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Prezentele norme metodologice vizeaza aplicarea unitara a prevederilor
Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod
abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si
completarile ulterioare, denumita in continuare lege, si totodata urgentarea
aplicarii sale prin clarificarea unor concepte si situatii juridice izvorate in
cadrul procedurilor administrative de solutionare a notificarilor depuse de
persoanele indreptatite.
CAP. 1
Principiile de solutionare a notificarilor
1. In procesul de solutionare a notificarilor depuse de persoanele indreptatite
institutiile si persoanele implicate in executarea legii vor avea in vedere
respectarea urmatoarelor principii si proceduri necesare aplicarii corecte si
unitare a legii:
a) prevalenta restituirii in natura in conformitate cu prevederile art. 1
alin. (1), ale art. 7 si ale art. 9 alin. (1) din lege a imobilelor pentru care
s-au depus notificari. Numai in cazul in care aceasta masura nu este posibila
sau este expres inlaturata de la aplicare, se va proceda la acordarea
celorlalte masuri reparatorii prevazute de lege;
b) celeritatea solutionarii notificarilor pentru care, potrivit legii, s-au
depus toate actele doveditoare, conform prevederilor art. 22 si 28 din lege. In
cazul in care pentru acelasi imobil s-au depus doua sau mai multe notificari de
catre mai multe persoane care se pretind a fi indreptatite, dosarele respective
se vor conexa, urmand a se solutiona dupa ce toti solicitantii au depus actele
doveditoare sau au comunicat in mod expres ca nu mai au alte dovezi de depus.
In lipsa acestora dosarul respectiv se va solutiona numai dupa expirarea
termenului prevazut de lege pentru depunerea actelor doveditoare, respectiv
dupa data de 14 mai 2003;
c) asigurarea respectarii stabilitatii raporturilor de proprietate prin
conservarea si respectarea drepturilor dobanditorilor de buna-credinta,
potrivit prevederilor art. 18 lit. d) si implicit potrivit prevederilor art. 46
alin. (2) si (4) din lege;
d) entitatile obligate la restituire au plenitudine de competenta in
solutionarea notificarilor care fac obiectul procedurii administrative.
Obligatia de restituire se concretizeaza fie in decizia/dispozitia de
restituire, fie in oferta pentru acordarea de masuri reparatorii in echivalent,
fie in decizia/dispozitia motivata de respingere a cererii; plenitudinea de
competenta rezulta din prevederile art. 23 alin. (1) si (4) si ale art. 48 din
lege; principiul plenitudinii de competenta nu este aplicabil in cazul prevazut
de art. 16 din lege;
e) sarcina probei proprietatii si a detinerii legale a acesteia la momentul
deposedarii abuzive revine persoanei care se pretinde a fi indreptatita, in
conformitate cu prevederile art. 3 lit. a) si ale art. 22 din lege. In cazul in
care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formala a preluarii de
catre stat (de exemplu: decizia administrativa nu este gasita, iar imobilul
respectiv se regaseste in patrimoniul statului dupa data invocata ca fiind data
preluarii bunului), solutionarea notificarii se va face in functie si de acest
element - faptul ca imobilul se regaseste in patrimoniul statului constituie o
prezumtie relativa de preluare abuziva - deci, fara titlu;
f) prevederile legii au caracter de complinire in raport cu alte acte
normative reparatorii speciale anterioare si, in masura in care acestea din
urma contin alte masuri, prevederile legii se aplica cu prioritate in raport cu
respectivele masuri. De asemenea, masurile reparatorii prevazute de lege
prevaleaza asupra altor proceduri care tind sa inlature de la restituirea in
natura bunuri care fac obiectul acesteia (de exemplu: incepand cu data intrarii
in vigoare a legii, imobilele preluate in mod abuziv nu pot intra in averea
debitorului in cazul declansarii procedurii falimentului, potrivit prevederilor
Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; indisponibilizarile
generate de calificarea regimului de proprietate prin actele subsidiare emise
in temeiul Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic
al acesteia, cu completarile ulterioare, se mentin numai in masura in care
acestea fac obiectul procedurii prevazute de art. 16 din lege).
2. Persoanele si entitatile implicate in executarea legii vor avea in
vedere respectarea reglementarilor referitoare la proprietate cuprinse in
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si
a protocoalelor aditionale la aceasta conventie, ratificata de Romania prin
Legea nr. 30/1994.
Prezinta relevanta deosebita pentru domeniul de aplicare al Legii nr.
10/2001 respectarea exigentelor art. 1 din Primul protocol aditional la
Conventie, potrivit caruia:
"Art. 1
Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor
sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decat pentru cauza de
utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si principiile generale de
drept international.
Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului pe care il au statele de
a pune in vigoare legi pe care le considera necesare pentru a reglementa
folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata
impozitelor sau altor contributii ori amenzi."
CAP. 2
Norme metodologice de aplicare, raportate la fiecare articol din lege
In intelesul prezentelor norme metodologice, sintagmele si formularile
prevazute de lege au urmatoarele semnificatii:
- unitate detinatoare este fie entitatea cu personalitate juridica care
exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica sau privata cu
privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau
orice alta institutie publica), fie entitatea cu personalitate juridica care
are inregistrat in patrimoniul sau, indiferent de titlul cu care a fost inregistrat
bunul care face obiectul legii (regii autonome, societati/companii nationale si
societati comerciale cu capital de stat, organizatii cooperatiste);
- entitatea investita cu solutionarea notificarii este, dupa caz, unitatea
detinatoare sau persoana juridica abilitata de lege sa solutioneze o notificare
cu privire la un bun care nu se afla in patrimoniul sau (Autoritatea pentru
Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, Ministerul Finantelor
Publice, prefecturile, alte autoritati publice centrale sau locale implicate).
1. Art. 1 din lege:
(1) Imobilele preluate in mod abuziv de stat, de organizatiile cooperatiste
sau de orice alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, precum si cele preluate de stat in baza Legii nr. 139/1940 asupra
rechizitiilor si nerestituite se restituie, de regula in natura, in conditiile
prezentei legi.
(2) In cazurile in care restituirea in natura nu este posibila se vor
stabili masuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin
echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri ori servicii oferite in
echivalent de detinator, cu acordul persoanei indreptatite, in acordare de
actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de capital, de titluri
de valoare nominala folosite exclusiv in procesul de privatizare sau de
despagubiri banesti.
(3) Masurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate.
Norme metodologice:
1.1. Domeniul de aplicare prevazut la art. 1 alin. (1) din lege este
stabilit numai la acele preluari abuzive produse in intervalul 6 martie 1945 -
22 decembrie 1989 (denumit in continuare perioada de referinta), singura
exceptie expresa admisa de lege fiind rechizitiile efectuate in temeiul Legii
nr. 139/1940.
Invocarea oricaror alte temeiuri de preluare abuziva anterioare sau
posterioare acestei perioade de referinta nu este admisibila in cadrul
procedurii prevazute de lege.
1.2. Exceptia prevazuta de lege, respectiv Legea nr. 139/1940, este de
stricta interpretare si se refera numai la acele bunuri rechizitionate in
temeiul legii respective care se aflau si se afla situate pe teritoriul actual
al Romaniei.
1.3. Aprecierea preluarii ca fiind abuziva se va circumstantia in functie
de urmatoarele elemente:
a) incidenta "preluarii abuzive" nu este prezumata, ci, in
functie de fiecare situatie, entitatea obligata prin lege sa solutioneze
notificarea, trebuie sa aprecieze situatia respectiva ca incadrandu-se in
prevederile legii - cazurile enuntate la art. 2 alin. (1) din lege. Pentru
cazul special prevazut la art. 11 din lege situatia respectiva se incadreaza
atunci cand deposedarea s-a facut prin expropriere, preluarea fiind considerata
a fi aprioric abuziva (lipsa unor despagubiri echitabile);
b) preluarile de imobile pentru datorii, altele decat cele fiscale
(impozite neplatite de proprietar din motive independente de vointa
proprietarului), izvorate din contracte de creditare pentru construirea sau,
dupa caz, pentru achizitionarea imobilului, ca urmare a neplatii ratelor aferente
creditului respectiv de catre debitor din vina acestuia, nu se incadreaza in
categoria preluarilor abuzive; cu toate acestea, in cazul in care imobilul
preluat era grevat la data preluarii de o ipoteca constituita in favoarea
creditorului, iar ulterior aceasta ipoteca a fost radiata, in tot sau in parte,
ca urmare a unor acte normative, urmeaza a se considera ca bunul respectiv a
fost preluat abuziv de la proprietar si ca atare se poate dispune restituirea
in natura a imobilului respectiv liber de orice sarcini, potrivit art. 9 alin.
(1) din lege (indeplinirea obligatiilor izvorate din contractul de creditare
garantat cu o ipoteca nu este imputabila proprietarului, ci celui care l-a
lipsit de vocatia de a respecta contractul de creditare);
c) nu constituie preluare abuziva si deci nu fac obiectul legii urmatoarele
categorii de situatii:
(i) confiscarea unor bunuri de catre stat ca urmare a aplicarii masurii
confiscarii dispuse de instanta judecatoreasca ca pedeapsa complementara pentru
savarsirea unor infractiuni economice grave;
(ii) confiscarea unor bunuri ca urmare a savarsirii unor crime contra
umanitatii sau crime de razboi savarsite in perioada 6 septembrie 1940 - 9 mai
1945 (cum ar fi: persoanele vinovate de crime de razboi, gardieni de lagare sau
alte persoane care se incadreaza in prevederile Legii nr. 312/1945 pentru
urmarirea si sanctionarea celor vinovati de dezastrul tarii sau crime de
razboi, cu completarile ulterioare). Desi Legea nr. 312/1945, cu completarile
ulterioare, este un act normativ in temeiul caruia s-au confiscat imobile ca
pedeapsa penala complimentara, care a fost emis dupa 6 martie 1945, masurile
sanctionatorii se refera la situatii anterioare acestei date de referinta. De
aceea, in aceste cazuri nu se pot recunoaste drepturi reparatorii unor persoane
pentru fapte incriminate si de legislatia penala in vigoare (ar echivala cu
acordarea de masuri reparatorii pentru pedepse complimentare dispuse cu privire
la fapte penale grave comise in perioada dictaturii fasciste/antonesciene/hortyste);
(iii) distrugerile de constructii in timp de razboi, ca urmare a unor
bombardamente, incendii sau altele asemenea; terenurile pe care acestea s-au
aflat fac obiectul legii in conditiile prevazute la art. 10 alin. (4) din
aceasta.
1.4. Solutii privind cazul unor acte normative emise sub imperiul
Constitutiei din 1965 sau al anumitor situatii juridice conexe, prin care s-au
preluat imobile:
A. Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea constructiei de locuinte si
vanzarea de locuinte din fondul de stat catre populatie, republicata, cu
modificarile ulterioare - potrivit art. 5 din respectiva lege o persoana nu
putea avea in proprietate personala decat o singura casa de locuit, iar daca
dobandea o a doua locuinta (art. 52 alin. 1) impunea ca una dintre ele (la
alegerea proprietarului) sa fie instrainata in termen de un an de la dobandire;
daca aceasta dispozitie nu era respectata, una dintre cele doua locuinte trecea
in proprietatea statului cu plata unei despagubiri.
Pentru procedura administrativa de restituire prevazuta de lege urmeaza a
se considera ca, in ipoteza in care persoana care a dobandit o a doua locuinta
si a instrainat-o in termenul prevazut de lege catre o alta persoana,
proprietarul vanzator a fost indestulat cu pretul primit si ca atare nu se mai
pot pretinde alte masuri reparatorii. Insa, in cazul in care proprietarul
caruia ii revenea obligatia de instrainare nu a dat curs acestei obligatii si
locuinta respectiva a fost trecuta in proprietatea statului cu plata unei
despagubiri, urmeaza a se considera ca preluarea a fost abuziva si ca atare
persoana indreptatita va avea beneficiul masurilor reparatorii prevazute de
lege, cu urmatoarele distinctii:
- in ipoteza in care locuinta respectiva nu a fost instrainata de catre
stat, se poate dispune restituirea in natura cu obligatia rambursarii de catre
persoana indreptatita a despagubirii primite, actualizata cu indicele inflatiei
(chiriasii vor avea beneficiul masurilor proteguitoare prevazute de lege);
- in ipoteza in care locuinta respectiva a fost instrainata legal, se vor
acorda persoanei indreptatite celelalte masuri reparatorii prevazute de lege
pentru diferenta dintre despagubirea primita, actualizata cu indicele de
inflatie, si valoarea reala a locuintei preluate;
- in ipoteza in care decizia statului nu a fost emisa sau nu a fost emisa
corect, preluarea fiind fara titlu valabil, se vor acorda persoanei
indreptatite celelalte masuri reparatorii prevazute de lege.
B. Decretul nr. 223/1974 privind reglementarea situatiei unor bunuri - cu
privire la acest act normativ urmeaza a se face distinctia intre:
1. cazul trecerii imobilului, fara plata, in proprietatea statului cu titlu
de sanctiune pentru cei care au plecat fraudulos din tara sau care, fiind
plecati in strainatate, nu s-au inapoiat la expirarea termenului stabilit
pentru inapoierea in tara; si
2. cazul in care persoana a facut cerere de plecare definitiva din tara si
a instrainat locuinta sa catre stat.
Pentru primul caz sunt posibile doua situatii:
- in ipoteza in care locuinta respectiva nu a fost instrainata de stat
catre o terta persoana, se va dispune restituirea in natura cu obligatia
respectarii drepturilor chiriasilor prevazute de lege;
- in ipoteza in care locuinta respectiva a fost instrainata legal catre o
terta persoana, se vor acorda persoanei indreptatite celelalte masuri
reparatorii prevazute de lege.
Pentru cel de-al doilea caz stabilirea conduitei persoanei era atributul
exclusiv al acesteia, urmand a se considera ca preluarea nu a fost abuziva,
persoana fiind indestulata rezonabil prin pretul primit sau avand vocatia de a
fi indestulata rezonabil daca instraina imobilul respectiv inainte de
formalizarea intentiei de a parasi definitiv tara. In acest caz solutionarea
administrativa a cererii persoanei care se pretinde indreptatita va fi
respingerea motivata a cererii.
C. Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului si localitatilor
urbane si rurale - prezinta relevanta deosebita prevederile art. 30 si 31 din
respectiva lege, prin care s-a stabilit ca terenurile din intravilan
(perimetrul construibil) pot fi dobandite numai prin mostenire legala, iar in
caz de instrainare a constructiilor, terenul aferent acestora trecea in
proprietatea statului cu plata unei despagubiri.
Avand in vedere ca legiuitorul de dupa 1989 a solutionat aceasta problema
in favoarea dobanditorilor constructiilor, recunoscand acestora dreptul/vocatia
de a obtine titluri de proprietate pentru terenul aferent constructiei cumparate,
urmeaza a se considera ca notificarea prin care se invoca faptul ca acest act
normativ constituie preluare abuziva sa fie respinsa, cu motivatia ca aceste
situatii nu cad sub incidenta legii.
1.5. In cazul in care unitatea detinatoare sau entitatea investita cu
solutionarea notificarii apreciaza, pe baza actelor doveditoare depuse de
persoana care se pretinde indreptatita si pe baza analizei imprejurarilor de
fapt si drept ale situatiei invocate in notificare, ca:
a) preluarea nu a fost abuziva (de exemplu: s-a primit o plata rezonabila -
Decretul nr. 223/1974; imobilul s-a instrainat de catre proprietar - Legea nr.
4/1973, republicata, cu modificarile ulterioare, si altele asemenea);
b) dreptul de proprietate si calitatea de mostenitor nu sunt dovedite;
c) proprietarul nu avea vocatia de a fi persoana indreptatita potrivit
legii (de exemplu: este criminal de razboi, persoana ale carei bunuri au fost
confiscate ca pedeapsa complimentara, este renuntator si altele asemenea),
va emite o decizie motivata de respingere a notificarii. In cazul in care se
apreciaza ca notificarea respectiva a constituit un abuz din partea petentului,
devin incidente prevederile art. 40^2 si 40^3 din lege.
1.6. Decizia de respingere a notificarii, intemeiata pe motivele prevazute
la pct. 1.5, poate fi atacata de persoana care se pretinde indreptatita la
sectia civila a tribunalului in a carui circumscriptie teritoriala se afla
sediul unitatii detinatoare, prin asimilare cu ipoteza ofertei refuzate prevazuta
la art. 24 alin. (7) si (8) din lege, in termen de 30 de zile de la comunicare.
1.7. Masura reparatorie referitoare la compensarea cu alte bunuri sau
servicii oferite in echivalent, prevazuta la art. 1 alin. (2) din lege, permite
unitatii detinatoare, obligata la restituire, sa ofere persoanei indreptatite
prin compensare in echivalent orice bunuri sau servicii disponibile care sunt
acceptate de persoana indreptatita. In acest sens, unitatea detinatoare poate
propune persoanei indreptatite, ca masura reparatorie alternativa, acordarea de
bunuri: terenuri, constructii aflate pe alte amplasamente sau bunuri mobile
aflate in circuitul civil, care sunt proprietatea acesteia. In cazul
institutiilor publice care au in administrare imobile disponibile, aflate in
proprietatea publica a statului sau a unitatii administrativ-teritoriale, si se
apreciaza ca acestea pot face obiectul compensarii cu un alt imobil necesar
activitatii respectivei institutii publice, bunurile disponibile cu regim de
proprietate publica se pot dezafecta si trece in proprietatea privata a
statului sau, dupa caz, a unitatii administrativ-teritoriale, potrivit
prevederilor Legii nr. 213/1998, cu completarile ulterioare, urmand ca, o data
intrat in circuitul civil, imobilul respectiv sa fie atribuit prin compensare
ca masura reparatorie persoanei indreptatite la restituire. In aceste cazuri
decizia/dispozitia motivata de restituire prin compensare cu alt imobil in
echivalent va urma regimul prevazut la art. 24 alin. (4) din lege.
1.8. Daca unitatea detinatoare obligata la restituire este agent economic,
aceasta poate acorda in cadrul ofertei de compensare diverse servicii pe care
aceasta le presteaza in cadrul obiectului sau de activitate (cum ar fi:
construirea unei locuinte, repararea, renovarea sau intretinerea unei alte
constructii detinute de solicitant, efectuarea unor lucrari de racordare la
utilitatile publice, efectuarea de lucrari de instalatii, amenajarea unor alte
spatii detinute de persoana indreptatita ca spatii de recreere sau productie
ori altele asemenea).
1.9. In cazul compensarii cu bunuri sau servicii, decizia/dispozitia de
compensare va fi insotita de contractul de furnizare sau, dupa caz, de
contractul de prestari de servicii care urmeaza regimul contractual de drept
comun. Rezilierea contractului respectiv din vina exclusiva a unitatii obligate
la restituire atrage desfiintarea de drept a deciziei/dispozitiei de
compensare. In aceste cazuri decizia/dispozitia motivata de restituire prin
compensare cu alte bunuri sau servicii in echivalent va urma regimul prevazut
la art. 24 alin. (5) din lege.
1.10. Modele orientative ale principalelor decizii/dispozitii care se emit
in aplicarea legii sunt prevazute in anexele nr. 1, 2 si 3.
2. Art. 2 din lege:
(1) In sensul prezentei legi, prin imobile preluate in mod abuziv se
intelege:
a) imobilele nationalizate prin Legea nr. 119/1948 pentru nationalizarea
intreprinderilor industriale, bancare, de asigurari, miniere si de
transporturi, precum si cele nationalizate fara titlu valabil;
b) imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotarari
judecatoresti de condamnare pentru infractiuni de natura politica, prevazute de
legislatia penala, savarsite ca manifestare a opozitiei fata de sistemul totalitar
comunist;
c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice in baza unor acte
normative speciale adoptate in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,
precum si alte imobile donate statului, daca s-a admis actiunea in anulare sau
in constatarea nulitatii donatiei printr-o hotarare judecatoreasca definitiva
si irevocabila;
d) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor din motive
independente de vointa proprietarului sau cele considerate a fi fost
abandonate, in baza unei dispozitii administrative sau a unei hotarari
judecatoresti, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989;
e) imobilele preluate de stat in baza unor legi sau a altor acte normative
nepublicate, la data preluarii, in Monitorul Oficial sau in Buletinul Oficial;
f) imobilele preluate de stat in baza Legii nr. 139/1940 asupra
rechizitiilor si care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au
primit compensatii echitabile;
g) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este
definit la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica
si regimul juridic al acesteia;
h) orice alte imobile preluate fara titlu valabil sau fara respectarea
dispozitiilor legale in vigoare la data preluarii, precum si cele preluate fara
temei legal prin acte de dispozitie ale organelor locale ale puterii sau ale
administratiei de stat.
(2) Persoanele ale caror imobile au fost preluate fara titlu valabil isi
pastreaza calitatea de proprietar avuta la data preluarii, pe care o exercita
dupa primirea deciziei sau a hotararii judecatoresti de restituire, conform
prevederilor prezentei legi.
Norme metodologice:
2.1. Preluarile de imobile efectuate in baza Legii nr. 119/1948 pentru
nationalizarea intreprinderilor industriale, bancare, de asigurari, miniere si
de transporturi, cu modificarile ulterioare, sunt prezumate ca fiind facute cu
titlu valabil.
A. Preluarile de imobile in baza celorlalte acte normative de nationalizare
(este cazul Decretului nr. 232/1998 pentru nationalizarea unor intreprinderi de
cai ferate particulare, Decretului nr. 302/1948 pentru nationalizarea
institutiilor sanitare particulare, Decretului nr. 303/1948 pentru
nationalizarea industriei cinematografice si reglementarea comertului cu produse
cinematografice, Decretului nr. 134/1949 pentru nationalizarea unitatilor
sanitare ca: farmaciile urbane din resedinte si neresedinte de judet si centre
importante muncitoresti, laboratoare chimico-farmaceutice, drogherii
medicinale, depozite de medicamente si laboratoare de analize medicale, cu
completarile ulterioare, Decretului nr. 92/1950 pentru nationalizarea unor
imobile, cu modificarile si completarile ulterioare, Decretului nr. 418/1953
pentru nationalizarea farmaciilor particulare) sunt considerate ca fiind
preluate "cu titlu", in masura in care s-au respectat conditiile
stabilite de acestea.
B. In cazul in care entitatea notificata solutioneaza o notificare avand ca
obiect imobile care au fost preluate prin actele normative enuntate la lit. A,
aceasta este in masura sa se pronunte si cu privire la calificarea "fara
titlu", in cazul in care apreciaza ca preluarea respectiva nu s-a incadrat
in conditiile actului de nationalizare.
C. In faza administrativa de solutionare a notificarilor unitatea
detinatoare nu este tinuta a respecta eventuale calificari cuprinse in decizii
sau hotarari ale instantelor judecatoresti dispuse in alte cauze similare.
D. In cazul in care persoana indreptatita, desi a optat pentru procedura
administrativa de restituire prevazuta de lege, invoca si prezinta o hotarare
judecatoreasca definitiva si irevocabila care vizeaza imobilul notificat pentru
restituire in natura prin care s-a stabilit, in temeiul art. 6 alin. (3) din
Legea nr. 213/1998, cu completarile ulterioare, ca preluarea s-a facut
"fara titlu" sau "fara titlu valabil", unitatea notificata
este obligata sa respecte calificarea respectiva sau, dupa caz, sa puna in
executare hotararea judecatoreasca imediat.
E. In cazul in care, pentru imobilul notificat de catre o persoana care se
pretinde indreptatita, exista o hotarare judecatoreasca definitiva si
irevocabila, prin care s-a admis actiunea in revendicare a unei alte persoane,
unitatea notificata este obligata sa respinga notificarea respectiva pentru acest
motiv si, dupa caz, sa puna in executare respectiva hotarare judecatoreasca
imediat.
2.2. La art. 2 alin. (1) lit. b) din lege invocarea existentei unei
"infractiuni de natura politica" implica depunerea ca act doveditor a
hotararii judecatoresti de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni de
natura politica, care a prevazut ca masura complimentara confiscarea averii. In
aceste cazuri entitatea obligata la restituire va analiza si va aprecia
incidenta beneficiului legii in functie de circumstantele concrete ale fiecarui
caz, prin raportarea infractiunii invocate in textul hotararii de condamnare la
prevederile constitutionale actuale si la ordinea juridica actuala. Prezinta
forta probanta numai originalul sau copia legalizata a hotararii judecatoresti
invocate.
2.3. La art. 2 alin. (1) lit. c) din lege formularea "imobilele donate
statului sau altor persoane juridice in baza unor acte normative speciale
adoptate" vizeaza acele donatii facute in baza Decretului nr. 410/1949
privind donatiunea unor intreprinderi de arte grafice si Decretului nr.
478/1954 privitor la donatiile facute statului. In cazul donatiilor efectuate
pe calea dreptului comun se va acorda beneficiul legii numai daca s-a admis
actiunea in anulare sau in constatarea nulitatii donatiei printr-o hotarare
judecatoreasca definitiva si irevocabila. In acest caz persoana indreptatita
are beneficiul legii daca depune originalul sau copie legalizata de pe
respectiva hotarare pana la data de 14 mai 2003.
2.4. La art. 2 alin. (1) lit. d) din lege cele doua ipoteze avute in vedere
de legiuitor se refera fie la "neplata impozitelor din motive independente
de vointa proprietarului" - acestea pot fi: arestarea persoanei pentru
motive politice, deportarea acesteia pe motive politice, internare fortata in
unitati sanitare, fuga din tara pentru evitarea unei pedepse ca urmare a
opozitiei fata de regimul comunist, incidenta unor alte masuri abuzive impuse
de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate -, fie la
cazul imobilelor "considerate a fi fost abandonate in perioada de
referinta in baza unor dispozitii administrative sau a unei hotarari
judecatoresti"; in acest caz persoana care invoca aceasta situatie trebuie
sa depuna acte doveditoare din care sa rezulte in mod direct sau indirect o
legatura de cauzalitate cu abandonul proprietatii.
2.5. La art. 2 alin. (1) lit. e) din lege, in cazul in care printr-un act
normativ publicat in Monitorul Oficial sau in Buletinul Oficial s-a stabilit o
preluare generica pentru o situatie determinata iar, ulterior preluarii, s-a
mai emis un act normativ publicat in Monitorul Oficial sau in Buletinul
Oficial, prin care se individualizau bunurile (masura viza doar consolidarea
preluarii dispuse anterior) urmeaza a se considera ca imobilele preluate astfel
nu cad sub incidenta prevederii lit. e). In acest caz preluarea va fi
calificata ca fiind "cu titlu".
