LEGE
Nr. 348 din 10 iulie 2003
Legea pomiculturii
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 541 din 28 iulie 2003
![SmartCity3](https://citymanager.online/wp-content/uploads/2018/09/b2-700x300.jpg)
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
Prezenta lege reglementeaza cadrul de orientare a dezvoltarii pomiculturii,
infiintarea si exploatarea plantatiilor pomicole, producerea si valorificarea
fructelor, pe baza fundamentarii stiintifice si extensiei sustinute a progresului
tehnic, in conditiile organizarii comune de piata in sectorul fructelor.
Art. 2
(1) Organul de specialitate al administratiei publice centrale in domeniu,
care elaboreaza strategia de dezvoltare a pomiculturii, este Ministerul
Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului.
(2) Obiectivele strategice ale dezvoltarii pomiculturii sunt:
a) concentrarea si specializarea productiei pomicole;
b) dezvoltarea centrelor si bazinelor cu traditie in domeniu, care sa
asigure specializarea pe produse de calitate cu denumire de origine geografica.
Art. 3
(1) Organizarea comuna de piata in sectorul fructelor contine reguli
privind:
a) patrimoniul pomicol si potentialul de productie pomicola;
b) producerea materialului saditor pomicol;
c) securitatea alimentara, precum si valorificarea fructelor si produselor
din fructe;
d) organizatiile profesionale, interprofesionale si organismele pe filiera;
e) instrumentele si mecanismele de reglementare a pietei.
(2) Speciile de pomi, arbusti fructiferi si capsuni cultivate in Romania
sunt prevazute in anexa nr. 1.
CAP. 2
Productia pomicola
SECTIUNEA 1
Patrimoniul pomicol
Art. 4
(1) Patrimoniul pomicol este alcatuit din: pomi si arbusti fructiferi,
indiferent de sistemul de cultura, capsunarii, pepiniere pomicole, inclusiv
terenurile pentru asolamente, terenurile in pregatire pentru plantare si
terenurile din intravilan plantate cu pomi, arbusti fructiferi si capsuni.
(2) In Romania pastrarea patrimoniului pomicol, mentinerea si ridicarea
valorii biologice si a potentialului productiv al plantatiilor de pomi, arbusti
fructiferi si protejarea mediului inconjurator constituie o obligatie a
cultivatorilor.
Art. 5
(1) Patrimoniul pomicol se clasifica in urmatoarele categorii:
a) plantatii tinere, pana la intrarea pe rod;
b) plantatii pe rod, in plina productie;
c) plantatii pe rod, in declin;
d) pepiniere pomicole;
e) colectii pomologice, culturi de concurs si loturi experimentale;
f) terenuri in pregatire pentru infiintarea plantatiilor.
(2) Sistemul de cultura se defineste prin densitate, sortimente,
tehnologii, performante tehnice si economice si se clasifica astfel:
a) sistem extensiv;
b) sistem intensiv;
c) sistem superintensiv;
d) pomi razleti.
Art. 6
(1) Plantatiile de pomi fructiferi, arbusti fructiferi si capsuni se
realizeaza in Romania cu precadere pe arealele consacrate, situate in special
in zona colinara, pe nisipuri, precum si pe alte terenuri cu conditii ecologice
favorabile, denumite areale pomicole, care sunt supuse delimitarii teritoriale.
(2) Arealele pomicole reprezinta zona geografica a culturii pomilor si
arbustilor fructiferi, constituie o categorie distincta a fondului funciar si
sunt prevazute in anexa nr. 2.
(3) Din punct de vedere teritorial, patrimoniul pomicol se delimiteaza in
zone, bazine, centre si exploatatii pomicole, alcatuite din livezi, astfel cum
vor fi definite in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(4) Pomii si arbustii fructiferi situati in curti, pasuni, fanete,
aliniamente si perdele de protectie, denumiti pomi razleti, si ale caror
produse nu fac obiectul comercializarii pe piata nu fac parte din cadastrul
pomicol.
