LEGE
din 8 mai 1934
pentru organizarea si reglementarea comertului de banca*)
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 105 din 8 mai 1934
*) Aceasta Lege s-a votat de Senat si Adunarea deputatilor in sedintele de
la 27 si 28 Aprilie 1934; s-a promulgat cu Decretul Nr. 1.275/1934 si publicat
in Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 105 din 8 Mai 1934. A se vedea Legea si
Regulamentul de aplicare din 26 Septembrie 1934.
TITLUL I
Dispozitiuni generale
1. Prin intreprindere de banca se intelege orice intreprindere comerciala
al carei obiect principal este acela de a savarsi orice fel de operatiuni
asupra sumelor de bani in numerar, asupra creditelor, asupra efectelor de
comert, asupra diferitelor valori negociabile, precum si orice alte operatiuni
in legatura cu acestea.
2. Comertul de banca nu se poate exercita decat numai de catre societati
bancare, constituite in conditiunile legii de fata.
3. Se considera societate bancara orice societate comerciala inscrisa in
registrul societatilor bancare.
Intreprinderile, al caror obiect principal este comertul de banca,
neinscrise in acest registru, pe langa celelalte sanctiuni civile si penale,
vor fi puse in stare de lichidare potrivit art. 54, alineatul final, din
aceasta lege.
4. Comertul de banca nu se poate exercita decat pe baza unei autorizatiuni
speciale.
Aceasta autorizatiune se acorda de catre Consiliul Superior Bancar in
conditiunile legii de fata si poate fi data pentru tot felul de operatiuni de
banca sau numai pentru un numar limitat din aceste operatiuni.
Nefolosirea autorizatiunii timp de un an de la data acordarii ei, atrage de
plin drept pierderea beneficiului de a exercita comertul de banca.
Autorizatiunea va putea fi totusi reinnoita dupa o noua examinare a
conditiunilor de incuviintare.
5. Cererea de autorizare se va adresa Consiliului Superior Bancar,
instituit potrivit art. 42 din prezenta lege, la care se va alatura actul
constitutiv si statutele.
Consiliul Superior Bancar examinand oportunitatea economica generala si
locala a infiintarii unei noi intreprinderi de banca, precum si indeplinirea
tuturor conditiunilor cerute de lege, hotaraste in mod definitiv asupra
infiintarii societatii.
Consiliul Superior Bancar poate propune partilor modificarile si
completarile care trebuiesc aduse actului constitutiv si statutelor, cand cele
prezentate cuprind clauze sau norme contrare legii de fata sau celorlalte legi
in vigoare.
6. Toate intreprinderile bancare functionand in Romania sunt supuse legii
de fata.
Intreprinderile bancare cu sediul principal in strainatate, vor putea
exercita comertul de banca in Romania, constituindu-se in conditiunile legii de
fata.
Numai intreprinderile bancare avand sediul in Romania pot infiinta
sucursale pe teritoriul acestei tari.
In toate societatile bancare functionand in Romania, administratorul unic
si cel putin doua treimi din numarul membrilor consiliului de administratie si
al consiliului de censori vor fi cetateni romani.
7. Sunt aplicabile societatilor bancare toate dispozitiunile din codul de
comert sau din celelalte legi in vigoare, care nu sunt contrare
prescriptiunilor acestei legi.
Dispozitiunile legii de fata se aplica si institutiunilor comerciale de
credit, functionand pe baza de legi speciale, in masura in care nu contravin
dispozitiunilor din acele legi.
TITLUL II
Dispozitiuni referitoare la constituirea si administrarea societatilor
bancare
8. Societatile bancare, oricare ar fi felul lor, trebuiesc constituite prin
act autentic.
Statutele unei societati bancare vor arata operatiunile pe care banca este
autorizata a le exercita.
9. La fiecare Oficiu al registrului comertului din tara se va infiinta cate
un registru special, denumit "registrul societatilor bancare", in
care se va inscrie, in intregime actul constitutiv.
Odata cu cererea de inscriere se vor depune si statutele societatii
bancare.
Inscrierea in registrul societatilor bancare inlocuieste inscrierea in
registrul comertului.
Nici o societate bancara nu va putea fi inscrisa in acest registru mai
inainte ca actul constitutiv si statutele sale sa fi fost aprobate de catre
Consiliul Superior Bancar.
La cererea de inscriere se va alatura si recipisa Casei de Depuneri sau
adeverinta Bancii Nationale a Romaniei, de depunerea capitalului in
conditiunile prevazute de art. 11.
Inscrierea in acest registru se va face pe baza unei ordonante data de
judecatorul delegat pe langa Oficiul registrului comertului din localitate unde
societatea bancara isi va stabili sediul sau principal, in conformitate cu
deciziunea data potrivit art. 5, fara a mai fi nevoie de vreo alta formalitate
ceruta de legile comerciale.
In termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a ordonantei de
inscriere, atat actul constitutiv si statutele, cat si deciziunea de
incuviintare data de Consiliul Superior Bancar vor fi publicate, in intregime,
in Monitorul Oficial si, in extras, in unul din ziarele cele mai raspandite in
localitate.
Sunt aplicabile registrului societatilor bancare toate dispozitiunile din
legea pentru infiintarea unui registru al comertului*), care nu sunt contrarii
legii de fata.
Societatile inscrise in acest registru se considera regulat constituite,
fara indeplinirea nici unei alte formalitati si au personalitate juridica.
----------------
*) A se vedea Legea pentru infiintarea unui registru al comertului, din 10
Aprilie 1931, cu modificari din 27 Iulie 1931 si 9 Aprilie 1932, precum si
Regulamentul de aplicare din 8 Mai 1931.
10. Societatile bancare sunt supuse dispozitiunilor referitoare la firmele
sociale din legea pentru infiintarea unui registru al comertului, precum si
urmatoarelor dispozitiuni.
Cuvantul de "banca" nu poate fi intrebuintat decat de firma
sociala a unei intreprinderi bancare legalmente autorizata si constituita.
Nici o banca nu poate alege o firma sociala care sa poata da loc la
confuziune cu Banca Nationala a Romaniei sau cu o alta intreprindere bancara
existenta.
Orice modificare a firmei sociale nu se poate face decat cu autorizarea
expresa a Consiliului Superior Bancar.
Pe orice act de corespondenta al societatii bancare se va arata lamurit
capitalul efectiv varsat, rezervele, localitatea sediului principal si adresa,
sucursalele, precum si data si numarul de inscriere in registrul societatilor
bancare.
11. Capitalul unei societati bancare in nume colectiv, in comandita simpla,
sau cu raspundere limitata, nu poate fi mai mic: in Bucuresti de 20.000.000
lei, in municipii de 10.000.000 lei, in celelalte comune urbane de lei
5.000.000, iar in comunele rurale de lei 2.000.000.
