LEGE   Nr. 176 din  4 noiembrie 1997

pentru aderarea Romaniei la Statutul Conferintei Ministrilor Educatiei din statele care au in comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezolutia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 309 din 13 noiembrie 1997

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    ARTICOL UNIC
    Romania adera la Statutul Conferintei Ministrilor Educatiei din statele care au in comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezolutia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994.

    Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 4 septembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

                     p. PRESEDINTELE SENATUI
                           OLIVIU GHERMAN

    Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 6 octombrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

                p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                        ANDREI IOAN CHILIMAN

                       STATUTUL CONFEMEN*)
----------------
    *) Traducere.

    TITLUL I
    Functia CONFEMEN - Principii fundamentale
    Art. 1
    Institutia denumita Conferinta Ministrilor Educatiei din tarile care au in comun utilizarea limbii franceze, denumita in continuare CONFEMEN, si avand vocatia de a primi in cadrul sau toate tarile membre ale Comunitatii francofone este creata intre statele si guvernele aderente.
    Prezentul text reprezinta statutul.
    Lista membrilor CONFEMEN este prezentata in anexa.
    Art. 2
    Sediul CONFEMEN este la Dakar. Sediul poate fi transferat in oricare tara membra.
    Art. 3
    CONFEMEN actioneaza prin vointa comuna de cooperare a tarilor participante, pentru a defini cu luciditate obiectivele si a ordona cu rigurozitate mijloacele, in vederea integrarii adecvate a sistemelor educative nationale in procesul de dezvoltare economica si sociala.
    CONFEMEN constituie astfel o structura de informare, de reflexie si de concertare intre ministrii educatiei.
    Art. 4
    Informarea reciproca se va axa, in special, asupra evolutiei sistemelor educative, reformelor nationale in curs sau preconizate, dificultatilor intalnite, precum si rezultatelor pozitive inregistrate.
    Art. 5
    Reflexia care se va institui asupra temelor de interes comun poate necesita reunirea de comitete tehnice si poate sa conduca la realizarea de documente de sinteza.
    Recomandarile care decurg, alimentand politicile nationale, regionale si internationale in materie de educatie, pot conduce la operatiuni proprii CONFEMEN sau la actiuni realizate in cooperare cu organismele regionale sau internationale, vizand obiective similare sau complementare;
    Art. 6
    Concertarea trebuie sa permita ministrilor educatiei, care au in comun utilizarea limbii franceze, elaborarea de pozitii comune, pe care le vor expune in instantele organismelor internationale, in special in cele ale Francofoniei.

    TITLUL II
    Tari membre - Proceduri de adeziune
    Art. 7
    CONFEMEN se compune din ministrii tarilor membre, insarcinati cu educatia si formarea la diferite niveluri de invatamant. Limba de lucru a CONFEMEN este limba franceza.
    Art. 8
    Oricare tara in care limba franceza este limba oficiala, limba de lucru sau limba de comunicare poate cere admiterea sa ca membra cu drepturi depline in CONFEMEN.
    CONFEMEN decide, cu ocazia sesiunii generale, asupra cererilor de aderare pe care le-a primit intre sesiuni.
    Art. 9
    Oricare tara in care limba franceza este limba oficiala, limba de lucru, limba de comunicare poate fi admisa in calitate de observator la lucrarile CONFEMEN fie pe baza unei cereri adresate presedintelui in exercitiu, fie pe baza invitatiei tarii gazda.
    Art. 10
    Calitatea de tara membra se pierde prin demisia notificata presedintelui in exercitiu sau prin excluderea pronuntata de CONFEMEN si notificata de presedintele tarii in cauza.