(5) Evidenta pomilor razleti se tine separat.
Art. 7
(1) Delimitarea teritoriala a patrimoniului pomicol se inregistreaza in
cadastrul agricol ca pozitie distincta, numita cadastru pomicol, si urmareste:
a) stabilirea perimetrelor patrimoniului pomicol;
b) structura patrimoniului pomicol pe sisteme de cultura, specii, parcele
si detinatori.
(2) Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului impreuna cu
Ministerul Administratiei si Internelor stabilesc normele metodologice de
realizare si tinere a evidentei cadastrului pomicol, ca o componenta a
cadastrului agricol, cu respectarea prevederilor legale in domeniu.
(3) Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, cu sprijinul
Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti",
efectueaza delimitarea si actualizarea lucrarilor de zonare si microzonare a
arealelor pomicole.
Art. 8
Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului si Ministerul
Administratiei si Internelor organizeaza recensamantul patrimoniului pomicol,
din 10 in 10 ani, incepand cu anul 2005.
Art. 9
Normele tehnice de infiintare si defrisare a plantatiilor pomicole,
denumite livezi, indiferent de forma de proprietate, vor fi reglementate prin
ordin al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului.
SECTIUNEA a 2-a
Producerea materialului saditor
Art. 10
Producerea materialului saditor pomicol se face numai de catre pepinierele
pomicole autorizate, potrivit Legii nr. 266/2002 privind producerea,
prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea semintelor si
materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante.
Art. 11
(1) Pepinierele pomicole au obligatia sa produca material saditor numai din
categoriile biologice prevazute in sortimentul aprobat prin Catalogul oficial
al soiurilor de plante si hibrizi cultivate in Romania si cataloagele oficiale
ale soiurilor si hibrizilor cultivati in Uniunea Europeana.
(2) Categoriile biologice superioare de material saditor pomicol, prebaza
si baza se produc in unitati autorizate.
Art. 12
In pomicultura se admit la plantare urmatoarele categorii de material
saditor:
a) pomi altoiti, formati in pepiniere;
b) pomi pe radacini proprii, din sortimentul admis la inmultire, obtinuti
prin metode clasice sau culturi de meristeme;
c) butasi inradacinati, marcote, drajoni, stoloni.
Art. 13
Pentru producerea materialului saditor pomicol sunt folosite urmatoarele
categorii de material initial:
a) portaltoi obtinuti pe cale generativa din samburi si seminte, proveniti
din plantatii semincere autorizate;
b) portaltoi obtinuti pe cale vegetativa - clone - din plantatii mama de
butasi, marcotiere si drajoniere autorizate sau prin culturi de meristeme;
c) altoi, prelevat sub forma de ramuri sau muguri, din plantatii mama
autorizate.
Art. 14
Baza materiala aferenta sectorului de producere a materialului saditor
pomicol este protejata, detinatorii fiind obligati sa respecte destinatia
initiala a acesteia.
SECTIUNEA a 3-a
Infiintarea, exploatarea si defrisarea plantatiilor pomicole
Art. 15
Infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni, organizate
in exploatatii pomicole amplasate in zone, bazine, centre pomicole de o anumita
suprafata si o anumita structura de specii si soiuri, in conformitate cu
dispozitiile prezentei legi si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
108/2001 privind exploatatiile agricole, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 166/2002, este optiunea libera a oricarui proprietar sau
detinator de teren.
Art. 16
(1) Soiurile fiecarei specii de pomi, arbusti fructiferi si capsuni se
clasifica in urmatoarele categorii: recomandate, autorizate, autorizate
temporar si interzise.
(2) Definitiile categoriilor de soiuri se stabilesc prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, prin Institutul
de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura, asigura elaborarea lucrarilor de
zonare a speciilor de pomi si arbusti fructiferi recomandate si autorizate
pentru cultura in cadrul fiecarei zone, bazin si centru pomicol, precum si
actualizarea periodica a acestora.