Este interzis a se constitui capitalul social prin aporturi in natura sau
prin debitari in cont.
Cel putin jumatate din capitalul social va trebui sa fie efectiv varsat la
constituirea societatii, iar restul cel mai tarziu intr-un an de la
constituire.
12. Capitalul societatilor bancare anonime sau in comandita pe actiuni, nu
va putea fi mai mic decat indoitul sumelor specificate in articolul precedent,
dupa localitati.
Este interzisa constituirea capitalului social prin aporturi in natura sau
prin debitari in cont.
Fiecare din membrii fondatori ai societatilor bancare pe actiuni este obligat
a pastra timp de 5 ani o cota de cel putin 30% din capitalul ce a subscris.
Aceste actiuni vor fi nominative si blocate la sediul bancii.
Cel putin jumatate din capitalul subscris va fi varsat pana in ziua
constituirii societatii, restul urmand a fi varsat cel mai tarziu intr-un an de
la constituire.
Capitalul social va fi divizat in actiuni a caror valoare nominala nu poate
fi mai mica de 500 lei fiecare.
Sunt interzise actiunile cu vot plural.
Cheltuielile de constituire nu vor putea depasi 5 la suta din valoarea
capitalului social si ele vor fi amortizate in decursul primilor 5 ani de la
infiintarea societatii.
13. Orice societate bancara este obligata a prelua in fiecare an cel putin
10 la suta din beneficiile nete pentru constituirea unui fond de rezerva,
destinat sa acopere eventualele pierderi din operatiunile bancii.
Aceste preluari se vor efectua pana ce fondul de rezerva va atinge cel
putin capitalul social.
Dupa aceea, aceasta obligatie se reduce la 5 la suta, pana cand fondul de
rezerva va fi egal cu de doua ori capitalul.
Rezervele legale, constituite in limitele cotelor obligatorii aratate in
alineatele de mai sus, sunt neimpozabile prin derogare de la dispozitiunile
legii contributiunilor directe*).
Jumatate din rezervele astfel constituite dupa promulgarea prezentei legi
vor fi plasate in titluri de Stat, garantate de Stat, sau in titluri
lombardabile la Banca Nationala a Romaniei.
----------------
*) A se vedea Legea contributiilor directe, cu toate modificarile din 19
Aprilie 1933 si ultima modificare din 1 Aprilie 1934.
14. Capitalul unei societati bancare nu poate fi sporit prin aporturi in
natura sau prin debitari in cont.
In caz cand o societate bancara isi sporeste capitalul prin emitere de noi
actiuni la un curs superior valorii lor nominale, diferenta va fi trecuta la
fondul de rezerva de la art. 13.
Primele de emisiune, percepute peste valoarea nominala a actiunilor, cu
ocaziunea sporirii capitalului unei societati anonime bancare, nu sunt impuse
atata timp cat raportul dintre prima de emisiune si valoarea nominala a
actiunii este egal cu cel dintre rezerva legala existenta (constituita prin
scutire de impozit) si capitalul social.
15. Nici o societate bancara nu-si va putea modifica statutele, decat cu
autorizarea Consiliului Superior Bancar.
Aceste modificari se vor inscrie in registrul societatilor bancare, pe baza
unei ordonante data de judecatorul delegat la oficiul registrului de comert,
potrivit procedurii fixata prin art. 9.
16. Nici o sucursala a unei societati bancare nu poate lua fiinta, in tara
sau in strainatate, mai inainte de a fi fost autorizata de Consiliul Superior
Bancar.
Neinfiintarea sucursalei in timp de un an de la obtinerea autorizatiunii
atrage de plin drept pierderea beneficiului de a o mai infiinta fara o noua
aprobare.
Formalitatile prescrise de art. 9 se vor respecta si in caz de creatiune a
unei sucursale.
Pe langa aceste formalitati, sucursala va fi inscrisa si in registrul
societatilor bancare al oficiului registrului de comert al locului unde se
deschide. In acest caz se vor trece in registru, in intregime, atat actul
constitutiv, cat si numele si puterile acordate reprezentantilor ei din
sucursala.
17. Membrii fondatori ai unei societati bancare pe actiuni nu pot stipula,
in propriul lor interes, nici un avantaj de natura sa micsoreze capitalul
social si rezervele, nici in momentul constituirii si nici in viitor.
Orice stipulatiune contrara este nula.
Ei pot totusi stipula, prin actul constitutiv, o participare la beneficiile
nete ale societatii, care sa nu reprezinte un procent mai mare de 6% calculat
asupra beneficiului net, aprobat de adunarea generala, si care sa nu aiba o
durata mai mare de 5 ani.
In caz de sporire a capitalului social in decursul acestor 5 ani, calculul
beneficiului net se va face numai in raport cu capitalul social de constituire.
Plata acestor avantaje sau parti de fondator nu poate avea loc decat dupa
acordarea unui dividend de minimum 5%, distribuit actionarilor societatii.
Partile de fondatori vor fi reprezentate prin titluri nominative de egala
valoare, care nu vor putea fi transmise prin acte intre vii, sau gajate, decat
cu consimtamantul expres al consiliului de administratie.
Sunt considerati ca membri fondatori, in intelesul acestui articol, numai
persoanele desemnate ca atare prin actul constitutiv.
18. Administratorii unei societati bancare pe actiuni vor trebui sa fie
actionari intr-o proportie de cel putin 1/200 din valoarea capitalului social.
Valoarea nominala a actiunilor prevazute de acest articol nu poate fi mai
mica de 50.000 lei; statutele vor putea insa prevedea ca valoarea acestor
actiuni sa nu depaseasca nominal 300.000 lei.
La intrarea in functiune a administratorilor, actiunile vor fi depozitate
cu titlu de garantie la sediul societatii si nu vor putea fi eliberate decat
dupa expirarea sau incetarea mandatului si numai dupa descarcarea lor de
gestiune, data de adunarea generala a actionarilor.
Administratorii societatilor bancare in nume colectiv sau in comandita
simpla vor fi numiti de adunarea asociatilor numai dintre asociatii cu
raspundere nemarginita.
In societatile cu raspundere limitata administratorii vor fi alesi tot de
adunarea generala a asociatilor numai dintre posesorii de cote a caror valoare
nu poate fi mai mica pentru fiecare administrator in parte de 1/50 din valoarea
capitalului social.
19. Administratorii unei societati bancare sunt tinuti a executa personal
functiunile ce le sunt incredintate, cu grija unui comerciant constiincios si
de a observa secretul comercial.
Directorii si functionarii bancii nu pot face parte nici din consiliul de
administratie si nici din consiliul de censori.