    TITLUL III
    Instantele CONFEMEN
    Art. 11
    Instantele CONFEMEN sunt:
    - conferinta ministeriala, denumita in continuare conferinta;
    - biroul;
    - corespondentii nationali;
    - comisia administrativa si financiara.
    Biroul este organul executiv. El se sprijina in acest scop pe secretariatul tehnic permanent, prevazut la titlul VIII.
    Art. 12
    Conferinta tine, in mod normal, o sesiune, la fiecare 2 ani, intr-o tara membra, care a lansat invitatia la sesiunea precedenta.
    Ea se va reuni inaintea Conferintei ministeriale a afacerilor externe si a Francofoniei, careia ii va transmite direct concluziile sale.
    Periodicitatea acestei instante poate, cu toate acestea, sa fie revazuta, daca tarile membre decid astfel, din ratiuni, in special de costuri materiale si financiare pe care le antreneaza sau pentru a tine seama de calendarul de lucru al instantelor Francofoniei.
    Art. 13
    Organizarea materiala a conferintei, precum si organizarea si functionarea secretariatului, cu ocazia sesiunilor, revin tarii gazda, asistata de secretariatul tehnic permanent.
    In legatura cu biroul si secretariatul tehnic permanent, tarii gazda ii revin urmatoarele:
    - sa fixeze data sesiunii pe care o organizeaza;
    - sa lanseze invitatiile de participare la sesiune;
    - sa stabileasca programul de sejur al conferintei;
    - sa creeze un comitet national de organizare;
    - sa fixeze, pentru fiecare tara, numarul de delegati pentru care va suporta cheltuielile;
    - sa stabileasca lista organismelor internationale de invitat.
    Art. 14
    Ministrii educatiei conduc, in mod normal delegatia tarii lor la sesiunea generala. Tarile membre pot, in cazul in care ministrul lor este impiedicat sa participe, sa fie reprezentate de o alta personalitate ministeriala sau de un inalt functionar mandatat conform procedurii.
    In schimb, nici o tara membra nu poate reprezenta o alta tara, nici sa decida in locul ei.
    Art. 15
    Cvorumul este constituit din majoritatea tarilor membre care au anuntat participarea lor la sesiune. Acest cvorum este indispensabil validarii deliberarilor.
    Aceasta regula se aplica sesiunii generale, precum si tuturor instantelor CONFEMEN.
    Art. 16
    Ordinea de zi a fiecarei conferinte trebuie sa permita:
    - dezbaterea problemelor relative la evaluarea sistemelor educative nationale si studierea experientelor realizate sau de urmat, in legatura cu organismele internationale, vizand obiective similare sau complementare cu acelea ale CONFEMEN;
    - pronuntarea:
      - asupra axelor de orientare a programarii in materie de educatie-formare, supusa aprobarii intalnirilor la nivel inalt;
      - asupra programului de activitati dintre sesiuni, pregatit de birou si, in prealabil, studiat de reuniunea corespondentilor nationali; precum si
      - asupra problemelor care vor face obiectul studiilor, pe grupe de lucru, la cererea biroului sau a unei conferinte precedente;
    - examinarea aspectelor legate de functionarea insasi a CONFEMEN:
      - rapoarte de activitati ale presedintelui al carui mandat a expirat si al secretarului general;
      - raport al cenzorilor si al reuniunii corespondentilor nationali;
      - cereri de aderare;
      - reinnoirea biroului conferintei si, daca este necesar, a agentilor pusi la dispozitia secretariatului tehnic permanent.
    Art. 17
    Proiectul ordinii de zi este stabilit de secretariatul tehnic permanent, sub indrumarea presedintelui in exercitiu, si supus membrilor biroului.
    El este apoi adresat membrilor de catre Secretariatul tehnic permanent.
    Oricare membru poate atunci sa ceara inscrierea de probleme suplimentare pe ordinea de zi. In acest caz, membrii si secretariatul tehnic permanent trebuie, in masura posibilului, sa primeasca raportul de prezentare, necesar pentru examinarea problemelor suplimentare, cu cel putin o luna inaintea datei de deschidere a conferintei.
    Secretariatul tehnic permanent pregateste, pe baza ordinii de zi provizorii si a listei de probleme suplimentare, o ordine de zi revizuita.
    Dupa deschiderea conferintei si dupa audierea raportului de activitate al presedintelui in exercitiu, presedintele noului birou supune aprobarii membrilor prezenti in plenara ordinea de zi revizuita.
    Cu aceasta ocazie, anumite probleme cu caracter nestatutar pot fi scoase de pe ordinea de zi, in baza unei decizii a conferintei.
    Art. 18
    In afara ceremoniilor de deschidere si de inchidere, la care tara gazda a conferintei invita personalitati, la alegerea sa, dezbaterile se desfasoara numai in prezenta delegatiilor oficiale ale tarilor membre si a observatorilor invitati, a organismelor internationale, precum si a responsabililor secretariatului tehnic permanent.
    Conferinta poate, cu toate acestea, conform modalitatilor pe care ea le stabileste pentru fiecare caz, sa decida ca sedintele sa se tina cu usile inchise, pentru a dezbate anumite probleme.
    Deciziile luate cu aceasta ocazie pot fi comunicate in sedinta plenara, fara sa faca obiectul dezbaterilor.
    Art. 19
    In toate deliberarile CONFEMEN, votul este, in masura posibilului, inlocuit de consultari, pentru a se ajunge la un consens.