Art. 17
(1) Exploatatiile pomicole beneficiaza de facilitati financiare din partea
statului, in conformitate cu legislatia in vigoare.
(2) Infiintarea exploatatiilor pomicole in zonele, bazinele si centrele
pomicole beneficiaza de sprijin financiar din partea statului.
Art. 18
Amenajarea unor terenuri in panta, slab fertile si cu fenomene de eroziune
a solului si valorificarea acestora prin culturi pomicole sunt considerate
activitati de interes national pentru protejarea mediului si se bucura de
sprijinul statului asigurat prin Fondul de ameliorare a fondului funciar,
potrivit legislatiei in vigoare.
Art. 19
(1) Plantatiile de pomi cu suprafata mai mare de 0,5 ha si cele de arbusti
fructiferi de peste 0,2 ha, situate in zone, bazine si centre consacrate, se
infiinteaza in baza autorizatiei de plantare, eliberata de directiile generale
pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si, respectiv, a municipiului
Bucuresti, conform reglementarilor stabilite prin normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.
(2) Pentru plantatiile de pomi cu suprafata mai mare de 2 ha si pentru
plantatiile de arbusti fructiferi cu suprafata mai mare de 0,5 ha, autorizatia
de plantare se elibereaza in baza unui proiect de infiintare a exploatatiei
pomicole, elaborat de persoane autorizate si avizat de Institutul de
Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura sau de statiunea de cercetare si
dezvoltare pomicola din zona.
(3) Sunt exceptate de la obtinerea autorizatiei de plantare colectiile de
pomi si arbusti fructiferi, culturile pomicole de concurs si parcelele
experimentale.
Art. 20
Toate plantatiile pomicole organizate in exploatatii agricole se
infiinteaza numai cu soiuri din categoriile recomandate si autorizate.
Art. 21
(1) Defrisarea plantatiilor de pomi si arbusti fructiferi de interes comercial
apartinand persoanelor fizice sau juridice se face numai in baza autorizatiei
de defrisare, eliberata de catre directiile generale pentru agricultura si
dezvoltare rurala judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, in
conditiile prevazute de legislatia in vigoare.
(2) Sunt exceptate de la obtinerea autorizatiei de defrisare colectiile de
pomi si arbusti fructiferi, culturile pomicole de concurs si parcelele
experimentale, care se aproba de consiliile stiintifice ale unitatilor
respective.
Art. 22
(1) Durata de functionare a plantatiilor de pomi si arbusti fructiferi, in
conditiile de exploatare normala, precum si modalitatea defrisarii acestora
sunt prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) In cazul in care, dupa defrisare, terenul respectiv nu se replanteaza,
detinatorii au obligatia sa inainteze la directiile generale pentru agricultura
si dezvoltare rurala judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, cu 3
luni inaintea defrisarii, documentatia necesara pentru schimbarea categoriei de
folosinta a terenurilor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
(3) Regimul de exploatare a plantatiilor pomicole si arbustilor fructiferi
apartinand institutiilor de invatamant, cu scop didactic, si al parcelelor
experimentale ale unitatilor de cercetare se va stabili prin planurile de
invatamant, respectiv prin programele de cercetare ale unitatilor respective.