20. Administratorii unei societati bancare nu pot ocupa fara autorizare
expresa a consiliului de administratie sau, in lipsa unui consiliu, fara
autorizarea expresa a adunarii asociatilor, postul de membri in consiliile de
administratie sau de directori in alte intreprinderi bancare si nici sa
participe in asemenea intreprinderi ca asociati cu raspundere nemarginita.
Tot astfel membrii directiunii nu pot conduce, pe contul lor sau pe contul
unor terte persoane, alte intreprinderi bancare, comerciale sau industriale; ei
nu pot participa in alte intreprinderi de acest fel, nici in calitate de
asociati, personal raspunzatori si nici ca administratori sau directori, afara
de cazurile cand exercita aceste functiuni cu autorizarea consiliului bancii.
21. Consiliul de administratie al unei banci nu poate delibera valabil
decat daca sunt prezenti sau reprezentati doua treimi din numarul total al
membrilor care-l compun. Deciziunile consiliului de administratie al unei banci
se iau cu majoritate absoluta a membrilor prezenti sau reprezentati; statutele
pot insa prevede o majoritate mai insemnata.
Un membru din consiliul de administratie nu poate reprezenta in consiliu
mai mult decat un alt membru si numai pe baza unei delegatiuni speciale.
Administratorii societatilor bancare sunt datori a tine un registru de
procese-verbale, constatand, in ordine cronologica, deciziunile luate de
consiliu, cu mentiunea membrilor care au luat parte la sedinta, precum si a
rezultatului votului.
Procesele-verbale vor trebui semnate de membrii care au luat parte la
sedinta. Ele vor consemna impotrivirile exprimate prin opiniile separate ale
membrilor prezenti si la ele se vor alatura cele trimise ulterior de membrii
absenti.
Pana la redactarea definitiva a procesului-verbal, precum si pana la trecerea
deciziunilor in registrul de procese-verbale, minuta semnata de membrii
prezenti va tine loc de proces-verbal.
22. Administratorii societatilor bancare, cu al caror vot s-a luat
deciziunea, sunt solidar raspunzatori, atat fata de societate, cat si fata de
terti, de toate prejudiciile cauzate prin culpa lor, conform regulilor de la
mandat.
Solidaritatea nu poate fi degajata, decat prin impotrivire formala la
savarsirea actului prejudiciabil consemnata in procesul-verbal, dresat conform
articolului precedent.
Actiunea in responsabilitate civila in contra administratorilor, apartine
societatii, prin adunarea sa generala; pentru deschiderea actiunii este
necesara numai majoritatea absoluta de voturi a adunarii asociatiilor. Orice
clauza contrara este nula.
23. Directorii societatilor bancare, precum si conducatorii sucursalelor si
agentiilor lor, sunt responsabili, atat fata de societate, cat si fata de
terti, de toate prejudiciile cauzate prin culpa lor, conform regulilor de la
mandat.
Cand mai multi directori au participat la savarsirea unor asemenea acte
prejudiciabile, responsabilitatea lor este solidara, afara de impotrivirea
formala in chiar momentul luarii deciziunii pentru incheierea actului.
24. Intreprinderile bancare vor comunica Consiliului Superior Bancar, odata
cu trimiterea bilanturilor, remuneratia globala acordata administratorilor,
directorilor si censorilor, care nu se preleva asupra beneficiului, facand
parte din cheltuielile generale, cum ar fi: salariile fixe, jetoanele de
prezenta, indemnizatiile de locuinta, misiune si transport, gratificatiile de
orice fel, tantiemele contractuale sau orice alte sume de aceeasi natura.
Toate remuneratiile alocate conducerii intreprinderilor bancare din
beneficiul net, vor fi supuse aprobarii adunarii generale.
Se va proceda in acelasi mod si pentru participatiile la beneficiu ale
personalului.
Statutele intreprinderilor bancare vor prevedea cotele maxime ce pot fi
alocate conducerii si personalului.
Totalul cheltuielilor generale ale bancii, exceptand dobanzile platite, nu
va putea depasi 5 la suta din totalul plasamentelor.
25. Censorii societatilor bancare pe actiuni vor trebui sa fie actionari
intr-o proportie de cel putin jumatate din aceea stabilite de art. 18. La
intrarea in functiune ei vor depune in garantie aceste actiuni, conform art.
18.
Cel putin unul din censori va fi expert contabil.
Acesta nu este supus conditiunilor din alineatul precedent.
Durata functiunii censorilor va fi determinata prin statute, fara a putea
depasi 5 ani si tot prin statute se va fixa si modul lor de retribuire,
independent de rezultate.
Censorii al caror mandat a expirat sau a incetat, pot fi realesi.
26. Membrii din consiliul de censori trebuie sa-si indeplineasca personal
atributiunile lor legale si statutare si sunt datori sa pastreze secretul
comercial asupra tuturor celor constatate cu prilejul exercitarii functiunii
lor.
Consiliul de censori, sau fiecare censor in parte, are dreptul de a asista
la deliberatiunile consiliului de administratie. Ei vor fi convocati in acest
scop de presedintele consiliului de administratie sau inlocuitorul sau.
Censorii pot cere oricand lamuriri si documente de la administratorii
societatii, sa verifice registrele, casa, depozitele de titluri, utilizarea
fondului de rezerva, potrivit art. 13, bilantul anual, repartizarea
beneficiilor etc., despre care vor face o dare de seama prin raportul lor catre
adunarea generala.
Aceste cercetari se vor face cu discretiune si fara a tulbura activitatea
normala a bancii.
In cazul in care se constata abateri de la aplicarea legii, sau
nerespectarea statutelor, consiliul de censori, sau fiecare censor in parte,
vor aduce cele constatate la cunostinta presedintelui consiliului de
administratie.
Daca acesta nu ia de indata masurile necesare de indreptare, censorii vor
aduce abaterile la cunostinta primei adunari generale, iar daca neregulile sunt
grave, consiliul de censori va convoca in cel mai scurt timp posibil, adunarea
generala spre a delibera asupra acestor nereguli, sesizand despre aceasta si
Consiliul Superior Bancar.
In acest din urma caz, Consiliul Superior Bancar, verificand reclamatiunea
consiliului de censori, va putea lua dupa expirarea termenului pentru tinerea
adunarii generale, masurile dictate de titlul V din aceasta lege.
Censorii sunt direct si solidar raspunzatori de prejudiciile cauzate
societatii prin culpa lor, conform regulilor de la mandat.
27. Administratorii, membrii directiunii si censorii nu pot lua sume de
bani pe credit de la societate.
