LEGE
din 19 aprilie 1935
cu privire la unele dispozitiuni pentru inlesnirea si refacerea creditului
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 94 din 20 aprilie 1935
CAROL al II-lea,
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala, Rege al Romaniei,
La toti de fata si viitori, sanatate:
Adunarile legiuitoare au votat si adoptat, iar Noi, sanctionam ce urmeaza:
Dispozitiuni referitoare la fuziunile bancare
Art. 1
Societatile bancare, care vor fuziona conform art. 52 din legea pentru
organizarea si reglementarea comertului de banca, publicata in Monitorul
Oficial Nr. 105 din 8 Mai 1934, in termen de dela data publicarii prezentei
legi, se vor lua de urmatoarele inlesniri fiscale:
Toate actele de fuziune, inclusiv transmisiunile mobiliare sau imobiliare
cuprinse in acea fuziune, capitalul si actiunile societatilor rezultand
fuziuni, vor fi scutite de orice taxa de timbru si impozite;
Aceste societati vor fi scutite, timp de 5 ani de la data fuzionarii, de
orice impozit comercial, de impozitul supra-cota aferent veniturilor
comerciale.
Dispozitiunile alineatului b al prezentului articol aplica numai
fuziunilor, in care capitalul cel mai anterior fuziunii al vreuneia din
societatile bancare care fuzioneaza, nu reprezinta mai mult de cinci ori
capitalul oricareia din celelalte societati care intra in fuziune, afara de
cazul cand asemenea fuziuni, s-ar face cu autorizarea anume data de Consiliul
Superior Bancar, in care ipoteza dispozitiunile prezentului articol se aplica.
Art. 2
Societatile bancare rezultand din fuziune, in termenul prevazut de
articolul precedent, avea dreptul sa beneficieze de privilegiile si avantajele
speciale acordate prin legi oricareia din societatile fuzionate.
Art. 3
In decursul termenului de un an, prevazut la art. 1 din aceasta lege,
deciziunile adunarii generale privitoare la fuzionare se pot lua de adunarile
generale ordinare, cu majoritate absoluta, cu toate ca prin actul constitutiv
statute s-ar prevedea altfel.
Art. 4
In ce priveste deciziunile de fuzionare, ce se vor lua in termenul de un an
prevazut art. 1 din aceasta lege, termenul de opozitie prevazut de art. 52 din
legea pentru organizarea si reglementarea comertului de banca se reduce la 15
de la data publicatiunii prevazute de acel articol.
Dispozitiunile facute, fie de creditori, fie de actionari, cu privire la
asemenea decizii de fuzionare, se vor judeca de catre Consiliul Superior
Bancar, potrivit procedurii prevazuta de titlul IV din legea pentru organizarea
si reglementarea comertului de banca.
Aceste opozitiuni nu suspenda deciziunile de fuziune, decat daca oponentul
sau oponentii vor depune o garantie de cel putin 209 din capitalul social, in
numerar sau in actiuni ale societatii.
Dispozitiuni referitoare la modificarea unor texte din legea pentru
organizarea si reglementarea comertului de banca
Art. 5
Dispozitiunile cuprinse in art. 6, al. II din legea pentru organizarea si
reglementarea comertului de banca nu se aplica societatilor bancare, avand
sediul principal in strainatate si care la promulgarea legii se gaseau in
functiune sub forma de sucursala, avand o vechime de cel putin 30 ani in
Romania.
Art. 6
Se adauga la art. 7 din legea pentru organizarea si reglementarea
comertului de banca, urmatoarele aliniate:
"Nu sunt supuse dispozitiunilor prezentei legi urmatoarele
institutiuni de credit:
"Banca Nationala a Romaniei;
"Cassa Generala de Economie si Cecuri Postale;
"Cassa de Depuneri si Consemnatiuni;
"Societatea Nationala de Credit Industrial;
"Societatea Creditului Rural si Societatile de Credit Funciar Urban,
functionand pe baza legilor din 27 Iunie 1923, 20 August 1929 si din 20 Martie
1926;
"Cooperativele de credit care functioneaza sub controlul Centralei
Cooperative de Indrumare si Control;
"Casele de Imprumut pe Gaj ale Agricultorilor si Industriasilor,
functionand pe baza legii din 9 Martie 1915, modificata prin legea din 30 Mai
1929;
"Institutiunile de credit si ajutor cu caracter profesional si mutual
care, conform statutelor lor, sunt constituite numai de functionari publici si
care nu fac operatiuni decat cu membrii lor;
"Creditul Agricol Ipotecar al Romaniei;
"Institutul de Credit Ipotecar".