Art. 23
(1) Cultura speciilor de nuc, migdal, castan comestibil, alun, denumite in continuare
nucifere, este supusa si urmatoarelor prevederi speciale:
a) infiintarea plantatiilor de nucifere se face cu material saditor
selectionat de catre pepinierele autorizate. Pe terenurile supuse eroziunii se
pot planta si biotipuri locale provenite de la pepinierele silvice;
b) taierea unui nuc sau castan comestibil, indiferent de sistemul de
cultura sau de forma de proprietate, se face pe baza autorizatiei-model
prevazute in anexa nr. 3a) sau 3b) la prezenta lege, cu obligatia plantarii prealabile
a 5 pomi tineri din soiurile recomandate si autorizate;
c) cererea pentru taierea nucilor si castanilor comestibili razleti,
solicitata de persoane fizice sau juridice, se depune cu cel putin 3 luni
inaintea executarii taierii, iar aceasta se verifica si se aproba de directiile
generale pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si, respectiv, a
municipiului Bucuresti;
d) in cazurile cand se solicita defrisarea plantatiilor de nuc si castan
comestibil in masiv, este obligatorie expertiza tehnica efectuata de Institutul
de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura sau de statiunea de cercetare si
dezvoltare pomicola din zona. Termenul de depunere a documentatiei de defrisare
este de cel putin 6 luni inaintea datei propuse pentru defrisare;
e) criteriile care stau la baza documentatiei in vederea autorizarii
taierii exemplarelor de nuc si castan comestibil, precum si defrisarea lor cand
sunt in masiv se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei
legi.
Art. 24
In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, organele abilitate vor organiza inventarierea
nucilor si a castanilor comestibili aflati in plantatii sau ca pomi razleti, cu
consemnarea proprietarilor si a parcelelor cadastrale in care se gasesc.
Art. 25
In programele de impadurire si combatere a eroziunii solului din zonele de
cultura a nucului si castanului se vor introduce si aceste specii. Regia
Nationala a Padurilor si alti detinatori de terenuri forestiere vor utiliza la
plantare material saditor din soiuri autorizate si recomandate, precum si
biotipurile locale.
CAP. 3
Valorificarea fructelor
Art. 26
In functie de insusirile specifice, fructele au urmatoarele destinatii:
a) consum in stare proaspata;
b) consum sub forma prelucrata industrial.
Art. 27
(1) Fructele destinate a fi livrate pentru consumul uman se clasifica in
categorii de calitate, conform standardelor de comercializare, care dobandesc
caracterul de obligativitate.
(2) Se supun standardelor de calitate urmatoarele fructe: ciresele,
visinele, caisele, piersicile si nectarinele, capsunile, merele, perele,
prunele, gutuile, nucile in coaja, fructele de arbusti fructiferi, precum si
fructele de orice fel care fac obiectul importului.
(3) Se excepteaza de la cerintele de conformitate cu standardele de
calitate:
a) produsele oferite de catre producatori la centrele speciale de preluare,
pregatire, ambalare, marcare, destinate vanzarilor de gros sau in detaliu;
b) produsele expediate in vrac catre unitatile si fabricile de procesare.
Art. 28
(1) Comercializarea fructelor, potrivit prevederilor art. 27 alin. (1),
este supusa controlului de conformitate pe filiera produsului.
(2) Controlul de conformitate se face la fata locului, in toate stadiile de
comercializare, de catre organismele autorizate prin lege.
Art. 29
(1) In cazul unor accidente de sanatate in consum, analiza fructelor care
au facut obiectul vanzarii pe piata, privind continutul de reziduuri de
pesticide, contaminanti si alte substante, este obligatorie si se efectueaza de
laboratoarele acreditate.
(2) Evidenta tratamentelor si a substantelor utilizate in plantatiile
pomicole destinate comercializarii fructelor se tine de catre producator si se
supune controlului Inspectiei de stat pentru controlul tehnic in producerea si
valorificarea legumelor si fructelor.
Art. 30
(1) Fructele proaspete destinate consumului uman circula pe filiera de
produs insotite de certificate de conformitate cu standardele de calitate,
eliberate de catre organismul de certificare instituit in acest scop.
(2) Modelul certificatului de conformitate se va stabili prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 31
(1) Prelucrarea fructelor in scop comercial poate fi facuta de catre agenti
economici autorizati pentru aceasta activitate, cu mijloace proprii sau grupati
in diferite forme de cooperare.
(2) Fructele destinate prelucrarii industriale circula insotite de
certificatul de destinatie industriala emis de catre organismele de control, al
carui model se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei
legi.