2.6. La art. 2 alin. (1) lit. f) din lege formularea alternativa "si
care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit
compensatii echitabile" are urmatoarele consecinte:
a) in cazul bunurilor nerestituite este necesar ca persoana ce se pretinde
indreptatita sa faca dovada proprietatii asupra imobilului respectiv la data
rechizitionarii (actul de proprietate impreuna cu bonul sau chitanta
provizorie, potrivit art. 9 din Legea nr. 139/1940); in acest caz se va
solicita persoanei indreptatite sa prezinte o declaratie autentificata data pe
propria raspundere, prin care aceasta declara ca pentru imobilul rechizitionat
nu s-au acordat despagubiri potrivit art. 8 alin. (3) din Legea nr. 139/1940;
b) in ipoteza in care se solicita numai compensatii echitabile (deci in
completare), persoana care se pretinde a fi indreptatita trebuie sa prezinte
dovada proprietatii asupra imobilului respectiv la data rechizitionarii (actul
de proprietate impreuna cu bonul sau chitanta provizorie, potrivit art. 9 din
Legea nr. 139/1940) si totodata sa precizeze suma estimata ca fiind diferenta
care in, opinia sa, completeaza in mod echitabil valoarea imobilului
rechizitionat. Pentru rezolvarea unor astfel de cereri entitatea obligata sa
solutioneze notificarea va aprecia in functie de alt imobil martor daca suma
solicitata in completare este sau nu este echitabila.
2.7. La art. 2 alin. (1) lit. g) din lege trimiterea la alin. (1) al art. 6
din Legea nr. 213/1998, cu completarile ulterioare, este de stricta
interpretare si ca atare nu se refera la acele situatii individuale in care, in
temeiul alin. (3) al aceluiasi articol din legea mentionata, instanta s-a
pronuntat cu privire la valabilitatea titlului (aceste calificari avand
relevanta numai pentru cauza solutionata de instantele judecatoresti).
In cadrul procedurii administrative de rezolvare a notificarilor, entitatea
implicata in aplicarea legii are libertatea de a aprecia, in functie de
circumstantele fiecarui caz, daca actul normativ constituie titlu valabil sau
titlu nevalabil pentru preluarea imobilului respectiv.
2.8. La art. 2 alin. (1) lit. h) din lege se statueaza competenta entitatii
investite cu solutionarea notificarii de a califica, in cadrul procedurii
administrative de solutionare a notificarii, imprejurarea ca preluarea s-a
facut fara titlu valabil, fara a mai fi necesara parcurgerea unei alte
proceduri care ar implica preexistenta unei hotarari judecatoresti definitive
si irevocabile pronuntate in temeiul art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998,
cu completarile ulterioare.
2.9. La art. 2 alin. (2) din lege, cand unitatea implicata apreciaza, pe
baza actelor doveditoare depuse, ca imobilul respectiv se incadreaza in
categoria imobilelor preluate fara titlu valabil, aceasta va proceda in regim
de urgenta la solutionarea notificarii prin emiterea deciziei/dispozitiei de
restituire in natura.
3. Art. 3 din lege*):
(1) Sunt indreptatite, in intelesul prezentei legi, la masuri reparatorii
constand in restituire in natura sau, dupa caz, prin echivalent:
a) persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluarii in mod
abuziv a acestora;
b) persoanele fizice, asociati ai persoanei juridice care detinea imobilele
si alte active in proprietate la data preluarii acestora in mod abuziv;
c) persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate in mod abuziv de
stat, de organizatii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice dupa data
de 6 martie 1945; indreptatirea la masurile reparatorii prevazute de prezentul
articol este conditionata de continuarea activitatii ca persoana juridica pana
la data intrarii in vigoare a prezentei legi sau de imprejurarea ca activitatea
lor sa fi fost interzisa sau intrerupta in perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, iar acestea sa-si fi reluat activitatea dupa data de 22
decembrie 1989, daca, prin hotarare judecatoreasca, se constata ca sunt aceeasi
persoana juridica cu cea desfiintata sau interzisa, precum si partidele
politice a caror activitate a fost interzisa sau intrerupta in perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, daca si-au reluat activitatea in conditiile
legii.
(2) Ministerele, celelalte institutii publice ale statului sau ale
unitatilor administrativ-teritoriale, inclusiv cele autonome sau independente,
regiile autonome, companiile/societatile nationale, societatile comerciale cu
capital de stat, precum si cele privatizate potrivit legii, nu au calitatea de
persoane indreptatite si nu fac obiectul prezentei legi.
------------
*) Este reprodus textul rezultat in urma modificarii si completarii Legii
nr. 10/2001 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.
Norme metodologice:
3.1. La art. 3 alin. (1) lit. a) din lege, in cadrul procedurii
administrative, sarcina probei detinerii proprietatii incumba persoanei care
pretinde dreptul (potrivit principiului actori incumbit probatio). Cu toate
acestea, in cazul in care imobilul respectiv se regaseste in patrimoniul
statului dupa data invocata ca fiind data preluarii bunului, solutionarea
notificarii se va face in functie si de acest element, in cazul in care nu
exista acte doveditoare privind preluarea imobilului (faptul ca imobilul se
regaseste in patrimoniul statului constituie o prezumtie relativa de preluare
abuziva, deci fara titlu).
3.2. La art. 3 alin. (1) lit. b) din lege sintagma asociati ai persoanei
juridice se va considera ca avand semnificatia si de "actionari la
persoana juridica", deoarece altfel ar insemna o abordare restrictiva care
ar viza numai asociatii din cadrul unei societati cu raspundere limitata
(regimul unor astfel de societati nu era reglementat in perioada vizata - 1948)
sau al unei societati in participatiune. Textul se va corobora si cu prevederea
art. 32 alin. (3) si (4) din lege, care face referire la "actiuni"
(deci nu la "parti sociale" sau "aporturi").
3.3. La art. 3 alin. (2) din lege ministerele sau celelalte institutii
publice ale statului ori ale unitatilor administrativ-teritoriale, organizate
ca persoane juridice, nu fac parte din categoria persoanelor juridice
indreptatite la restituire potrivit procedurii prevazute de lege. Pentru
institutiile publice care au in administrare bunuri ale statului sau ale
unitatilor administrativ-teritoriale reglementarea unor probleme de proprietate
sau, dupa caz, de administrare se face prin acte administrative, fie potrivit
Legii nr. 213/1998, cu completarile ulterioare, fie potrivit Legii nr. 90/2001
privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor. De
asemenea, in cazul societatilor comerciale cu capital de stat sau in cazul
celor privatizate nu se poate acorda beneficiul masurilor reparatorii prevazute
de lege, deoarece, pe de o parte, temeiul dobandirii capitalului de catre noii
actionari este contractul de vanzare-cumparare de actiuni si, pe de alta parte,
nu se poate invoca principiul succesivitatii persoanei juridice intrucat ar
echivala cu acordarea unor drepturi necuvenite in raport cu noii actionari
(imbogatire fara just temei). Semnalam ca numai fostii asociati sau actionari
de la data preluarii abuzive beneficiaza de masuri reparatorii.
In cazul in care exista astfel de notificari sau alte cereri prin care se
invoca incidenta legii, acestea se vor respinge ca inadmisibile.
4. Art. 4 din lege:
(1) In cazul in care restituirea este ceruta de mai multe persoane
indreptatite, dreptul de proprietate se constata sau se stabileste in
cote-parti ideale, potrivit dreptului comun.
(2) De prevederile prezentei legi beneficiaza si mostenitorii persoanelor
fizice indreptatite.
(3) Succesibilii care, dupa data de 6 martie 1945, nu au acceptat
mostenirea sunt repusi de drept in termenul de acceptare a succesiunii pentru
bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de
acceptare a succesiunii pentru bunurile a caror restituire se solicita in
temeiul prezentei legi.
Norme metodologice:
4.1. La art. 4 alin. (1) din lege, in cazul in care restituirea aceluiasi
imobil este ceruta de mai multe persoane indreptatite, care nu sunt rude si
care invoca un titlu de proprietate ce atesta existenta unei coproprietati la
data preluarii abuzive, se va emite o decizie de restituire in care se vor
consemna cotele ideale prevazute in titlul de proprietate invocat. In cazul in
care numai o parte din fostii proprietari au solicitat restituirea pe calea
legii, decizia de restituire se va limita numai la cotele ideale cuvenite
acestora. Ulterior emiterii deciziei de restituire, coproprietarii pot iesi din
indiviziune pe calea dreptului comun.
4.2. La art. 4 alin. (2) din lege norma referitoare la accesul
mostenitorilor persoanei indreptatite la beneficiul legii implica o analiza
calificata a actelor doveditoare depuse de solicitant (acte de stare civila,
certificate de mostenitor, daca acestea exista, testamente) pentru stabilirea
calitatii de mostenitor legal sau testamentar. Avand in vedere complexitatea
materiei, se recomanda entitatilor investite cu solutionarea notificarilor sa
apeleze fie la serviciile unor notari publici (pe baza unor contracte de
colaborare), fie ale juristilor din cadrul entitatii respective. Mentionam ca
legiuitorul a lasat, intr-o prima faza, aceasta analiza si calificare (a
calitatii de mostenitor) la aprecierea unitatii detinatoare sau a entitatii
investite cu solutionarea notificarii. In cazul in care se depune
"certificat de calitate" emis de un notar public, potrivit legii,
entitatea investita va solutiona notificarea si pe baza acestuia.
4.3. In cazul in care restituirea aceluiasi imobil este ceruta de mai multe
persoane indreptatite, care sunt succesoare ale titularului si care sunt rude
de acelasi grad (deci care au vocatie legala sau testamentara, dupa caz, la
mostenire), si comisia de analiza a notificarilor nu poate stabili cotele
cuvenite fiecaruia dintre succesori, decizia de restituire se va emite pe
numele tuturor, urmand ca stabilirea cotelor de proprietate ale acestora sa se
faca potrivit dreptului comun intern aplicabil mostenirii (persoanele
respective vor face partajarea conventionala sau, in lipsa intelegerii
partilor, se vor adresa instantei judecatoresti pentru stabilirea cotelor si,
eventual, pentru iesirea din indiviziune).
4.4. In toate cazurile stabilirea calitatii de mostenitor (legal sau
testamentar) se face potrivit legii civile romane.
4.5. In cazul acestei legi, termenul de acceptare a succesiunii coincide cu
termenul pentru depunerea notificarii si este cel rezultat in urma prelungirii
termenului initial prevazut de art. 21 alin. (1), respectiv 12 luni de la
intrarea in vigoare a respectivei legi (6 + 3 + 3 = 12 luni), deci pana la 14
februarie 2002.
4.6. Prima teza a alin. (3) al art. 4 din lege este de stricta interpretare
si vizeaza numai ipoteza in care cu privire la imobilul ce face obiectul legii
a avut loc o dezbatere succesorala finalizata printr-un certificat de
mostenitor care a cuprins fie succesibili neacceptanti, fie succesibili
renuntatori. Pentru succesibilii neacceptanti noul termen de acceptare pentru
care a operat repunerea de drept este cel rezultat in urma prelungirii
termenelor initiale, respectiv 12 luni (6, 3, 3), deci pana la 14 februarie
2002. A considera ca in acest caz termenul respectiv ar fi de numai 6 luni
(termenul de drept comun) ar crea un regim discriminatoriu intre persoane egal
indreptatite de lege la restituire. Avand in vedere ca textul legal face
referire numai la succesibilii neacceptanti, per a contrario, rezulta ca
succesibilii renuntatori nu beneficiaza de prevederile legii (deci se
recunoaste valabilitatea renuntarii exprese a unuia sau a unora dintre
succesori, urmand ca de cota care a facut obiectul renuntarii exprese sa
profite succesibilii acceptanti impreuna cu cei neacceptanti notificatori, care
au fost repusi de drept in termen).
5. Art. 5 din lege:
Nu sunt indreptatite la restituire sau la alte masuri reparatorii
persoanele care au primit despagubiri potrivit acordurilor internationale
incheiate de Romania privind reglementarea problemelor financiare in suspensie,
enumerate in anexa care face parte integranta din prezenta lege.
Norme metodologice:
5.1. Pentru asigurarea exigentelor art. 5 din lege nu este necesara lista
nominala a persoanelor care au beneficiat de masuri reparatorii in baza unor
tratate internationale, deoarece este suficienta existenta acordului
international pentru imobilele nationalizate.
Pentru imobilele cu destinatia de locuinte, preluate in baza Decretului nr.
223/1974, este necesar ca in toate cazurile in care notificarea este formulata
de persoane, cetateni straini sau apatrizi ori de cetateni romani, pentru
realizarea drepturilor unor persoane (proprietari deposedati) care au emigrat
in statele prevazute in anexa la lege sa se solicite depunerea unei declaratii
autentificate date pe propria raspundere, prin care notificatorii declara ca ei
sau ascendentii lor, proprietari ai imobilului la data preluarii, nu au facut
obiectul acordurilor internationale incheiate de Romania privind reglementarea
problemelor financiare in suspensie si totodata se obliga la restituirea
imobilului sau, dupa caz, la plata de despagubiri in cazul constatarii
ulterioare a incidentei prevederilor art. 5 din lege.
5.2. Lipsa acestor declaratii atrage amanarea solutionarii cererii de
restituire pana la depunerea acestora, dar nu mai tarziu de 14 mai 2003. Masura
este justificata de necesitatea contracararii unei repetari a restituirii din
partea statului roman.
5.3. Se vor admite declaratii autentificate persoanei care se pretinde
indreptatita date la ambasadele, consulatele sau misiunile diplomatice ale
Romaniei din tara de resedinta sau la autoritatile competente sa autentifice
acte din tara de resedinta, cu conditia ca acestea sa fie traduse si legalizate
de un notar public din Romania.
5.4. Entitatea investita cu solutionarea notificarii formulate de cetateni
straini sau apatrizi va include in decizia/dispozitia motivata de restituire o
prevedere prin care se va mentiona ca masura dispusa se acorda sub rezerva
respectarii obligatiilor asumate de persoana indreptatita in declaratia
autentificata.
6. Art. 6 din lege:
(1) Prin imobile, in sensul prezentei legi, se intelege terenurile, cu sau
fara constructii, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluarii in mod
abuziv, precum si bunurile mobile devenite imobile prin incorporare in aceste
constructii, inclusiv terenurile fara constructii afectate de lucrari de
investitii de interes public aprobate, daca nu a inceput constructia acestora.
(2) Masurile reparatorii privesc si utilajele si instalatiile preluate de
stat sau de alte persoane juridice o data cu imobilul, in afara de cazul in
care au fost inlocuite, casate sau distruse.
Norme metodologice:
6.1. Incidenta legii intervine pentru:
a) imobilele cu destinatia de locuinta;
b) imobilele (constructii sau/si terenuri) cu destinatie comerciala
(imobile cu alta destinatie decat aceea de locuinta);
c) terenurile din intravilan neocupate de constructii sau care nu au facut
obiectul reconstituirii ori constituirii dreptului de proprietate in baza
legilor speciale anterioare (denumite in continuare terenuri disponibile),
indiferent de afectatiunea juridica actuala a acestora, fiind fara relevanta
juridica calificarile Legii nr. 213/1998, cu completarile ulterioare, sau alte
acte normative subsidiare acesteia.
Intrucat legiuitorul a stabilit ca norme de conexiune directa cu regimul
proprietatii publice prevederile art. 16 din lege, detinatorul imobilului care,
la data solutionarii notificarii, este calificat ca fiind bun proprietate
publica are competenta de a dispune fie:
a) mentinerea regimului de proprietate publica, caz in care motivarea
deciziei/dispozitiei consta in faptul ca "restituirea in natura nu este
posibila datorita necesitatii mentinerii afectatiunii de utilitate
publica" si ca atare va emite o oferta de restituire in echivalent. In
acest caz este necesar ca imobilul respectiv sa fi fost propus pentru a fi
inscris in lista aprobata de Guvern potrivit art. 16 alin. (2) din lege;
b) restituirea bunului in natura, apreciind ca mentinerea afectatiunii de
utilitate publica a imobilului respectiv nu se mai justifica, caz in care in
decizia de restituire in natura se va face referire expresa si justificata cu privire
la oportunitatea dezafectarii respectivului imobil.
6.2. Norma prevazuta la alin. (2) al art. 6 din lege vizeaza acordarea de
masuri reparatorii pentru utilajele si instalatiile preluate o data cu
imobilul, in afara de cazul in care au fost inlocuite, casate sau distruse.
Consecintele acestei norme sunt urmatoarele:
a) se refera la acele bunuri care se aflau in imobilul preluat, indiferent
de destinatia acestuia; o data dovedit dreptul de proprietate asupra imobilului
se prezuma ca instalatiile si utilajele au apartinut aceluiasi proprietar;
b) pentru aceste bunuri se pot acorda nu numai masurile reparatorii [asa
cum sunt definite potrivit art. 1 alin. (2) din lege], ci si masura restituirii
in natura potrivit calificarii de la art. 3 formula introductiva;
c) bunurile respective trebuie sa fie cele preluate o data cu imobilul si
sa existe fizic la unitatea notificata (aceasta fiind semnificatia termenilor
"inlocuite" sau "distruse") sau sa nu fi fost casate;
d) incidenta beneficiului legii se apreciaza in functie de data nasterii
dreptului la masuri reparatorii, respectiv data intrarii in vigoare a legii
(deci este necesar ca bunul respectiv sa existe fizic in patrimoniul unitatii
detinatoare la data intrarii in vigoare a legii si totodata este necesar ca
acesta sa nu fi fost casat la aceeasi data - nu exista un proces-verbal de
constatare a casarii incheiat pana la data de 14 februarie 2001).
7. Art. 7 din lege:
(1) De regula, imobilele preluate in mod abuziv se restituie in natura.
(2) Daca restituirea in natura este posibila, persoana indreptatita nu
poate opta pentru masuri reparatorii prin echivalent decat in cazurile expres
prevazute de prezenta lege.
Norme metodologice:
7.1. Norma prevazuta la alin. (1) al art. 7 din lege consacra principiul
restituirii in natura si numai acolo unde aceasta masura nu este posibila
urmeaza sa se acorde alte masuri reparatorii prevazute de lege (semnificatia
sintagmei nu este posibila este complexa fie ca restituirea nu este posibila
datorita afectatiunii, fie ca bunul nu mai exista, fie ca exista o prevedere
expresa care indica o alta masura reparatorie alternativa).
7.2. Prefecturile investite cu solutionarea notificarilor prin care se
solicita despagubiri banesti au obligatia sa verifice daca varianta solicitata
de persoana indreptatita este singura posibila. In cazul in care se constata
(in urma analizei situatiei juridice a imobilului pentru care se cere
despagubire si a situatiei unitatii detinatoare) ca solutia restituirii in
natura era posibila, vor comunica in scris persoanei indreptatite noua solutie
si vor transmite notificarea detinatorului imobilului posibil de a fi restituit
in natura. In acest caz unitatea detinatoare devine unitatea obligata la
restituire, potrivit legii.
8. Art. 8 din lege:
(1) Nu intra sub incidenta prezentei legi terenurile al caror regim juridic
este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, si prin
Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997.
(2) Regimul juridic al imobilelor care au apartinut cultelor religioase sau
comunitatilor minoritatilor nationale, preluate de stat sau de alte persoane
juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Pana la adoptarea
acestor reglementari este interzisa instrainarea imobilelor in cauza sau
schimbarea destinatiei acestora.
Norme metodologice:
8.1. Restituirea in natura a terenurilor (inclusiv cele arabile) aflate in
intravilanul localitatilor intra sub incidenta procedurilor prevazute de lege,
daca terenul respectiv este disponibil (deci nu este ocupat de constructii ale
tertilor ori pe terenul respectiv nu au fost puse in posesie in mod legal, pana
la aparitia legii, persoane carora li s-a constituit drept de proprietate in
temeiul legilor anterioare).
Tinand seama ca legiuitorul a avut in vedere si acele imobile care nu au
fost inca restituite, prin formularea si nerestituite cuprinsa la art. 1 din
lege, rezulta ca domeniul de reglementare al legii are si caracter de
complinire in raport cu celelalte acte normative cu caracter reparatoriu din
domeniul imobiliar, inclusiv din fondul funciar, in sensul ca domeniul de
reglementare al acesteia acopera si acele terenuri din intravilanul
localitatilor care, pana la intrarea in vigoare a acesteia, respectiv 14
februarie 2001, nu au fost restituite integral persoanelor indreptatite.
8.2. In cazul in care s-au depus notificari cu privire la imobilele
prevazute la alin. (2) al art. 8 din lege, acestea urmeaza a fi respinse ca
inadmisibile in cadrul procedurilor prevazute de lege.
9. Art. 9 din lege:
(1) Imobilele preluate in mod abuziv, indiferent in posesia cui se afla in
prezent, se restituie in natura in starea in care se afla la data cererii de
restituire si libere de orice sarcini.
(2) In cazul imobilelor care aveau numai alta destinatie decat aceea de
locuinta si care au fost demolate sau a caror restituire in natura, in tot sau
in parte, nu este posibila, restituirea prin masuri reparatorii in echivalent
se face prin acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv in
procesul de privatizare, de actiuni la societati comerciale tranzactionate pe
piata de capital ori prin compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite in
echivalent de detinator, cu acordul persoanei indreptatite.
Norme metodologice:
9.1. Sintagma indiferent in posesia cui se afla in prezent are semnificatia,
pe de o parte, ca incidenta legii este stabilita erga omnes, indiferent de
calitatea detinatorului (minister, institutie publica etc.) si, pe de alta
parte, are semnificatia stabilirii momentului in functie de care se face
calificarea unitatii detinatoare, respectiv cel care detinea imobilul respectiv
la data intrarii in vigoare a legii (prezent se raporteaza la momentul nasterii
juridice a dreptului la restituire). In cazul in care, dupa data intrarii in
vigoare a legii, un imobil notificat potrivit legii a fost transferat in
administrarea unei alte entitati, aceasta din urma devine entitate detinatoare
investita cu solutionarea notificarii. Entitatea initial notificata are
obligatia de a transmite notificarea si documentatia aferenta entitatii detinatoare
si totodata de a instiinta in mod expres persoana indreptatita despre aceasta
situatie.
9.2. Sintagma libere de orice sarcini nu are semnificatia exonerarii de
raspundere a unitatii detinatoare in raport cu terte persoane ca urmare a
neexecutarii unor contracte civile sau comerciale care vizau imobilul
respectiv. In cazul societatilor comerciale cu capital de stat (majoritar sau
minoritar - cazul in care cota detinuta de stat acopera valoarea imobilului),
aceasta sintagma instituie prevalenta restituirii in natura a imobilului catre
persoana indreptatita, indiferent daca aceasta s-ar afla in concurs cu alti
creditori ai persoanei juridice debitoare (creditori ipotecari sau cu garantii
privilegiate, inclusiv creditorii unitatii debitoare in cadrul procedurii
falimentului). Prevalenta restituirii in natura in raport cu alte proceduri
legale este o consecinta si a prevederii art. 52 din lege care inlatura de la
aplicare orice alte prevederi contrare care tind sa indisponibilizeze bunul de
la restituirea in natura.
9.3. Norma cuprinsa la alin. (2) al art. 9 din lege se refera, pe de o
parte, la posibilitatea restituirii in natura, in tot sau in parte, a unor
terenuri pe care s-au aflat constructii cu destinatie comerciala si care au
fost demolate si, pe de alta parte, se refera la cazul in care desi
constructiile mai exista pe terenul respectiv, acestea (imobil - constructii si
teren) nu pot fi restituite, deoarece se mentine afectatiunea de interes
public. Pentru ipoteza a doua se pot atribui, cu acordul persoanei
indreptatite, numai masuri reparatorii strict individualizate:
a) titluri de valoare nominala folosite exclusiv in procesul de privatizare
(emise de Ministerul Finantelor Publice);
b) actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de capital (de
catre Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului
fie dintre cele tranzactionate la bursa, fie pe piata secundara autorizata);
c) compensarea cu alte bunuri sau servicii in echivalent, situatie care
poate implica si acordarea unui alt imobil la schimb.
10. Art. 10 din lege:
(1) In situatia imobilelor preluate in mod abuziv si demolate total sau
partial restituirea in natura se dispune pentru terenul liber si pentru
constructiile ramase nedemolate, urmand sa se respecte documentatiile de
urbanism legal aprobate, iar pentru constructiile demolate si terenurile
ocupate masurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
(2) In cazul in care pe terenurile imobilelor preluate in mod abuziv s-au
ridicat constructii, persoana indreptatita poate obtine restituirea in natura a
partii de teren ramase libera, urmand sa se respecte documentatiile de urbanism
legal aprobate.
(3) Se restituie in natura terenurile pe care s-au ridicat constructii neautorizate
in conditiile legii dupa data de 1 ianuarie 1990, precum si constructii usoare
sau demontabile.
(4) In cazul imobilelor preluate in mod abuziv si distruse ca urmare a unor
calamitati naturale persoana indreptatita beneficiaza de restituirea in natura
pentru terenul liber. Daca terenul nu este liber, masurile reparatorii pentru
acesta se stabilesc in echivalent.
(5) Dispozitiile alin. (4) se aplica in mod corespunzator si imobilelor
rechizitionate in baza Legii nr. 139/1940 si distruse in timpul razboiului,
daca nu au primit despagubiri.
(6) Valoarea corespunzatoare a constructiilor preluate in mod abuziv si
demolate se stabileste potrivit actelor normative in vigoare la data demolarii,
actualizata cu indicele inflatiei la data platii efective.
(7) Valoarea terenurilor, precum si a constructiilor nedemolate preluate in
mod abuziv, care nu se pot restitui in natura, se stabileste potrivit actelor
normative in vigoare.
(8) In situatiile prevazute la alin. (1), (2) si (4) masurile reparatorii
in echivalent sunt cele prevazute la art. 9 alin. (2), la alegerea persoanei
indreptatite.
(9) In situatiile prevazute la alin. (1), (2) si (4), pentru imobilele care
aveau numai alta destinatie decat aceea de locuinta masurile reparatorii prin
echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2).