    TITLUL V
    Biroul CONFEMEN
    Art. 20
    Biroul se compune din 9 membri, dintre care 5 ministri reprezentand tarile din Sud si 4 ministri reprezentand statele si guvernele din Nord.
    Sunt membri de drept: presedintele - ministrul tarii gazda a conferintei, decanul - ministrul cel mai vechi in functie, cei 2 vicepresedinti - ministrul tarii care a gazduit ultima conferinta si ministrul tarii gazda a conferintei viitoare.
    Sunt alesi de catre conferinta: raportorul general si cei 4 membri.
    La inceputul fiecarei conferinte, decanul acesteia ii invita pe colegii sai sa se pronunte asupra desemnarii membrilor biroului.
    Biroul vegheaza la buna desfasurare a lucrarilor CONFEMEN.
    Intre sesiuni el are ca mandat:
    1. sa puna in aplicare deciziile retinute de conferinta, sprijinindu-se, in acest scop, pe secretariatul tehnic permanent;
    2. sa se pronunte:
    - asupra stadiului executiei bugetare a anului incheiat;
    - asupra tuturor eventualelor decizii de modificare;
    3. sa realizeze sau sa faca posibila realizarea oricarui studiu de natura sa continue si sa dezvolte reflexiile si dezbaterile conferintei si sa permita orientarea programarii in materie de educatie si de formare a Francofoniei;
    4. sa identifice, pentru activitatile CONFEMEN, noi mijloace, in acelasi timp umane, materiale si financiare;
    5. sa intensifice relatiile cu tarile si cu organismele implicate sau interesate de conferinta, in special cu instantele Francofoniei;
    6. sa initieze orice actiune vizand largirea sa cu alte tari care indeplinesc conditiile statutare de aderare;
    7. sa intensifice audienta, credibilitatea si eficacitatea conferintei;
    8. sa vegheze la independenta conferintei si a instantelor sale.
    Biroul se reuneste o data pe an, pe baza convocarii presedintelui sau. El trateaza orice problema privind activitatile conferintei. Atunci cand apare necesar, biroul poate fi convocat in sesiune extraordinara, la cererea presedintelui sau a doi dintre membrii sai.
    Art. 21
    Presedintele conduce dezbaterile si vegheaza la respectarea dispozitiilor statutare.
    El face cunoscut presedintelui conferintei, in cel mai scurt timp, orientarea si definirea parametrilor generali ai programarii in materie de educatie si de formare, care urmeaza a fi transmise conferintei la nivel inalt.
    Presedintele poate incredinta misiuni specifice oricarui membru al biroului. In cel mai scurt timp, el informeaza biroul asupra acestor misiuni, precum si asupra actiunilor pe care le-a intreprins personal.
    Presedintele convoaca si conduce reuniunile biroului. El dispune, pentru indeplinirea misiunii sale, de serviciile Secretariatului tehnic permanent.
    Intre conferinte, el vegheaza la executarea sarcinilor conduse de secretariat, care il informeaza cu regularitate despre activitatea sa.
    Presedintele poate convoca secretarul general al secretariatului tehnic permanent, cand este necesar.
    Art. 22
    Prima vicepresedintie este atribuita ministrului tarii care va fi gazda sesiunii imediat urmatoare.
    A doua vicepresedintie este asumata de ministrul tarii care va gazdui sesiunea ulterioara.
    A treia vicepresedintie este atribuita ministrului unei tari membre, pe baza deciziei sesiunii generale. Mandatul sau dureaza din momentul alegerii pana la deschiderea sesiunii urmatoare.