Art. 32
Prin prelucrarea fructelor se obtin urmatoarele produse:
a) fructe deshidratate, intregi sau portionate, fainuri de fructe;
b) fructe congelate, individual sau in bloc;
c) sucuri: cu pulpa de fruct, limpezi, filtrate, conservate prin
pasteurizare, nectaruri;
d) sucuri concentrate;
e) conserve: compoturi, dulceturi, gemuri, magiun de prune, marmelada,
piureuri;
f) distilate: tuica, palinca, rachiuri;
g) fermentate: cidru, otet;
h) alte produse.
Art. 33
(1) Dreptul de folosire de catre producatori a unor denumiri de origine
pentru anumite loturi de fructe proaspete sau prelucrate se acorda prin
certificat de atestare a originii geografice.
(2) Certificatul se elibereaza de catre organele abilitate in acest scop,
pe baza verificarilor facute de specialisti imputerniciti pentru controlul
respectarii conditiilor impuse pentru producerea fructelor si prelucrarea
acestora.
Art. 34
Producatorii si comerciantii de produse alcoolice din fructe in vrac sunt
obligati sa tina evidenta acestora, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Art. 35
Etichetarea fructelor si a produselor din fructe se face conform
standardelor si normelor de calitate.
Art. 36
(1) Distilatele, care se disting prin originalitatea insusirilor lor
imprimata de locul de producere, soiul sau sortimentul de soiuri, tehnologia de
distilare folosita, modul de pastrare si invechire, se pot incadra in categoria
bauturilor alcoolice din fructe, de calitate superioara, cu indicatia
geografica din care provin.
(2) Comercializarea distilatelor din fructe de calitate superioara, cu
indicatia geografica, se face sub numele arealului de productie pomicola
delimitata, in mod obisnuit, al bazinului sau al centrului pomicol, eventual al
localitatii in care se afla exploatatia pomicola.
Art. 37
(1) Tuica este o bautura alcoolica romaneasca, obtinuta in mod expres prin
fermentarea fructelor din speciile samburoase ori a maceratului din aceste
fructe, in prezenta sau nu a samburelui, urmata de o distilare sau redistilare,
la o concentratie alcoolica determinata la temperatura de 20 grade C, specifica
fiecarui sortiment, in functie de traditie, de indicarea arealului de producere
a acesteia si de calitatea ei.
(2) In functie de zona in care s-au produs fructele, de tehnologia
specifica aplicata, maturare sau invechire, bautura astfel obtinuta poarta
denumirea de: "palinca", "horinca", "turt".
(3) Concentratia alcoolica minima este diferentiata in functie de procesul
tehnologic de obtinere, dar nu mai mica de 24% in volum la comercializarea
pentru consum.
Art. 38
(1) Rachiul de fructe este bautura alcoolica obtinuta in mod exclusiv prin
fermentarea fructelor din speciile semintoase, a marcului sau sucului din
aceste fructe, urmata de distilare la concentratia alcoolica specifica, astfel
incat produsul obtinut in urma distilarii sa aiba aroma si gustul fructului din
care provine.
(2) Termenul Williams este admis pentru rachiul de pere produs in
exclusivitate din soiul de pere Williams.
(3) Concentratia alcoolica a rachiului de fructe la temperatura de 20 grade
C este de minimum 37,5% in volum.
Art. 39
In producerea tuicii, palincii si a rachiurilor de fructe nu este admis
adaosul de alcool etilic din cereale, coloranti sau arome obtinute pe cale
sintetica.
Art. 40
Se interzic producerea si comercializarea tuicii, a palincii si a
rachiurilor provenite din spirt, arome si coloranti sintetici.
Art. 41
Statul sprijina constituirea organizatiilor de producatori si a
organizatiei interprofesionale pentru fructe, pe baza initiativei libere a
producatorilor, in conformitate cu legislatia in vigoare.