Norme metodologice:
10.1. Ipoteza restituirii in natura a constructiilor nedemolate sau
demolate partial si a terenului liber, cu respectarea documentatiilor de
urbanism legal aprobate, are scopul de a limita restituirea in natura numai la
acele suprafete de terenuri disponibile, respectiv numai acele terenuri care nu
sunt prevazute in documentatiile de urbanism legal aprobate ca fiind destinate
construirii unor noi obiective de utilitate publica (construirea de locuinte
sociale sau pentru tineri, construirea de spitale sau scoli ori alte obiective
de utilitate publica - parcuri etc.). In cazul in care o parte din terenul
initial aferent constructiei are o astfel de afectatiune, restituirea se va limita
numai la constructia existenta si la terenul disponibil. Pentru partea de
constructie demolata si pentru terenul nedisponibil restituirea se va converti
in masurile reparatorii in echivalent strict determinate la alin. (8) al art.
10 din lege (titluri de valoare nominala, actiuni, compensare). Alegerea uneia
dintre cele trei variante sau a variantelor combinate, potrivit dispozitiilor
art. 1 alin. (3) din lege, se face de catre persoana indreptatita.
10.2. In ipoteza in care constructiile au fost demolate integral se va
dispune restituirea in natura numai a terenului disponibil, iar pentru
constructiile si terenul imposibil de restituit in natura urmeaza a se acorda
beneficiul oricarora dintre cele trei masuri prevazute la art. 9 alin. (2) din
lege.
10.3. In toate cazurile entitatea investita cu solutionarea notificarii are
obligatia, inainte de a dispune orice masura, de a identifica cu exactitate
terenul si vecinatatile si totodata de a verifica destinatia actuala a
terenului solicitat si a subfetei acestuia, pentru a nu afecta caile de acces
(existenta pe terenul respectiv a unor strazi, trotuare, parcari amenajate
etc.), existenta si utilizarea unor amenajari subterane: conducte de alimentare
cu apa, gaze, petrol, electricitate de mare calibru, adaposturi militare si
altele asemenea). In cazul in care se constata astfel de situatii, restituirea
in natura se va limita numai la acele suprafete de teren disponibile sau, dupa
caz, numai la acele suprafete de teren care nu afecteaza accesul si utilizarea
normala a amenajarilor subterane.
10.4. Norma cuprinsa la alin. (3) al art. 10 din lege instituie
obligativitatea restituirii in natura a terenurilor in ipoteza in care pe
acestea se afla edificate ilegal fie constructii, indiferent de destinatia
acestora, fie constructii usoare sau demontabile. In aceste cazuri entitatea
investita cu solutionarea notificarii va analiza regimul juridic al
constructiilor deja edificate si in ipoteza in care va constata ca acestea au
fost construite sau, dupa caz, amplasate fara autorizarile legale, va emite
decizia de restituire in natura persoanei indreptatite potrivit legii. Se vor
restitui in natura terenurile pe care au fost amplasate constructii usoare sau
demontabile (garaje, chioscuri si altele asemenea), chiar daca amplasarea
acestora a fost autorizata (constructiile care au acest regim se amplasau,
potrivit legii, numai pe perioada determinata - autorizatia era temporara). In
acest ultim caz proprietarul este tinut a respecta prevederile art. 14 alin. (2)
din lege.
10.5. In cazul in care pe terenul notificat se afla edificate constructii
care nu mai sunt necesare unitatii detinatoare, se poate dispune restituirea si
a terenului aferent acestora daca persoana indreptatita achita unitatii
detinatoare o despagubire reprezentand valoarea reala actuala a constructiei
respective. Despagubirea aferenta constructiei se stabileste de unitatea
detinatoare pe baza unei expertize extrajudiciare dispuse de aceasta. In toate
cazurile aceasta despagubire nu poate fi mai mica decat valoarea contabila de
inregistrare a constructiei in activul patrimonial al unitatii detinatoare la
momentul emiterii deciziei de restituire. Oportunitatea aplicarii acestei
masuri revine exclusiv unitatii detinatoare.
10.6. Prevederea cuprinsa la art. 10 alin. (4) din lege vizeaza restituirea
in natura a terenului pe care a fost amplasata o constructie distrusa ca urmare
a unor calamitati naturale (distrugerea trebuie sa fie cauzata de calamitati
naturale - ploi, incendii, inundatii, grindina, cutremure), cu conditia ca
acesta sa fie liber (sa nu fie ocupat fizic sau sa nu fie afectat unei
utilitati sociale).
10.7. Norma prevazuta la alin. (5) al art. 10 din lege este de stricta
interpretare si vizeaza numai ipoteza imobilelor rechizitionate in baza Legii
nr. 139/1940, care au fost distruse in timpul razboiului si pentru care nu s-au
primit despagubiri cu ocazia rechizitionarii. Extensia restituirii in natura
prin aplicarea corespunzatoare a prevederilor alin. (4) al art. 10 din lege vizeaza
numai ipoteza in care terenul respectiv nu este ocupat (deci, pentru
constructiile distruse ca urmare a razboiului nu se acorda despagubiri,
deoarece ar insemna acordarea unui regim favorizant pentru astfel de situatii
in raport cu acele constructii distruse, dar care n-au fost rechizitionate;
distrugerea este determinata de un eveniment neimputabil statului; acestea ar
fi pierit indiferent de proprietar; forta majora este motiv de exonerare si
pentru stat).
10.8. Pentru determinarea valorii unor bunuri preluate in mod abuziv
entitatea investita cu solutionarea notificarii, prin decizie interna, va
constitui o comisie interna de evaluare formata, in masura posibilitatilor, din
specialisti in constructii, economisti si juristi.
Comisia interna de evaluare va aplica urmatoarele proceduri:
A. Pentru constructiile preluate in mod abuziv si demolate comisia interna
de evaluare va avea ca baza de calcul valoarea aferenta constructiei demolate,
care se stabileste potrivit actelor normative in vigoare la data demolarii, la
care se aplica indicele de inflatie/coeficientul de actualizare aferent
perioadei cuprinse intre anul preluarii si anul solutionarii notificarii.
1. In cazul in care persoana indreptatita prezinta un act doveditor care
atesta valoarea imobilului la data demolarii sau la o data apropiata acesteia,
se va utiliza respectiva valoare (valoare dovedita) ca element de referinta
pentru aplicarea indicelui de inflatie/coeficientului de actualizare.
2. In cazul in care persoana indreptatita nu prezinta dovezi cu privire la
valoarea constructiei demolate (nu are sau nu le poate procura, dand declaratie
pe propria raspundere ca nu are dovezi cu privire la valoarea constructiei si
ca va returna sumele insusite necuvenit, in cazul in care se dovedeste
contrariul), se va proceda la identificarea actului normativ incident perioadei
demolarii si, pe baza actelor doveditoare (depuse de persoanele indreptatite)
care cuprind date ce permit descrierea imobilului (actul de proprietate,
certificatul de mostenitor sau orice alt act emis de o autoritate din perioada
respectiva), se va stabili valoarea estimata la momentul demolarii a
constructiei respective. In cazul in care constructia descrisa nu se poate
incadra in prevederile actului normativ incident perioadei respective, comisia
interna de evaluare va stabili, in mod ad-hoc, o valoare orientativa la
momentul demolarii a constructiei respective (se va estima prin raportare la
situatia unor alte constructii similare din perioada respectiva). La valoarea
estimata astfel calculata se va aplica indicele de inflatie/coeficientul de
actualizare.
3. Valoarea estimativa (finala) a constructiei demolate in perioada de
referinta a legii se va calcula prin raportarea la coeficientul de actualizare
stabilit prin art. I al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
184/2002, astfel: valorile de la momentul demolarii (valoarea dovedita,
valoarea estimata sau valoarea orientativa) se vor transforma in dolari S.U.A.
(prin raportarea la cursul leu/dolar S.U.A. din anul preluarii imobilului),
suma astfel rezultata se va inmulti cu cursul mediu leu/dolar din anul emiterii
deciziei/dispozitiei prin care se solutioneaza notificarea.
4. Cursul leu/dolar aferent anului 2003 se va calcula ca medie a valorii
cursului comunicat de Banca Nationala a Romaniei intre 7 ianuarie 2003 si
cursul de la data solutionarii notificarii.
Exemplu: valoarea la momentul demolarii era de 40.000 de lei, cursul
leu/dolar S.U.A. de la data preluarii era 10 lei/1 dolar S.U.A., rezultand suma
de 4.000 dolari S.U.A.; suma respectiva se inmulteste cu valoarea medie a
cursului leu/dolar din anul 2003 (anul solutionarii notificarii), aproximativ
34.000 lei, rezultand suma de 136.000.000 lei, aceasta fiind valoarea estimata
in limita careia se vor acorda masurile reparatorii in echivalent.
B. Pentru terenurile preluate abuziv si care nu pot fi restituite in natura
stabilirea valorii acestora se face potrivit actelor normative in vigoare.
Avand in vedere ca incidenta legii se limiteaza la acele terenuri care se
situeaza in intravilanul localitatilor, stabilirea valorii acestora urmeaza a
se face potrivit valorii de piata. In acest caz valoarea estimativa se va
stabili de catre comisia interna de evaluare din cadrul unitatii detinatoare,
care va avea in vedere valoarea de vanzare a unui teren martor din anul
solutionarii notificarii, prin utilizarea raportului lei/mp. Valoarea astfel
rezultata va face obiectul negocierii cu persoana indreptatita, care poate
opune expertiza de specialitate efectuata pe cheltuiala sa. Suma astfel
rezultata va fi utilizata pentru acordarea sau stabilirea celorlalte masuri
reparatorii prevazute de lege.
C. In cazul constructiilor nedemolate si imposibil de restituit in natura,
stabilirea valorii estimative a acestora urmeaza a se face prin expertiza
efectuata de comisia interna de evaluare a unitatii detinatoare (se va avea in
vedere valoarea constructiei respective, rezultata in urma aplicarii actelor
normative incidente, sau valoarea de vanzare a unei constructii similare din
aceeasi zona). Acestei valori estimative persoana indreptatita ii poate opune o
expertiza de specialitate efectuata pe cheltuiala acesteia.
11. Art. 11 din lege:
(1) Imobilele expropriate si ale caror constructii nu au fost demolate se
pot restitui integral in natura persoanelor indreptatite, daca nu au fost
instrainate, cu respectarea dispozitiilor legale. Daca persoana indreptatita a
primit o despagubire, restituirea in natura este conditionata de rambursarea
unei sume reprezentand valoarea despagubirii primite, actualizata cu indicele
inflatiei.
(2) In cazul in care constructiile expropriate au fost demolate partial sau
total, dar nu s-au executat lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea,
terenul liber se restituie in natura cu constructiile ramase, iar pentru
constructiile demolate masurile reparatorii se stabilesc in echivalent. Daca
persoana indreptatita a primit o despagubire, restituirea este conditionata de
rambursarea diferentei dintre valoarea despagubirii primite si valoarea
constructiilor demolate, actualizata cu indicele inflatiei.
(3) In cazul in care constructiile expropriate au fost integral demolate si
lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa terenul partial, persoana
indreptatita poate obtine restituirea in natura a partii de teren ramase
libera, pentru cea ocupata de constructii noi si pentru cea necesara in vederea
bunei utilizari a acestora masurile reparatorii stabilindu-se in echivalent.
(4) In cazul in care lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa
functional intregul teren afectat, masurile reparatorii se stabilesc in
echivalent pentru intregul imobil.
(5) Valoarea constructiilor expropriate in vederea demolarii se stabileste
potrivit actelor normative in vigoare la data exproprierii si se actualizeaza
cu indicele inflatiei la data platii efective.
(6) Valoarea terenurilor apartinand imobilelor expropriate in vederea
demolarii se stabileste potrivit actelor normative aplicabile la data intrarii
in vigoare a prezentei legi.
(7) In situatiile prevazute la alin. (2), (3) si (4) valoarea masurilor
reparatorii in echivalent se stabileste prin scaderea valorii actualizate a
despagubirilor primite pentru teren, respectiv pentru constructii, din valoarea
corespunzatoare a partii din imobilul expropriat - teren si constructii - care
nu se poate restitui in natura, stabilita potrivit alin. (5) si (6).
(8) Pentru situatiile prevazute la alin. (2), (3) si (4) masurile
reparatorii prin echivalent constau in acordarea de titluri de valoare nominala
folosite exclusiv in procesul de privatizare sau in actiuni la societati
comerciale tranzactionate pe piata de capital, in functie de optiunea persoanei
indreptatite.
(9) In situatiile prevazute la alin. (2), (3) si (4), pentru imobilele care
aveau numai alta destinatie decat aceea de locuinta masurile reparatorii prin
echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2).
Norme metodologice:
11.1. Prin utilizarea sintagmei generice imobilele expropriate legiuitorul a
avut in vedere includerea sub incidenta legii a tuturor exproprierilor facute
in perioada de referinta, indiferent de calificarea titlului in temeiul carora
acestea au fost expropriate (ca fiind valabil sau nu). Important pentru
stabilirea incidentei acestor norme speciale este dovedirea faptului ca
preluarea a intervenit ca urmare a unei exproprieri dispuse ca atare in baza
unui act normativ generic sau individual de expropriere (nu are relevanta
asupra incidentei legii faptul ca exproprierea a privit numai constructiile sau
numai terenurile, deoarece aceasta era o forma abuziva de a restrange cuantumul
despagubirilor). In aceste cazuri persoana indreptatita este tinuta a indica
sau, dupa caz, a depune in cadrul notificarii sau actelor doveditoare actul normativ
ori decizia administrativa in temeiul careia s-a facut sau s-a dispus
exproprierea.
11.2. Imobilele expropriate (constructii nedemolate si teren) care sunt
libere (deci care nu au primit afectatiunea pentru care s-a dispus exproprierea
sau nu au fost instrainate legal) se pot restitui integral persoanei
indreptatite. Entitatea investita cu solutionarea notificarii are plenitudine
de competenta in a aprecia, in functie de necesitatile localitatii (realizarea
planului de urbanism, realizarea unor investitii de utilitate publica), daca
dispune restituirea in natura sau acorda beneficiul celorlalte masuri
reparatorii. Solutia este justificata de necesitatea asigurarii dezvoltarii
localitatilor. Sintagma despagubiri primite vizeaza acele despagubiri calculate
si incasate efectiv de proprietarul imobilului care a fost expropriat. In cazul
in care despagubirile nu au fost incasate si exista dovezi certe in acest sens,
restituirea in natura sau acordarea de alte masuri reparatorii nu se
conditioneaza de rambursarea despagubirii.
11.3. In cazul in care persoana indreptatita sustine ca nu s-au incasat
despagubiri pentru imobilul expropriat si nici unitatea detinatoare nu poate
dovedi plata acestora, se va solicita persoanei indreptatite prezentarea unei declaratii
autentificate prin care aceasta declara pe propria raspundere ca pentru
imobilul respectiv nu s-au incasat despagubiri si totodata isi asuma obligatia
rambursarii acestora in cazul in care, ulterior acordarii beneficiului legii,
se constata si dovedeste ca totusi s-au acordat despagubiri.
11.4. Modul de calcul al despagubirilor de rambursat se face prin raportare
la coeficientul de inflatie stabilit dupa modelul prevazut la articolul
precedent.
Exemplu: in cazul in care pentru imobilul expropriat s-a primit suma de
40.000 lei, iar cursul oficial de schimb de la data preluarii era de 1 dolar
S.U.A./10 lei, rezulta suma de 4.000 dolari S.U.A. Suma astfel obtinuta se
inmulteste cu valoarea cursului leu/dolar S.U.A. din anul solutionarii notificarii
(aprox. 34.000 lei/1 dolar S.U.A. in anul 2003) rezultand: 4.000 x 34.000 =
136.000.000 lei care trebuie restituiti de catre persoana indreptatita pentru a
se dispune masura restituirii in natura a imobilului notificat.
11.5. Prevederea alin. (3) al art. 11 din lege are in vedere ipoteza in
care constructiile expropriate au fost integral demolate, iar lucrarile de
executie a noilor lucrari pentru care s-a dispus exproprierea ocupa partial
terenul. In acest caz persoana indreptatita poate beneficia de masura
restituirii in natura a terenului liber, iar pentru constructiile demolate si
terenul ocupat de constructii noi, precum si terenul aferent acestora (terenul
necesar bunei functionari a constructiilor) se vor acorda masuri reparatorii in
echivalent. Si in acest caz aprecierea oportunitatii restituirii in natura
apartine unitatii detinatoare (consecinta formularii poate obtine).
In cazul in care s-a primit o despagubire, aceasta se va reactualiza si se
va deduce din valoarea masurilor reparatorii calculata potrivit prevederilor
art. 11 alin. (7) din lege.
11.6. Ipoteza de la alin. (4) al art. 11 din lege vizeaza situatia in care
terenul expropriat este integral ocupat de lucrarile pentru care s-a dispus
exproprierea, caz in care se vor stabili numai masuri reparatorii in echivalent
pentru intregul imobil.
11.7. Prevederile alin. (5) si (6) ale art. 11 din lege vizeaza modalitatea
de calcul al valorii constructiilor expropriate si a terenurilor expropriate.
Pentru stabilirea acestora se vor urma aceleasi proceduri prevazute pentru
aplicarea art. 10 din lege.
12. Art. 12 din lege:
(1) In situatia imobilelor preluate cu titlu valabil, detinute de stat, de
o organizatie cooperatista sau de orice alta persoana juridica, daca persoana indreptatita
a primit o despagubire, restituirea in natura este conditionata de rambursarea
unei sume reprezentand valoarea despagubirii primite, actualizata cu indicele
inflatiei.
(2) Persoana indreptatita poate opta, in situatiile prevazute la alin. (1),
in cazul in care despagubirea primita nu a fost corespunzatoare valorii
imobilului, pentru completarea in echivalent a despagubirii de la valoarea
actualizata cu indicele inflatiei a despagubirii primite pana la valoarea
corespunzatoare a imobilului.
(3) Valoarea corespunzatoare pentru constructii se stabileste potrivit
prevederilor art. 11 alin. (5), iar cea pentru teren se stabileste potrivit
prevederilor art. 11 alin. (6).
(4) Masurile reparatorii prin echivalent pentru situatiile prevazute la
alin. (2) se stabilesc prin acordarea de titluri de valoare nominala folosite
exclusiv in procesul de privatizare sau in actiuni la societati comerciale
tranzactionate pe piata de capital, in functie de optiunea persoanei
indreptatite.
Norme metodologice:
12.1. Prevederile art. 12 din lege au in vedere procedura de urmat pentru
situatia in care s-a apreciat de catre unitatea detinatoare sau de entitatea
investita cu solutionarea notificarii ca imobilul respectiv a fost preluat cu
titlu valabil. Ca alternativa la restituirea in natura, este posibila optiunea
solutionarii notificarii prin completarea despagubirii primite cu diferenta
dintre despagubirea primita si actualizata cu coeficientul de actualizare si
suma aferenta valorii actualizate a imobilului respectiv. Suma astfel rezultata
se va acoperi prin actiuni sau titluri de valoare nominala.
Exemple:
1. un imobil calificat ca fiind preluat cu titlu valabil se afla in
patrimoniul unei institutii publice; pentru imobilul respectiv proprietarul
deposedat a primit cu titlu de despagubire suma de 50.000 lei care reprezenta
la data platii 5.000 de dolari (deci, la un curs de 1 dolar S.U.A./10 lei).
Pentru a se dispune restituirea in natura, persoana indreptatita va trebui sa
restituie o despagubire actualizata in suma de 170.000.000 lei (5.000 dolari
S.U.A. x 34.000 lei curs leu/dolar S.U.A. in anul 2003);
2. pentru un imobil calificat ca fiind preluat cu titlu valabil, aflat in
patrimoniul unei organizatii cooperatiste, s-a acordat o despagubire de 80.000
de lei reprezentand 8.000 dolari S.U.A. (curs 1 dolar S.U.A./10 lei la momentul
platii), iar persoana indreptatita la restituire in natura neavand banii
necesari restituirii despagubirii (272.000.000 lei, adica 8.000 dolari S.U.A. x
34.000 curs leu/dolar S.U.A.) opteaza pentru completarea despagubirii primite
cu diferenta de valoare, se va proceda in modul urmator: cu privire la imobilul
respectiv comisia interna de evaluare va proceda la stabilirea valorii actuale
a imobilului rezultand 700.000.000 lei din care va deduce suma de 272.000.000
lei. Diferenta rezultata, respectiv suma de 428.000.000 lei (700.000.000 -
272.000.000), va face obiectul negocierii cu persoana indreptatita. In cazul in
care persoana indreptatita nu isi insuseste rezultatul evaluarii interne,
aceasta poate opune o expertiza de specialitate efectuata pe cheltuiala sa.
12.2. Prevederile art. 12 din lege nu vizeaza imobilele preluate ca urmare
a exproprierii, acestea fiind asimilate de lege ca fiind preluate abuziv indiferent
de valabilitatea titlului si, ca atare, situatia lor juridica este reglementata
de art. 11 din lege.
13. Art. 13 din lege:
(1) In cazul imobilelor restituite prin procedurile administrative
prevazute de prezenta lege sau prin hotarare judecatoreasca sunt aplicabile
prevederile privind contractele de inchiriere cuprinse in Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei
pentru spatiile cu destinatia de locuinte.
(2) Contractele de inchiriere pentru imobilele restituite in natura,
ocupate de misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentantele
organizatiilor internationale interguvernamentale acreditate in Romania si de
personalul strain al acestora, se prelungesc de drept pentru o perioada de 5
ani, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului.
Norme metodologice:
13.1. Prezinta importanta deosebita corelatia impusa de legiuitor cu
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si
stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 241/2001. Prevederile legii cuprinse la
art. 13, 14 si 15, desi se complinesc cu prevederile ordonantei de urgenta
respective, au aplicatie proprie in raport cu situatia imobilelor restituite in
natura in baza legii. Avand in vedere aceste aspecte, urmeaza a se considera ca
termenul de 5 ani la care face trimitere art. 15 din lege incepe sa curga de la
data crearii noii situatii juridice a imobilului notificat. Astfel, daca prin
procedura administrativa s-a restituit in natura un imobil afectat de un
contract de inchiriere, proprietarul fie poate sa mentina in vigoare
respectivul contract de inchiriere (subrogandu-se in drepturile fostului
locator), fie poate solicita incheierea unui nou contract de inchiriere cu
parcurgerea procedurii prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
40/1999, termenul de 5 ani curgand de la data deciziei de restituire in natura.
13.2 Entitatile investite cu solutionarea notificarilor avand ca obiect
restituirea unor imobile afectate de contracte de inchiriere au obligatia
introducerii in dispozitia/decizia de restituire in natura a conditiei
respectarii drepturilor prevazute de lege in favoarea chiriasilor. Nerespectarea
acestei obligatii atrage raspunderea disciplinara, civila sau materiala, dupa
caz, in sarcina conducatorului entitatii respective.
14. Art. 14 din lege:
(1) Daca imobilul prevazut la art. 13 alin. (1) face obiectul unui contract
de concesiune, locatie de gestiune, asociere in participatiune sau al unei
operatiuni de leasing, persoana indreptatita poate opta pentru restituirea in
natura sau pentru masuri reparatorii in echivalent.
(2) In situatia optiunii pentru restituirea in natura persoana indreptatita
se va subroga in drepturile statului sau ale persoanei juridice detinatoare in
contractele prevazute la alin. (1), daca aceste contracte au fost incheiate
potrivit legii.
Norme metodologice:
Desi subrogarea la care face referire alin. (2) al art. 14 din lege
intervine de drept, decizia/dispozitia motivata de restituire in natura trebuie
sa indice in mod expres contractele civile sau comerciale care afecteaza
imobilul restituit.
Nerespectarea acestei cerinte atrage raspunderea disciplinara, civila sau
materiala, dupa caz, in sarcina conducatorului entitatii respective.
15. Art. 15 din lege:
(1) Contractele de inchiriere prevazute la art. 6 din Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 40/1999 se vor incheia pentru o perioada de 5 ani. In cazul in
care chiriasului i se pune la dispozitie o alta locuinta corespunzatoare,
acesta este obligat sa elibereze de indata locuinta ocupata.
(2) Neincheierea noului contract de inchiriere in cazul prevazut la art. 9
si 10 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, cauzata de
neintelegerea asupra cuantumului chiriei cerute de proprietar sau de pretentia
acestuia de restrangere a suprafetei locative pentru persoanele prevazute la
art. 32 alin. (1) din aceeasi ordonanta, atrage prelungirea de drept a
contractului de inchiriere pana la incheierea noului contract.
(3) Pentru chiriasii persoane fizice din imobilele restituite in natura,
precum si pentru cei din locuintele prevazute la art. 26 alin. (1) din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, ale caror venituri nete lunare
pe membru de familie se situeaza intre venitul mediu net lunar pe economie si
dublul acestuia, nivelul maxim al chiriei nu poate depasi 25 % din venitul net
lunar pe familie. Dispozitiile art. 31 alin. (2) si ale art. 33 din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 se aplica in mod corespunzator. In cazul in
care chiria astfel calculata este mai mica decat cea calculata potrivit art. 26
- 30 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, proprietarul este
scutit de impozitul pe teren si cladire, de impozitul pe chirie*) si este
exonerat de raspundere pentru obligatiile ce ii revin pe durata contractului de
inchiriere respectiv.
(4) Pentru persoanele cu handicap, pentru persoanele prevazute in Legea nr.
42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor
acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din
Decembrie 1989, in Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si
unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi si in Decretul-lege nr.
118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive
politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si
celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, la efectuarea
schimbului obligatoriu prevazut la cap. II din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 40/1999 locuinta oferita trebuie sa asigure conditii de
folosinta similare celor existente in locuinta detinuta.
(5) Chiriasii ale caror contracte de inchiriere nu s-au reinnoit pentru
motivele prevazute la art. 14 alin. (2) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 40/1999 au prioritate la acordarea inlesnirilor prevazute de
Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, precum si a celor prevazute de Legea
nr. 152/1998 privind infiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte.
------------
*) Prevederea privind scutirea de impozit pe chirie prevazuta la alin. (3)
al art. 15 din Legea nr. 10/2001 a fost abrogata in mod expres prin art. 85 al
Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001.
Norme metodologice:
Prin locuinta corespunzatoare se intelege acea unitate locativa care este
situata in aceeasi localitate cu imobilul restituit sau, cu acordul
chiriasului, in alta localitate si are cel putin minimul suprafetei stabilit de
lege pentru fiecare persoana din cadrul familiei chiriasului, inclusiv pentru
persoanele aflate in intretinerea titularului contractului de inchiriere, daca
acestea locuiau in aceeasi locuinta la data depunerii notificarii.