Art. 7
La art. 9 din legea pentru organizarea si reglementarea comertului de
banca, dupa alineatul penultim, se adauga urmatorul text:
"Toate publicatiunile societatilor bancare prevazute in legi, statute
sau in hotararile adunarilor generale ca si ale consiliului de administratie,
se vor face prin Monitorul Oficial si printr-un ziar raspandit, redactat in
limba romana si care apare fie in Capitala, fie in localitatea unde societatea
bancara isi are sediul principal".
Art. 8
Se adauga la art. 12 din legea pentru organizarea si reglementarea
comertului de banca, inainte de alineatul ultim:
"Titlurile actiunilor nominative sau la purtator ale societatilor
bancare, care se vor emite dupa publicarea acestei legi, vor trebui sa
cuprinda:
"1. Denumirea societatii.
"2. Data actului constitutiv si aceea a publicatiunii sale, cu
aratarea locului unde ea a fost facuta.
"3. Cifra capitalului social, numarul si suma totala a actiunilor.
"4. Durata societatii.
"Aceste titluri vor fi taiate dintr-un registru cu matca si vor purta
semnatura a doi administratori sau a administratorului unic".
Art. 9
Se va introduce la inceputul art. 18 din legea pentru organizarea si
reglementarea comertului de banca urmatorul text:
"Numarul maxim si minim al administratorilor va fi stabilit prin
statute; in caz de vacanta a unui loc de administrator, ceilalti administratori
deliberand impreuna cu censorii, vor proceda la inlocuire printr-un alt
administrator, pana la convocarea adunarii generale.
"Cand este un singur administrator si acesta se retrage, adunarea
generala va trebui sa fie convocata. In caz de moarte sau de impiedecare
fizica, numirea provizorie se va face de catre censori; insa adunarea generala
va fi convocata de urgenta pentru numirea definitiva a administratorului".
Art. 10
Art. 19 din legea pentru organizarea si reglementarea comertului de banca
se inlocuieste cu urmatorul text:
"Administratorii unei societati bancare sunt tinuti a executa personal
functiunile ce le sunt incredintate, cu grija unui comerciant constiincios
de a observa secretul comercial.
"Ei pot insa delega parte din atributiunile lor, pe timp marginit, la
unul sau mai multi dintre administratori, care vor constitui un comitet
restrans.
"Directorii si functionarii bancii nu pot face parte nici din
consiliul de administratie si nici din consiliul de censori.
"Directorul general (sau inlocuitorul sau) al unei societati bancare,
poate totusi face parte cu vot deliberativ din comitetul format impreuna cu
administratorii delegati.
Art. 11
Se va introduce la inceputul art. 25 din legea pentru organizarea si
reglementarea comertului de banca urmatorul text:
"Adunarea generala ordinara va alege 3 pana la 5 censori si tot atatia
supleanti.
"Rudele si afinii administratorilor, pana la al patrulea grad inclusiv
nu sunt eligibili, sau daca sunt alesi, pierd calitatea de censori.
"In caz de moarte, de renuntare decadere legala a unuia din censori,
supleantul cel mai in varsta il inlocuieste. Daca, cu acest chip, numarul
censorilor nu se poate completa, censorii care raman, numesc alte persoane care
sa inlocuiasca pe cei absenti pana la intrunirea celei mai apropiate adunari
generale".
Art. 12
Se va adauga la sfarsitul art. 32, lit. b, din legea pentru organizarea si
reglementarea comertului de banca, alineatul urmator:
"Evaluarea acestor titluri se va face de Consiliul de Administratie,
impreuna cu censorii, dupa orice fel de date si informatiuni, sau prin
apreciere, diferentele rezultate neintrand in beneficiul impozabil".
Art. 13
Societatile bancare existente sunt obligate a se conforma dispozitiunilor
art. 10 si 11, in termenul de 2 ani.
Art. 14
Art. 32, lit. d, alineatul 2, din legea pentru organizarea si reglementarea
comertului de banca se inlocuieste cu textul urmator:
"Prin derogare de la dispozitiunile legii contributiunilor directe,
vor fi
neimpozabile rezervele speciale formate de societatile bancare, prin
reevaluarea imobilelor lor, la valoarea actuala, daca aceste rezerve sunt
formate in bilantul exercitiilor 1934 sau 1935, si daca sunt destinate exclusiv
la amortizarea pagubelor lor de orice fel".