Cu toate acestea, consiliul de administratie, cu avizul consiliului de
censori, le va putea acorda, pe baza de garantii reale, credite a caror valoare
totala nu va putea intrece, pentru toti administratorii, censorii si
directorii, 20 la suta din valoarea capitalului social, plus rezervele.
Este de asemenea interzis a se acorda in cursul primului an de functionare
a intreprinderii, credite fondatorilor, membrilor consiliului de administratie,
censorilor, directorilor si rudelor lor pana la al patrulea grad.
Nerespectarea dispozitiunilor prezentului articol, atrage pentru
administratorii care au semnat asemenea acte, pierderea mandatului lor,
deosebit de responsabilitatea decurgand din aceste acte.
28. Banca nu va putea incheia cu nici unul din functionarii sai, nici un
fel de operatiuni privind patrimoniul bancii, decat cu autorizarea expresa a
consiliului de administratie si cu avizul consiliului de censori.
29. Nu pot fi fondatori de societati bancare, administratori, censori si
directori, persoanele care au suferit vreo condamnare penala pentru furt,
escrocherie, abuz de incredere, fals, delapidare, bancruta simpla ori
frauduloasa, sau orice crime sau delicte savarsite in vederea unui interes
patrimonial ilicit, cum si complicii la asemenea fapte.
De asemenea nu pot fi fondatori de societati bancare, administratori,
censori si directori, falitii chiar reabilitati, cum si persoanele care sunt
sau au fost administratori, censori sau directori ai unei intreprinderi falite.
30. La 30 Iunie al fiecarui an, administratorii societatilor bancare sunt
obligati sa intocmeasca bilantul brut semestrial al intreprinderii, dupa
modelul tip, stabilit in regulamentul acestei legi*).
Bilantul anual trebuie sa fie intocmit si aprobat de adunarea generala cel
mai tarziu in termen de patru luni de la finele fiecarui an, dupa modelul tip
stabilit prin regulamentul acestei legi.
Aceste bilanturi vor fi depuse la Oficiul registrului comertului al locului
unde banca isi are sediul principal, precum si la Oficiul registrului de comert
al sediului fiecaruia din sucursale, si vor fi inaintate Consiliului Superior
Bancar, cele anuale in termen de maximum 30 zile de la data aprobarii lor de
catre adunarea generala, iar cele semestriale in termen de cel mult doua luni
de la intocmirea lor, aratandu-se si data publicarii in Monitorul Oficial.
Bilantul anual se va publica in Monitorul Oficial, in termen de cel mult 15
zile de la expirarea termenului prevazut de alineatul precedent.
In acelasi termen, atat bilantul anual, cat si cel semestrial, se vor
publica si in Buletinul Consiliului Superior Bancar cum si in cel putin unul
din ziarele cele mai raspandite in localitate.
Societatile bancare sunt de asemenea obligate a inainta Bancii Nationale a
Romaniei situatiuni sumare lunare, conform modelului stabilit prin regulamentul
acestei legi, in termen de maximum 15 zile de la sfarsitul lunii expirate.
----------------
*) A se vedea Regulamentul de aplicare al Legii bancare din 26 Septembrie
1934.
31. La intocmirea bilantului se vor observa urmatoarele reguli:
a) Odata cu publicarea bilantului anual se va publica separat si contul de
profit si pierdere, intocmit conform modelului stabilit prin regulamentul
acestei legi;
b) Capitalul social, atat cel subscris, cat si cel deplin varsat, cum si
rezervele oricarei societati bancare, vor trebui sa rezulte fiecare lamurit din
bilant;
c) Debitele si creditele bancii, astfel cum rezulta din registre, trebuiesc
trecute in mod distinct in bilant, dupa diferitele lor categorii.
Nu sunt admisibile compensatiuni de partide deosebite, atat in bilant, cat
si in contul de profit si pierdere;
d) Cambiile vor trebui trecute in mod distinct de orice alte titluri si vor
fi clasate dupa categoriile ce se vor determina prin regulament.
Valoarea cambiilor reescontate trebuie sa rezulte in mod expres din bilant.
Cambiile primite spre incasare vor fi trecute in conturi de ordine ce se
vor alatura la bilant.
Cambiile primite in garantie si cele de circulatiune vor fi trecute in
bilant, in posturi separate, in masura in care corespund unui sold creditor
pentru banca, diferenta trecandu-se in conturi de ordine ce se vor alatura la
bilant.
Obligatiunile cambiale ale bancii vor figura in pasivul bilantului in mod
distinct de celelalte obligatiuni ale ei, fiind clasificate dupa cum sunt
platibile in tara sau in strainatate;
e) Titlurile proprietatea bancii trebuiesc trecute in mod distinct de cele
provenind din participatiuni.
Cele provenite din raporturi, comodate, depozite si gajuri, vor fi trecute
la conturile de ordine ce se vor alatura la bilant.
Asemenea se vor arata separat valorile mobiliare cu venit fix si cele cu
venit variabil;
f) La postul "cassa", nu pot fi trecute decat monedele metalice
sau de hartie, nationale sau straine, sumele disponibile la Banca Nationala a
Romaniei, precum si cupoanele si titlurile exigibile, emise sau garantate de
Stat.
32. Pentru evaluarile diferitelor posturi din bilant se vor observa
urmatoarele reguli:
a) Monedele de aur, precum si devizele straine, trebuiesc evaluate in
bilant, dupa media schimbului din luna anterioara datei in care s-a intocmit
bilantul;
b) Titlurile cotate la bursa vor fi trecute in bilant la cursul rezultat
din media celor 30 zile anterioare datei de intocmire a bilantului.
Diferenta de curs ce s-ar realiza in plus dupa scaderea pierderilor la
totalitatea portofoliului de titluri, nu va fi distribuita si prin derogare la
dispozitiunile legii contributiunilor directe, nu va fi impusa.
Diferenta in minus intre cele doua cursuri va fi trecuta la pierderi.
Titlurile necotate in bursa nu vor putea fi trecute la un pret mai mare
decat cel de cumparare sau cel din ultimul bilant. In caz ca valoarea actuala a
acestor titluri ar fi inferioara pretului de cumparare sau celei inregistrata
in bilantul precedent, ele vor fi trecute la valoarea lor actuala, iar
diferenta in minus va fi trecuta la pierdere;
c) Toate creantele vor fi mentionate in activ la valoarea lor reala.
Prin derogare de la dispozitiunile legii contributiunilor directe creantele
asupra unor debitori recunoscuti insolvabili, sau pentru parte din aceste
creante, nu vor fi trecute in bilant, ci vor fi inregistrate la pierderi, daca
nu au fost amortizate printr-un fond de rezerva special.