CAP. 4
Inspectia si controlul calitatii fructelor si a produselor obtinute din
fructe
Art. 42
(1) In vederea implementarii prevederilor prezentei legi se infiinteaza ca
directie in cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului
Inspectia de stat pentru controlul tehnic in producerea si valorificarea
legumelor si fructelor, denumita in continuare I.S.C.T.P.V.L.F., cu structuri
organizatorice in cadrul directiilor generale pentru agricultura si dezvoltare
rurala judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, care se aproba prin
ordin al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului, cu
respectarea numarului de personal, in limita bugetului aprobat.
(2) Atributiile I.S.C.T.P.V.L.F. vor fi stabilite prin norme metodologice.
CAP. 5
Sanctiuni
Art. 43
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea civila,
contraventionala sau penala, dupa caz.
Art. 44
Defrisarea fara autorizatie a plantatiilor de pomi fructiferi, indiferent
de forma de proprietate, cu o suprafata mai mare de 0,5 ha, sau a plantatiilor
de arbusti fructiferi cu o suprafata mai mare de 0,2 ha, precum si a nucilor
sau a castanilor comestibili, indiferent de sistemul de cultura, constituie
infractiunea de distrugere si se pedepseste potrivit art. 217 din Codul penal.
Art. 45
(1) Falsificarea bauturilor distilate sau a altor bauturi si produse
obtinute din fructe, precum si expunerea spre vanzare sau vanzarea unor astfel
de bauturi sau produse stiind ca sunt falsificate constituie infractiunea de
falsificare de alimente sau alte produse si se pedepseste potrivit art. 313 din
Codul penal.
(2) Bauturile sau produsele care au facut obiectul infractiunii se
confisca.
Art. 46
Constituie contraventie urmatoarele fapte:
a) infiintarea plantatiilor cu suprafete mai mari de 0,5 ha de pomi
fructiferi si a suprafetelor mai mari de 0,2 ha de arbusti fructiferi de
fiecare agent economic sau de familie ori extinderea peste aceasta limita a
celor existente, fara autorizatie de plantare, cu nerespectarea dispozitiilor
art. 19;
b) infiintarea de plantatii noi de pomi cu suprafete mai mari de 0,5 ha si
0,2 ha arbusti fructiferi sau extinderea celor existente cu alte soiuri decat
cele recomandate si autorizate, cu nerespectarea prevederilor art. 20;
c) nerespectarea prevederilor art. 29 privind analiza continutului de
reziduuri, contaminanti si alte substante, precum si a celor privind evidenta
tratamentelor si a substantelor utilizate;
d) nerespectarea prevederilor art. 30 alin. (1) si ale art. 31 alin. (2)
privind obligativitatea insotirii produselor de certificat de conformitate cu
standardele de calitate pentru fructele destinate consumului uman in stare
proaspata, respectiv de certificat de destinatie industriala pentru fructele
proaspete destinate procesarii;
e) nerespectarea prevederilor art. 27 si 31 privind punerea in consum si
comercializarea fructelor si a distilatelor din fructe si a altor produse din
fructe;
f) nerespectarea prevederilor art. 34 privind obligatia tinerii evidentelor
produselor din fructe;
g) nerespectarea prevederilor art. 33 referitoare la folosirea denumirii de
origine a produselor distilate din fructe din zona de cultura care are drept de
indicatie geografica;
h) nerespectarea prevederilor art. 35 privind etichetarea fructelor si a
produselor din fructe.
Art. 47
(1) Contraventiile prevazute la art. 46 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, cele prevazute la lit.
a) si b);
b) cu amenda de la 50.000.000 lei la 75.000.000 lei, cele prevazute la lit.
c) - f);
c) cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, cele prevazute la lit.
g) si h).
(2) Amenda contraventionala se aplica persoanelor fizice si juridice.
Art. 48
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta
lege se fac prin proces-verbal incheiat de organele de control abilitate din
Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, Ministerul Finantelor
Publice, Ministerul Sanatatii, Autoritatea Nationala pentru Protectia
Consumatorilor, potrivit atributiilor ce le revin conform legii.