16. Art. 16*) din lege:
(1) In situatia imobilelor ocupate de unitati bugetare din invatamant, din
sanatate, asezaminte social-culturale sau de institutii publice, sedii ale
partidelor politice legal inregistrate, de misiuni diplomatice, oficii
consulare, reprezentantele organizatiilor internationale interguvernamentale
acreditate in Romania, precum si de personalul cu rang diplomatic al acestora,
necesare in vederea continuarii activitatilor de interes public,
social-cultural sau obstesc, fostilor proprietari li se acorda masuri
reparatorii prin echivalent, in conditiile prezentei legi.
(2) Ministerele de resort, precum si celelalte institutii publice
interesate vor propune, iar Guvernul va stabili prin hotarare, imobilele care
nu vor fi retrocedate in natura si pentru care se acorda masuri reparatorii
prin echivalent potrivit alin. (1).
(3) In cazul in care imobilul nu mai este necesar potrivit scopului legal
stabilit, fostii proprietari care beneficiaza de masuri reparatorii prin
echivalent, in cazurile prevazute la alin. (1), vor fi notificati pentru a opta
in viitor pentru restituirea in natura. In aceste cazuri persoanele beneficiare
de masuri reparatorii vor restitui sumele primite sau echivalentul bunurilor
ori serviciilor, actualizate cu rata inflatiei.
(4) Bunurile stabilite potrivit procedurii prevazute la alin. (2) sunt, pe
durata afectatiunii de interes public, bunuri proprietate publica si au regimul
prevazut de lege.
------------
*) Este reprodus textul rezultat in urma modificarii si completarii Legii
nr. 10/2001 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.
Norme metodologice:
Pentru fundamentarea propunerii de mentinere a afectatiunii speciale
prevazute la art. 16, se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:
- imposibilitatea mutarii activitatilor respective in alte imobile detinute
legal de respectiva entitate;
- situarea imobilului este esentiala pentru buna desfasurare a
activitatilor de utilitate publica sau sociala;
- prin restituirea in natura s-ar impune disponibilizari semnificative de
salariati care ar afecta buna desfasurare a activitatii.
17. Art. 17 din lege:
(1) Statul, precum si institutiile publice, unitatile de invatamant sau
asezamintele social-culturale, care ocupa imobilul cu contract de inchiriere,
au drept de preemtiune la cumpararea acestuia.
(2) Acest drept se poate exercita, sub sanctiunea decaderii, in termen de
90 de zile de la data primirii notificarii privind intentia de vanzare.
(3) Notificarea se face prin executorul judecatoresc, potrivit legii.
(4) Contractele de vanzare-cumparare incheiate cu incalcarea dreptului de
preemtiune sunt lovite de nulitate.
18. Art. 18 din lege:
Masurile reparatorii se stabilesc numai in echivalent si in urmatoarele
cazuri:
a) persoana indreptatita era asociat la persoana juridica proprietara a
imobilelor si a activelor la data preluarii acestora in mod abuziv, cu exceptia
cazului in care persoana indreptatita era unic asociat sau persoanele
indreptatite asociate erau membri ai aceleiasi familii;
b) imobilul nu mai exista la data intrarii in vigoare a prezentei legi, cu
exceptia imobilelor distruse ca urmare a unor calamitati naturale;
c) imobilul a fost transformat, astfel incat a devenit un imobil nou in
raport cu cel preluat, daca partile nu au convenit altfel;
d) imobilul a fost instrainat fostului chirias cu respectarea dispozitiilor
Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu
destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului.
Norme metodologice:
18.1. Ipoteza de la lit. a) a art. 18 din lege vizeaza interdictia
restituirii in natura a imobilelor pentru cazul detinatorilor de participatii
de capital social la societati comerciale nationalizate (solutia este
justificata deoarece asociatii sau actionarii nu aveau decat un drept de
creanta asupra societatii si, ca atare, stabilirea corespondentei cu bunurile
acesteia este imposibil de operat).
18.2. Textul de la lit. b) a art. 18 din lege vizeaza numai constructiile
preluate de stat si care nu mai exista la data intrarii in vigoare a prezentei
legi (evident, ipoteza nu este valabila pentru terenuri, deoarece acestea
exista). Acele constructii care au fost distruse de calamitati naturale nu fac
obiectul masurilor reparatorii.
18.3. Imobil nou in raport cu cel preluat este considerat acea constructie
care, prin transformarile survenite, are urmatoarele caracteristici:
- in raport cu forma initiala i s-au adaugat corpuri de zidarie sau volume
din alte materiale, ce reprezinta peste 50% din suprafata construita initial
(etajari sau/si adaugari de corpuri noi pe orizontala);
- prin modificarile aduse a rezultat o constructie destinata sa deserveasca
o activitate specifica (de exemplu, s-a amenajat ca sediu de banca cu seifuri
incorporate; s-a amenajat ca spital sau sanatoriu cu spatii si dotari medicale
specifice; s-au efectuat lucrari subterane cu destinatie militara ori pentru
siguranta nationala si altele asemenea).
18.4. Nu constituie imobil nou in raport cu cel preluat acea constructie
careia i s-a modificat compartimentarea initiala - din spatii de locuit in
birouri si invers -, i s-au adus numai imbunatatiri functionale (racordari de
gaze, termoficare, consolidari sau alte lucrari de intretinere curenta,
consolidari si altele asemenea).
18.5. Norma cuprinsa la lit. d) a art. 18 din lege vizeaza conservarea
situatiei juridice a imobilelor (apartamentelor) instrainate legal in baza
Legii nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare, caz in care restituirea in
natura nu mai este posibila.
19. Art. 19 din lege:
(1) Persoanele care au primit despagubiri in conditiile Legii nr. 112/1995
pot solicita numai restituirea in natura, cu obligatia returnarii sumei
reprezentand despagubirea primita, actualizata cu indicele inflatiei, daca
imobilul nu a fost vandut pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(2) In cazul in care persoana indreptatita a optat pentru despagubiri si
imobilul a fost vandut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 pana la
data intrarii in vigoare a prezentei legi, persoana indreptatita are dreptul la
masuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea corespunzatoare a intregului
imobil, teren si constructii. Daca persoanele indreptatite au primit
despagubiri, ele au dreptul la diferenta dintre valoarea incasata, actualizata
cu indicele inflatiei, si valoarea corespunzatoare a imobilului, care se
acopera prin acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv in
procesul de privatizare sau prin actiuni la societatile comerciale
tranzactionate pe piata de capital, in functie de optiunea persoanei fizice sau
juridice indreptatite. Daca persoanei indreptatite i s-a stabilit despagubirea
potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 si nu a incasat-o, valoarea astfel
stabilita i se va acorda in despagubiri banesti, iar diferenta pana la valoarea
corespunzatoare a imobilului se va acoperi prin acordarea de titluri de valoare
nominala folosite exclusiv in procesul de privatizare sau prin actiuni la
societati comerciale tranzactionate pe piata de capital, in functie de optiunea
acesteia.
(3) In cazul in care valoarea despagubirii nu a fost inca stabilita
potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, calculul si plata masurilor
reparatorii se vor stabili potrivit alin. (2).
(4) Persoanele indreptatite care nu au formulat cereri potrivit
prevederilor Legii nr. 112/1995, precum si cele ale caror cereri au fost
respinse ori nu au fost solutionate pana la data intrarii in vigoare a
prezentei legi au dreptul de a formula o asemenea cerere in conditiile
prezentei legi.
Norme metodologice:
19.1. Daca imobilul (apartamentul, unitatea locativa) care face obiectul
notificarii nu a fost instrainat in baza Legii nr. 112/1995, cu modificarile
ulterioare, deci este fie liber, fie ocupat de chiriasi, persoana indreptatita
care a primit despagubiri pentru respectivul imobil potrivit respectivei legi
poate opta pentru restituirea in natura a imobilului sau a apartamentelor ori
unitatilor locative nevandute, daca va rambursa despagubirea primita,
actualizata cu indicele inflatiei.
Calculul actualizarii se va face prin aplicarea indicelui de inflatie
comunicat de entitatea nationala din domeniul statisticii, aferent perioadei
respective (se va avea in vedere anul incasarii efective a despagubirii si anul
rambursarii acesteia). Suma rezultata se va varsa in contul deschis la
trezorerie, prin ordin*) al ministrului finantelor publice, potrivit art. I
alin. (3) de la titlul II al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.
------------
*) Ordinul ministrului finantelor publice nr. 198/2003 a fost publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei nr. 122 din 26 februarie 2003.
19.2. In cazul in care imobilul notificat (apartament, unitate locativa) a
fost instrainat legal pana la data de 14 februarie 2001, persoana indreptatita
are dreptul numai la masurile reparatorii individualizate de lege pentru teren
si constructiile nerestituite, cu urmatoarele distinctii:
- daca persoanele indreptatite au incasat despagubiri potrivit Legii nr.
112/1995, cu modificarile ulterioare, acestea au dreptul la masuri reparatorii
reprezentand diferenta dintre valoarea actualizata cu indicele inflatiei a
despagubirii incasate efectiv si valoarea corespunzatoare (actuala) a
imobilului nerestituit (terenul si partea de constructie nerestituita).
Masurile reparatorii pot consta, la alegerea persoanei indreptatite, numai in:
a) titluri de valoare nominala folosite exclusiv in procesul de
privatizare;
b) acordarea de actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de
capital;
- daca persoanei indreptatite i s-a stabilit despagubirea prevazuta de
Legea nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare, fara ca aceasta sa o incaseze
efectiv, valoarea astfel stabilita se va acorda in despagubiri banesti, iar
diferenta pana la valoarea corespunzatoare (actuala) a imobilului nerestituit
(constructie si teren) se va acoperi numai prin acordarea de titluri de valoare
nominala sau acordarea de actiuni, la alegerea persoanei indreptatite;
- in cazul in care valoarea despagubirii cuvenite potrivit Legii nr.
112/1995, cu modificarile ulterioare, nu a fost stabilita pana la data depunerii
notificarii (acesta fiind elementul obiectiv care atesta optiunea
proprietarului de a beneficia de prevederile legii), valoarea acesteia se va
stabili prin raportarea la valoarea de piata a imobilului de la momentul
solutionarii notificarii (aceasta fiind semnificatia valorii corespunzatoare).
19.3. Prevederea alin. (4) al art. 19 din lege are semnificatia acordarii
beneficiului noii legi de restituire si persoanelor care, din diverse motive,
nu au formulat cereri potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare.
Solutionarea acestor notificari se va face cu respectarea drepturilor
chiriasilor dobanditori de buna-credinta. In cazul in care persoana
indreptatita (care a facut notificarea) a formulat o actiune in justitie pentru
anularea sau constatarea nulitatii actelor de instrainare si a instiintat
despre aceasta conduita unitatea detinatoare, se va proceda, potrivit art. 47
alin. (2) din lege, la suspendarea procedurii administrative.
19.4. Cazuri posibile si recomandari de solutionare:
In cazul in care imobilul cuprinde mai multe unitati locative (apartamente)
dintre care unul s-a restituit proprietarului potrivit Legii nr. 112/1995, cu
modificarile ulterioare, iar pentru restul s-au acordat despagubiri care au
fost incasate si totodata s-a formulat cerere de restituire in natura de catre
fostul proprietar al unitatilor locative nevandute din acelasi imobil potrivit
Legii, restituirea acestora este conditionata numai de rambursarea cotei de
despagubire aferenta apartamentelor ce se vor restitui in natura. Exemplu: un
imobil cu 6 apartamente de valoare egala dintre care unul a fost restituit
proprietarului, doua au fost instrainate catre chiriasi, 3 sunt ocupate de
chiriasi (deci sunt restituibile in natura). Pentru cele 5 apartamente fostul
proprietar a primit suma de 500.000.000 lei in anul 1996. Proprietarul
solicita, in cadrul legii, restituirea in natura a celor 3 apartamente
nevandute. Pentru a beneficia de restituirea in natura proprietarul notificator
va trebui sa returneze o suma de bani reprezentand cota aferenta celor 3
apartamente pentru care s-au primit despagubiri si care, in temeiul noii legi,
sunt restituibile in natura, respectiv suma de 300.000.000 lei, suma care va
trebui actualizata cu indicele de inflatie pentru perioada 1996 - 2002
(aproximativ 600.000.000 lei).
Pentru a face aplicarea tezei a doua de la alin. (2) al art. 19, suma
primita cu titlu de despagubire, ramasa ca urmare a returnarii cotei aferente
celor 3 imobile restituite in natura, se va actualiza cu indicele de inflatie
(devenind 400.000.000 lei) si se va deduce din valoarea actuala corespunzatoare
a imobilului (valoarea imobilului este de fapt valoarea reala, de piata, a
celor doua imobile vandute potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare,
si a terenului aferent acestora, aproximativ 1.000.000.000 lei), iar pentru
suma astfel rezultata (600.000.000 lei) se vor acorda masurile reparatorii
expres indicate de lege:
a) titluri de valoare nominala; sau
b) acordarea de actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de
capital, la alegerea persoanei indreptatite.
19.5. In cazul in care o persoana are, pentru un imobil restituibil in
natura (deci, ocupat de chiriasi), obligatia de a restitui despagubirea
baneasca primita, iar cu privire la alt imobil, are o creanta prin acordarea de
despagubiri banesti, cele doua obligatii reciproce de plata se vor compensa
pana la concurenta celei mai mici dintre ele. In aceste situatii, potrivit art.
III al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, cu
modificarile ulterioare, se va solicita in prealabil avizul Autoritatii pentru
urmarirea aplicarii unitare a Legii nr. 10/2001. Persoana indreptatita care se
afla intr-o astfel de situatie se va adresa Autoritatii cu o cerere pentru
eliberarea avizului, la care va anexa actele doveditoare ale obligatiilor
reciproce. Avizul favorabil emis de Autoritate va atesta valoarea obligatiei de
plata si debitorul acesteia. Acesta este pe deplin opozabil tuturor entitatilor
implicate in aplicarea legii. Notiunea imobil are in vedere si unitatea
locativa.
20. Art. 20 din lege:
(1) Imobilele - terenuri si constructii - preluate in mod abuziv,
indiferent de destinatie, care sunt detinute la data intrarii in vigoare a
prezentei legi de o regie autonoma, o societate sau companie nationala, o
societate comerciala la care statul sau o autoritate a administratiei publice
centrale sau locale este actionar ori asociat majoritar, de o organizatie
cooperatista sau de orice alta persoana juridica, vor fi restituite persoanei
indreptatite, in natura, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata a
organelor de conducere ale unitatii detinatoare.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si in cazul in care statul sau o
autoritate publica centrala sau locala ori o organizatie cooperatista este
actionar sau asociat minoritar al unitatii care detine imobilul, daca valoarea
actiunilor sau partilor sociale detinute este mai mare sau egala cu valoarea
corespunzatoare a imobilului a carui restituire in natura este ceruta.
(3) In cazul primariilor restituirea in natura sau prin echivalent catre
persoana indreptatita se face prin dispozitia motivata a primarilor, respectiv
a primarului general al municipiului Bucuresti.
(4) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1) si (2), in cazul bunurilor
detinute de o organizatie cooperatista, persoana indreptatita poate opta si
pentru masuri reparatorii prin echivalent constand in compensare cu alte bunuri
ori servicii sau despagubiri banesti.
Norme metodologice:
20.1. Prevederea alin. (1) al art. 20 din lege are semnificatii juridice
multiple, respectiv:
- statueaza indisponibilizarea imobilelor restituibile pe calea prevazuta
de lege cu privire la orice alte proceduri legale care tind sa instraineze
imobilul respectiv catre alte persoane, altele decat cele indreptatite potrivit
legii; ca atare, sunt inlaturate de la aplicare cu privire la aceste bunuri
prevederile Legii nr. 64/1995 sau ale Legii nr. 213/1998, cu completarile
ulterioare;
- indisponibilizarea respectiva opereaza incepand cu data de 14 februarie
2001 chiar daca notificarea a fost facuta la o data ulterioara;
- indisponibilizarea acestor bunuri are drept scop primordial indeplinirea
obligatiei de restituire in natura catre adevaratul proprietar;
- restituirea in natura este obligatorie in cazul in care unitatea
detinatoare este regie autonoma, societate sau companie nationala, societate
comerciala la care statul sau o autoritate a administratiei publice centrale
ori locale este actionar (S.A.) sau asociat (S.R.L.) majoritar ori de catre o
organizatie cooperatista sau de orice alta persoana juridica (orice alta
persoana juridica vizeaza si acele entitati de drept public - ministere,
prefecturi, Agentia Domeniilor Statului si altele asemenea);
- societatile comerciale privatizate integral sau cele constituite din
initiativa privata, care au dobandit astfel de bunuri dupa privatizare sau,
dupa caz, dupa infiintarea lor, nu au obligatia restituirii in natura daca sunt
dobanditori de buna-credinta.
20.2. Restituirea in natura se face in toate cazurile prin
decizie/dispozitie motivata a organelor de conducere a unitatii detinatoare.
Decizia/dispozitia va cuprinde detaliat motivele care au stat la baza
fundamentarii deciziei (inclusiv incadrarea in prevederile art. 2 din lege,
calificarea preluarii cu titlu sau fara titlu).
20.3. Organe de conducere inseamna:
a) pentru regii autonome - consiliul de administratie sau directorul
executiv daca i s-au acordat puteri speciale in acest sens;
b) pentru societati comerciale la care statul sau o autoritate a
administratiei publice centrale sau locale este actionar (S.A.) ori asociat
(S.R.L.) majoritar - adunarea generala a actionarilor, consiliul de
administratie sau administratorul, dupa caz, daca i s-au acordat puteri
speciale in acest sens;
c) pentru organizatiile cooperatiste - adunarea membrilor sau
administratorul daca i s-au acordat puteri speciale in acest sens;
d) pentru institutii publice - conducatorul ales sau numit al acesteia,
care are competenta de a angaja patrimonial institutia.
20.4. Decizia/dispozitia motivata dispusa de un organ de conducere ierarhic
inferior unui alt organ de conducere din cadrul unitatii detinatoare poate fi
revocata de acesta din urma in virtutea plenitudinii de competenta specific
situatiei juridice a unitatii detinatoare (pentru societati comerciale - Legea
nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, si statutele aprobate, pentru regii autonome - Legea
nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii
autonome si societati comerciale, cu modificarile ulterioare, si statutele
aprobate etc.).
20.5. In cazul in care entitatea obligata la restituire este primaria,
organul de conducere abilitat expres de lege este primarul, respectiv primarul
general al municipiului Bucuresti. Avand in vedere aceasta precizare expresa a
legiuitorului, rezulta ca nu este necesara o aprobare prealabila sau ulterioara
a restituirii de catre consiliul local (sau, dupa caz, general),
responsabilitatea aplicarii legii apartinand in totalitate primarului. Cu toate
acestea, se recomanda ca deciziile de restituire sa fie prezentate spre
informare consiliului local in vederea asigurarii transparentei actului
decizional.
20.6. Deciziile/dispozitiile motivate de restituire emise de catre primar
pot fi contestate de prefect pe calea contenciosului administrativ numai daca
se constata o incalcare grava a legii (de exemplu, in cazul in care se
restituie in natura un imobil pentru care nu s-a facut dovada dreptului de
proprietate sau a calitatii de mostenitor). Semnalam ca ambele institutii -
primarul si prefectul - sunt implicate in procesul de restituire si, ca atare,
exercitarea controlului de legalitate din partea prefectului trebuie sa vizeze
numai acele cazuri in care se apreciaza ca restituirea dispusa este ilegala.
20.7. Obligatia de restituire in natura intervine si in cazul in care cota
minoritara de capital detinuta de stat sau de alta institutie publica acopera
valoarea imobilului notificat. In acest caz elementul de referinta este
valoarea de inregistrare in activul patrimonial al unitatii detinatoare de la
data intrarii in vigoare a legii. Obligatia legala de restituire in natura
prevaleaza asupra oricarei alte optiuni a entitatii notificate. Dupa emiterea
deciziei/dispozitiei de restituire societatea comerciala, prin organele sale de
conducere, va constata reducerea capitalului social si va face aplicarea
prevederilor art. 69 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare.
20.8. La art. 20 alin. (4) din lege se introduce o exceptie de la
principiul restituirii in natura, in cazul in care unitate detinatoare este o
organizatie cooperatista. In acest caz expres determinat de lege, optiunea
apartine exclusiv persoanei indreptatite care poate alege:
a) compensarea cu alte bunuri si servicii;
b) acordarea de despagubiri banesti.
In cazul in care persoana indreptatita opteaza pentru oricare dintre cele
doua alternative, organizatia cooperatista are obligatia ca, pe baza evaluarii
stabilite de comisia interna pentru evaluarea despagubirii si, dupa caz, a
expertizei de specialitate depuse de persoana indreptatita, sa negocieze cu
aceasta valoarea masurilor reparatorii, pe care le va suporta din fondurile
sale.
21. Art. 21 din lege:
(1) Persoana indreptatita va notifica in termen de 6*) luni de la data
intrarii in vigoare a prezentei legi persoana juridica detinatoare, solicitand
restituirea in natura a imobilului. In cazul in care sunt solicitate mai multe
imobile, se va face cate o notificare pentru fiecare imobil.
(2) Notificarea va cuprinde denumirea si adresa persoanei notificate,
elementele de identificare a persoanei indreptatite, elementele de identificare
a bunului imobil solicitat, precum si valoarea estimata a acestuia.
(3) Notificarea va fi comunicata prin executorul judecatoresc de pe langa
judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala se afla imobilul solicitat
sau in a carei circumscriptie isi are sediul persoana juridica detinatoare a
imobilului. Executorul judecatoresc va inregistra notificarea si o va comunica
persoanei notificate in termen de 7 zile de la data inregistrarii.
(4) Notificarea inregistrata face dovada deplina in fata oricaror
autoritati, persoane fizice sau juridice, a respectarii termenului prevazut la
alin. (1), chiar daca a fost adresata altei unitati decat cea care detine
imobilul.
(5) Nerespectarea termenului de 6 luni prevazut pentru trimiterea
notificarii atrage pierderea dreptului de a solicita in justitie masuri
reparatorii in natura sau prin echivalent.
------------
*) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 109/2001 si cu 3 luni prin Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 145/2001.
Norme metodologice:
Avand in vedere ca faza depunerii notificarilor s-a consumat, raman deplin
valabile normele de recomandare prevazute la cap. IV din Normele metodologice
aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 614/2001.
In completare se aduc urmatoarele precizari:
a) in cazul in care notificarea s-a facut prin intermediul unui executor
judecatoresc cu incalcarea competentei teritoriale, se va considera ca notificarea
s-a facut totusi legal (prevaleaza principiul realizarii dreptului in raport de
cel al respectarii procedurii);
b) de asemenea, in cazul in care notificarea s-a facut in bloc pentru mai
multe imobile din aceeasi localitate, urmeaza a se considera ca notificarea s-a
facut pentru fiecare imobil, disjungandu-se fiecare caz.
22. Art. 22 din lege:
Actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum si, in cazul
mostenitorilor, cele care atesta aceasta calitate vor fi depuse ca anexe la notificare
o data cu aceasta sau in termen de cel mult 18 luni*) de la data intrarii in
vigoare a prezentei legi.
------------
*) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 109/2001, cu 3 luni prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
145/2001, cu o luna prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 si cu
inca doua luni prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 10/2003.
Norme metodologice:
22.1. Prin acte doveditoare se intelege:
a) orice acte juridice translative de proprietate, care atesta detinerea
proprietatii de catre o persoana fizica sau juridica (act de vanzare-cumparare,
tranzactie, donatie, extras carte funciara, act sub semnatura privata si altele
asemenea);
b) actele juridice care atesta calitatea de mostenitor (certificat de
mostenitor, testament, acte de stare civila care atesta rudenia sau filiatia cu
titularul initial al dreptului de proprietate);
c) orice acte juridice sau sustineri care permit incadrarea preluarii ca
fiind abuziva [art. 2 alin. (1) din lege]; in cazul exproprierii prevazute de
art. 11 din lege sunt suficiente indicarea actului de expropriere si, eventual,
prezentarea procesului-verbal incheiat cu aceasta ocazie ori a acordului la
expropriere;
d) orice acte juridice care atesta detinerea proprietatii de catre persoana
indreptatita sau ascendentul/testatorul acesteia la data preluarii abuzive
(extras carte funciara, istoric de rol fiscal, procesul-verbal intocmit cu
ocazia preluarii, orice act emanand de la o autoritate din perioada respectiva,
care atesta direct sau indirect faptul ca bunul respectiv apartinea persoanei
respective, pentru mediul rural - extras de pe registrul agricol);
e) in cazul in care constructia a fost demolata, orice act juridic care
descrie constructia demolata;
f) expertize judiciare sau extrajudiciare de care persoana indreptatita
intelege sa se prevaleze in sustinerea cererii sale;
g) orice alte inscrisuri pe care persoana indreptatita intelege sa le
foloseasca in dovedirea cererii sale;
h) declaratii notariale date de persoana care se pretinde indreptatita, pe
propria raspundere, si care sunt solicitate de unitatea detinatoare sau de
entitatea investita cu solutionarea notificarii in scopul fundamentarii deciziei.
22.2. Se admit numai copii legalizate sau certificate de pe actele
doveditoare referitoare la proprietate si la calitatea de mostenitor.
22.3. In cazul in care depunerea actelor doveditoare referitoare la
proprietate si la calitatea de mostenitor s-a facut o data cu notificarea, iar
acestea sunt numai fotocopii ale acestora, se va solicita petentilor
prezentarea originalelor sau duplicatelor in vederea verificarii si
certificarii acestora de catre salariatii entitatii investite cu solutionarea
notificarii.
22.4. In cazuri deosebite, se pot solicita si declaratii notariale date de
persoane in viata care atesta anumite situatii in legatura cu imobilul
notificat si care pot contribui la fundamentarea deciziei.
23. Art. 23 din lege:
(1) In termen de 60 de zile de la inregistrarea notificarii sau, dupa caz,
de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 22 unitatea detinatoare
este obligata sa se pronunte, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie
motivata, asupra cererii de restituire in natura.
(2) Persoana indreptatita are dreptul sa sustina in fata organelor de
conducere ale unitatii detinatoare cererea de restituire in natura. In acest
scop ea va fi inaintata in scris, in timp util, sa ia parte la lucrarile
organului de conducere al unitatii detinatoare.
(3) Decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata se comunica persoanei
indreptatite in termen de cel mult 10 zile de la data adoptarii.