Creantele sau parte din creante pentru care s-a facut dovada
insolvabilitatii debitorului, prin acte judecatoresti, cu data certa in ce
priveste incetarea de plati a debitorului si de la serviciile de constatare ale
Ministerului de Finante, in ce priveste averea debitorului, vor putea fi
inregistrate la pierderi.
Pentru dobanzile neincasate, calculate la creantele dubioase, se va crea un
post rectificativ neimpozabil, prin derogare de la dispozitiunile legii
contributiunilor directe; ele vor fi impuse numai in momentul realizarii lor;
d) Imobilele bancii vor fi trecute la pretul lor de constructie sau de
cumparare. Ele vor putea fi amortizate treptat, in proportie cu uzura lor,
printr-un post special de amortizare.
Prin derogare de la dispozitiunile legii contributiunilor directe*), la
primul bilant ce se va alcatui dupa punerea in aplicare a acestei legi, plus
valoarea ce va rezulta pentru imobile din evaluarea lor la pretul de
reconstructie, fata de pretul din registre, va fi trecuta intr-un cont special
de amortizare, neimpozabil.
---------------
*) A se vedea Legea contributiunilor directe, cu modificari, la 19 Aprilie
1933; apoi modificarile 1 Aprilie 1934 si 5 Mai 1934.
TITLUL III
Despre operatiunile de banca
33. Prin operatiune de banca se intelege orice operatiune juridica asupra
sumelor de bani in numerar, asupra creditelor, asupra efectelor de comert si
asupra valorilor negociabile, romane sau straine, savarsite de o intreprindere
bancara.
34. Operatiunile de banca se impart in:
a) Operatiuni de banca ordinare, si
b) Operatiuni de banca care necesita o autorizare expresa din partea
Consiliului Superior Bancar.
Operatiunile de banca necesitand o autorizatiune expresa sunt:
1. Eliberarea de livrete de economie la purtator sau nominative, dar
platibile la purtator;
2. Emiterea de bonuri de casa la purtator sau nominative, dar platibile la
purtator;
3. Emiterea de titluri de obligatiuni;
4. Primirea de depozite spre fructificare pe termen sau la vedere, si
5. Emiterea de cecuri circulare sau de cecuri de calatorie.
Toate celelalte operatiuni de banca sunt considerate ordinare.
35. Dreptul de a elibera livrete de economie la purtator sau nominative dar
platibile la purtator, precum si de a elibera bonuri de casa la purtator sau
nominative dar platibile la purtator, nu poate fi acordat decat societatilor
bancare avand o existenta de cel putin 5 ani si al caror capital social
reprezinta, dupa felul societatii, cel putin indoitul capitalului social cerut
de art. 11 si 12 din prezenta lege.
Aceste livrete si bonuri de casa nu vor putea fi emise decat pe baza de
depozite in numerar.
Acest drept nu va putea fi acordat bancilor care au suferit condamnare
pentru abateri de la prezenta lege in cursul ultimilor 5 ani.
Totalul depunerilor pe care o banca le poate primi nu poate fi mai mare de
sapte ori valoarea capitalului social, plus rezervele.
Din acest total depozitele de livrete de economie si contra bonuri de casa
la purtator, sau nominative dar platibile la purtator, nu pot depasi de trei
ori valoarea capitalului social, plus rezervele.
Bonurile de casa emise conform acestui articol vor putea avea o valoare mai
mica de 5.000 lei fiecare.
Aceleasi conditiuni de capital si de emisiune sunt obligatorii si pentru
bancile care emit cecuri circulare sau calatorie, fara aplicarea alineatului
precedent.
36. Totalul obligatiunilor, de orice fel, pe care o banca le poate
contracta, nu poate depasi de 10 ori valoarea capitalului social, plus
rezervele.
37. Nici o banca nu va putea acorda unui singur client, fara garantii
reale, un credit mai mare de 10 la suta din valoarea capitalului social, plus
rezervele. Aprobarea de credite unui singur client peste 5 la suta din valoarea
capitalului social, plus rezervele, este exclusiv de competenta consiliului de
administratie.
Orice stipulatiune contrara acestui articol este nula.
38. Bancile nu pot face urmatoarele operatiuni:
1. De a cumpara si vinde marfuri pe cont propriu.
Se excepteaza de la aceasta interzicere, cumpararea acelor marfuri care au
fost dobandite in executarea creantelor bancii si care vor fi vandute in cel
mai scurt timp posibil, precum si primirea in depozit a marfurilor engros ale
clientilor sai, sau chiar ale persoanelor straine, in magazii anume destinate.
2. De a cumpara imobile pe cont propriu, afara de acelea necesare
exercitiului comertului sau de banca sau uzului personalului bancii, precum si
afara de imobilele dobandite in executarea creantelor bancii. Aceste din urma
imobile vor fi vandute in cel mai scurt timp posibil.
De la aceasta interzicere se excepteaza si imobilele cumparate pentru
inmagazinarea marfurilor a caror depozitare este permisa in conditiunile alin.
1 din acest articol.
3. De a cumpara pentru contul lor propriu, titluri producatoare de
dividende pentru un total mai mare de 25 la suta din valoarea capitalului
social, plus rezervele.
4. De a crea sau participa in alte intreprinderi de orice natura, cu un
capital mai mare de 25 la suta din valoarea capitalului social, plus rezervele.
5. De a cumpara propriile lor actiuni pe cont propriu, de a acorda credite
asupra lor, de a le constitui in gaj pentru datoriile bancii, de a le plasa
prin colportaj, sau impunandu-le cu prilejul acordarii imprumuturilor
clientilor.
Se excepteaza rascumpararea de actiuni proprii in vederea reducerii
capitalului social, hotarita de adunarea generala extraordinara a actionarilor.
6. De a primi depozite in numerar sau titluri, cand patrimoniul bancii se
afla in stare de incetare de plati, sau pasivul intrece activul.
In toate aceste cazuri responsabilitatea administratorilor este prezumata
pana la dovada contrarie.
39. Nimeni nu poate exercita in mod obisnuit operatiuni de credit pe termen
scurt, nici din capitalul sau propriu si nici din capitalul altor persoane sau
banci, decat in conditiunile legii de fata.
Prin credit pe termen scurt se intelege orice fel de operatiune de imprumut
de sume de bani, al caror termen nu este mai lung de sase luni.
In ce priveste creditele acordate agricultorilor, aceste se socotesc a fi
pe termen scurt cand scadenta lor nu trece de un an de la acordarea
imprumutului.
Dovada ca o persoana este agricultor se face cu un certificat eliberat de
Camera de agricultura competenta, sau de perceptia respectiva.
40. Bancile care primesc depuneri la vedere sau contracteaza alte
obligatiuni la vedere, sunt obligate a avea o rezerva in numerar de cel putin
10 la suta din totalitatea acestor angajamente.