    Vicepresedintii asista pe presedinte, in functiile sale, si sunt in masura, daca este cazul, sa il suplineasca.
    In acest caz, vicepresedintele care asigura interimatul presedintiei are aceleasi puteri ca si presedintele.
    Art. 23
    Presedintele al carui mandat a expirat devine membru de drept al biroului pe o perioada de 2 ani.
    Art. 24
    Raportorul general, ministrul unei tari nemembre a biroului, este ales de catre sesiunea generala. Mandatul sau dureaza din momentul alegerii pana la deschiderea sesiunii urmatoare.
    Raportorul general este asistat in activitatea sa de catre secretariatul tehnic permanent.
    Art. 25
    Fiecare ministru al educatiei desemneaza un corespondent national dintre inaltii sai functionari si informeaza despre aceasta secretariatului tehnic permanent, in cel mai scurt timp.
    Numarul corespondentilor nationali poate varia in functie de structurile existente in diferitele tari.
    Apropiat autoritatilor ministeriale, corespondentul national trebuie sa aiba o pozitie de centru si acces la diferite servicii, pentru a putea sa actioneze rapid si eficace.
    Este de dorit ca persoana investita cu aceasta responsabilitate sa o poata exersa pe o perioada suficient de lunga, incat sa poata asigura continuitatea activitatii sale.
    Art. 26
    Corespondentul national este interlocutorul privilegiat al secretariatului tehnic permanent. In aceasta calitate, el primeste de la secretariatul tehnic permanent copia de pe oricare corespondenta de natura administrativa si tehnica, adresata autoritatilor tarii sale.
    El studiaza rezolutiile, pentru a face cunoscute ministrului sau posibilitatile de a le aplica in tara sa, si asigura aplicarea deciziilor luate.
    El difuzeaza serviciilor interesate orice informatie si documentatie utila functionarii sale.
    El este depozitarul, in tara sa, a informatiilor si a documentatiei provenind de la secretariatul tehnic permanent, caruia ii adreseaza toate informatiile relative la sistemul educativ din tara sa, susceptibile de a interesa celelalte tari membre.
    El colaboreaza strans cu secretariatul tehnic permanent pentru intalnirile internationale organizate de CONFEMEN in tara sa.
    El poate fi solicitat de catre presedintele biroului sa participe la activitatile grupurilor de lucru restranse si este insarcinat de catre birou sau de conferinta sa studieze toate problemele interesand actiunile CONFEMEN.
    Art. 27
    Corespondentii nationali se reunesc pe baza convocarii secretariatului tehnic permanent, in ajunul fiecarei conferinte.
    Cu ocazia acestei reuniuni, ei asculta raportul secretarului general privind stadiul de realizare a programului in curs si pe acela al comisiei administrative si financiare.
    Ei prezinta raportul activitatilor lor si studiaza ordinea de zi preconizata pentru conferinta ministeriala, precum si programul dintre sesiuni si eventualele imbunatatiri de adus functionarii conferintei.
    In caz de nevoie, presedintele in exercitiu poate sa-i convoace in sedinta extraordinara.
    Art. 28
    Presedintia reuniunii corespondentilor nationali revine tarii gazda; ea este exersata, in mod normal, de catre corespondentul sau national.
    Presedintele este asistat in functiile sale de un vicepresedinte, un raportor si un raportor adjunct, care se alege in functie de circumstante.