Aceste dispozitii se aplica si bilanturilor de fuziune ale societatilor
bancare incheiate conform art. 1 al acestei legi.
Art. 15
Amortizarile sau reducerile aplicate creantelor apreciate de banci ca
insolvabile sau dubioase vor putea fi facute la bilant, fie prin conturile de
rezultate, fie prin intrebuintarea rezervelor de orice fel create in acest
scop.
Sumele destinate la amortizari sau reduceri de creante nu vor fi impozabile
decat atunci cand creantele respective vor fi efectiv incasate de banci. Aceste
incasari vor trebui sa figureze in contul de profit si pierdere intr-o rubrica
separata. Nerespectarea acestei dispozitiuni atrage impunerea la de cinci ori
suma respectiva.
Amortizarile sau reducerile de creante se vor putea opera fie direct la
partida debitorului respectiv, fie prin crearea de posturi creditoare
reprezentand cuantumul amortizarii sau reducerii pentru fiecare caz in parte.
Totalul acestor posturi nu va fi considerat ca rezerva si intra in calculul
impozitului minimal. Bancile sunt autorizate sa amortizeze din beneficiile
anuale pana la 10% din valoarea bunurilor lor mobiliare, sumele intrebuintate
in acest scop fiind impozabile. Dispozitiunile prezentului articol se aplica la
toate bilanturile societatilor bancare, incepand cu bilantul exercitiului 1934.
Art. 16
Se adauga la art. 34 din legea pentru organizarea si reglementarea
comertului de banca urmatorul alineat dupa alineatul Nr. 5:
"6. Efectuarea operatiunilor de gaj agricol conform legii asupra
contractului de gaj agricol, publicata in Monitorul Oficial Nr. 87 din 16
Aprilie 1931".
Art. 17
Se adauga la art. 42 din legea pentru organizarea si reglementarea
comertului de banca urmatorul alineat, inainte de alineatul penultim:
"In lipsa presedintelui, vicepresedintele exercita toate drepturile si
atributiunile acestuia. Presedintele va putea da delegatie unuia sau mai multor
membri din consiliu sa semneze orice acte sau documente, sau sa-l reprezinte la
lucrarile consiliului, in lipsa vicepresedintelui".
Art. 18
Alin. II si III al art. 43 din legea pentru organizarea si reglementarea
comertului de banca vor avea urmatorul cuprins:
"Secretarul general va fi numit de Consiliul Superior Bancar si va
avea un titlu academic de specialitate sau diploma de absolvire a Scolii
Superioare de Comert, eliberata mai inainte de infiintarea Academiei de Inalte
Studii Comerciale si Industriale, daca titularul unei asemenea diplome a
ocupat, timp de cel putin 10 ani, functiunea efectiva de director de
banca".
La sfarsitul articolului se adauga alineatul urmator:
"In lipsa secretarului general, presedintele Consiliului Superior
Bancar poate imputernici pe unul din functionarii consiliului sa semneze pentru
secretarul general deciziunile consiliului si toate lucrarile care cad in
sarcina acestuia".
Art. 19
Se adauga la finele alin. 1 al art. 45 din legea pentru organizarea si
reglementarea comertului de banca urmatorul alineat:
"Fac exceptie deciziunile relative la administratia interioara a
Consiliului Superior Bancar sau la expedierea lucrarilor curente, cat si cele
prin care se ordona o cercetare, conform art. 46 al acestei legi, sau prin care
se trimite cazul in judecata consiliului. Aceste deciziuni pot fi luate de unul
sau mai multe comitete de 3 - 5 membri, delegati de consiliu si care vor putea
lua hotarari valabile cu votul a 3 din membrii lor".
Art. 20
Alin. 4 al art. 52 din legea pentru organizarea si reglementarea comertului
de banca se inlocuieste cu textul urmator:
"In contra deciziunii de fuziune se va putea face opozitie in termen
de 2 luni de la publicarea actelor de mai sus, de oricare din creditorii sau
actionarii societatii care au votat contra sau au fost absenti, daca acesti
actionari dovedesc ca la data adunarii generale care a decis fuziunea erau proprietari
ai unui numar de actiuni reprezentand 1/10 din capitalul social. Opozitia se va
indrepta la tribunalul locului unde societatile fuzionate si-au fixat sediul
central".