Art. 49
Contraventiilor prevazute la art. 46 le sunt aplicabile dispozitiile
Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile
ulterioare.
CAP. 6
Dispozitii finale
Art. 50
(1) Infiintarea, intretinerea si defrisarea de plantatii pomicole, arbusti
fructiferi si capsunarii, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
fructele pentru valorificare in stare proaspata si conservate, precum si
produsele distilate obtinute din fructe, conditiile de atribuire a denumirii
produselor cu indicatie geografica, normele de comercializare, precum si alte
masuri se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi,
elaborate de Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, cu avizul
Ministerului Sanatatii, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului
Integrarii Europene, Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si
Ministerului Justitiei.
(2) Normele metodologice de aplicare a prezentei legi vor fi elaborate in
termen de 90 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, si se supun Guvernului spre aprobare.
Art. 51
(1) Prezenta lege intra in vigoare in termen de 90 de zile de la data
publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea
pomiculturii nr. 11/1974, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 105 din
29 iulie 1974.
Art. 52
Anexele nr. 1, 2, 3a) si 3b) fac parte integranta din prezenta lege.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 23 iunie 2003, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATUI,
DORU IOAN TARACILA
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 24 iunie
2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
VIOREL HREBENCIUC
ANEXA 1
SPECIILE
de pomi, arbusti fructiferi si capsuni cultivate in Romania
_________________________
| Specia |
|_________________________|
| A. Pomi fructiferi |
|_________________________|
| Mar |
|_________________________|
| Par |
|_________________________|
| Gutui |
|_________________________|
| Prun |
|_________________________|
| Cires |
|_________________________|
| Visin |
|_________________________|
| Cais |
|_________________________|
| Piersic si Nectarin |
|_________________________|
| Nuc |
|_________________________|
| Migdal |
|_________________________|
| Alun |
|_________________________|
| Castan |
|_________________________|
| B. Arbusti fructiferi |
|_________________________|
| Coacaz negru |
|_________________________|
| Coacaz rosu |
|_________________________|
| Coacaz alb |
|_________________________|
| Agris |
|_________________________|
| Zmeura de gradina |
|_________________________|
| Afin de cultura |
|_________________________|
| Mur de gradina |
|_________________________|
| Maces |
|_________________________|
| Soc negru |
|_________________________|
| Trandafir pentru petale |
|_________________________|
| Lonicera caerulea |
|_________________________|
| Corn |
|_________________________|
| Catina |
|_________________________|
| C. Capsun |
|_________________________|
ANEXA 2
ZONAREA SPECIILOR POMICOLE
______________________________________________________________________________
| Formatiune de | Spatiul geografic ocupat | Specii cultivate
|
| vegetatie naturala | |
|
|_______________________|___________________________|__________________________|
| Subzona padurilor | Dealuri intre 500 - 800 m | Coacaz, agris, afin,
|
| de fag - subetajul | altitudine | unele soiuri de mar
|
|_______________________|___________________________|__________________________|
| Subzona padurilor | Dealuri mijlocii si partea| Zmeur, mar, prun, visin,
|
| de gorun | inferioara a celor inalte,| unele soiuri de par
|
| | 300 - 800 m altitudine |
|
|_______________________|___________________________|__________________________|
| Subzona padurilor de | Partea nordica a Campiei | Mar, par, prun, gutui,
|
| cer, garnita si stejar| Romane, Piemontul Getic si| cires, visin, nuc, alun,
|
| | rama externa a dealurilor | capsun
|
| | din vestul tarii; | |
| | 50 - 500 m altitudine |
|
|_______________________|___________________________|__________________________|
| Zona de silvostepa | Suprafete mai mari sau mai| Toate speciile pomicole,
|
| | mici in toate provinciile;| cultivate cu deosebire
|
| | 50 - 500 m altitudine | in regim irigat
|
|_______________________|___________________________|__________________________|
| Zona stepei danubiene | Partea de est si de sud a | Cais, piersic, migdal,
|
| | Campiei Romane, Dobrogea, | prun, cires, visin,
|
| | Platforma Barladului, | soiuri varatice de mar
|
| | insule in Campia | si par, nuc, in conditii
|
| | Siretului; 0 - 200 m | de irigare
|
| | altitudine |
|
|_______________________|___________________________|__________________________|
ANEXA 3a)
__________________________________________
MINISTERUL AGRICULTURII, | | MINISTERUL AGRICULTURII,
|
PADURILOR, APELOR SI MEDIULUI | | PADURILOR, APELOR SI MEDIULUI
|
| |
|
DIRECTIA GENERALA PENTRU | | DIRECTIA GENERALA PENTRU
|
AGRICULTURA SI DEZVOLTARE | | AGRICULTURA SI DEZVOLTARE
|
RURALA ...................... | | RURALA .....................
