LEGE
Nr. 51 din 7 iunie 1995 * Republicata
pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 113 din 6 martie 2001
*) Republicata in temeiul art. V din Legea nr. 231 din 4 decembrie 2000
privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si
exercitarea profesiei de avocat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 635 din 7 decembrie 2000, dandu-se alineatelor si articolelor
numerotarea corespunzatoare.
Legea nr. 51/1995 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 116 din 9 iunie 1995 si a mai fost modificata prin Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 85/1997 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 378 din 29 decembrie 1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 246/1998,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 495 din 22 decembrie
1998, si ulterior abrogata prin Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 419 din 31 august 1999) si prin
Legea nr. 231/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
635 din 7 decembrie 2000.
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
(1) Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si
functionare autonome, in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.
(2) Profesia de avocat se exercita numai de membrii barourilor.
Art. 2
(1) In exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai
legii, statutului si regulilor eticii profesionale.
(2) Avocatul promoveaza si apara drepturile si libertatile omului.
(3) Avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si
juridice in fata tuturor instantelor, autoritatilor si institutiilor, precum si
a altor persoane, care au obligatia sa permita si sa asigure desfasurarea
nestingherita a activitatii avocatului, in conditiile legii.
(4) Orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul.
(5) In exercitarea dreptului de aparare avocatul are dreptul si obligatia
de a starui pentru realizarea liberului acces la justitie si pentru un proces
echitabil.
Art. 3
Activitatea avocatului se realizeaza prin:
a) consultatii si cereri cu caracter juridic, asistenta si reprezentare
juridica in fata organelor de jurisdictie, de urmarire penala si in fata
notarilor publici;
b) apararea, reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si
intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile cu
autoritatile publice, institutiile si cu orice persoana romana sau straina;
c) redactarea de acte juridice, cu posibilitatea atestarii identitatii
partilor, a continutului si a datei actelor;
d) orice alte mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in
conditiile legii.
Art. 4
In exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta avocatul este protejat
de lege.
Art. 5
(1) Profesia de avocat se exercita, la alegere, in cabinete individuale,
cabinete asociate sau societati civile profesionale.
(2) In cabinetul individual isi exercita profesia un avocat definitiv,
singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori.
(3) Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a
profesiei, drepturile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate
pastrandu-si caracterul personal si neputand fi cedate.
(4) Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati
economice comune, pastrandu-si individualitatea in relatiile cu clientii.
(5) Societatea civila profesionala se constituie din 2 sau mai multi
avocati definitivi. In societatea civila profesionala isi pot exercita profesia
si avocati colaboratori sau avocati salarizati. Societatea civila profesionala
si avocatii care profeseaza in cadrul ei nu pot acorda asistenta juridica
persoanelor cu interese contrare.
(6) Conditiile asocierii si colaborarii sunt convenite intre parti,
potrivit legii civile. Raportul civil se naste intre client si societatea
civila profesionala, indiferent care dintre membrii acesteia indeplineste
serviciul profesional.
(7) Cabinetele grupate, cabinetele asociate si societatile civile
profesionale pot avea si patrimoniu comun.
(8) Avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei, cu
instiintarea baroului din care face parte.
Art. 6
Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate sa
incheie conventii de colaborare cu experti sau cu alti specialisti, in
conditiile legii. Societatile civile profesionale de avocati pot incheia astfel
de conventii numai cu acordul unanim al asociatilor.
Art. 7
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat vor fi individualizate prin
denumire, dupa cum urmeaza:
a) in cazul cabinetului individual - numele avocatului titular, urmat de
sintagma cabinet de avocat;
b) in cazul cabinetelor asociate - numele tuturor titularilor, urmate de
sintagma cabinete asociate;
c) in cazul societatilor civile profesionale - numele a cel putin unuia
dintre asociati, urmat de una dintre urmatoarele sintagme si asociatii -
societate civila de avocati sau societate civila de avocati;
d) in cazul cabinetelor grupate - numele fiecarui titular de cabinet, urmat
de sintagma cabinete de avocati grupate.
(2) Denumirea formelor de exercitare a profesiei, individualizate potrivit
alin. (1), poate fi pastrata si dupa decesul sau plecarea unuia dintre
asociati, cu acordul celui plecat sau, dupa caz, al tuturor mostenitorilor
celui decedat, exprimat in forma autentica.
(3) Denumirile prevazute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor si
ale societatilor in conditiile stabilite de statut.
Art. 8
(1) Conventiile de grupare si de asociere a cabinetelor, actele de
constituire a societatilor civile profesionale, precum si conventiile prevazute
la art. 6 se incheie in forma scrisa, cu respectarea conditiilor de fond
prevazute de lege si de statutul profesiei.