In afara de aceasta, bancile sunt obligate a avea o rezerva usor
lichidabila, constand din titluri de Stat, sau garantate de Stat, efecte de
comert sau warante scontabile la Banca Nationala a Romaniei, in proportie de
1/3 din aceste angajamente.
Prin depozite si obligatiuni la vedere se inteleg toate depozitele si
obligatiunile contractate de banca, a caror executare trebuie sa aiba loc la
cerere sau intr-un termen de maximum 30 zile.
41. Intreprinderile bancare care primesc titluri sau efecte de comert in
depozit sau in gaj, sunt obligate a le pastra cu grija unui comerciant
constiincios, de a le inscrie in registre speciale, cu aratarea felului lor, a
valorii lor nominale, a numerelor si seriilor ce poarta, precum si a tuturor
semnelor ce le deosebesc de alte titluri, purtand aceeasi denumire.
Aceste valori nu pot fi date in gaj de catre banca si nici incredintate altor
persoane, decat cu consimtamantul expres al deponentului sau al celui care a
constituit gajul.
Nici o banca nu poate exercita dreptul de vot apartinand titlurilor ce i-au
fost date in depozit sau in gaj, decat cu incuviintarea expresa a deponentului
sau constituitorului gajului.
Aceasta incuviintare trebuie data cu prilejul fiecarei depuneri de titluri
in depozit sau in gaj.
Pentru valorile primite in depozit sau in gaj intreprinderea bancara este
obligata a elibera clientului o adeverinta constatand enumerarea tuturor
elementelor distinctive prevazute in alineatul 1 din acest articol.
TITLUL IV
Supravegherea si controlul comertului de banca
42. Pentru aplicarea acestei legi, cum si pentru supravegherea comertului
de banca in genere, se instituie un Consiliu Superior Bancar, avand de drept
personalitate juridica.
Consiliul Superior Bancar functioneaza pe langa Banca Nationala a Romaniei.
Acest Consiliu se compune din:
Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei;
Un delegat desemnat dintre administratorii acestei institutiuni;
Un delegat al Ministerului de Finante;
Un delegat al Ministerului de Justitie, ales dintre consilierii Curtii de
apel din Bucuresti;
Un delegat al Uniunii Camerelor de comert si industrie.
Un delegat al Uniunii Camerelor de agricultura.
Profesorul de moneda, credit si banci de la Academia de Inalte Studii
Comerciale din Bucuresti.
Patru delegati ai Asociatiunii Bancilor Romane, din care unul va fi
desemnat de gruparea bancilor mici din aceasta asociatiune. Cel putin doi din
acesti delegati vor fi din provincie.
Numirile membrilor care compun Consiliul se fac prin decret regal, dupa
propunerea ministrului de finante si recomandarea institutiunilor care ii
desemneaza, cu exceptia guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei.
Durata delegatiunilor membrilor din Consiliul Superior Bancar va fi de 4
ani.
La doi ani de la instituire, trei dintre membrii Consiliului Superior
Bancar, afara de guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei si delegatii
Statului, se vor trage la sorti, mandatul lor incetand de drept.
In locul lor vor fi indata numiti alti trei membrii, in aceleasi conditiuni
aratate mai sus.
Membrii iesiti la sorti sau al caror mandat a expirat, sau a incetat, pot
fi din nou recomandati si numiti.
Delegatiunea membrilor din Consiliul Superior Bancar este irevocabila,
afara de abateri grave ce se vor constata prin deciziunea unanima a celorlalti
membri care compun Consiliul.
Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei este de drept presedintele
Consiliului Superior Bancar; Consiliul va desemna din sanul sau un
vicepresedinte.
Membrii numiti in baza calitatii pe care o detin, sunt considerati
demisionati atunci cand activitatea lor inceteaza.
Membrii Consiliului trebuie sa indeplineasca conditiunile cerute de art. 29
al prezentei legi. Ei pierd de drept calitatea lor de membri, in cazul unei
condamnari definitive pentru faptele prevazute la acel articol.
43. Pe langa Consiliul Superior Bancar se creeaza un Secretariat general.
Secretarul general va fi numit prin decret regal, dupa propunerea
Ministerului de Finante si recomandarea Consiliului Superior Bancar.
Secretarul general va avea un titlu academic de specialitate.
El va asista la deliberatiunile Consiliului Superior Bancar, contrasemnand
toate deciziunile acestuia.
44. Consiliul Superior Bancar hotaraste asupra chestiunilor date in
competenta sa, in prezenta a cel putin 7 membri. El judeca pe baza de memorii
scrise la termenul ce va fixa.
Pentru acest termen partea interesata va fi citata din oficiu, prin
scrisoare recomandata, cu cel putin 10 zile libere inainte de ziua termenului
fixat. La primul termen partea interesata va putea cere inca un termen pentru
depunere de acte si memorii.
45. Pentru valabilitatea deciziunilor Consiliului Superior Bancar sunt
necesare 6 voturi. In caz de paritate, votul presedintelui decide.
Deciziunile Consiliului Superior Bancar trebuiesc motivate.
Ele sunt definitive.
Deciziunile Consiliului Superior Bancar sunt obligatorii pentru judecatorul
delegat la Oficiul registrului de comert, chemat sa dea ordonanta de inscriere
in registrul societatilor bancare, potrivit art. 9, atat in caz de constituire
cat si in caz de modificare a statutelor bancii.
Aceste deciziuni se vor comunica prin scrisoare recomandata, in termen de
30 zile de la pronuntarea lor, partii interesate si procurorului general al
Curtii de Casatie.
In termen de 30 zile de la comunicarea deciziunii, partea interesata si
procurorul general vor putea face recurs in Casatie.
In caz de admitere a recursului, Curtea de Casatie va evoca fondul.
Curtea de Casatie va judeca de urgenta in camera de consiliu.
Recursul Ministerului public suspenda executarea.
46. In caz de abateri de la prezenta lege sau de la statutele bancii,
Consiliul Superior Bancar se poate sesiza, fie din oficiu, prin reclamatia
oricarei parti interesate, fie de catre Ministerul public.
In cazul in care se sesizeaza, Consiliul Superior Bancar va ordona o
cercetare a situatiunii reclamate.
Cercetarea se va face de Consiliu prin organele speciale ale Bancii
Nationale a Romaniei.
Dupa depunerea raportului de constatare, presedintele Consiliului Superior
Bancar sau inlocuitorul sau va fixa un termen pentru judecarea cazului, conform
art. 44.
Daca Consiliul gaseste reclamatiunea intemeiata, va pronunta o deciziune
potrivit art. 45, prin care va lua masurile prevazute in aceasta lege, date in
competenta sa si va sesiza, de va fi cazul, Ministerul public sau instantele
judecatoresti competente.