|
| |
|
AUTORIZATIE Nr. ..../..... | | AUTORIZATIE Nr. ..../..... |
| |
|
Domnul/doamna ..............., | | In conformitate cu prevederile Legii
|
cu domiciliul in comuna/orasul | | pomiculturii nr. ......, se autorizeaza
|
..........., judetul ..........., | | domnul/doamna ....................., cu
|
solicita taierea a ....... bucati | | domiciliul in comuna/orasul ...........,
|
nuci/castani comestibili. | | judetul ............, pentru taierea de
|
| | ....... nuci/castani comestibili, pomi
|
Director general, | | razleti din locurile urmatoare:
|
..................... | | ...................................... .
|
(numele si prenumele) | | Solicitantul a plantat nuci/castani
|
| | ................... bucati in zona
|
_______________________ | | ................................. .
|
| Semnatura si stampila | | | |
|_______________________| | | Director general, ______________
|
| | ..................... | Semnatura si |
|
Data eliberarii ............. | | (numele si prenumele) | stampila |
|
| | |______________|
|
N.B.: Autorizatia se tipareste | |
|
pe o singura fata in | | |
registre de 100 de file | |
|
si se completeaza intr-un| | Data eliberarii ............
|
singur exemplar. |
|__________________________________________|
ANEXA 3b)
__________________________________________
MINISTERUL AGRICULTURII, | | MINISTERUL AGRICULTURII,
|
PADURILOR, APELOR SI MEDIULUI | | PADURILOR, APELOR SI MEDIULUI
|
| |
|
DIRECTIA GENERALA PENTRU | | DIRECTIA GENERALA PENTRU
|
AGRICULTURA SI DEZVOLTARE | | AGRICULTURA SI DEZVOLTARE
|
RURALA ...................... | | RURALA .....................
|
| |
|
AUTORIZATIE Nr. ..../..... | | AUTORIZATIE Nr. ..../.....
|
| |
|
Agent economic .............., | | In conformitate cu prevederile Legii
|
cu sediul in comuna/orasul | | pomiculturii nr. ......., se autorizeaza
|
............., judetul ........., | | agentul economic ..................., cu
|
solicita taierea/defrisarea a | | sediul in comuna/orasul ...............,
|
....................... ha/bucati | | judetul ......, pentru
taierea/defrisarea|
nuci/castani comestibili. | | de .............. ha/bucati nuci/castani
|
| | comestibili din locurile urmatoare:
|
Director general, | | ...................................... .
|
..................... | | Solicitantul a plantat nuci/castani
|
(numele si prenumele) | | ................... bucati in zona
|
| | ................................. .
|
_______________________ | | |
| Semnatura si stampila | | | Director general, ______________
|
|_______________________| | | ..................... | Semnatura si |
|
| | (numele si prenumele) | stampila |
|
Data eliberarii ............. | | |______________|
|
| |
|
N.B.: Autorizatia se tipareste | |
|
pe o singura fata in | |
|
registre de 100 de file | |
|
si se completeaza intr un| | Data eliberarii ............
|
singur exemplar. | |__________________________________________|