(4) Decizia sau, dupa caz, dispozitia de aprobare a restituirii in natura a
imobilului face dovada proprietatii persoanei indreptatite asupra acestuia, are
forta probanta a unui inscris autentic si constituie titlu executoriu pentru
punerea in posesie, dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara.
(5) Decizia sau, dupa caz, dispozitia prevazuta la alin. (4) trebuie pusa
in executare in termen de 3 ani de la data primirii ei de catre persoana
indreptatita.
(6) Prevederile alin. (1) - (5) sunt aplicabile si dispozitiilor emise de
primari potrivit art. 20 alin. (3).
Norme metodologice:
23.1. Termenul de 60 de zile pentru indeplinirea obligatiei unitatii
detinatoare de a se pronunta asupra cererii de restituire poate avea doua date
de referinta, fie data depunerii notificarii, fie data depunerii actelor doveditoare.
In cazul in care persoana indreptatita a depus o data cu notificarea toate
actele de care aceasta intelege sa se prevaleze pentru dovedirea cererii de
restituire, termenul de 60 de zile curge de la data depunerii notificarii.
Insa, in cazul in care o data cu notificarea nu s-au depus acte doveditoare,
termenul respectiv va curge de la data depunerii acestora.
In cazul in care persoana indreptatita a depus toate actele doveditoare pe
care le poseda si totodata a facut precizarea ca nu mai detine alte probe,
unitatea detinatoare este obligata sa se pronunte numai pe baza acestora, in
termen de 60 de zile.
Termenul pentru indeplinirea obligatiei respective se poate proroga cu
acordul expres sau tacit al persoanei indreptatite daca unitatea detinatoare,
in urma analizei actelor doveditoare deja depuse, comunica celeilalte parti, in
intervalul de 60 de zile, faptul ca documentatia depusa este insuficienta
pentru fundamentarea deciziei de restituire. Pentru a avea beneficiul acestei
prorogari este necesar insa ca unitatea detinatoare sa comunice in scris
persoanei indreptatite faptul ca fundamentarea si emiterea deciziei de
restituire sunt conditionate de depunerea probelor solicitate. Depunerea
actelor solicitate sau comunicarea faptului ca persoana indreptatita nu poseda
actele respective are semnificatia acceptarii prorogarii termenului respectiv
(in aceasta ipoteza termenul curge de la depunerea actelor solicitate sau, dupa
caz, de la data comunicarii raspunsului).
23.2. In cazul in care, dupa comunicarea unitatii detinatoare, persoana
indreptatita este pasiva (deci nu comunica nici un raspuns), pasivitatea
acesteia poate fi apreciata ca acceptare tacita.
Acceptarea unei prorogari tacite se poate obtine si cu ocazia indeplinirii
procedurii prevazute la art. 23 alin. (2) din lege (invitarea persoanei
indreptatite cu ocazia dezbaterii cererii respective), fiind necesar ca in
procesul-verbal intocmit cu acest prilej sa se faca mentiune despre necesitatea
completarii materialului probator (procesul-verbal se va semna si de persoana
invitata). In cazul in care insa persoana indreptatita careia i s-a solicitat
completarea materialului probator comunica in mod expres sau pretinde in cadrul
procedurii prevazute la alin. (2) al art. 23 din lege ca nu poseda sau ca ii
este imposibil sa procure respectivele acte doveditoare, termenul de 60 de zile
curge de la data acestei ultime comunicari sau, dupa caz, de la data
consemnarii situatiei respective in procesul-verbal. Daca persoana
indreptatita, desi invitata, nu se prezinta la dezbaterea cererii de
restituire, este necesar a se face comunicarea respectiva in scris.
23.3. Actele solicitate in mod expres de catre entitatile investite cu
solutionarea notificarii, care se depun dupa data de 14 mai 2003, pot fi luate
in considerare numai daca aceasta (entitatea investita) considera ca sunt
esentiale pentru solutionarea notificarii si numai daca nu s-a emis deja
decizia de solutionare.
23.4. Dispozitiile alin. (4) si (5) ale art. 23 din lege consacra regimul
complex al dispozitiei de aprobare a restituirii in natura:
- este asimilata inscrisului sub forma autentica;
- constituie actul juridic de baza pentru efectuarea formalitatilor de
publicitate imobiliara (de aceea este necesar ca dispozitia/decizia de
restituire sa cuprinda datele de identificare a noului proprietar, a imobilului
restituit, cu suprafetele construite, terenul aferent si vecinatatile);
- constituie titlu executoriu, dupa indeplinirea formalitatilor de
publicitate imobiliara.
23.5. In cazul in care intre suprafata terenului solicitat si celui
restituit exista diferente in minus rezultate din mentinerea in proprietate
publica a unor suprafete cu afectatiune legala speciala (zone de protectie sau
acces pentru linii de inalta tensiune, conducte magistrale si altele asemenea),
decizia/dispozitia de restituire va face referire la aceste servituti legale si
totodata va fi insotita de o schita a terenului restituit.
23.6. Dispozitia de aprobare a restituirii in natura poate fi si sub forma
compensarii cu un alt imobil in echivalent, caz in care decizia/dispozitia de
aprobare a restituirii in natura prin compensare cu un alt imobil are acelasi
regim cu cel prevazut la alin. (4) si (5) ale art. 23 din lege.
23.7. Dispozitia de aprobare a restituirii in natura este un act
administrativ de putere care atesta restituirea proprietatii si care, o data
indeplinite formalitatile de publicitate imobiliara, se consolideaza ca titlu
de proprietate supus regulilor prevazute de dreptul comun (devine act de
proprietate in sensul prevederilor Codului civil).
23.8. Dupa efectuarea formalitatilor de publicitate imobiliara de catre
noul proprietar, dispozitia de aprobare a restituirii in natura nu mai poate fi
revocata de entitatea care a dispus-o.
24. Art. 24 din lege:
(1) Daca restituirea in natura nu este aprobata sau nu este posibila, dupa
caz, detinatorul imobilului este obligat ca, prin decizie sau, dupa caz, prin
dispozitie motivata, in termenul prevazut la art. 23 alin. (1) sa faca
persoanei indreptatite o oferta de restituire prin echivalent, corespunzatoare
valorii imobilului.
(2) In cazul imobilelor cu destinatia de locuinte, daca restituirea in
natura nu este posibila, oferta de restituire prin echivalent se poate face sub
forma unor despagubiri banesti. Persoana indreptatita poate opta pentru
celelalte forme de restituire prin echivalent, corespunzatoare valorii
imobilului.
(3) In termen de 60 de zile de la primirea ofertei persoana indreptatita
este obligata sa raspunda in scris daca accepta sau refuza oferta. Lipsa
raspunsului scris echivaleaza cu neacceptarea ofertei.
(4) Daca oferta acceptata consta in bunuri imobile, sunt aplicabile
prevederile art. 23 alin. (4).
(5) Daca oferta acceptata consta in bunuri mobile sau servicii, sunt
aplicabile dispozitiile dreptului comun in materie, dupa caz.
(6) Daca oferta acceptata consta in titluri de valoare nominala folosite
exclusiv in procesul de privatizare sau, dupa caz, in actiuni, persoana
indreptatita va urma procedura prevazuta la cap. IV.
(7) Daca oferta este refuzata potrivit alin. (3), persoana indreptatita
poate ataca in justitie decizia prevazuta la alin. (1) in termen de 30 de zile
de la data comunicarii acesteia.
(8) Competenta de solutionare revine sectiei civile a tribunalului in a
carui circumscriptie teritoriala se afla sediul unitatii detinatoare. Hotararea
tribunalului este supusa cailor legale de atac.
Norme metodologice:
24.1. In virtutea prevederii art. 24 alin. (1) din lege, unitatii
detinatoare a imobilului imposibil de restituit in natura sau pentru care nu
s-a aprobat restituirea in natura, fie datorita imposibilitatii restituirii,
fie interdictiei dispuse de lege [art. 9 alin. (2), art. 10, art. 11 alin. (9),
art. 16, 18 si 27], ii revine obligatia ca, prin decizie/dispozitie motivata,
sa faca persoanei indreptatite o oferta de restituire in echivalent,
corespunzatoare valorii imobilului respectiv. Emiterea deciziei/dispozitiei
motivate trebuie facuta in termen de 60 de zile de la data depunerii actelor
doveditoare. Pentru solutionarea corecta a notificarii si aprecierea
indeplinirii obligatiei legale de a face (de a emite actul respectiv) se vor
avea in vedere prevederile pct. 22 din prezentele norme metodologice.
24.2. Oferta de restituire prin echivalent se va transmite persoanei
indreptatite dupa depunerea actelor doveditoare care permit cuantificarea
valorii cuvenite. In cazul in care persoana indreptatita nu prezinta acte
doveditoare care sa permita evaluarea nici macar aproximativa a pretentiilor de
restituire prin echivalent, unitatea detinatoare va emite o oferta de
restituire prin echivalent care va cuprinde o valoare estimata a imobilului
(aceasta valoare va fi stabilita ad-hoc de comisia interna). Persoana
nemultumita de cuantumul ofertei astfel stabilite poate ataca decizia
respectiva potrivit alin. (7) al art. 24 din lege, in termenul prevazut de
lege.
24.3. Decizia/dispozitia emisa in temeiul art. 24 alin. (1) din lege va
cuprinde, alaturi de toate datele de identificare a petentului si imobilului
notificat, motivarea imprejurarilor de fapt si de drept care au condus la
imposibilitatea restituirii in natura si totodata va cuprinde oferta propusa
persoanei indreptatite.
25. Art. 25 din lege:
(1) Dispozitiile art. 23 sunt aplicabile si in situatia in care persoana
juridica notificata detine numai in parte bunurile imobile solicitate. In
aceasta situatie persoana juridica detinatoare va emite decizia motivata de
retrocedare numai pentru partea din imobil pe care o detine.
(2) Persoana juridica notificata va comunica persoanei indreptatite toate
datele privind persoana fizica sau juridica detinatoare a celeilalte parti din
imobilul solicitat. Totodata va anexa la comunicare si copii de pe actele de
transfer al dreptului de proprietate sau, dupa caz, de administrare. In cazul
in care nu detine aceste date persoana juridica notificata va comunica acest
fapt persoanei indreptatite.
(3) Comunicarea prevazuta la alin. (2) si, dupa caz, actele anexate vor fi
transmise persoanei indreptatite prin scrisoare recomandata cu confirmare de
primire.
(4) Termenul de 6 luni prevazut la art. 21 alin. (1) curge in acest caz de
la data primirii comunicarii prevazute la alin. (3).
(5) Dispozitiile alin. (2), (3) si (4) se aplica in mod corespunzator si in
cazul in care unitatea notificata nu detine nici macar in parte imobilul
solicitat, dar comunica persoanei indreptatite datele de identificare a
unitatii detinatoare.
(6) Dispozitiile art. 24 se aplica in mod corespunzator.
Norme metodologice:
Termenul de 6 luni prevazut la alin. (4) al art. 25 din lege se va
considera a fi de 12 luni (rezultat in urma celor doua ordonante de urgenta de
prelungire a termenului de depunere a notificarilor). In cazul in care
detinator al celeilalte parti a imobilului solicitat este o persoana fizica,
notificarea la care face trimitere art. 25 alin. (4) din lege se va adresa
persoanei juridice care a detinut imobilul respectiv si l-a instrainat catre o
persoana fizica.
26. Art. 26 din lege:
(1) In cazul in care persoana indreptatita nu cunoaste detinatorul bunului
imobil solicitat, notificarea se va trimite primariei in a carei raza se afla
imobilul, respectiv Primariei Municipiului Bucuresti. Termenul de 6 (12) luni
prevazut la art. 21 alin. (1) curge, dupa caz, de la data intrarii in vigoare a
prezentei legi sau de la data primirii comunicarii prevazute la art. 25 alin.
(3).
(2) In termen de 30 de zile primaria notificata este obligata sa identifice
unitatea detinatoare si sa comunice persoanei indreptatite elementele de
identificare a acesteia.
(3) In cazul in care unitatea detinatoare nu a fost identificata, persoana
indreptatita poate chema in judecata statul, prin Ministerul Finantelor Publice,
in termen de 90 de zile de la data la care a expirat termenul prevazut la alin.
(1), daca nu a primit comunicarea din partea primariei, sau de la data
comunicarii, solicitand restituirea in natura sau, dupa caz, masuri reparatorii
prin echivalent in formele prevazute de prezenta lege.
27. Art. 27 din lege:
(1) Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidentiate in patrimoniul
unei societati comerciale privatizate cu respectarea dispozitiilor legale,
persoana indreptatita are dreptul la masuri reparatorii prin echivalent,
constand in bunuri ori servicii, actiuni la societati comerciale tranzactionate
pe piata de capital sau titluri de valoare nominala folosite exclusiv in
procesul de privatizare, corespunzatoare valorii imobilelor solicitate.
(2) Notificarea prin care se solicita restituirea potrivit alin. (1) se
adreseaza institutiei publice implicate care a efectuat privatizarea -
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului
(fostul Fond al Proprietatii de Stat), ministerul de resort, autoritatea
administratiei publice locale - in a carei raza este sau era situat imobilul,
indiferent de valoarea acestuia.
(3) In situatia bunurilor imobile preluate cu titlu valabil, instrainate
sub orice forma din patrimoniul administratiei publice centrale sau locale,
persoana indreptatita va notifica organele de conducere ale acesteia. In acest
caz masurile reparatorii in echivalent sunt cele prevazute la art. 9 alin. (2),
la alegerea persoanei indreptatite.
(4) Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, care au fost detinute de o
organizatie cooperatista si au fost instrainate de aceasta cu respectarea
legii, persoana indreptatita are dreptul la masuri reparatorii in echivalent
constand in bunuri ori servicii sau despagubiri banesti. Notificarea se
adreseaza organizatiei cooperatiste care a detinut imobilul, indiferent de
valoarea acestuia.
Norme metodologice:
27.1. Prevederile alin. (1) si (2) ale art. 27 din lege vizeaza stabilirea
regimului juridic al reparatiilor pentru cazul imobilelor preluate cu titlu
valabil, aflate in patrimoniul societatilor comerciale care:
a) sunt privatizate integral sau intr-o proportie care nu permite aplicarea
art. 20 din lege (pentru acele societati comerciale care mai au cote de capital
neprivatizate sunt aplicabile dispozitiile art. 20 din lege, in masura in care
valoarea imobilului restituibil este mai mica sau egala decat valoarea cotei
neprivatizate);
b) au facut obiectul unor proceduri de privatizare indeplinite cu respectarea
legii (Legea privatizarii societatilor comerciale nr. 58/1991, cu modificarile
si completarile ulterioare, Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societatilor
comerciale bancare la care statul este actionar, cu modificarile si
completarile ulterioare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 privind
privatizarea societatilor comerciale din turism, cu modificarile ulterioare,
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor
comerciale, aprobata prin Legea nr. 44/1998, cu modificarile si completarile
ulterioare).
27.2. Pentru situatiile prevazute la alin. (1) si (3) ale art. 27 din lege
entitatea investita cu solutionarea notificarii (entitatea care a facut
privatizarea) va invita in scris persoana indreptatita sau reprezentantul
acesteia la negocierea:
a) valorii masurilor reparatorii;
b) modalitatilor de acordare a masurilor reparatorii prevazute expres de
lege (compensare cu bunuri sau servicii, acordarea de actiuni la societati
comerciale tranzactionate pe piata de capital sau titluri de valoare nominala
ori combinarea acestora).
27.3. Rezultatele negocierii se vor consemna intr-un proces-verbal semnat
de participanti (un exemplar se va preda persoanei indreptatite). Daca persoana
astfel invitata nu se prezinta la negociere, unitatea investita cu solutionarea
notificarii ii va comunica in scris acesteia stadiul solutionarii notificarii
(inclusiv faptul ca lipsa optiunii sau, dupa caz, lipsa actelor doveditoare
impun amanarea emiterii deciziei finale).
27.4. In cazul in care, cu ocazia negocierii, se constata ca actele
doveditoare necesare fundamentarii deciziei sunt insuficiente, se va solicita
depunerea acestora (se va face mentiune despre aceasta in procesul-verbal).
27.5. In cazul in care cu ocazia negocierii se constata existenta unor
divergente intre partile implicate cu privire la valorile solicitate si/sau
modalitatile de acordare a masurilor reparatorii, se va incheia proces-verbal
de divergenta care va urma regimul prevazut la art. 31 din lege.
27.6. Pentru situatia prevazuta la art. 27 alin. (4) din lege (imobile
preluate cu titlu valabil, care au fost detinute de o organizatie cooperatista
si au fost instrainate de aceasta cu respectarea legii) se va urma procedura
prevazuta anterior, cu precizarea ca masurile reparatorii posibil de acordat se
limiteaza la compensarea cu bunuri sau servicii ori despagubiri banesti, la
alegerea persoanei indreptatite.
28. Art. 28 din lege:
(1) In termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei
indreptatite organele de conducere ale institutiei publice implicate in
privatizare, prevazuta la art. 27 alin. (2), respectiv ale organizatiei
cooperatiste prevazute la art. 27 alin. (4), vor stabili prin decizie sau, dupa
caz, prin dispozitie motivata valoarea si modalitatea masurilor reparatorii
corespunzatoare convenite prin negociere.
(2) Termenul de 60 de zile prevazut la alin. (1) poate fi prelungit numai
la cererea persoanei indreptatite, in vederea completarii dovezilor necesare, sau
in caz de imposibilitate a prezentarii persoanei indreptatite, dovedita cu
inscrisuri. Prelungirea termenului in vederea completarii dovezilor necesare nu
poate depasi 18 luni de la data inregistrarii notificarii, sub sanctiunea
solutionarii cererii pe baza actelor doveditoare existente la dosar.
Norme metodologice:
28.1. Obligatia entitatii investite cu solutionarea notificarii de a emite
decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata, in termenul prevazut de lege, poate
fi prorogata numai daca se indeplinesc conduitele impuse de lege [corespondenta
scrisa transmisa periodic, prin care se solicita actele doveditoare si se
invita la negocierea prevazuta la alin. (1) al art. 28 din lege, corespondenta
scrisa prin care persoana solicitanta cere expres prorogarea termenului pentru
procurarea si depunerea actelor doveditoare]. In cazul in care persoana
indreptatita declara in mod expres ca nu mai are alte dovezi de prezentat,
solutionarea notificarii se va face pe baza actelor existente la dosar la expirarea
termenului de 60 de zile de la data acestei ultime comunicari.
28.2. Cu ocazia negocierilor partile pot utiliza evaluari proprii sau
expertize extrajudiciare care sa sustina cuantumul valorii propuse a fi
acoperite prin echivalent.
29. Art. 29 din lege:
Decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata a organului de conducere al
institutiei publice implicate in privatizare, respectiv al organizatiei
cooperatiste, se va emite pe baza avizului organelor teritoriale ale
Ministerului Finantelor Publice si se va comunica persoanei indreptatite in
termen de 15 zile de la data adoptarii. Dispozitiile art. 23 alin. (4) se
aplica in mod corespunzator. Organele teritoriale ale Ministerului Finantelor
Publice vor emite avizul, cu respectarea conditiilor de fond si de forma
prevazute de prezenta lege.
Norme metodologice:
29.1. Avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice,
prevazut de art. 29 din lege, vizeaza numai regimul masurilor de restituire
avute in vedere de art. 27, 28 si 33 din lege si ca atare nu pot fi extinse si
la celelalte situatii.
29.2. Solicitarea si emiterea avizului organelor teritoriale ale
Ministerului Finantelor Publice sunt obligatorii. O data cu cererea de avizare
se vor transmite:
a) fotocopii certificate de entitatea investita cu solutionarea notificarii
de pe toate actele depuse de solicitant;
b) punctul de vedere preliminar al entitatii investite cu solutionarea
notificarii.
29.3. Cererea de eliberare a avizului trebuie sa cuprinda si termenul
inlauntrul caruia acesta este oportun a fi emis pentru solutionarea notificarii
in termenul legal. Totodata se recomanda instiintarea in scris a persoanei
solicitante cu privire la aceasta masura.
29.4. Avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice se
va emite in scris si poate fi:
a) favorabil (prin care se confirma rezultatul negocierii sau solutiile
propuse);
b) favorabil cu observatii (se aduc anumite corectii motivate cu privire la
cuantumul valoric sau cu privire la modalitatile de acordare a masurilor
reparatorii);
c) negativ si motivat (se apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile
prevazute de lege pentru acordarea masurilor reparatorii prevazute de lege).
29.5. In cazul in care avizul organelor teritoriale ale Ministerului
Finantelor Publice nu este comunicat pana la termenul indicat de entitatea
investita cu solutionarea notificarii, se va instiinta persoana solicitanta
despre aceasta. In cazul in care aceasta solicita expres solutionarea cererii
sale fara acest aviz, entitatea notificata va emite decizia/dispozitia pe baza
actelor doveditoare existente la dosar sau, dupa caz, va incheia proces-verbal
de divergenta.
29.6. In cazul in care avizul organelor teritoriale ale Ministerului
Finantelor Publice cuprinde observatii neinsusite de entitatea solicitanta sau
avizul este negativ, in decizia/dispozitia finala emisa de entitatea notificata
se va face referire la motivele pentru care acestea nu au fost retinute.
30. Art. 30 din lege:
(1) In termen de 6 luni de la primirea deciziei sau, dupa caz, a
dispozitiei motivate care confera dreptul de a primi titluri de valoare
nominala folosite exclusiv in procesul de privatizare persoana indreptatita
este obligata sa solicite Ministerului Finantelor Publice eliberarea acestor
titluri, sub sanctiunea diminuarii valorii stabilite cu 10% in caz de
intarziere.
(2) In termen de 3 luni de la primirea cererii persoanei indreptatite
Ministerul Finantelor Publice este obligat sa elibereze titlurile de valoare
nominala folosite exclusiv in procesul de privatizare, garantate de stat, sub
sanctiunea platii unor penalitati de 0,1% pe zi din valoarea sumei totale.
Norme metodologice:
Sintagma garantate de stat are semnificatia garantarii exercitarii
drepturilor conferite de posesia acestor titluri inlauntrul termenului legal de
valorificare. O data emise, titlurile de valoare nominala nu pot fi anulate sau
diminuate.
31. Art. 31 din lege:
(1) Daca in termenul stabilit la art. 28 alin. (1) nu s-a convenit asupra
valorii corespunzatoare si asupra modalitatilor de acordare a masurilor
reparatorii, se va incheia un proces-verbal de divergenta.
(2) In termen de 6 luni de la data procesului-verbal de divergenta persoana
indreptatita se poate adresa sectiei civile a tribunalului in a carui
circumscriptie teritoriala se afla sediul persoanei juridice cu care este in
litigiu, sub sanctiunea pierderii dreptului la masurile reparatorii prevazute
de prezenta lege.
(3) Cererea se va judeca cu celeritate. La primirea cererii se va fixa un
prim termen cu citarea partilor in camera de consiliu, la care se va dispune
efectuarea unei expertize avand ca obiect stabilirea valorii corespunzatoare a
imobilului in vederea acordarii masurilor reparatorii prin echivalent si se va
desemna un expert tehnic sau contabil, dupa caz. Valoarea corespunzatoare a
imobilului va fi stabilita numai pe baza de expertiza, care va tine seama si de
sarcinile bunului, atat la preluare, cat si la restituire.
(4) Daca persoana indreptatita opteaza prin cerere pentru titluri de
valoare nominala folosite exclusiv in procesul de privatizare, va fi citat in
cauza si Ministerul Finantelor Publice.
(5) Hotararea tribunalului este supusa cailor legale de atac.
(6) In cazul in care persoana indreptatita a optat in cererea adresata
justitiei pentru actiuni, prin hotarare judecatoreasca instanta va constata
valoarea corespunzatoare stabilita prin expertiza si va obliga institutia
publica implicata in privatizare sa emita o decizie sau, dupa caz, o dispozitie
motivata in temeiul careia persoana indreptatita va primi actiuni.
(7) Daca persoana indreptatita a optat in cerere pentru titluri de valoare
nominala folosite exclusiv in procesul de privatizare, prin hotarare
judecatoreasca instanta va constata valoarea corespunzatoare stabilita prin
expertiza si va obliga Ministerul Finantelor Publice sa emita titlurile
respective.
Norme metodologice:
31.1. Daca in termenul de 60 de zile de la data primirii cererii
(notificarii) sau in termenul rezultat ca urmare a prorogarii voluntare, dar nu
mai tarziu de termenul de 18 luni prevazut la art. 28 alin. (2) din lege, nu
s-a convenit asupra valorii corespunzatoare si a modalitatilor de acordare a
masurilor reparatorii, se va incheia proces-verbal de divergenta.
31.2. In cazul in care persoana indreptatita cere expres incheierea acestui
act constatator (care ii permite accesul la justitie), entitatea investita cu
solutionarea notificarii nu poate refuza incheierea acestuia. Refuzul expres
sau implicit (pasivitatea) entitatii notificate se va inlatura prin comunicarea
unui proces-verbal de divergenta intocmit de notificatorul nemultumit,
procedura ce se va efectua prin intermediul executorului judecatoresc. In acest
caz termenul de 6 luni la care face trimitere alin. (2) al art. 31 din lege se
va calcula de la data comunicarii procesului-verbal de divergenta prin
executorul judecatoresc.
31.3. Prevederea art. 31 alin. (3) teza finala din lege, potrivit careia
"Valoarea corespunzatoare a imobilului va fi stabilita numai pe baza de
expertiza, care va tine seama si de sarcinile bunului, atat la preluare, cat si
la restituire", impune o dubla evaluare a sarcinilor (cele care afectau
initial bunul si cele existente la data restituirii). Incidenta art. 31 din
lege se refera numai la cazurile prevazute strict de art. 27 din lege, iar
tratamentul special acordat de legiuitor este justificat de necesitatea
respectarii dreptului de proprietate dobandit legal dupa anul 1990 (privatizari
legale sau vanzari facute cu buna-credinta si cu respectarea legii).
32. Art. 32 din lege:
(1) Persoanele care aveau calitatea de asociat al persoanelor juridice
nationalizate prin Legea nr. 119/1948 sau prin alte acte normative au dreptul
la masuri reparatorii constand in actiuni acordate cu precadere la societatea
comerciala care a preluat patrimoniul persoanei juridice nationalizate sau cu
prioritate la o alta societate comerciala tranzactionata pe piata de capital.
(2) De prevederile alin. (1) nu beneficiaza persoanele fizice sau juridice
care au primit despagubiri pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi,
in conditiile art. 5.