Art. 21
Lichidarea prevazuta de art. 54 si 55 din legea pentru organizarea si
reglementarea comertului de banca se va putea incredinta unei alte societati
bancare.
Art. 22
Alineatul final din art. 54 al legii pentru organizarea si reglementarea
comertului de banca se inlocuieste cu textul urmator:
"In toate cazurile in care societatile bancare intra in lichidare
pentru una din cauzele prevazute de prezentul articol, operatiile de lichidare
se vor face conform dreptului comun in materie de lichidare a societatilor
comerciale si sub supravegherea Consiliului Superior Bancar, printr-un delegat
a carui delegatiune se va publica intocmai ca si actul de numire a
lichidatorului.
"In caz de lichidare voluntara lichidatorul va fi obligat sa ceara, in
termen de 8 zile de la numirea sa, Consiliului Superior Bancar desemnarea delegatului.
"Lichidatorul nu va putea incheia nici un act de dispozitiune sau
instrainare, decat cu aprobarea prealabila a delegatului Consiliului Superior
Bancar.
"In caz de conflict intre acestia va decide tribunalul printr-o
incheiere data in Camera de Consiliu.
"Onorariile si retributiunile lichidatorilor nu vor putea trece de 10%
asupra sumelor incasate din lichidare".
Art. 23
Nici o institutiune de credit, de orice fel ar fi, nu va putea primi sau
conserva denumirea de "Casa de Economii", fie chiar partial in
titulatura societatii, cu exceptiunea Caselor de Economii si Cecuri Postale sau
a Caselor comunale de economii, functionand in baza legii de constituire din
1932.
Acele institutiuni care actualmente au aceasta denumire vor trebui sa o
inlocuiasca cu denumirea de Casa de pastrare sau alta asemanatoare, in termen
de maximum un an de la publicarea prezentei legi.
Dispozitiuni referitoare la unele dispozitiuni din legea pentru lichidarea
datoriilor agricole si urbane
Art. 24
Debitorii intrand in prevederile art. 50 al legii din 7 Aprilie 1934 vor
putea introduce cererile de convocarea creditorilor, prevazute de acel articol,
in termen de maximum 3 luni de la publicarea acestei legi.
Institutiunile de credit prevazute de art. 52 al aceleiasi legi vor putea
beneficia de dispozitiunile acelui articol numai daca in termen de 4 luni de la
publicarea acestei legi vor fi depus la tribunal procesul-verbal al consiliului
de administratie, prevazut la art. 26 al acestei legi, sau daca in acelasi
termen vor fi cerut convocarea comisiei de judecata a capacitatii de plata a
institutiunii, Consiliul Superior Bancar va putea prelungi acest termen pe cel
mult trei luni institutiunii de credit care-i va solicita prelungirea.
In acelasi termen de 4 luni, institutiunile de credit prevazute la art. 61
din legea de la 7 aprilie 1934 vor putea exercita optiunea in alin. III al art.
61 din acea lege.
Art. 25
Adesiunea creditorilor reprezentand majoritatea creantelor, data potrivit
dispozitiunilor art. 52 din legea lichidarii datoriilor agricole si urbane din
7 Aprilie 1934, va fi constatata printr-un proces-verbal incheiat de consiliul
de administratie al institutiunii debitoare.
Acest proces-verbal va cuprinde numele creditorilor aderenti, cuantumul
creantelor respective, totalul pasivului conform art. 27, precum si
conditiunile aranjamentului.
Acest proces-verbal va fi depus la tribunalul sediului principal al
institutiunii care va ordona, la cererea institutiunii, publicarea in Monitorul
Oficial a unui extras din procesul-verbal, cuprinzand cuantumul total al
creantelor aderente, precum si conditiunile aranjamentului.
Aranjamentul constatat prin procesul-verbal depus la tribunal devine
executoriu si opozabil tuturor creditorilor din momentul depunerii lui.
Orice cerere de anulare a aranjamentului, oricare ar fi motivul pe care ar
fi intemeiata, se va putea face cel mult in termen de 2 luni de la publicarea
in Monitorul Oficial a extrasului din procesul-verbal respectiv si se va adresa
exclusiv tribunalului sediului principal al institutiunii, pe calea unei
actiuni principale, care se va judeca de urgenta in camera de consiliu.