(2) Consiliul baroului sesizat verifica indeplinirea conditiilor legale si,
constatand indeplinirea lor, dispune inregistrarea conventiei si a contractelor
societatilor civile profesionale in termen de o luna de la inregistrarea
cererii.
(3) Impotriva deciziei consiliului baroului orice persoana interesata poate
formula plangere la organele de jurisdictie profesionala, in conditiile
prezentei legi si ale statutului profesiei.
(4) Barourile tin evidenta separata a avocatilor pentru fiecare forma de
exercitare a profesiei.
Art. 9
Barourile si Uniunea Avocatilor din Romania asigura exercitarea calificata
a dreptului de aparare, competenta si disciplina profesionala, protectia
demnitatii si onoarei membrilor sai.
Art. 10
Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice
aspect al cauzei care i-a fost incredintata, cu exceptia cazurilor prevazute
expres de lege.
CAP. 2
Dobandirea calitatii de avocat
SECTIUNEA 1
Conditiile de inscriere in avocatura
Art. 11
Poate fi membru al barourilor din Romania cel care indeplineste urmatoarele
conditii:
a) este cetatean roman, domiciliat in Romania, are exercitiul drepturilor
civile si politice si nu exercita o profesie autorizata sau salarizata intr-o
alta tara;
b) este licentiat al unei facultati de drept sau doctor in drept;
c) nu se gaseste in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de
prezenta lege.
Art. 12
(1) Membrul unui barou din alta tara poate exercita profesia de avocat in
Romania daca indeplineste conditiile prevazute de lege, mai putin cele cu
privire la cetatenia romana.
(2) Membrul unui barou din alta tara nu poate acorda asistenta juridica
privind dreptul romanesc.
(3) Avocatul strain poate exercita profesia de avocat in Romania numai in
cadrul unor societati civile profesionale, in asociere cu avocati romani, in
conditiile art. 5, 6, 7 si 8 din prezenta lege. Numarul avocatilor romani
asociati trebuie sa fie cel putin egal cu numarul avocatilor straini asociati.
(4) Avocatul strain nu poate pune concluzii orale sau scrise in fata
instantelor judecatoresti si a celorlalte organe jurisdictionale si judiciare,
cu exceptia celor de arbitraj international.
(5) Onorariile cuvenite avocatului strain se vor inregistra si se vor plati
integral in Romania.
(6) Avocatul strain care exercita profesia in Romania este obligat sa se
inscrie intr-un tablou special tinut de fiecare barou si va fi supus
prevederilor prezentei legi si ale statutului profesiei.
Art. 13
Este nedemn de a fi avocat:
a) cel condamnat definitiv prin hotarare judecatoreasca la pedeapsa cu
inchisoare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca
atingere prestigiului profesiei;
b) cel care a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi si
libertati fundamentale ale omului, stabilite prin hotarare judecatoreasca;
c) cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia,
pe durata stabilita prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara;
d) falitul fraudulos, chiar reabilitat.
Art. 14
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu:
a) activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat;
b) ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat
sau bunele moravuri;
c) exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.
Art. 15
Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:
a) calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau
judetene;
b) activitatea didactica universitara si de cercetare de specialitate
juridica;
c) activitatea literara si publicistica;
d) functia de arbitru, mediator sau conciliator, in conditiile legii.
Art. 16
(1) Dreptul de primire in profesie se obtine pe baza unui examen, organizat
conform prevederilor prezentei legi si statutului profesiei.
(2) La cerere, poate fi primit in profesie, cu scutire de examen:
a) titularul diplomei de doctor in drept;
b) cel care, anterior sau la data primirii in profesia de avocat, a
indeplinit functia de judecator, procuror, notar, consilier juridic sau
jurisconsult timp de cel putin 10 ani.
Art. 17
(1) La inceputul exercitarii profesiei avocatul efectueaza in mod
obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, timp in
care are calitatea de avocat stagiar.
(2) Conditiile efectuarii stagiului, drepturile si obligatiile avocatului
stagiar, precum si ale baroului fata de acesta sunt reglementate prin statut.
(3) Stagiul se suspenda pe timpul serviciului militar sau al concentrarii,
in caz de lipsa motivata din profesie ori in caz de incetare a indrumarii
profesionale fara culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior
efectuata se socoteste pentru indeplinirea stagiului.
(4) Dupa efectuarea stagiului avocatul stagiar va sustine examenul de
definitivare.
(5) Avocatul stagiar respins de doua ori la examenul de definitivare va fi
exclus din profesie.
Art. 18
Pot indruma activitatea unui avocat stagiar numai avocatii definitivi care
au dreptul sa puna concluzii la Curtea Suprema de Justitie.