(3) Actiunile se vor acorda, la cererea persoanei indreptatite, de catre
institutia publica implicata in privatizarea societatii comerciale mentionate
la alin. (1).
(4) Recalcularea valorii actiunilor se face de catre institutia publica
implicata in privatizare in baza valorii activului net din ultimul bilant
contabil, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, sau
inregistrat la registrul comertului inaintea nationalizarii, cu utilizarea
coeficientului de actualizare stabilit de Banca Nationala a Romaniei si a
indicelui inflatiei stabilit de Institutul National de Statistica si Studii
Economice.
(5) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi
Banca Nationala a Romaniei va stabili coeficientul de actualizare a valorii
leului de la data de 11 iunie 1948 pana la data intrarii in vigoare a prezentei
legi.
(6) In termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei
indreptatite sau in termenul prelungit conform art. 28 institutia publica
implicata in privatizare va stabili prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie
motivata valoarea recalculata a actiunilor.
(7) Daca persoana indreptatita solicita actiuni, institutia publica
implicata in privatizare va stabili in urma negocierii, prin decizie sau, dupa
caz, prin dispozitie motivata, societatile comerciale si numarul de actiuni
corespunzatoare valorii recalculate.
(8) Persoana indreptatita poate negocia cu institutia publica implicata in
privatizare si alte forme de masuri reparatorii in echivalent.
Norme metodologice:
32.1. Intrucat ultimul bilant la care face referire alin. (4) al art. 32
din lege este insuficient pentru a stabili vocatia de persoana indreptatita,
este necesara dovedirea si a calitatii de actionar sau de asociat la
respectivele entitati juridice, in functie de forma juridica a acestora [art.
77 si urmatoarele din Codul comercial nemodificat reglementau "societatea
in nume colectiv (coprinzator), societatea in comandita simpla, societatea in
comandita prin actiuni si societatea anonima"] la momentul nationalizarii
[facandu-se aplicarea prevederilor art. 3 alin. (1) din lege].
32.2. Pentru dovedirea calitatii de asociat la societati in nume colectiv
ori in comandita simpla sau pentru dovedirea calitatii de actionar la societati
cu actiuni nominative se va solicita extras de pe registrul prevazut la art.
142 pct. 1 din Codul comercial nemodificat.
32.3. Pentru dovedirea calitatii de actionar la societati comerciale care
aveau emise actiuni la purtator se vor prezenta titlurile originale (daca mai
exista - mentionam ca in cazul acestui tip de actiuni transferul dreptului de
proprietate se facea prin simpla traditiune).
32.4. In cazul in care se depun aceste dovezi pentru asigurarea respectarii
exigentelor alin. (2) al art. 32 din lege se vor cere pentru toti solicitantii
declaratiile prevazute la pct. 5 din prezentele norme metodologice.
32.5. Pentru cuantificarea valorii actiunilor detinute si dovedite exista
doua posibilitati:
a) se va calcula cota procentuala aferenta titlurilor detinute si dovedite
de solicitant prin stabilirea ponderii numarului acestora la numarul titlurilor
corespunzatoare capitalului social al respectivei societati comerciale. Cota
astfel stabilita se va raporta la valoarea activului net din ultimul bilant
contabil publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, iar valoarea astfel
rezultata se va actualiza cu coeficientul de actualizare comunicat de Banca
Nationala a Romaniei si a indicelui de inflatie stabilit de Institutul National
de Statistica (se va avea in vedere Ordinul presedintelui Consiliului de
administratie al Bancii Nationale a Romaniei nr. 3/2001, publicat in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 229 din 4 mai 2001, prin care s-a stabilit
coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 pana
la data de 14 februarie 2001, ca fiind 1.303,33).
Exemplu: persoana prezinta dovezi care atesta detinerea a 500 de actiuni la
o societate care avea emise 5.000 de actiuni. Ponderea participatiei sale este
in acest caz de 10% . Activul net din ultimul bilant publicat era de
100.000.000 lei in anul 1948. Rezulta ca valoarea aferenta cotei detinute era
de 10.000.000 lei in anul 1948. Aplicand coeficientul de actualizare stabilit
de Banca Nationala a Romaniei, rezulta 10.000.000 x 1.303 = 13.030.000.000 lei.
La aceasta valoare se adauga suma rezultata din calculul indicelui de inflatie aferent
anilor 2001 si 2002. Aceasta ultima suma reprezinta valoarea care va face
obiectul alocarii actiunilor la societatile comerciale prevazute la alin. (1)
al art. 32 din lege;
b) se va calcula valoarea unei actiuni emise de respectiva societate comerciala
prin raportarea numarului de actiuni emise la valoarea activului net
patrimonial din ultimul bilant contabil publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei. Valoarea astfel calculata se va inmulti cu numarul de actiuni
detinute si dovedite de actionarul solicitant, iar valoarea astfel rezultata se
va actualiza cu coeficientul de actualizare si cu indicele de inflatie.
Exemplu: valoarea activului net publicata in Monitorul Oficial al Romaniei
este de 100.000.000 lei aferenti anului 1948, iar numarul de actiuni emise este
de 5.000. Impartind 100.000.000 lei la 5.000, rezulta 20.000 lei/actiune.
Inmultind numarul actiunilor solicitantului, respectiv 500, cu valoarea de
20.000 lei/actiune, rezulta 10.000.000 lei aferenti anului 1948. Aplicand
coeficientul de actualizare stabilit de Banca Nationala a Romaniei, rezulta
10.000.000 x 1.303 = 13.030.000.000 lei. La aceasta valoare se adauga suma
rezultata din calculul indicelui de inflatie aferent anilor 2001 si 2002.
Aceasta ultima suma reprezinta valoarea care va face obiectul alocarii
actiunilor la societatile comerciale prevazute la alin. (1) al art. 32 din
lege.
Se recomanda utilizarea metodei prevazute la lit. b) in cazul in care
ponderea actiunilor detinute si dovedite este foarte mica (subunitara, de
exemplu 0,123).
32.6. Prevederile alin. (8) al art. 32 din lege instituie si posibilitatea
pentru persoana indreptatita de a negocia cu institutia publica implicata in
privatizare alte forme de masuri reparatorii in echivalent. Semnalam ca
prevederea respectiva poate viza:
a) masura compensarii cu alte bunuri sau servicii;
b) acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv in procesul
de privatizare;
c) acordarea de despagubiri banesti.
Se recomanda ca aplicarea prevederilor alin. (8) al art. 32 din lege sa se
faca in completarea masurii reparatorii prevazute la alin. (1) al aceluiasi
articol, in sensul acoperirii partii valorice aferente dreptului cuvenit
actionarului/asociatului care excedeaza capitalului disponibil la societatile
comerciale oferite de institutia implicata in procesul de privatizare.
32.7. Masuri institutionale si procedurile pentru acordarea actiunilor
1. Fiecare entitate implicata in procedurile de privatizare, care are
obligatia de a acorda actiuni persoanelor indreptatite la aceasta masura
reparatorie, are obligatia de a respecta prezenta procedura. Aceasta va
organiza un birou sau, dupa caz, un ghiseu special de atribuire de actiuni in
baza Legii nr. 10/2001, care va fi deservit de personal corespunzator si ca
pregatire profesionala (juristi sau economisti), si ca numar (in functie de
numarul cererilor). Salariatii care desfasoara aceste activitati beneficiaza de
prevederile art. V alin. (2) al titlului II din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 184/2002.
2. Prezenta procedura este aplicabila si in cazul in care ofertantul are si
calitatea de emitent al deciziei/dispozitiei prin care se acorda actiuni, daca
pana la data intrarii in vigoare a prezentelor norme metodologice nu a operat
transferul de actiuni.
3. In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentelor norme
metodologice, fiecare entitate implicata in procedurile de privatizare
(denumita ofertant), care are obligatia de a acorda persoanelor indreptatite
actiuni ca masura reparatorie in echivalent din cadrul capitalului social
disponibil (procedura care va fi denumita in continuare privatizare prin
restituire) va stabili si va afisa la sediul sau prima oferta de capital
disponibil destinata acestei masuri reparatorii, care va cuprinde:
a) lista initiala cu societatile comerciale aflate in portofoliul lor, la
care au cote disponibile de capital pentru privatizare prin restituire, sediul
acestora, capitalul social total, cota de capital disponibil (exprimata in
procente), obiectul de activitate (pe scurt), codul fiscal, valoarea nominala a
unei actiuni si, dupa caz, ultima cotatie a valorii actiunii societatii
comerciale respective (fie pe RASDAQ, fie la Bursa); si
b) durata ofertei.
4. Durata primei oferte de privatizare prin restituire va fi de 90 de zile
de la data publicarii. Dupa 30 de zile de la inchiderea primei oferte de
privatizare prin restituire institutia implicata va emite o noua oferta care va
cuprinde societati comerciale pentru care, in urma acordarii de actiuni in
cadrul primei oferte, a ramas capital disponibil.
5. Tranzactionarea actiunilor societatilor comerciale care fac obiectul
procedurilor de privatizare prin restituire se va suspenda pe durata ofertei de
privatizare prin restituire.
6. Constituie capital disponibil acea parte de capital social detinuta de
stat sau de alta entitate implicata in procesul de privatizare la o societate
comerciala neprivatizata, in tot sau in parte, care nu este afectata de alte
drepturi izvorand din contractele de privatizare incheiate deja in baza legilor
de privatizare.
7. Oferta de privatizare prin restituire este destinata exclusiv
persoanelor indreptatite, care au beneficiat de masura restituirii prin
actiuni, acordata in temeiul legii, precum si al Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au
apartinut cultelor religioase din Romania, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 501/2002, cu modificarile ulterioare.
8. Oferta initiala de privatizare prin restituire si datele de identificare
a ofertantului se vor publica, pe cheltuiala acestuia, in cel putin un ziar de
raspandire nationala, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a
prezentelor norme metodologice.
9. Dupa expirarea termenului prevazut la pct. 8 titularul
deciziei/dispozitiei de restituire prin acordarea de actiuni sau reprezentantul
acestuia desemnat prin procura speciala ori, dupa caz, mostenitorii acestuia
(pe baza certificatului de mostenitor) va/vor depune o cerere privind
atribuirea de actiuni la una sau mai multe dintre societatile comerciale
prevazute pentru oferta initiala de restituire, la care va anexa in copie
legalizata decizia/dispozitia emisa de entitatea investita cu solutionarea.
Cererea va cuprinde:
- numele si prenumele persoanei indreptatite, dupa caz, sediul persoanei
juridice, domiciliul/sediul;
- valoarea stabilita in decizie/dispozitie pentru acordarea de actiuni;
- societatea comerciala la care opteaza pentru acordarea de actiuni;
- indicarea numarului deciziei/dispozitiei prin care s-a acordat beneficiul
acestei masuri si emitentul.
10. In termen de 60 de zile de la primirea cererii si a copiei legalizate
de pe decizie, ofertantul analizeaza cererea si invita persoana indreptatita la
negocierea atribuirii de actiuni.
11. Atribuirea de actiuni in cadrul unei oferte de privatizare prin
restituire se face in functie de momentul depunerii cererii privind atribuirea
de actiuni, cu exceptia cazului in care, in decizia de solutionare a
notificarii emisa chiar de entitatea implicata in privatizare, este
individualizata societatea comerciala la care urmeaza sa i se atribuie sau,
dupa caz, sa i se aloce actiunile. In aceasta situatie se va proceda la
atribuirea directa a actiunilor pana la concurenta actiunilor disponibile, iar
in cazul in care sunt mai multi solicitanti, se va aplica in mod corespunzator
procedura prevazuta la pct. 13.
12. In cazul in care, in cadrul unei oferte de privatizare prin restituire,
la societatea comerciala care a preluat patrimoniul persoanei juridice
nationalizate exista capital social disponibil, negocierea si atribuirea de
actiuni se vor face cu prioritate la aceasta, indiferent de alta optiune a
persoanei; in cazul in care societatea comerciala respectiva nu mai are capital
disponibil, persoana indreptatita poate opta in cadrul negocierilor pentru
oricare dintre societatile comerciale prevazute in oferta de restituire.
13. In cazul in care, in cadrul unei oferte de privatizare prin restituire,
capitalul social disponibil de la o societate comerciala nu este indestulator
pentru persoanele indreptatite care beneficiaza de prioritatea prevazuta la
pct. 11, se va proceda la alocarea proportionala, in functie de ponderea
fiecarei solicitari negociate.
Exemplu: capitalul disponibil la societatea X este de 50.000 actiuni; sunt
3 solicitanti prioritari (A, B si C) carora, in urma negocierii individuale si
a sumelor de referinta prevazute in fiecare decizie, li s-a stabilit
posibilitatea de a dobandi: A - 10.000 de actiuni; B - 50.000 de actiuni; C -
40.000 de actiuni, rezultand un total de 100.000 de actiuni. Ponderea dreptului
fiecarei persoane in acest total este: A - 10%; B - 50%; C - 40% . Pentru
stabilirea numarului de actiuni care se aloca fiecarei persoane se va aplica
procentul astfel obtinut la numarul actiunilor disponibile, rezultand:
A - 10% din 50.000 = 5.000 de actiuni; B - 50% din 50.000 = 25.000 de
actiuni; C - 40% din 50.000 = 20.000 de actiuni.
14. Dupa atribuirea sau, dupa caz, alocarea actiunilor, ofertantul va
elibera persoanei indreptatite un certificat de actionar care va indica
titularul acestora, numarul actiunilor si datele de identificare a societatii
comerciale.
15. In cazul societatilor/companiilor nationale declansarea acestei
proceduri se va face dupa aprobarea deciziei de privatizare, potrivit legii.
Cadrul normativ prevazut in prezentele norme metodologice poate fi
completat de catre institutiile publice implicate in procesul de privatizare cu
prevederi specifice ce vor fi aprobate prin hotarare a Guvernului.
33. Art. 33 din lege:
(1) In situatia imobilelor pentru care la art. 10 si 11 a fost stabilita
restituirea in echivalent persoana indreptatita adreseaza notificarea prevazuta
la art. 21 alin. (1) primariei in a carei raza s-a aflat imobilul, respectiv
Primariei Municipiului Bucuresti.
(2) Masurile reparatorii in echivalent se stabilesc prin dispozitie
motivata a primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti,
cu avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, dat in
urma verificarii conditiilor de fond si de forma prevazute de prezenta lege.
(3) Dispozitiile art. 21 - 26 se aplica in mod corespunzator.
Norme metodologice:
33.1. Potrivit art. 10 si 11 din lege, masurile reparatorii in echivalent
care se pot acorda pentru imobilele cu alta destinatie decat aceea de locuinta
sunt:
- atribuirea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv in procesul
de privatizare;
- atribuirea de actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de
capital;
- compensarea cu alte bunuri si servicii oferite de detinator, cu acordul
persoanei indreptatite.
33.2. Emiterea deciziei primarului este conditionata si in acest caz (ca si
in cazul situatiilor prevazute la art. 27 din lege) de existenta avizului
organelor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice. Cu privire la acest
aviz, se va urma procedura stabilita la pct. 29 din prezentele norme
metodologice.
34. Art. 34*) din lege:
(1) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi
Ministerul Finantelor Publice va elabora norme metodologice privind emiterea,
inregistrarea si utilizarea titlurilor de valoare nominala.
(2) Titlurile de valoare nominala emise de Ministerul Finantelor Publice
conform art. 30 alin. (2) pot circula pe piata si pot fi folosite exclusiv in
procesul de privatizare.
(3) Institutiile publice implicate in privatizare, precum si Autoritatea
pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (fostul Fond al
Proprietatii de Stat) sunt obligate sa primeasca in plata titlurile de valoare
nominala prevazute la alin. (2) pentru cumpararea de actiuni si active ale
societatilor comerciale in curs de privatizare.
(4) Termenul de valorificare a titlurilor de valoare nominala folosite
exclusiv in procesul de privatizare este de cel mult 7 ani de la data emisiunii
titlului, la valoarea actualizata in raport cu indicele inflatiei.
(5) In vederea asigurarii surselor pentru acordarea masurilor reparatorii
in echivalent sub forma de titluri de valoare nominala si prin actiuni, se
rezerva o cota de pana la 20% din capitalul social de la societatile sau
companiile nationale rezultate din reorganizarea regiilor autonome. Stabilirea
cotelor si alocarea titlurilor de valoare nominala sau, dupa caz, a actiunilor
se fac potrivit normelor metodologice aprobate prin hotarare a Guvernului.
------------
*) Este reprodus textul rezultat in urma modificarii si completarii Legii
nr. 10/2001 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.
Norme metodologice:
34.1. Titlurile de valoare nominala au regim special si sunt materializate
in formulare tipizate cu valori nominale tiparite si elemente speciale de
securizare.
34.2. Formularea pot circula pe piata are semnificatia posibilitatii
instrainarii respectivelor inscrisuri prin cesiunea acestor titluri, cu
conditia inregistrarii acestei operatiuni la emitent - Ministerul Finantelor
Publice -, prin trezoreria care l-a distribuit. Fiecare titlu de valoare
nominala cuprinde rubrica "cesionar" in care se vor inscrie datele de
identificare a acestuia si numarul de inregistrare acordat de emitent. Poate
fructifica titlul numai titularul sau, in cazul instrainarii, ultimul cesionar
inscris in respectivul titlu de valoare nominala.
In cazul decesului titularului sau ultimului cesionar, titlul de valoare
nominala se va fructifica de catre mostenitorii legali.
34.3. Procedura de emitere, inregistrare si utilizare a titlurilor de
valoare nominala
1. In scopul efectuarii procedurilor prevazute de lege pentru acordarea
titlurilor de valoare nominala, in cadrul Ministerului Finantelor Publice se
constituie un birou special - "Biroul pentru restituiri prin titluri de valoare
nominala", denumit in continuare Biroul central, format din specialisti ai
respectivului minister (de regula, economisti si juristi, dar si alte
specialitati). De asemenea, la nivelul directiilor trezoreriei si
contabilitatii publice judetene si trezoreriilor sectoarelor municipiului
Bucuresti, dupa caz, se va infiinta cate un "ghiseu pentru restituiri prin
titluri de valoare nominala", denumit in continuare ghiseu teritorial,
deservit de 1 - 2 salariati din cadrul acesteia.
2.1. Titlurile de valoare nominala sunt inscrisuri speciale, cu urmatoarele
valori nominale:
a) 500.000 lei, care vor purta seria A;
b) 1.000.000 lei, care vor purta seria B;
c) 10.000.000 lei, care vor purta seria C;
d) 50.000.000 lei, care vor purta seria D;
e) 100.000.000 lei, care vor purta seria E;
f) 1.000.000.000 lei, care vor purta seria F.
Diferentierea tipurilor de titluri de valoare nominala se face prin serie
si nu prin numar, fiecare serie incepe de la numarul 1 si continua conform necesitatilor.
2.2. Modelul titlului de valoare nominala este stabilit in anexa nr. 4.
Salariatul Biroului central din cadrul Ministerului Finantelor Publice va
completa pe fiecare inscris datele de identificare a titularului, data
emiterii, dupa care va decupa inscrisul oficial care va fi transmis pentru
distribuire persoanelor indreptatite. Titlurile de valoare nominala emise de
Ministerul Finantelor Publice vor contine elemente de securizare si vor purta
semnatura ministrului. In cazul in care se constata existenta unor
neconcordante intre decizia/dispozitia motivata si datele de identificare
completate de salariatul desemnat a indeplini aceasta procedura in titlul de
valoare ca urmare a neatentiei sau omisiunii involuntare, titlul respectiv se
va anula prin bararea cu o linie diagonala, sub care se va inscrie cuvantul
"ANULAT", si se va proceda la emiterea unui nou titlu de valoare.
Titlurile de valoare nominala anulate se vor inregistra intr-o evidenta
speciala si se vor arhiva.
2.3. Tiparirea titlurilor de valoare nominala se face prin Compania
Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. si se suporta din bugetul
Ministerului Finantelor Publice.
3. Titularul deciziei/dispozitiei motivate prin care s-a stabilit ca masura
reparatorie acordarea de titluri de valoare nominala sau reprezentantul
acestuia va depune la Biroul central:
a) actul prin care s-a stabilit masura reparatorie privind acordarea
titlurilor de valoare nominala (in original sau in copie legalizata; in cazul
in care decizia/dispozitia contine si alte masuri reparatorii, se va depune
copie legalizata de pe aceasta);
b) cererea titularului sau reprezentantului acestuia, care va contine
urmatoarele date:
- numele si prenumele sau, dupa caz, denumirea persoanei inscrise in
decizia administrativa emisa in temeiul legii - actul de identificare (buletin
de identitate, carte de identitate, pasaport, adeverinta de identitate si, dupa
caz, codul numeric personal; datele de identificare a persoanei juridice,
inclusiv codul unic de inregistrare). In cazul in care sunt inscrise mai multe
persoane in decizia administrativa, titlul de valoare va cuprinde datele de
identificare a reprezentantului acestora desemnat prin act autentic;
- emitentul deciziei/dispozitiei prin care s-a acordat aceasta masura
reparatorie si valoarea nominala totala a titlului exprimata in lei;
- modalitatea de acordare a titlurilor de valoare prin indicarea numarului
de titluri de valoare nominala pentru cele 6 categorii de valori pana la
concurenta sumei stabilite (optiunea de divizare a valorilor se va face in
functie de optiunea titularului privind modalitatea de utilizare a acestora);
- adresa postala la care acesta doreste sa i se faca comunicarile oficiale.
Exemplu: valoarea in limita careia se acorda titluri de valoare nominala
este de 3.550.000.000 lei.
Titularul poate opta pentru:
- 2 titluri de 1.000.000.000 lei, rezultand 2.000.000.000 lei;
- 1 titlu a 1.000.000.000 lei, rezultand 1.000.000.000 lei;
- 10 titluri a 50.000.000 lei, rezultand 500.000.000 lei;
- 5 titluri a 10.000.000 lei, rezultand 50.000.000 lei.
Rezulta un numar de 18 titluri cu valoare diferita, pe care titularul
dreptului le poate folosi in cadrul tranzactiilor sale.
4. In cazul in care in final rezulta valori reziduale subunitare mai mari
sau egale cu jumatate (250.000 lei), in raport de titlul cu valoarea nominala
cea mai mica (500.000 lei), acestea se vor rotunji in favoarea titularilor. In
cazul in care in final rezulta valori reziduale subunitare mai mici de jumatate
(249.000 lei), in raport de titlul cu valoarea nominala cea mai mica (500.000
lei), acestea se vor rotunji in favoarea emitentului.
5. Actele prevazute la pct. 3 pot fi depuse si prin posta cu confirmare de
primire. Directiile trezoreriei si contabilitatii publice judetene si
trezoreriile sectoarelor municipiului Bucuresti vor fi stabilite in functie de
adresa postala comunicata de titular in cererea sa.
6. In termen de 30 de zile de la primirea actelor prevazute la pct. 3, Biroul
central va comunica persoanei indreptatite trezoreria teritoriala competenta
care ii va remite titlurile de valoare nominala, conform optiunii de divizare
facute de aceasta, si termenul de la care le poate prelua.
7. In scopul inregistrarii si evidentierii centralizate a titlurilor de
valoare nominala emise, Ministerul Finantelor Publice va infiinta un
"registru unic de evidenta a titlurilor de valoare nominala emise"
care va contine datele de identificare a titularului, actul prin care s-a
stabilit valoarea acestora, seria si numarul titlurilor de valoare nominale
emise, data emiterii, trezoreria teritoriala competenta si data transmiterii
titlurilor catre acestea. Datele respective se vor inregistra si in format
electronic.
8. Dupa emiterea titlurilor de valoare nominala acordate, Biroul central
procedeaza la transmiterea acestora pe baza de borderou la directiile
trezoreriei si contabilitatii publice judetene si la trezoreriile sectoarelor
municipiului Bucuresti, dupa caz.
9. La directiile trezoreriei si contabilitatii publice judetene si la
trezoreriile sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, se va deschide un
"registru judetean unic pentru evidenta titlurilor de valoare nominala
primite de la Biroul central si predate" care va cuprinde data si numarul
borderoului transmis de Biroul central, datele de identificare a titularului,
seria si numarul titlurilor de valoare nominala emise pentru fiecare titular,
data predarii catre acesta si semnatura de primire a titularului sau a
reprezentantului acestuia.
10. Pe masura primirii actelor prevazute la pct. 3, Biroul central va
transmite trezoreriilor competente borderoul cu evidenta pe titulari a
titlurilor de valoare nominala emise si inscrisurile speciale. Trezoreriile
competente, in termen de 5 zile de la primire, vor proceda la afisarea la
sediul lor a persoanelor invitate sa isi ridice titlurile de valoare nominala.
In cazul in care pentru ridicarea titlurilor de valoare nominala nu se prezinta
primul beneficiar, procura speciala a reprezentantului acestuia sau copia
certificatului de mostenitor prezentata de catre persoana indreptatita va fi
avizata din punct de vedere al legalitatii de catre serviciul/biroul juridic.
11. Titlurile de valoare nominala se vor preda numai pe baza actului de
identitate (buletin de identitate, carte de identitate, pasaport - se va retine
o fotocopie a acestuia) al titularului, a procurii speciale a reprezentantului
acestuia (care se va retine) sau, dupa caz, a certificatului de mostenitor (in
cazul in care sunt mai multi mostenitori, acestia vor desemna un reprezentant
prin procura speciala - se va retine o fotocopie a certificatului de mostenitor
si procura speciala in original).
12. In cazul pierderii sau distrugerii titlurilor de valoare nominala emise
si predate titularilor nu se pot emite duplicate. In acest caz titularul se
adreseaza Biroului central care va hotari procedura de urmat.
13. Fiecare entitate implicata in procedurile de privatizare va organiza un
birou sau, dupa caz, un ghiseu special de atribuire actiuni contra titluri de
valoare nominala in baza Legii nr. 10/2001 si care va fi deservit de personal
corespunzator atat ca pregatire profesionala (juristi sau economisti), cat si
ca numar (in functie de numarul cererilor). Salariatii care presteaza aceste
activitati beneficiaza de prevederile art. V alin. (2) al titlului II din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.
14. In termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentelor norme
metodologice, fiecare entitate implicata in procedurile de privatizare are
obligatia de a intocmi si de a afisa la sediul sau lista cu societatile
comerciale care au fie active disponibile, fie capital disponibil pentru
schimbul de actiuni contra titluri de valoare nominala. Acordarea de actiuni in
schimbul titlurilor de valoare nominala se va face potrivit procedurii
stabilite pentru privatizarea prin restituire, care se va aplica in mod
corespunzator.