Asemenea actiunii nu suspenda executarea aranjamentului. Hotararile de anulare
vor avea efect fata de toti creditorii,
In caz de anulare a aranjamentului pentru faptul neintrunirii majoritatii,
institutiunea va mai putea sesiza comisia prevazuta de art. 52 in vederea
stabilirii capacitatii sale de plata, in termen de o luna de la ramanerea
definitiva a hotararii de anulare.
Art. 26
Aranjamentele prevazute de art 50 si 52 ale legii publicata in Monitorul
Oficial Nr 83 din 7 Aprilie 1934, precum si deciziunile comisiunilor prevazute
de aceste articole, pot avea ca obiect numai datoriile anterioare acelei legi
oricare ar fi natura creantelor, chiar cu prestatiuni periodice sau cu scadente
viitoare si oricare ar fi creditorii, si vor putea fi incheiate numai daca
cotele stabilite prin aceste articole de 15% si 10%, constand in creante
supuse prevederilor zisei legi, se gaseau in patrimoniul celui care a propus
aranjamentul la data publicarii legii din 7 Aprilie 1934.
In calculul pasivului si al majoritatii creantelor prevazute la art. 52 din
legea lichidarii datoriilor de la 7 Aprilie 1934, creantele creditorilor care
au aderat la aranjamentul de plata se vor socoti dupa cuantumul datorat la data
adesiunii, iar creantele creditorilor care n-au aderat se vor socoti dupa
cuantumul ramas de plata la data depunerii la tribunal a procesului-verbal
prevazut la art. 26 al acestei legi.
Art. 27
Banca Nationala a Romaniei este in drept sa voteze sau sa adere, in
calitate de creditoare, la orice cerere sau propunere de aranjament, facuta
conform art. 50 si 52 din legea de la 7 Aprilie 1934, pentru cuantumul
creantelor sale.
Art. 28
Dispozitiunile art. 49 al legii din 7 Aprilie 1934 se aplica si in favoarea
girantilor, garantilor si in genere in favoarea oricaror obligati accesori,
cand debitorul principal beneficiaza de art. 50 si 52 ale aceleeasi legi.
Art. 29
Diferenta intre datoria initiala si cea redusa in conformitate cu
intelegerea sau cu hotararile comisiunilor de arbitri, pronuntate pe baza art.
50 si 52 din legea lichidarii datoriilor din 7 Aprilie 1934, nu constituie un
beneficiu pentru comercianti sau institutiunile de credit care vor fi obtinut
aranjamente sau reduceri din creante si ca atare asemenea diferente nu sunt
impozabile.
Art. 30
Prin derogare de la art. 49 si urm. si art. 94 ale legii asupra cambiei si
biletului la ordin, cambiile si biletele la ordin care constata creante supuse
dispozitiunilor art. 50 si 52 ale legii lichidarii din 7 Aprilie 1934, sunt
dispensate de protest la scadentele lor si orice decadere se suspenda din
momentul introducerii unei cereri, conform art. 50 si 52, alin. II, sau din
momentul depunerii la tribunal a procesului-verbal prevazut de art. 26 si pana
in termen de 6 luni de la expirarea termenul de plata acordat debitorilor care
au solicitat beneficiul art. 50 si 52, sau de la respingerea definitiva a
reducerii propuse de debitori pe temeiul acelorasi articole, sau de la
decaderea debitorilor ori constatarea judecatoreasca ca debitorii nu intrunesc
conditiunile cerute de art. 50 si 52 ale legii din 7 Aprilie 1934.
In consecinta, detentorii acestor cambii vor putea intenta actiunile
cambiale sau introduce cererile de executare cambiala in acest interval de
timp, fara a pierde dreptul de regres fata de orice semnatar, girant sau
avalist al cambiei sau biletului la ordin.
Art. 31
La finele art. 53 al legii pentru lichidarea datoriilor din 7 Aprilie 1934
se adauga urmatoarele:
"In toate cazurile prevazute de acest articol Curtea de apel va judeca
in camera de consiliu cu precadere si de urgenta.
"In caz de admitere a recursului, Curtea va evoca fondul, putand insa
admite numai acele probatorii care tind la lamurirea unor chestiuni de fapt, a
caror examinare a devenit ca o consecinta directa a admiterii unui motiv de
casare".
Art. 32
Se adauga la art. 109, alin. III din legea cambiei si biletului la ordin,
urmatoarele:
"iar pentru actiunile deja intentate inainte sau dupa promulgarea
legii din 7 Aprilie 1934, perimarile sau prescriptiunile, cat si orice decaderi
sunt suspendate pe tot timpul aplicatiunii acelei legi".