    TITLUL VII
    Comisiile tehnice
    Art. 29
    Comisia administrativa si financiara este formata din corespondentii nationali ai tarilor membre ale biroului. Convocata, anual, de catre presedintele biroului, comisia asculta raportul cenzorilor, examineaza proiectul de buget al exercitiului financiar urmator, stabilit de secretariatul tehnic permanent inainte de a fi supus biroului, si adreseaza recomandari biroului.
    Art. 30
    Conferinta si, intre sesiuni, biroul CONFEMEN pot incredinta unor grupuri de lucru sarcina de a studia unele probleme deosebite si de a le raporta intr-o perioada determinata.

    TITLUL VIII
    Secretariatul tehnic permanent
    Art. 31
    CONFEMEN dispune de un secretariat, denumit secretariat tehnic permanent (STP).
    Modalitatile si procedurile de gestiune ale secretariatului tehnic permanent sunt consemnate in regulamentul administrativ si financiar.
    Acest regulament poate fi modificat conform dispozitiilor prevazute pentru revizuirea statutelor la art. 49.
    Art. 32
    Secretariatul tehnic permanent se compune din: un secretar general, personal incadrat, personal de serviciu, conform schemei de organizare si modalitatilor prevazute prin regulamentul administrativ si financiar.
    Art. 33
    Guvernul tarii unde se afla sediul pune localurile la dispozitia secretariatului tehnic permanent.
    Art. 34
    Personalul incadrat al secretariatului tehnic permanent este numit de catre sesiunea generala a CONFEMEN, dupa publicarea posturilor prevazute, definirea profilului acestor posturi si determinarea duratei mandatelor.
    In caz de vacanta neprevazuta, biroul este abilitat sa ia dispozitiile interimare indispensabile bunei functionari a secretariatului tehnic permanent:
    Secretarul general este numit in aceleasi conditii ca si personalul incadrat, dar pe baza propunerii tarii unde se afla sediul, pentru o durata de 4 ani, care se poate reinnoi o singura data.
    In cazul in care postul este vacant sau in cazul unei dificultati care il pune pe secretarul general in imposibilitate de a actiona, guvernul tarii unde se afla sediul este abilitat sa desemneze un secretar general interimar.
    Art. 35
    Remunerarea personalului incadrat, afectat secretariatului tehnic permanent, este in sarcina statelor care pun acest personal la dispozitia CONFEMEN, cu exceptia dispozitiilor contrare, stipulate in regulamentul administrativ si financiar.
    Personalul de serviciu recrutat in tara unde se afla sediul de catre secretarul general este remunerat din bugetul de functionare al secretariatului tehnic permanent.
    Art. 36
    Membrul secretariatului tehnic permanent exercita functii cu caracter exclusiv international. In consecinta, ei nu vor cere, nici nu vor primi instructiuni de la un guvern, nici de la o alta autoritate din afara conferintei.
    Toti membrii acesteia se angajeaza sa respecte caracterul international al functiilor membrilor secretariatului si sub nici o forma nu vor cauta sa-i influenteze in indeplinirea functiilor lor.
    In exercitarea functiilor lor, membrii secretariatului tehnic permanent intretin, cu guvernul tarii unde se afla sediul sau, raporturi definite prin conventie sau prin orice alta modalitate aprobata de conferinta.
    Membrii secretariatului tehnic permanent se angajeaza sa evite orice activitate cu caracter politic, national sau international, incompatibila cu independenta si impartialitatea pe care o cer functiile lor sau susceptibila de a compromite neutralitatea lor fata de una sau alta dintre tarile membre.
    Conferinta trebuie sa aprecieze in ce masura activitatile exterioare pot fi compatibile cu functiile pe care ea le incredinteaza membrilor secretariatului tehnic permanent.
    Art. 37
    Sub autoritatea presedintelui in exercitiu, secretarul general asigura executarea si coordonarea generala a actelor conferintei. El informeaza asupra activitatii sale.
    Intre conferinte, el informeaza, cu regularitate, pe presedinte si pe corespondentii nationali despre stadiul de indeplinire a sarcinilor care ii sunt incredintate si, daca este cazul, despre dificultatile majore intalnite.
    El pregateste cu ei conferintele, in conditiile definite la art. 16, 17-21, 24-26 si 27.
    El mentine legaturile dintre membri, pentru a asigura punerea in practica a rezolutiilor, primeste si distribuie documentele, rapoartele si proiectele de rezolutie ale conferintei; el asigura conservarea tuturor actelor si documentelor realizate in cadrul CONFEMEN. El aduna informatiile transmise de fiecare membru, le valorifica si le adreseaza tuturor membrilor.