In cazul societatilor/companiilor nationale declansarea acestei proceduri
se va face dupa aprobarea deciziei de privatizare, potrivit legii.
15. Titlurile de valoare nominala sunt titluri speciale de plata si ca
atare pot fi utilizate pentru cumpararea de actiuni sau active disponibile la
societati comerciale privatizabile ori la regii autonome. Cumpararea de actiuni
sau de active disponibile se va face in urma negocierii intre detinatorul
titlului de valoare si institutia publica implicata in procesul de privatizare.
Initiativa cumpararii de actiuni sau de active disponibile apartine, in
principiu, detinatorului titlului de valoare nominala care va transmite o
oferta de cumparare institutiei implicate in procesul de privatizare (entitatea
care detine participatie privatizabila la o societate comerciala, inclusiv
companie/societate nationala organizata sub forma de societate comerciala pe
actiuni sau, dupa caz, ministerului de resort care are in coordonare regia ce
detine active disponibile).
16. Actualizarea valorilor inscrise in titlurile emise se va face la data
utilizarii lor prin aplicarea indicelui de inflatie pentru perioada dintre
inceputul lunii urmatoare celei in care a fost emis titlul de valoare si
sfarsitul lunii anterioare datei utilizarii. Actualizarea se face de catre
entitatea care primeste titlul de valoare nominala pentru plata actiunilor sau,
dupa caz, a activelor astfel instrainate. In cazul utilizarii titlurilor de
valoare nominala ca instrument de plata pentru actiunile tranzactionate pe
piata de capital autorizata, actualizarea titlului de valoare nominala se va
face de catre functionarul care primeste in plata respectivele titluri. In
acest ultim caz comisionul aferent operatiunii respective va fi suportat de
catre solicitant.
17. Dupa primirea in plata a titlurilor de valoare nominala, acestea se
bareaza cu rosu si se inscrie de catre vanzator mentiunea "UTILIZAT CA
PLATA IN CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE nr. .... din ...". Titlurile de
valoare nominala utilizate se retin de catre ofertant si se inregistreaza
intr-un registru special deschis si tinut de acesta. In termen de 15 zile de la
primirea in plata, titlul de valoare nominala utilizat se preda cu semnatura de
primire la oricare dintre directiile trezoreriei si contabilitatii publice
judetene sau la trezoreriile sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz.
Aceasta are obligatia ca, pe masura primirii titlurilor de valoare nominala, sa
le transmita Biroului central pe baza de borderou.
18. Persoanele care, pana la data intrarii in vigoare a prezentelor norme
metodologice, au depus cereri si acte doveditoare la Ministerul Finantelor
Publice in vederea emiterii titlurilor de valoare nominala pot completa
documentatia depusa cu optiunea privind modul de acordare a titlurilor in
termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentelor norme metodologice.
In cazul in care persoana indreptatita nu depune optiunea respectiva inlauntrul
acestui termen, distribuirea pe categorii de titluri de valoare nominala se va
face de catre emitent, prin Biroul central.
35. Art. 35 din lege:
(1) In cazul in care masurile reparatorii in echivalent se fac prin actiuni
persoana indreptatita se adreseaza uneia dintre institutiile publice implicate
in privatizare, prevazute la art. 27 alin. (2), cu o cerere, in termen de 60 de
zile de la primirea deciziei sau, dupa caz, a dispozitiei motivate.
(2) Institutia publica implicata in privatizare este obligata ca in termen
de 60 de zile de la data primirii cererii sa invite persoana indreptatita
pentru a negocia masurile reparatorii in echivalent.
Norme metodologice:
35.1. Persoana indreptatita, care este titulara deciziei/dispozitiei
motivate prin care entitatea investita cu solutionarea notificarii a dispus
masura acordarii de actiuni, va depune la institutia publica implicata in
privatizare (care are in portofoliul sau actiunile societatii comerciale pentru
care opteaza solicitantul) urmatoarele acte:
a) cererea prin care solicita actiunile unei sau unor anumite societati
comerciale privatizabile (care va cuprinde: datele de identificare a
titularului deciziei, optiunile acesteia, datele de identificare a societatilor
comerciale pentru ale caror actiuni s-a optat, decizia de acordare si
emitentul, semnatura si data);
b) copie legalizata de pe decizia/dispozitia motivata prin care s-a acordat
masura reparatorie privind atribuirea de actiuni.
35.2. Institutia publica implicata in privatizare este obligata ca in
termenul stabilit de lege sa verifice daca societatile comerciale indicate in
cerere se afla in portofoliul sau sau daca mai au capital privatizabil
disponibil si sa invite titularul cererii la negociere.
35.3. Negocierea se poate purta si prin corespondenta sau prin orice alte
mijloace electronice admise de lege (fax, telefon, e-mail etc.), dar in toate
cazurile rezultatul acesteia se va consemna intr-un proces-verbal constatator
al finalizarii negocierii, semnat de parti. Titularul deciziei/dispozitiei
poate da mandat special de reprezentare unei alte persoane (prin inscris
autentificat).
35.4. In cazul in care decizia/dispozitia indica mai multe persoane
indreptatite, acestea vor mandata fie pe unul sau pe unii dintre acestia, fie
vor da mandat special de reprezentare unei alte persoane (prin inscris
autentificat).
35.5. In cazul in care constata ca societatile indicate in cerere nu se
afla in portofoliul sau va instiinta de indata solicitantul despre aceasta in
vederea reformularii cererii.
36. Art. 36 din lege:
(1) Despagubirile banesti se acorda conform prevederilor prezentului
capitol.
(2) Notificarile prin care persoana indreptatita solicita acordarea de
despagubiri banesti sau opteaza pentru despagubiri banesti se adreseaza
prefecturii in a carei raza se afla ori s-a aflat imobilul preluat abuziv, in
termenul si in conditiile reglementate de art. 21.
(3) In cazul in care persoana indreptatita a solicitat restituirea in
natura, dar aceasta nu a fost aprobata sau nu este posibila, potrivit legii,
unitatea detinatoare sau, dupa caz, primaria va transmite decizia, respectiv
dispozitia privind oferta de acordare a despagubirilor banesti, prefecturii in
a carei raza acestea isi au sediul, in termen de 60 de zile de la primirea
notificarii. Daca valoarea imobilului s-a stabilit prin expertiza, se va anexa
si o copie de pe expertiza, iar daca oferta nu a fost acceptata si persoana
indreptatita s-a adresat instantei, se va face aceasta mentiune.
(4) In cazul in care nu s-a efectuat o expertiza pentru stabilirea valorii
imobilului, decizia sau, dupa caz, dispozitia mentionata la alin. (2) va
cuprinde in mod obligatoriu valoarea estimativa a acestuia.
Norme metodologice:
36.1. Legea stabileste doua variante procedurale prin care se poate realiza
dreptul la despagubiri banesti:
a) cazul in care unitatea detinatoare sau primarul investit initial cu
solutionarea notificarii constata sau apreciaza ca nu se poate dispune
restituirea in natura si persoana indreptatita in virtutea dreptului sau de
optiune a ales acordarea de despagubiri banesti ca masura echivalenta
alternativa de reparare;
b) cazul in care chiar prefectura este tinuta sa analizeze notificarea
privind acordarea de despagubiri banesti in ipoteza in care persoana
indreptatita a avut libertatea de a opta pentru aceasta cale.
Pentru primul caz este evident ca decizia/dispozitia motivata este data dupa
consumarea procedurii prevazute la art. 24 din lege si ca atare prefectura se
va limita numai la inregistrarea si cuantificarea despagubirilor banesti pana
la data intrarii in vigoare a legii speciale la care face trimitere art. 40 din
lege, insa, pentru cel de-al doilea caz, prefectura devine entitatea investita
cu solutionarea notificarii respective.
36.2. Prefecturile investite cu solutionarea notificarilor prin care se
solicita despagubiri banesti au obligatia sa verifice faptul ca intr-adevar varianta
solicitata de persoana indreptatita este singura posibila. In cazul in care se
constata (in urma analizei situatiei juridice a imobilului pentru care se cere
despagubire si a situatiei unitatii detinatoare) ca solutia restituirii in
natura era totusi posibila, va comunica in scris persoanei indreptatite noua
solutie si va transmite notificarea detinatorului imobilului posibil de a fi
restituit in natura. In acest caz unitatea detinatoare devine unitatea obligata
la solutionarea notificarii si, dupa caz, la restituire, potrivit legii.
36.3. In cazul in care notificarea privind acordarea de despagubiri banesti
nu contine valoarea estimata aferenta imobilului/imobilelor imposibil de
restituit (fie concretizata in rapoarte de expertiza - extrajudiciara sau
judiciara - depuse in copii certificate sau legalizate, fie concretizata prin
indicarea unei valori estimative), se va solicita petentului completarea
notificarii in acest sens.
36.4. Pentru analizarea valorilor solicitate si stabilirea despagubirilor
banesti ce se vor acorda in cadrul fazei administrative, se recomanda
constituirea la nivelul fiecarei prefecturi a unei comisii interne de evaluare
(formata din 3 - 5 persoane, de regula din cadrul personalului prefecturii)
care va intocmi un raport de evaluare. Comisia interna de evaluare astfel
constituita va urma procedura recomandata la pct. 10 din prezentele norme
metodologice.
Activitatea prefecturii se va finaliza printr-un proces-verbal in care se
consemneaza sumele stabilite in oferta de despagubire, dupa caz, sumele
solicitate de persoana indreptatita, precum si cele rezultate in urma evaluarii
efectuate de comisia interna.
37. Art. 37 din lege:
Dupa centralizarea notificarilor si a ofertelor de acordare a
despagubirilor banesti prefecturile vor transmite centralizatoarele, impreuna
cu materialele primite, Ministerului Finantelor Publice.
38. Art. 38 din lege:
Pentru evaluarea despagubirilor banesti care urmeaza sa fie acordate
persoanelor indreptatite, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a
prezentei legi se va constitui prin decizie a primului-ministru o comisie
interministeriala formata din 2 - 3 reprezentanti ai Ministerului Lucrarilor
Publice, Transporturilor si Locuintei, Ministerului Finantelor Publice si
Ministerului Administratiei Publice.
39. Art. 39 din lege:
Secretariatul comisiei interministeriale se asigura de Ministerul
Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.
Norme metodologice:
Infiintarea secretariatului comisiei interministeriale si regulamentul de
functionare al acestuia se aproba prin ordin al ministrului lucrarilor publice,
transporturilor si locuintei.
40. Art. 40 din lege:
Pe baza evaluarii despagubirilor banesti, in termen de un an de la
expirarea termenului de 6*) luni prevazut de lege pentru depunerea
notificarilor, prin lege speciala se vor reglementa modalitatile, cuantumul si
procedurile de acordare a despagubirilor banesti, care pot fi plafonate.
------------
*) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 109/2001 si cu 3 luni prin Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 145/2001.
Art. 40^1*)
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea
disciplinara, administrativa, civila sau penala.
------------
* ) Textul art. 40^1 - 40^5 este reprodus astfel cum a fost introdus prin
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 175/2001, aprobata si modificata prin
Legea nr. 426/2002.
Art. 40^2
Exercitarea abuziva a dreptului de a depune notificari in vederea
restituirii de imobile in temeiul prezentei legi atrage raspunderea civila
pentru pagubele pricinuite.
Art. 40^3
Fapta de a notifica persoana juridica detinatoare a imobilului, stiind ca
nu este indreptatit potrivit prezentei legi la masuri reparatorii, in scopul de
a impiedica incheierea actelor juridice de instrainare a acestuia sau a actelor
juridice in cadrul procesului de privatizare, daca s-a pricinuit o paguba,
constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau
cu amenda.
Art. 40^4
(1) Emiterea deciziei sau a dispozitiei de restituire in lipsa actelor
doveditoare a dreptului de proprietate, a calitatii de mostenitor al fostului
proprietar sau, dupa caz, a calitatii de asociat al persoanei juridice
proprietare a imobilului preluat constituie infractiune si se pedepseste cu
inchisoare de la 1 an la 5 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si emiterea deciziei sau a
dispozitiei de restituire in lipsa dovezilor privind indreptatirea persoanelor
juridice prevazute la art. 3 lit. c) de a obtine masuri reparatorii.
Art. 40^5
Daca infractiunile prevazute la art. 288 - 293 din Codul penal sunt
savarsite in cadrul procedurilor de restituire a imobilelor stabilite prin prezenta
lege, minimul si maximul special al pedepsei inchisorii se majoreaza cu 2 ani.
Norme metodologice:
Institutiile implicate in aplicarea legii vor comunica cazurile de
incalcare a legii Autoritatii pentru urmarirea aplicarii unitare a Legii nr. 10/2001.
Se recomanda institutiilor implicate in aplicarea legii o analiza atenta a
cazurilor in care punctul de legatura cu beneficiul legii este dat fie de
invocarea unor testamente olografe, fie de invocarea unor acte de proprietate
susceptibile de a fi fost contrafacute (stersaturi, modificari etc.) sau a unor
acte sub semnatura privata.
41. Art. 41 a fost abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
175/2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2002.
42. Art. 42 din lege:
(1) Distrugerile si degradarile cauzate imobilelor care fac obiectul
prezentei legi dupa intrarea in vigoare a acesteia si pana in momentul predarii
efective catre persoana indreptatita cad in sarcina detinatorului imobilului.
(2) Detinatorul imobilului, in prezenta persoanei indreptatite, va incheia
un proces-verbal privind starea de fapt a imobilului, in termen de cel mult 15
zile de la data solicitarii.
(3) In cazul nerespectarii de catre detinatorul imobilului a termenului
prevazut la alin. (2), persoana indreptatita se poate adresa executorului
judecatoresc, care va intocmi procesul-verbal privind situatia reala a
imobilului.
(4) In vederea recuperarii cheltuielilor suportate de persoana indreptatita
pentru intocmirea procesului-verbal privind situatia de fapt a imobilului prin
executorul judecatoresc copia legalizata de pe procesul-verbal constituie titlu
executoriu impotriva detinatorului imobilului.
43. Art. 43 din lege:
(1) Imobilele care in urma procedurilor prevazute la cap. III nu se
restituie persoanelor indreptatite raman in administrarea detinatorilor
actuali.
(2) Imobilele cu alta destinatie decat cea de locuinta, prevazute la alin.
(1), se pot instraina potrivit legislatiei in vigoare. Detinatorii cu titlu
valabil la data intrarii in vigoare a prezentei legi au drept de preemtiune.
(3) Imobilele cu destinatia de locuinte, prevazute la alin. (1), pot fi
instrainate potrivit legislatiei in vigoare, chiriasii avand drept de
preemtiune.
(4) Sumele incasate ca urmare a vanzarii imobilelor prevazute la alin. (3)
vor alimenta fondul prevazut la art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995.
Norme metodologice:
43.1. Potrivit alin. (1) al art. 43 din lege imobilele care nu au fost
restituite in natura (este singura varianta posibila) potrivit legii raman in
administrarea detinatorilor actuali.
Regimul de tratare al acestora este diferit in functie de natura
imobilului.
A. Astfel, pentru imobilele cu alta destinatie decat aceea de locuinta,
care au fost calificate ca fiind preluate cu titlu, dar pentru care s-a decis
ca restituirea in natura nu este posibila, se instituie vocatia detinatorului
actual de a le cumpara. Aceasta vocatie nu este posibila decat pentru
entitatile care au in administrare sau detin cu chirie astfel de bunuri si
care, in raport de statul proprietar, pot opta pentru cumpararea lor de la
acesta.
B. Pentru imobilele cu destinatia de locuinte, care nu s-au restituit in
natura, detinatorul actual dobandeste vocatia de a le instraina catre chiriasi,
insa aceasta instrainare se va face potrivit legislatiei in vigoare, respectiv
potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare, si Legii
nr. 10/2001, cu mentiunea ca pretul de vanzare al locuintelor se va stabili
potrivit Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 privind stabilirea
si evaluarea terenurilor aflate in patrimoniul societatilor comerciale cu
capital de stat, elaborate de Ministerul Finantelor si Ministerul Lucrarilor
Publice si Amenajarii Teritoriului, cu completarile ulterioare (act normativ la
care se face trimitere in Normele metodologice privind aplicarea Legii nr.
112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia
de locuinte, trecute in proprietatea statului, republicate), care se va indexa
la zi cu indicele de inflatie (solutia se impune prin similitudine cu
modalitatea de despagubire a proprietarilor in conditiile legii, aceasta fiind
semnificatia sintagmei "legislatia in vigoare").
43.2. Se recomanda ca aplicarea prevederilor alin. (2) si (3) ale art. 43
din lege sa se faca numai dupa solutionarea definitiva a procedurilor
administrative si, dupa caz, jurisdictionale generate de aplicarea legii.
44. Art. 44 din lege:
(1) Chiriasii carora, in temeiul prevederilor art. 9 alin. 1 - 4 din Legea
nr. 112/1995, li s-au vandut, cu respectarea prevederilor acestei legi,
apartamentele in care locuiau au dreptul sa le instraineze sub orice forma
inainte de implinirea termenului de 10 ani de la data cumpararii numai
persoanei indreptatite, fost proprietar al acelei locuinte.
(2) Pretul vanzarii nu poate fi mai mare decat valoarea actualizata a
pretului platit de chirias la cumpararea locuintei in baza Legii nr. 112/1995,
cu exceptia situatiilor cand partile convin altfel.
(3) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi
persoana indreptatita trebuie sa notifice chiriasului dobanditor intentia de a
cumpara locuinta si adresa unde poate fi gasita.
(4) Persoana indreptatita care a primit despagubiri banesti pentru imobil
este obligata sa restituie statului, daca este cazul, diferenta dintre valoarea
despagubirilor primite si pretul de cumparare platit fostului chirias,
actualizate.
45. Art. 45 din lege:
(1) Persoanele carora li s-a restituit in natura un imobil cu destinatia de
locuinta si care detin cu chirie in aceeasi localitate o locuinta din fondul
locativ de stat sunt obligate sa puna la dispozitie primariei aceasta locuinta
la data mutarii efective in imobilul restituit. Locuintele din fondul locativ
de stat eliberate se constituie intr-un fond locativ special destinat
chiriasilor din imobilele restituite fostilor proprietari.
(2) Familiilor cu mijloace financiare situate sub nivelul venitului minim
pe economie, invalizilor, pensionarilor si persoanelor cu handicap li se vor
asigura locuinte sociale construite dintr-un fond constituit in cota de 2% din
sumele obtinute din privatizare si care va fi prevazut anual in legea bugetului
de stat.
Norme metodologice:
45.1. Pentru realizarea exigentei prevazute la alin. (1) al art. 45 din
lege este necesar sa se solicite persoanei indreptatite sa depuna o declaratie
olografa pe propria raspundere, din care sa rezulte ca detine sau nu detine, cu
chirie, o locuinta din fondul locativ de stat in aceeasi localitate cu imobilul
restituit (este vorba numai de cazul constructiei cu destinatia de locuinta, nu
si de cazul terenului). In cazul in care persoana indreptatita detine cu chirie
o locuinta din fondul locativ de stat in aceeasi localitate cu locuinta
restituita, se va depune copie legalizata de pe contractul de inchiriere, iar
in decizia/dispozitia motivata de restituire se va stabili data eliberarii si
predarii spatiului respectiv catre locator. La data stabilita pentru predarea
spatiului respectiv contractul de inchiriere inceteaza.
45.2. In cazul in care se solicita restituirea in natura a unui imobil cu
destinatia de locuinta si aceasta masura este posibila, se va solicita
persoanei solicitante o declaratie olografa prin care persoana indreptatita
declara ca nu detine cu chirie in aceeasi localitate o locuinta din fondul
locativ de stat.
45.3. In cazul in care persoana indreptatita detine cu chirie in aceeasi
localitate o locuinta din fondul locativ de stat, restituirea imobilului
solicitat se va face cu conditia eliberarii acesteia intr-un termen de 60 de
zile de la data emiterii deciziei/dispozitiei de restituire in natura.
46. Art. 46 din lege:
(1) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul
procesului de privatizare, avand ca obiect imobile care cad sub incidenta
prevederilor prezentei legi, sunt valabile daca au fost incheiate cu
respectarea legilor in vigoare la data instrainarii.
(2) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul
procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate fara titlu valabil,
sunt lovite de nulitate absoluta, in afara de cazul in care actul a fost
incheiat cu buna-credinta.
(3) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului
de privatizare, avand ca obiect imobilele prevazute la art. 2 alin. (1) lit.
b), sunt lovite de nulitate absoluta, buna-credinta neputand fi invocata in
aceste cazuri.
(4) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele intocmite in cadrul
procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate cu titlu valabil,
sunt lovite de nulitate absoluta daca au fost incheiate cu incalcarea
dispozitiilor imperative ale legilor in vigoare la data instrainarii.
(5) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate,
dreptul la actiune se prescrie in termen de un an*) de la data intrarii in
vigoare a prezentei legi.
------------
*) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 109/2001 si cu 3 luni prin Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 145/2001.
Norme metodologice:
46.1. Dispozitiile alin. (3) al art. 46 din lege au fost declarate ca
neconstitutionale potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 98 din 21 martie
2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 301 din 8 mai
2002.
46.2. Termenul prevazut la alin. (5) al art. 46 din lege este un termen
special de prescriptie care inlatura dreptul subiectiv la actiune pentru
anularea sau constatarea nulitatii actelor juridice de instrainare, dupa data
de 14 august 2002.
46.3. Acele instrainari efectuate in temeiul Legii nr. 112/1995, cu
modificarile ulterioare, si cu deplina respectare a conditiilor legii pana la
aparitia Legii nr. 213/1998 (24 noiembrie 1998) au beneficiul deplin al
protectiei Legii nr. 10/2001, cu modificarile ulterioare, in sensul ca sunt
recunoscute si conservate efectele acestor acte. Insa instrainarile intervenite
dupa introducerea normei care permite cenzurarea de catre instantele judecatoresti
a "valabilitatii titlului" (art. 6 din Legea nr. 213/1998, cu
completarile ulterioare), mentinerea sau, dupa caz, anularea actului translativ
de proprietate este conditionata de dovedirea bunei-credinte a dobanditorului
la momentul instrainarii.
47. Art. 47 din lege:
(1) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile si in cazul actiunilor in
curs de judecata, persoana indreptatita putand alege calea acestei legi,
renuntand la judecarea cauzei sau solicitand suspendarea cauzei.
(2) In cazul actiunilor formulate potrivit art. 46 si 48, procedura de
restituire inceputa in temeiul prezentei legi este suspendata pana la
solutionarea acelor actiuni prin hotarare judecatoreasca definitiva si
irevocabila. Persoana indreptatita va instiinta de indata persoana notificata,
potrivit art. 21 alin. (1).
(3) In cazul in care persoanei indreptatite i s-a respins, prin hotarare
judecatoreasca definitiva si irevocabila, actiunea privind restituirea in
natura a bunului solicitat, termenul de notificare prevazut la art. 21 alin.
(1) curge de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii
judecatoresti.
Norme metodologice:
47.1. Daca persoana indreptatita care a introdus o actiune intemeiata pe
prevederile art. 46 din lege nu a procedat la instiintarea de indata, cu
privire la aceasta situatie, a persoanei notificate (unitatea detinatoare a
imobilului sau, dupa caz, entitatea investita cu solutionarea notificarii), iar
aceasta (persoana notificata) ia cunostinta pe alte cai de aceasta situatie, va
suspenda solutionarea cererii persoanei indreptatite pentru acest motiv.
47.2. Prevederea alin. (3) al art. 47 din lege are caracter special si
vizeaza cazul in care actiunea in revendicare privind un imobil care cade sub
incidenta legii a fost respinsa prin hotarare judecatoreasca definitiva si
irevocabila (indiferent de instanta care a pronuntat hotararea - judecatorie,
tribunal, curte de apel sau Curtea Suprema de Justitie - ca instante de fond,
recurs sau apel, recurs in anulare), persoanele indreptatite pot solicita
restituirea imobilului respectiv pe calea administrativa prevazuta de lege,
intr-un termen de 12 luni de la data ramanerii definitive si irevocabile a
respectivei hotarari.
De exemplu, in cazul in care Curtea Suprema de Justitie a admis recursul in
anulare introdus de procurorul general si a casat o hotarare a unei instante
inferioare prin care se admitea o actiune in revendicare, hotarare pronuntata
de Curtea Suprema de Justitie la data de 30 septembrie 2001, persoana
indreptatita potrivit legii mai avea la dispozitie calea notificarii, potrivit
procedurii legii, pana la data de 30 septembrie 2002.
Semnalam ca prevederea alin. (3) al art. 47 din lege se conexeaza direct cu
prevederea generica de la art. 48 din lege.
48. Art. 48 din lege:
Persoanele indreptatite, precum si persoanele vatamate intr-un drept al
lor, carora pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi li s-au respins,
prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, actiunile avand ca
obiect bunuri preluate in mod abuziv de stat, de organizatii cooperatiste sau
de orice alte persoane juridice, pot solicita, indiferent de natura solutiilor
pronuntate, masuri reparatorii in natura sau prin echivalent, in conditiile
prezentei legi.
49. Art. 49 din lege:
(1) Chiriasii au dreptul la despagubire pentru sporul de valoare adus
imobilelor cu destinatia de locuinta prin imbunatatirile necesare si utile.
(2) In cazul in care imobilul care se restituie a fost preluat cu titlu
valabil, obligatia de despagubire prevazuta la alin. (1) revine persoanei
indreptatite.
(3) In cazul in care imobilul care se restituie a fost preluat fara titlu
valabil, obligatia de despagubire revine statului sau unitatii detinatoare.
(4) Valoarea despagubirilor prevazute la alin. (1) se stabileste pe baza de
expertiza.
(5) Prin imbunatatiri, in sensul prezentei legi, se intelege cheltuielile
necesare si utile.
Cuantumul despagubirilor se stabileste la valoarea actualizata a
cheltuielilor, scazandu-se gradul de uzura al imbunatatirilor, in raport cu
durata de viata normala a acestora, care se suporta de chiriasi.
Norme metodologice:
49.1. Prin imbunatatiri necesare si utile se intelege acele dotari
incorporate sau aduse unitatii locative ori spatiilor comune prin care s-a
sporit valoarea fondului locativ si care au fost suportate exclusiv de chirias
(introducerea sau schimbarea instalatiei de apa, gaz, canalizare,
electricitate, incalzire; lucrari noi: parchetare, gresie sau faianta, geamuri
termopan, usi si altele asemenea). Dovada acestor imbunatatiri se face prin
expertiza tehnica, cu respectarea prevederilor alin. (5) al art. 49 din lege.