Deciziunile Consiliului Superior Bancar, pronuntate conform acestui
articol, sunt executorii de drept.
Ele vor fi executate printr-un delegat al Consiliului Superior Bancar; la
caz de necesitate va putea cere concursul autoritatii publice, conform legilor
de executarea silita*).
Recursul in contra deciziunilor date pe baza acestui articol suspenda
executarea.
-----------------
*) A se vedea Legile din 11 Iulie 1930, 18 Decembrie 1931, 23 Decembrie
1932 si 1 Aprilie 1933.
47. Membrii Consiliului Superior Bancar sunt obligati a pastra secretul
comercial.
De asemenea sunt obligati a pastra secretul comercial secretarul general si
ceilalti functionari ai Consiliului, sub sanctiunile ce se vor prevedea in
regulament.
48. Prin regulamentul acestei legi se vor determina in chip amanuntit modul
de functionare al Consiliului Superior Bancar, organele sale de reprezentare si
executare a deciziunilor luate, serviciile si personalul necesar birourilor
sale, precum si bugetul cheltuielilor si salarizarii, atat a membrilor
compunand Consiliul, cat si a personalului ajutator.
49. Bugetul Consiliului Superior Bancar va fi acoperit prin cotizatiile
tuturor bancilor functionand in Romania si prin taxele speciale pentru
autorizari, ce se vor determina prin regulamentul acestei legi.
Cotizatiile vor fi proportionale cu capitalul social al fiecarei banci,
fara a putea depasi 0,25 la mie anual si se vor achita in patru rate trimestriale,
sub sanctiune de retragerea autorizarii in caz de refuz nejustificat la cererea
Consiliului, dupa o prealabila somatie prin scrisoare recomandata de 15 zile.
TITLUL V
Dispozitiuni finale, penale si tranzitorii
50. Casele de schimb sau zarafiile care isi limiteaza comertul numai la
operatiuni de schimb de orice fel de monede nu sunt supuse art. 2 si 4 si nici
celorlalte dispozitiuni de constituire si functionare din aceasta lege.
Ele vor fi insa supuse supravegherii si controlului Consiliului Superior
Bancar.
Casele de schimb nu vor putea pune in firma lor cuvantul "banca".
51. Intreprinderile comerciale care au de obiect principal al comertului
lor numai acordarea de imprumuturi pe gaj, de orice fel de obiecte si care nu
cad sub prevederile legii din 9 Martie 1915, modificate la 30 Mai 1929*),
referitoare la casele de imprumut pe gaj a agricultorilor si industriasilor, se
constituiesc si functioneaza in conditiunile legii de fata.
Casele de imprumut pe gaj nu vor putea insa purta in firma lor cuvantul
"banca", ci numai denumirea de "case de imprumut pe gaj"
sau o alta asemanatoare.
----------------
*) A se vedea Legea pentru casele de imprumut pe gaj a agricultorilor, din
10 Martie 1915, cu modificari, din care ultima la 30 Mai 1929.
52. Fuziunea a doua sau mai multe societati bancare, oricare ar fi felul
lor, se hotaraste de fiecare societate in parte, cu votul necesar pentru
modificarea statutelor.
Consiliul de administratie al fiecareia din bancile care voiesc a fuziona
va putea insa supune prospectul de fuziune vizei prealabile a Consiliului
Superior Bancar.
Deciziunea de fuzionare a fiecarei societati bancare, cuprinzand
conditiunile fuziunii, bilanturile si deciziunea de autorizare a Consiliului Superior
Bancar, se vor depune la Oficiul registrului de comert al fiecarei societati
care fuzioneaza, spre a fi inscrise in registrul societatilor bancare si
publicate potrivit art. 9.
In termen de 2 luni de la data publicarii actelor de mai sus, fiecare
creditor va putea face opozitie la fuziune la tribunalul de comert al locului
unde societatile fuzionate si-au fixat sediul central.
Toate opozitiile se vor judeca de urgenta in camera de consiliu, printr-o
singura hotarire.
In contra hotararii tribunalului se poate face apel in termen de 10 zile de
la pronuntare.
Curtea va judeca de urgenta in camera de consiliu.
Termenul de recurs este de 10 zile de la pronuntare.
Recursul se va judeca de urgenta in camera de consiliu.
Opozitiunea suspenda fuziunea, afara de cazurile cand se va justifica plata
tuturor datoriilor sociale sau consemnarea lor la Banca Nationala a Romaniei
sau la Cassa de Depuneri, cand toti creditorii consimt la fuziune sau cand
creditorii oponenti au fost desinteresati prin plata sau consemnarea sumei.
Dupa expirarea termenului de mai sus, sau in cazul ca s-a facut opozitiune
si oponentii nu au fost desinteresati, in urma ramanerii definitive a hotaririi
data asupra opozitiei, fuziunea va putea fi executata.
Societatea ramasa in fiinta sau noua societate care rezulta din fuziune
preia asupra sa toate drepturile si obligatiunile societatilor stinse.
Deciziunile de fuziune sunt opozabile actionarilor, fara a se putea retrage
din societate.
53. Daca la alcatuirea primului bilant al bancilor fuzionate ar rezulta din
reevaluarea imobilelor sau altor active plusuri de valoare, care, conform
legilor in vigoare, sunt impozabile, ce vor fi scutite de orice impunere daca
vor fi trecute la rezervele bancii fuzionate.
54. Daca, din cauza pierderilor suferite, capitalul social al unei banci a
scazut la jumatate din valoarea capitalului statuar, sau la jumatate din
valoarea capitalului necesar, prevazut la art. 11, 12 si 35 din prezenta lege,
cand cel statuar nu a fost mai mare, administratorii, iar in caz de omisiune
din partea lor, consiliul de censori, sunt datori a convoca, in maximum 2 luni
de la aceasta constatare, adunarea generala extraordinara a asociatilor, spre a
decide asupra reintregirii capitalului social.
Daca adunarea generala nu va fi convocata de catre aceste organe,
convocarea se va face de urgente, in urma unei cercetari prealabile, de catre
Consiliul Superior Bancar.
Daca adunarea generala nu decide completarea capitalului social sau lichidarea
societatii, sau daca in termen de 3 luni de la data intrunirii adunarii
generale a asociatilor completarea capitalului social nu este realizata,
Consiliul Superior Bancar va retrage autorizatiunea putand decide si lichidarea
societatii bancare.
Aceleasi norme se vor putea aplica si societatilor in nume colectiv, in
comandita sau cu raspundere limitata, cand adunarea asociatilor va putea fi
convocata de oricare dintre asociati.