    TITLUL IX
    Bugetul secretariatului tehnic permanent
    Art. 38
    Pentru realizarea obiectivelor sale, conferinta dispune de un buget propriu, alimentat prin contributiile tarilor membre.
    El se compune din:
    - un buget de functionare;
    - un buget de programe.
    Fiecare dintre conturi face obiectul unei gestiuni distincte si riguros autonome.
    Exista, de asemenea:
    - un fond comun;
    - un fond de rezerva.
    Fiecare dintre aceste fonduri este depus intr-un cont bancar distinct.
    Gestiunea acestor bugete si fonduri diferite se face conform dispozitiilor consemnate in documentul intitulat Regulamentul administrativ si financiar.
    Art. 39
    Bugetul de functionare este alimentat prin contributiile financiare ale tarilor membre, conform unei grile de repartitie, fixata de conferinta.
    Tarile nemembre si organismele de ajutor si de cooperare pot, de asemenea, sa contribuie financiar.
    Tara unde se afla sediul este scutita de contributie, data fiind participarea sa directa la secretariatul tehnic permanent (salariul unei parti a personalului si punerea la dispozitie gratuita a localurilor).
    Art. 40
    Bugetul de programe este alimentat prin contributiile speciale ale tarilor si organismelor si este destinat realizarii activitatilor de cooperare, decise de conferinta.
    Art. 41
    Fondul comun serveste la finantarea proiectelor ce corespund prioritatilor conferintei. Aceste proiecte pot fi constituite din operatiuni multilaterale, interesand ansamblul tarilor, sau din actiuni cu caracter regional sau national, atunci cand ele sunt organizate in prelungirea actiunilor multilaterale realizate anterior de CONFEMEN. Utilizarea acestui fond este oprita de Conferinta ministrilor.
    Fondul comun este alimentat prin contributii voluntare ale tarilor membre, prin diferente ale bugetului programelor, prin subventii, prin donatii ale persoanelor fizice sau juridice, ale organizatiilor si institutiilor internationale interesate in dezvoltarea educatiei. De asemenea, sunt varsate veniturile obtinute din vanzarea documentelor realizate de CONFEMEN, din activitati promotionale, din colecte si din alte manifestari organizate prin grija sa.
    Art. 42
    Fondul de rezerva este alimentat prin contributiile voluntare ale tarilor membre, ale persoanelor fizice, ale tuturor institutiilor cu preocupari in domeniul educatiei, stiintei si culturii, ca si din veniturile financiare generate prin plasarea acestor fonduri.
    Art. 43
    Secretarul general este administratorul creditelor si ordonatorul bugetelor si al fondurilor.
    Art. 44
    Utilizarea veniturilor fondului de rezerva este supus autorizarii exprese a presedintelui in exercitiu al CONFEMEN.
    Art. 45
    Exercitiul financiar este de 2 ani, repartizat in transe anuale, incepand la 1 ianuarie si terminandu-se la 31 decembrie.
    Comisia administrativa si financiara examineaza, cu ocazia reuniunii anuale, starea de executie a bugetului si propune biroului, in caz de necesitate, orice modificare care trebuie supusa aprobarii membrilor conferintei.
    Atunci cand sesiunea biroului are loc in acelasi timp cu conferinta ministeriala, deciziile biroului sunt aprobate de conferinta.
    Art. 46
    Bugetele de functionare si programele sunt pregatite de secretarul general si supuse aprobarii conferintei.
    Art. 47
    Verificarea conturilor diferitelor bugete este efectuata de 2 cenzori care nu provin din tara sediului CONFEMEN, alesi de conferinta. Acestia intocmesc raportul comisiei administrative si financiare.
    Raportul cenzorilor si avizul comisiei administrative si financiare fac parte, in mod obligatoriu, din ordinea de zi a conferintei, care este chemata sa se pronunte asupra bilantului secretarului general.
    In perioada dintre sesiuni, bilantul este prezentat reuniunii anuale a biroului.
    Art. 48
    In caz de intarziere in aprobarea bugetului de functionare, este utilizata procedura asa-numita a celor douasprezece luni provizorii (bugetul anului expirat).

    TITLUL X
    Modificarea statutelor
    Art. 49
    Statutele pot fi modificate prin acordul unanim al tarilor membre prezente la conferinta.
    Orice cerere de modificare a statutelor este adresata presedintelui in exercitiu, cu cel putin 6 luni inaintea celei mai apropiate conferinte.
    Acesta o supune reuniunii biroului insarcinat cu pregatirea proiectului de text care urmeaza a fi supus conferintei.

    ANEXA 1

                        LISTA
tarilor membre CONFEMEN

    Comunitatea franceza din Belgia
    Benin
    Burkina Faso
    Burundi
    Camerun
    Canada
    Canada - New Brunswick
    Canada - Quebec
    Capul Verde
    Comore
    Coasta de Fildes
    Djibouti
    Franta
    Gabon
    Guineea - Bissau
    Guineea - Conakry
    Haiti
    Luxemburg
    Mali
    Mauritius
    Mauritania
    Niger
    Republica Centrafricana
    Rwanda
    Senegal
    Seychelles
    Elvetia
    Ciad
    Togo
    Zair