Nu se includ in categoria cheltuielilor necesare si utile acele cheltuieli
voluptorii (utilizarea unor materiale foarte scumpe, de exemplu: usi de mahon,
instalatii sanitare sofisticate, de lux, materiale de constructii incadrate in
categoria celor de lux). In aceste cazuri despagubirile se vor calcula avand in
vedere preturile medii actuale de pe piata.
49.2. Daca imobilul respectiv a fost preluat cu titlu, despagubirile
aferente acestor imbunatatiri se suporta de persoana indreptatita. In aceste
cazuri se recomanda unitatilor detinatoare ca, in deciziile/dispozitiile de
restituire in natura a unor astfel de imobile sa prevada generic si obligatia
de restituire catre chirias a despagubirilor cuvenite potrivit legii.
49.3. Daca imobilul respectiv a fost preluat fara titlu valabil, obligatia
de despagubire catre chirias revine statului sau unitatii detinatoare. Optiunea
intre cele doua categorii alternative de debitori ai obligatiei de despagubire
apartine creditorului obligatiei de despagubire. Daca imbunatatirile necesare
si utile au fost facute la cererea expresa sau cu acordul expres al
locatorului, debitorul obligatiei de restituire a despagubirilor este unitatea
detinatoare.
50. Art. 50 din lege:
Secretarii unitatilor administrativ-teritoriale vor lua masuri pentru
conservarea tuturor dosarelor constituite de comisiile de aplicare a Legii nr.
112/1995, vor elibera, la cerere, copii de pe actele existente la dosar si vor
da relatiile solicitate de persoanele indreptatite.
Norme metodologice:
Se recomanda secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale opisarea
tuturor dosarelor respective pe imobile si pe persoane beneficiare (in acest
sens, se vor deschide registre speciale care vor contine aceste date).
51. Art. 51*) din lege:
(1) Cererile sau actiunile in justitie, precum si transcrierea sau
intabularea titlurilor de proprietate, legate de aplicarea prevederilor
prezentei legi si de bunurile care fac obiectul acesteia, sunt scutite de taxe
de timbru.
(2) Cererile sau actiunile in justitie privind restituirea pretului
actualizat platit de chiriasii ale caror contracte de vanzare-cumparare,
incheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desfiintate prin
hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, sunt scutite de taxe de
timbru.
(3) Plata sumelor prevazute la alin. (2) se face de catre Ministerul
Finantelor Publice din fondul extrabugetar constituit in temeiul art. 13 alin.
6 din Legea nr. 112/1995.
------------
*) Este reprodus textul rezultat in urma modificarii si completarii Legii
nr. 10/2001 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.
Norme metodologice:
51.1. Sintagma taxe de timbru vizeaza atat taxele judiciare de timbru, cat
si timbrul judiciar aferent tuturor actiunilor sau cererilor generate de
aplicarea legii.
51.2. Prevederile alin. (2) al art. 51 din lege sunt aplicabile si in cazul
contractelor de vanzare-cumparare desfiintate prin hotarari definitive
pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
51.3. Actualizarea sumelor se va face prin aplicarea indicelui anual de
inflatie din anul platii la anul introducerii actiunii. Pentru sumele platite
in rate actualizarea se va face in functie de anul aferent ratelor platite in
acel interval.
52. Art. 52 din lege:
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga orice alte
dispozitii contrare.
Norme metodologice:
Prevederea art. 52 inlatura de la aplicare orice acte normative anterioare
contrare legii, care fie indisponibilizeaza astfel de bunuri de la restituire,
fie se suprapun cu domeniul de aplicare a acesteia sau procedurile stabilite
trebuiau sa fie indeplinite ori consumate pana la aparitia noii legi.
CAP. 3
Masuri institutionale
1.1. Pentru urgentarea aplicarii legii, la nivelul fiecarei entitati
implicate in solutionarea notificarilor prevazute de lege, se vor constitui, pe
langa organele de conducere:
a) comisia interna pentru analizarea notificarilor, formata, de regula, din
3 - 5 membri (in masura posibilitatilor, se vor numi juristi, economisti) care
vor analiza fiecare notificare si actele doveditoare depuse si vor intocmi
propunerea de solutionare;
b) comisia de evaluare interna, care va stabili valoarea estimativa a
imobilelor, a ofertelor aferente notificarilor si celorlalte pretentii care vor
face obiectul negocierii intre parti. Comisia de evaluare interna va fi formata,
de regula, din 3 - 5 persoane (de preferinta, juristi sau economisti ori
persoane cu pregatire de specialitate in domeniul constructiilor; in lipsa
acestora, in masura posibilitatilor financiare ale fiecarei entitati, se pot
incheia contracte de colaborare cu persoane fizice sau juridice specializate).
1.2. Comisiile prevazute la pct. 1.1 se numesc prin ordin sau dispozitie a
conducatorului entitatii respective. Pentru persoanele angajate cu contract de
munca atributiile izvorate din aplicarea legii devin sarcini de serviciu.
1.3. Salariatii institutiilor, implicati in mod direct in aplicarea legii,
beneficiaza de un spor lunar de dificultate, in conditiile stabilite prin art.
V alin. (2) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002
pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, precum si pentru stabilirea unor masuri pentru accelerarea aplicarii
acesteia si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind
retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din
Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002.
Constituie salariati implicati in mod direct in aplicarea Legii nr. 10/2001:
- salariatii cu contract de munca pe durata determinata sau nedeterminata,
care isi desfasoara activitatea in calitate de membru al comisiilor prevazute
la alin. 1 lit. a) si b);
- salariatii, membri ai comisiilor constituite la nivelul prefecturilor, in
temeiul art. 16 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 614/2001;
- salariatii, membrii birourilor judetene si, respectiv, al municipiului
Bucuresti, constituite in temeiul art. 9 din Hotararea Guvernului nr. 950/2001
cu privire la infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii pentru
urmarirea aplicarii unitare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989;
- secretarii unitatilor administrativ-teritoriale;
- personalul Autoritatii constituite in temeiul Hotararii Guvernului nr.
950/2001, cu exceptia demnitarului;
- personalul ministerelor si celorlalte institutii publice care au ca
sarcini de serviciu aplicarea legii, cu exceptia demnitarilor si a
conducatorilor numiti sau alesi ai respectivelor institutii;
- salariatii care isi desfasoara activitatea in cadrul Biroului central din
cadrul Ministerului Finantelor Publice si, respectiv, ghiseelor teritoriale.
Prefectii, subprefectii si primarii nu beneficiaza de acest spor.
1.4. Comisiile prevazute la pct. 1.1 vor elabora un regulament propriu de
lucru pe care il vor supune aprobarii organului de conducere al unitatii
respective.
1.5. Comisiile prevazute la pct. 1.1 vor colabora in mod direct si, dupa
caz, cu:
a) comisiile constituite la nivelul prefecturilor in temeiul art. 16 din
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989;
b) birourile judetene si, respectiv, al municipiului Bucuresti, constituite
in temeiul art. 9 din Hotararea Guvernului nr. 950/2001;
c) secretarii unitatilor administrativ-teritoriale care au obligatiile
prevazute de lege la art. 50;
d) Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului;
e) Ministerul Finantelor Publice;
f) celelalte institutii implicate in aplicarea legii.
1.6. In cazul in care se stabilesc, potrivit art. 1 alin. (3) din lege,
masuri reparatorii combinate in echivalent, care implica masuri reparatorii de
competenta altor entitati, unitatea investita cu solutionarea notificarii va
informa respectiva entitate si va colabora cu aceasta pentru definitivarea
ofertelor si solutionarea notificarii.
1.7. Comisia interna pentru analiza notificarilor, prevazuta la pct. 1.1
lit. a), intocmeste pentru fiecare notificare un raport cu propunerile de
solutionare, care va fi semnat de cel putin 3 membri ai acesteia. Propunerile
divergente vor fi motivate separat.
1.8. Comisia de evaluare interna prevazuta la pct. 1.1 lit. b) intocmeste
raportul intern de evaluare estimativa, la solicitarea comisiei interne pentru
analizarea notificarilor. Raportul sau va fi semnat de toti membrii acesteia.
2.1. Problemele complexe sau cele legate de acordarea de masuri reparatorii
combinate pot fi transmise spre analiza si indrumare Autoritatii pentru
urmarirea aplicarii unitare a Legii nr. 10/2001.
2.2. Controlul aplicarii fazei administrative a legii de catre ministere si
celelalte institutii publice centrale se efectueaza de catre Autoritatea pentru
urmarirea aplicarii unitare a Legii nr. 10/2001, iar controlul aplicarii fazei
administrative cu privire la entitatile implicate in solutionarea notificarilor
situate pe raza teritoriala a judetului, respectiv a municipiului Bucuresti, se
exercita de prefecti. Controalele se efectueaza fie din oficiu, fie pe baza
unor sesizari ale persoanelor indreptatite.
CAP. 4
Dispozitii finale
Anexele nr. 1 - 4 fac parte integranta din prezentele norme metodologice.
ANEXA 1
la normele metodologice
(Model orientativ)
ANTET - Denumirea emitentului
DISPOZITIE DE RESTITUIRE
Nr. ..... din ..........
Privind: solutionarea dosarului intocmit in baza Notificarii nr.
........... din ......................., prin care dl/dna
................................., cetatean .........................,
domiciliat in ........................, prin reprezentant
............................. conform actului autentificat de notar public
..................... sub nr. ............... din ......................,
solicita restituirea in natura a imobilului (teren si/sau constructie)/partii
din imobil .................................. situat(a) in
....................,
avand in vedere notificarea nr. .........................., depusa la
Biroul executorului judecatoresc ...........................................,
prin care numitul/numita
........................................................ solicita restituirea
in natura a imobilului (teren si/sau constructie)/partii din imobil
.............................. situat(a) in
...................................,
analizand actele depuse la dosarul intern nr. ...................., aferent
notificarii, prin care se constata ca:
1. notificatorul are calitatea de persoana indreptatita, conform
dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit ..... coroborat cu art. 4 alin. ........ din
Legea nr. 10/2001, in baza urmatoarelor acte doveditoare:
a) .....................................;
b) .....................................;
2. imobilul solicitat la restituirea in natura a fost proprietatea
......... la momentul deposedarii abuzive conform actului de proprietate
................. si ..........................;
3. imobilul respectiv a trecut cu titlu/fara titlu/fara titlu valabil in
proprietatea statului.
Actul in temeiul caruia s-a dispus preluarea ......................;
4. imobilul face obiectul art. 2 alin. (1) lit. ......... sau art. 11 din
Legea nr. 10/2001 ......................;
5. imobilul este in patrimoniul ........ si se afla in registrul de
inventar la data de ............, la pag. ....., cu numar de inventar
................/se afla in administrarea ..................................
(si nu a fost trecut in proprietatea statului in temeiul unui titlu valabil),
avand in vedere referatul comisiei interne prin care se propune aceasta
masura;
in conformitate cu dispozitiile art. 7, art. 9 alin. (1) si art. 23 alin.
(1) si (3) din Legea nr. 10/2001,
in temeiul art. 68 alin. (2), al art. 71 din Legea administratiei publice
locale nr. 215/2001 si al art. 20 alin. (3) din Legea nr.
10/2001/Statutul/Actul constitutiv al unitatii detinatoare,
PRIMARUL MUNICIPIULUI ............................../ORGANUL DE CONDUCERE
AL UNITATII DETINATOARE
DISPUNE:
Art. 1
Se restituie in natura imobilul (sau, dupa caz, cota parte), compus din
...........................................................,
(se va descrie imobilul)
in suprafata de ..................................., situat in
................,
(dupa caz, si suprafata construita)
cu urmatoarele vecinatati:
Nord ..................................;
Sud ...................................;
Est ...................................;
Vest ..................................,
d-lui/d-nei
...............................................................,
(dupa caz, denumirea persoanei juridice)
domiciliat(a)/cu sediul in ............................., posesoare a actului
de identitate .... seria ... nr. .........., emis de ......... la data de
........,
cod numeric personal
...........................................................
(in cazul persoanelor juridice se vor indica: actul de
constituire si reprezentantul legal al acesteia, precum
si
codul unic de inregistrare).
Art. 2
Imobilul ce se restituie este grevat de urmatoarele servituti (daca este
cazul) .......................;
Art. 3
Proprietarul are obligatia respectarii prevederilor art. 13 si 15 din Legea
nr. 10/2001, cu privire la protectia chiriasilor (in cazul in care imobilul
este ocupat de astfel de persoane).
Art. 4
Prezenta dispozitie face dovada proprietatii asupra imobilului si
constituie titlu executoriu dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate
imobiliara.
Punerea in posesie se va face dupa indeplinirea formalitatilor de
publicitate imobiliara, prin proces-verbal de punere in posesie.
Art. 5
Prezenta dispozitie intra in vigoare in termen de 48 de ore de la data
prezentarii dovezii privind restituirea sumei platite de stat cu titlu de
despagubire (in cazul in care masura restituirii este conditionata de indeplinirea
acestei obligatii corelative).
De asemenea, in cadrul dispozitiei de restituire se vor indica, dupa caz,
obligatii corelative ale beneficiarului restituirii (obligatia de a elibera si
preda locuinta inchiriata, inclusiv termenul; asumari de obligatii unilaterale,
cum este cazul declaratiilor prevazute la pct. 5 din cap. II din Normele
metodologice aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 498/2003 si altele
asemenea).
Art. 6
Indeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara, prevazute la art. 23
alin. (4) din Legea nr. 10/2001 cad in sarcina beneficiarului restituirii.
Art. 7
Prezenta dispozitie poate fi atacata in termen de 30 de zile de la
comunicare, la Sectia Civila a Tribunalului ................................
(in a carui circumscriptie teritoriala se afla sediul unitatii detinatoare).
ANEXA 2
la normele metodologice
(Model orientativ)
ANTET - Denumirea emitentului
DECIZIE
de respingere a cererii de restituire in natura si oferta privind acordarea
altor masuri reparatorii prin echivalent
Nr. ....... din .............
Privind: solutionarea dosarului intocmit in baza Notificarii nr.
........... din ..........., prin care dl/dna ................, cetatean
.................., domiciliat in ..................., prin reprezentant
.........................., conform actului autentificat de notar public
............................... sub nr. ............ din ..............,
solicita restituirea in natura a imobilului (teren si/sau constructie)/partii
din imobil ........................, situat(a) in
...................................,
avand in vedere notificarea nr. ............., depusa la Biroul
executorului judecatoresc ..................., prin care numitul/numita
.....................
solicita restituirea in natura a imobilului (teren si/sau constructie)/partii
din imobil .................. situat(a) in
....................................,
analizand actele depuse la dosarul intern nr. ........, aferent
notificarii, prin care se constata unul dintre urmatoarele motive:
1. imobilul - constructie, a carui restituire in natura se cere, a fost
demolat total;
2. pe imobilul - teren, a carui restituire in natura se solicita, s-au edificat
ori amplasat constructii autorizate sau au destinatii de utilitate publica
(parcuri, strazi, zone de protectie si altele asemenea);
3. imobilul este ocupat de unitati bugetare din invatamant, sanatate,
asezaminte social-culturale, institutii publice, sedii ale partidelor politice
legal inregistrate, misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentantele
organizatiilor internationale interguvernamentale acreditate in Romania, precum
si de personalul cu rang diplomatic al acestora, iar imobilul in cauza este
necesar in vederea continuarii activitatilor de interes public si acesta a fost
inclus pe lista prezentata spre aprobare Guvernului Romaniei;
4. persoana indreptatita era asociat sau asociat la persoana juridica
proprietara a imobilelor si a activelor la data preluarii abuzive a acestora si
nu indeplineste conditiile prevazute de art. 16 din lege;
5. imobilul a fost transformat astfel incat a devenit un imobil nou in
raport cu cel preluat;
6. imobilul a fost instrainat fostului chirias cu respectarea dispozitiilor
Legii nr. 112/1995;
7. terenul nu este disponibil fiind prevazut in planurile de urbanism
aprobate pentru destinatia de ................................;
8. alte motive prevazute de lege,
avand in vedere referatul comisiei interne prin care constata
imposibilitatea restituirii in natura si se propun masuri reparatorii
alternative in echivalent,
in conformitate cu dispozitiile art. 1 alin. (2) si alin. (3), ale art. 24
alin. (1) si alin. (2) din Legea nr. 10/2001,
in temeiul art. 68 alin. (2), art. 71 din Legea administratiei publice
locale nr. 215/2001, Statutul/Actul constitutiv al unitatii detinatoare,
PRIMARUL MUNICIPIULUI ....../...............
ORGANUL DE CONDUCERE AL UNITATII DETINATOARE
DECIDE:
Art. 1
Respinge cererea de restituire in natura a imobilului (teren si/sau
constructie)/partii din imobil, situat(a) in ....................., formulata
de notificatorul .............. prin notificarea nr. .........., pentru
urmatoarele motive: ............................................
Art. 2
Se stabileste ca valoare echivalenta a imobilului imposibil de restituit si
cuvenita notificatorului, suma de ........................ lei, in limita
careia se vor acorda celelalte masuri reparatorii.
Art. 3
Pentru imobilul notificat si care nu poate fi restituit in natura, in
calitate de persoana indreptatita puteti opta pentru (pentru fiecare caz in
parte se vor individualiza alternativele legal posibile):
- bunuri ori servicii oferite in echivalent de catre detinator, daca exista
astfel de posibilitati, cu acordul persoanei indreptatite;
- acordarea de actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de
capital;
- acordarea de titluri de valoare nominala, folosite exclusiv in procesul
de privatizare;
- acordarea de despagubiri banesti.
Art. 4
In cazul in care, in termen de 60 de zile de la comunicarea prezentei
decizii, ne comunicati in mod expres acceptul dumneavoastra cu privire la una
sau mai multe dintre masurile propuse de noi cu titlu de oferta, prezenta
decizie intra in vigoare si cu privire la masura/masurile reparatorii acceptate
de dumneavoastra, pe care le puteti fructifica in modurile stabilite de lege.
Totodata, va facem cunoscut ca sunteti invitata la negocieri cu privire la
oferta facuta de noi, la sediul din .........., in urmatoarele zile ..........
.
Art. 5
In cazul in care oferta noastra nu este acceptata in mod expres in termen
de 60 de zile de la comunicarea prezentei decizii, puteti ataca in justitie
prezenta oferta in termen de 30 de zile de la comunicarea ei, in conformitate
cu prevederile art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, la Sectia Civila a
Tribunalului ................................. (in a carui raza teritoriala se
afla sediul unitatii detinatoare).
Nota: Oricare dintre masurile reparatorii oferite in echivalent de catre
detinatorul imobilului notificat pot fi combinate si fiecare dintre acestea se
acorda numai in cazuri expres prevazute de lege.
In cazul compensarii cu bunuri sau servicii decizia motivata de compensare
va fi insotita de contractul de furnizare sau, dupa caz, de contractul de
prestari servicii care urmeaza regimul contractual de drept comun. Rezilierea
contractului respectiv din vina exclusiva a unitatii obligate la restituire
atrage desfiintarea de drept a deciziei/dispozitiei de compensare.
Oferta se va comunica persoanei indreptatite in conditiile prevazute de
art. 23 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
ANEXA 3
la normele metodologice
(Model orientativ)
ANTET - Denumirea emitentului
DECIZIA DE RESPINGERE A NOTIFICARII
Nr. .......... din ................
Privind: solutionarea dosarului intocmit in baza Notificarii nr.
........... din ......., prin care dl/d-na ................, cetatean
.........., domiciliat in ..........., prin reprezentant ........ conform
actului autentificat de notar public .................. sub nr. ...... din
.........., solicita restituirea in natura a imobilului (teren si/sau
constructie)/partii din imobil/acordarea celorlalte masuri reparatorii prin
echivalent, in situatia in care restituirea in natura a imobilului/partii din
imobil nu poate opera .... situat(a) in .....,
avand in vedere notificarea nr. ............., depusa la Biroul
executorului judecatoresc ......, prin care numitul/numita .............
solicita restituirea in natura a imobilului (teren si/sau constructie)/partii
din imobil ............ situat(a) in ..................,
analizand actele depuse la dosarul intern nr. ........, aferent
notificarii, prin care se constata unul sau mai multe dintre urmatoarele
motive:
1. imobilul solicitat nu face obiectul Legii nr. 10/2001;
2. notificarea nu a fost depusa in termenul prevazut la art. 21 din Legea
nr. 10/2001, modificat;
3. solicitantul(a) nu are calitatea de persoana indreptatita in sensul art.
3 si art. 4 din Legea nr. 10/2001;
4. preluarea imobilului respectiv nu s-a facut in mod abuziv;
5. nu a fost dovedit dreptul de proprietate cu privire la imobilul
solicitat;
6. nu a fost dovedita calitatea de mostenitor;
7. imobilul (teren si/sau constructie)/partea din imobilul a carui/carei
restituire in natura se cere sau pentru care persoana indreptatita, in sensul art.
3 din Legea nr. 10/2001, solicita acordarea celorlalte masuri reparatorii prin
echivalent, intrucat restituirea in natura nu poate opera, a fost distrus ca
urmare a unor calamitati naturale;
8. alte motive legale,
avand in vedere referatul comisiei interne prin care se propune respingerea
cererii ce a facut obiectul notificarii,
in temeiul art. 68 alin. (2), art. 71 din Legea administratiei publice
locale nr. 215/2001, Statutul sau Actul constitutiv al unitatii detinatoare,
PRIMARUL MUNICIPIULUI ....../...............
ORGANUL DE CONDUCERE AL UNITATII DETINATOARE
DECIDE:
Art. 1
Respinge notificarea nr. .............., inregistrata sub nr. ..........,
de catre ................, pentru urmatorul/urmatoarele motive:
...............................................................................
Art. 2
Prezenta decizie poate fi atacata in termen de 30 de zile de la comunicare
la Sectia Civila a Tribunalului ........ (in a carui circumscriptie teritoriala
se afla sediul unitatii detinatoare).
ANEXA 4*)
la normele metodologice
*) Anexa nr. 4 este reprodusa in facsimil.
______________________________________________________________________________
| | |
| |
|
| |
|
| ROMANIA | ROMANIA |
| MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE | MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
|
| |
|
| TITLU DE VALOARE NOMINALA | TITLU DE VALOARE NOMINALA
|
| |
|
| (1) | (1)
|
| Seria ........ Numar ................ | Seria ........ Numar ...............
|
| Data emiterii ....................... | VALOARE NOMINALA ............... lei
|
| Valoare nominala ................ lei | in litere ..........................
|
| Termen de valabilitate: 7 ani de la | ..........................
|
| data emiterii | Termen de valabilitate: 7 ani de la
|
| | data emiterii.
|
| |
|
| (2) | (2)
|
| Titular ............................. | Titularul ..........................
|
| ............................. | ..........................
|
| | |
| _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ | _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
|
| - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| | - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|
| | |
| - act de identitate ..... seria ..... | - act de identitate ..... seria ....
|
| nr. ............. | nr. .............
|
| - domiciliu: Str. ......... nr. ... | - domiciliu: Str. ......... nr. ..
|
| - bloc ..... scara ........ ap. ... | - bloc ..... scara ........ ap. ..
|
| - judet/sector .................... | - judet/sector ...................
|
| - oras/comuna ....................... | - oras/comuna ......................
|
| |
|
| (3) | Sediul .............................
|
| Sediul .............................. |
|
| Codul unic de inregistrare | Codul unic de inregistrare
|
| ..................................... | ....................................
|
| |
|
| | Emis la data de: ............
|
| Numele si prenumele functionarului |
|
| care completeaza titlul: ............ | Numele si prenumele functionarului
|
| | care completeaza titlul: ...........
|
| |
|
| Semnatura autorizata: | MINISTRUL FINANTELOR PUBLICE
|
| ........................... | |
| | Mihai Nicolae TANASESCU
|
| |
|
|_______________________________________|______________________________________|
(1) Se va completa cu seriile si numerele corespunzatoare valorilor
nominale prevazute la pct. 34.3 - 2.1 din normele metodologice.
(2) Se va completa cu numele si prenumele/denumirea titularului din
decizia/dispozitia emisa in temeiul Legii nr. 10/2001 sau, dupa caz, in decizia
de retrocedare emisa in temeiul Legii nr. 501/2002.
(3) Se va completa in cazul persoanelor juridice.
_________________________________________________
| |
| ROMANIA |
| MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE |
| |
| CESIONAR: |
| 1. .................................. |
| _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ |
| - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| |
| |
| - act de identitate .... seria .... nr. ....... |
| - domiciliu: Str. ............ nr. ...... |
| - bloc ..... scara ........... ap. ...... |
| - oras/comuna ........................... |
| - judet/sector .......................... |
| |
| Sediul ........................................ |
| Cod unic de inregistrare ...................... |
| Numarul de inregistrare a cesiunii ............ |
| |
| 2. ............................................ |
| _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ |
| - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| |
| |
| - act de identitate .... seria ..... nr. ...... |
| - domiciliu: Str. ............ nr. ...... |
| - bloc ..... scara ........... ap. ...... |
| - judet/sector .......................... |
| - oras/comuna ................................. |
| |
| Sediul ........................................ |
| Cod unic de inregistrare ...................... |
| Numarul de inregistrare a cesiunii ............ |
| |
| 3. ............................................ |
| _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ |
| - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| |
| |
| - act de identitate .... seria ..... nr. ...... |
| - domiciliu: Str. ............ nr. ...... |
| - bloc ..... scara ........... ap. ...... |
| - judet/sector .......................... |
| - oras/comuna ................................. |
| |
| Sediul ........................................ |
| Cod unic de inregistrare ...................... |
| Numarul de inregistrare a cesiunii ............ |
| |
| 4. ............................................ |
| _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ |
| - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| |
| |
| - act de identitate .... seria ..... nr. ...... |
| - domiciliu: Str. ............ nr. ...... |
| - bloc ..... scara ........... ap. ...... |
| - judet/sector .......................... |
| - oras/comuna ................................. |
| |
| Sediul ........................................ |
| Cod unic de inregistrare ...................... |
| Numarul de inregistrare a cesiunii ............ |
| |
| Utilizat pentru ................... la ........ |
| Valoarea actualizata la momentul utilizarii |
| ....................... |
| Semnatura persoanei autorizate/sigiliu |
| |
|_________________________________________________|