Lichidarea se va face conform prescriptiunilor codului de comert in materie
de lichidare a societatilor comerciale*) si sub supravegherea Consiliului
Superior Bancar, care va sesiza in acest scop tribunalul de comert competent.
------------------
*) A se vedea Sectia VI din Codul Comercial, art. 199.
55. In caz de faliment din partea unei intreprinderi bancare, activul
inventariat de judecatorul sindic se va lichida de catre un curator numit de
tribunalul care a declarat falimentul, dupa o lista de specialisti intocmita de
Consiliul Superior Bancar.
Numirea curatorului se va face prin chiar sentinta declarativa de faliment
sau printr-o incheiere posterioara.
Activul bancilor falite se va lichida de curator, sub directiunea si
controlul judecatorului sindic.
In caz de necesitate, adunarea creditorilor unei banci falite va putea
desemna o comisiune de creditori care sa ajute si sa supravegheze opera de
lichidare incredintata curatorului.
Conturile de lichidare se vor depune judecatorului sindic care le va supune
omologarii tribunalului.
Toate actiunile si actele savarsite de curator, in vederea lichidarii, sunt
scutite de orice taxe sau timbru, fara prejudiciul taxelor falimentare cuvenite
Statutului.
Dispozitiunile acestui articol se aplica si falimentelor bancare in curs de
lichidare.
56. Daca in cursul existentei unei banci se constata ca aceasta nu respecta
prescriptiunile legii de fata, Consiliul Superior Bancar va putea decide
limitarea operatiunilor bancii sau la caz de necesitate lichidarea acesteia.
Daca din cercetarea facuta se constata ca valoarea totalului angajamentelor
unei banci intrece valoarea activului sau, Consiliul Superior Bancar va putea
decide lichidarea si va sesiza tribunalul comercial competent, spre a se
proceda la lichidarea bancii.
57. Oricine va exercita comertul de banca fara autorizarea ceruta de art. 4
sau va viola dispozitiunea art. 39 din prezenta lege, se va pedepsi cu
inchisoare de la 3 luni pana la 2 ani si cu amenda de la 20.000 pana la lei
500.000.
Transmisiunea cambiilor care garanteaza imprumuturile de catre
imprumutatorul contravenient la dispozitiunea art. 39, nu-l apara de
penalitatea prevazuta de acest articol.
In caz de infiintare a unei sucursale fara autorizarea ceruta de art. 16,
administratorii si directorii vinovati se vor pedepsi cu amenda de 50.000 pana
la lei 500.000 fiecare. In acest caz Consiliul Superior Bancar va decide
desfiintarea sucursalei.
58. Fondatorii, administratorii, directorii si censorii, care vor fi trecut
sub tacere situatiunea de falit sau vreuna din condamnarile prevazute de art.
29, vor fi pasibili de pedeapsa de la 15 zile pana la 6 luni inchisoare si
amenda de la 10.000 pana la lei 100.000, fara aplicare de circumstante
usuratoare. Ei vor pierde de plin drept calitatea de administratori, censori sau
directori ai bancii respective.
Aceasta decadere se va pronunta de catre Consiliul Superior Bancar, chiar
mai inainte de deschiderea actiunii publice, in care caz recursul nu suspenda
executarea.
59. In caz de faliment din partea unei banci, violarea art. 4, 9-15, 17,
19, 20, 24, 26-28, 30-32, 34-38, 40-41, va atrage pentru administratorii,
directorii si censorii vinovati, sanctiunea prevazuta de legi pentru bancruta
frauduloasa, fara prejudiciul celorlalte sanctiuni civile si penale prevazute
in aceasta lege sau alte legi in vigoare.
60. Sanctiunile penale prevazute in aceasta lege sunt de competenta
tribunalelor ordinare.
61. In termen de doua luni de la promulgarea acestei legi, in care timp va
lua fiinta Consiliul Superior Bancar, fiecare banca existenta este obligata a
comunica Consiliului Superior Bancar, copie de pe ultimul bilant anual, copie
de pe bilantul brut al ultimului semestru, cum si lista membrilor Consiliului
de administratie, a censorilor si directorilor.
Intreprinderile bancare inscrise astazi in registrul comertului*), vor fi
inscrise in registrul bancar, pe baza unei cereri, insotita de actul
constitutiv, de statute cum si de lista administratorilor. Cererea se va adresa
in termen de 2 luni de la promulgarea acestei legi judecatorului delegat la
Oficiul respectiv, indicand numarul de inscriere in registrul comertului, fara
orice formalitate sau plata vreunei taxe.
Dispozitiunile acestui articol se aplica si bancilor existente sub firma
individuala. Acestea sunt obligate totdeodata a declara capitalul lor propriu,
a comunica actul constitutiv si statutele. Ele vor mai putea primi depuneri
spre fructificare, pe termen sau la vedere, inca timp de doi ani de la
promulgarea prezentei legi.
Bancile existente sub forma de societati in nume colectiv, in comandita
simpla sau cu raspundere limitata, care nu indeplinesc prescriptiunile
prezentei legi, sunt supuse acelorasi conditiuni, putand insa primi depozite
numai pana la valoarea capitalului lor social deplin varsat.
Depozitele primite pana la data promulgarii acestei legi, cum si totalul
angajamentelor, vor fi proportionate in termen de maximum cinci ani, de la
aceasta data, potrivit prescriptiunilor acestei legi.
De asemenea bancile existente sub forma de societati pe actiuni sunt supuse
conditiunilor fixate prin acest articol, fiind in acelasi timp obligate ca in
termen de maximum cinci ani sa proportioneze depunerile si totalul pasivului,
in conformitate cu dispozitiunile prezentei legi.
De drepturile castigate, prevazute in prezentul articol, vor beneficia si
societatile care vor fuziona in decursul acestor 5 ani.
------------------
*) A se vedea Legea pentru registrul comertului, din 10 Aprilie 1931, cu
modificari 27 Iulie 1931 si 9 Aprilie 1932.
62. Dispozitiunile prezentei legi intra in vigoare de la publicarea ei in
Monitorul Oficial.
Imobilele care se gasesc la promulgarea legii de fata in patrimoniul unei
banci, nu sunt supuse dispozitiunilor art. 38, punctul 2.
In termen de cinci ani de la publicarea ei toate bancile existente in
Romania se vor conforma tuturor conditiunilor prevazute in prezenta lege. Acest
termen va putea fi prelungit de Consiliul Superior Bancar.
63. Toate dispozitiunile contrarii acestei legi se abroga.
Printr un regulament al acestei legi se vor determina normele de
functionare ale Consiliului Superior Bancar, bilanturile si situatiile sumare
tip, cum si orice alte norme de aplicare a dispozitiunilor prezentei legi.