Dispozitiuni referitoare la cesiunea dreptului de ipoteca si de gaj
Art. 33
Daca intr-un act de gaj, ipoteca sau alt drept de preferinta se constata ca
pentru creanta garantata s-au emis cambii sau bilete la ordin, cesiunea
drepturilor de garantie se face si fara a se indeplini formalitatile cerute de
dreptul comun, prin simpla girare a cambiilor, sau a biletelor la ordin, fara a
se considera insa cesionat prin aceasta si raportul fundamental, care a
pricinuit emiterea cambiilor sau a biletelor la ordin.
Posesorul cambiei sau a biletului la ordin va fi in drept sa ceara
inscrierea sa la tabloul de distributia sumelor rezultate din executarea
garantiei, in calitate de creditor privilegiat, chiar daca nu prezinta actul de
constituirea garantiei in original, cu conditiunea de a stabili conform
dreptului comun, ca acele cambii sau bilete la ordin prezentate, sunt acelea de
care face vorbire actul de constituire sau le-au inlocuit prin preschimbare.
Cand cambiile sau biletele la ordin nu reprezinta totalitatea creantei
figurand in act, posesorul lor va fi colocat in acelasi rang cu creditorul
titular al testului creantei.
Art. 34
La cambiile trate documentare, cu mentiunea conosamentului (polita de
incarcare) sau a altui titlu reprezentand marfuri, giratarul se socoteste ca
are un drept de gaj asupra acestor titluri, cum si asupra marfurilor
reprezentate prin documente, fara a fi nevoie de vreun act separat de
constituire a gajului
Dispozitiuni referitoare la gajul agricol
Art. 35
Alineatul II al art. 2 din legea contractului de gaj agricol, publicata in
Monitorul Oficial Nr. 87 din 16 Aprilie 1931, se inlocueste cu urmatoarele
alineate:
"Contractele de gaj asupra semnaturilor prinse de radacini, incheiate
sau ce se vor incheia pe baza prezentei legi, sau pe baza art. 29 din legea
pentru lichidarea datoriilor agricole si urbane din 7 Aprilie 1934, confera
creditorului gagist un drept de preferinta asupra recoltelor anilor viitori,
pana la completa achitare a intregii datorii garantata cu acel gaj, inclusiv
cheltuielile facute cu asigurarea si conservarea gajului, fara a fi nevoie de
alta formalitate decat reinscrierea gajului in registrul de gaj agricol, in
cursul lunii Ianuarie a fiecarui an.
"Acest drept va fi opozabil si tertului achizitor al imobilului".
Dispozitiuni referitoare la interpretarea unor dispozitiuni din condica de
procedura civila
Art. 36
Se adauga la art. 378 pr. civ. din Vechiul-Regat urmatoarele dispozitiuni
cu caracter interpretativ:
"Creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul
de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate dela debitor sau
recunoscute de dansul.
"Creanta este lichida atunci cand catimea ei este determinata prin
insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de
creanta sau si a altor acte chiar neautentice, fie emanand dela debitor, fie
recunoscute de dansul, fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a
stipulatiunilor continute in actul de creanta, chiar daca prin aceasta
determinare ar fi nevoe de o osebita socoteala".
Dispozitiuni finale
Art. 37
Dispozitiunile art. 26, 27, 28, 29, 32 33, 34 si 36 au caracter
interpretativ.
Art. 38
Toate dispozitiunile contrare acestei legi sunt si raman abrogate.
Art. 223 din legea pentru modificarea unor articole din legea pentru
organizarea cooperatiei din 28 Martie 1929, publicata in Monitorul Oficial Nr.
73 din 27 Martie 1935, nu este abrogat sau modificat intru nimic prin
dispozitiunile legii de fata.
Aceasta lege s-a votat de Senat in sedinta dela 10 Aprilie anul 1935 si s-a
adoptat cu majoritate de nouazeci si cinci voturi, contra trei.
Vicepresedinte,
TONY ILIESCU
(L.S.S.)
Secretar,
Octavian Pop
Aceasta lege s-a votat de Adunarea Deputatilor in sedinta dela 13 Aprilie
anul 1935 si s-a adoptat cu unanimitate de una suta douazeci si patru voturi.
Vicepresedinte,
V. BARCA
(L.S.A.D.)
Secretar,
Remus Zaganescu