Art. 19
(1) Dobandeste calitatea de avocat definitiv, in conditiile art. 16, cel
care inainte de primirea in profesie a indeplinit functii juridice timp de cel
putin 5 ani.
(2) Fostii magistrati nu pot pune concluzii la instantele unde au
functionat, iar fostii procurori si cadre de politie nu pot acorda asistenta
juridica la organele de urmarire penala din localitate timp de 2 ani de la
incetarea functiei respective.
Art. 20
(1) Profesia de avocat nu poate fi exercitata la instanta de judecata sau
la parchetul unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pana la gradul al
treilea inclusiv indeplineste functia de magistrat.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si avocatului al
carui sot, ruda ori afin pana la gradul al treilea inclusiv indeplineste
functia de judecator la Curtea Constitutionala ori functia de judecator
financiar, consilier de conturi sau procuror financiar la instantele Curtii de
Conturi.
Art. 21
La inscrierea in barou avocatul depune in fata consiliului baroului,
intr-un cadru solemn, urmatorul juramant:
"Jur sa respect si sa apar Constitutia si celelalte legi ale tarii,
drepturile si libertatile omului, sa exercit profesia de avocat in mod demn,
independent si cu probitate. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
Art. 22
(1) Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecatorii.
(2) Avocatul definitiv are dreptul sa puna concluzii la toate instantele,
cu exceptia Curtii Supreme de Justitie, Curtii de Conturi si Curtii
Constitutionale, unde va putea pune concluzii dupa 6 ani de la promovarea
examenului de definitivat.
Art. 23
(1) Baroul are obligatia sa intocmeasca anual tabloul avocatilor definitivi
si stagiari in ordine alfabetica, cu mentionarea numelui, prenumelui, titlului
stiintific, datei inscrierii in barou, sediului profesional, formei de
exercitare a profesiei si a instantelor la care au dreptul sa puna concluzii.
(2) A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate si societatile
civile profesionale, cu indicarea sediului si a avocatilor componenti.
(3) Prin grija baroului tabloul anual al avocatilor si modificarile
intervenite sunt comunicate instantelor judecatoresti, organelor de urmarire
penala si autoritatilor administrative ale judetului sau municipiului
Bucuresti, precum si Uniunii Avocatilor din Romania.
Art. 24
(1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocatilor
incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reinscrierea pe tabloul avocatilor
cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, dupa incetarea
starii de incompatibilitate.
(2) Decizia de primire in profesie va fi anulata de consiliul baroului,
daca cel primit nu renunta in termen de doua luni la situatia care constituie
caz de incompatibilitate.
Art. 25
Exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei
de avocat, de catre persoana care nu este inscrisa in tabloul avocatilor,
constituie infractiune si se sanctioneaza potrivit legii penale.
SECTIUNEA a 2-a
Incetarea si suspendarea calitatii de avocat
Art. 26
Calitatea de avocat inceteaza:
a) prin renuntare scrisa la exercitiul profesiei;
b) prin deces;
c) daca impotriva avocatului s-a luat masura excluderii din profesie ca
sanctiune disciplinara;
d) daca avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de
legea penala si care il face nedemn de a fi avocat, conform legii.
Art. 27
Calitatea de avocat este suspendata:
a) in caz de incompatibilitate;
b) pe perioada interdictiei de a profesa, dispusa prin hotarare
judecatoreasca sau disciplinara;
c) in caz de neplata a taxelor si a contributiilor profesionale timp de 6
luni de la scadenta acestora pana la lichidarea lor integrala;
d) la cerere.
CAP. 3
Drepturile si indatoririle avocatului
SECTIUNEA 1
Drepturile avocatilor
Art. 28
(1) Avocatul inscris in tabloul baroului are dreptul sa asiste si sa
reprezinte orice persoana fizica sau juridica, in temeiul unui contract
incheiat in forma scrisa, care dobandeste data certa prin inregistrarea in
registrul oficial de evidenta.
(2) Atat avocatul, cat si clientul au dreptul sa renunte la contractul de
asistenta juridica, in conditiile prevazute in statut.
Art. 29
Avocatul are dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere
ale profesiei, in conditiile prevazute in prezenta lege si in statut.
Art. 30
(1) Pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si
la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul clientului sau.
(2) In acest scop avocatul poate sa isi deschida un cont bancar pentru
incasarea onorariilor si unul pentru depunerea sumelor primite de la client
pentru cheltuieli in interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor
predate de client avocatului pentru cheltuieli in interesul sau va fi stabilit
prin conventia dintre avocat si client, potrivit statutului.
Art. 31
Contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de
consiliul baroului. Deciziile consiliului baroului pot fi atacate cu plangere
la Comisia permanenta, a carei solutie este definitiva.
Art. 32
(1) Avocatii au propriul sistem de asigurari sociale.
(2) Sistemul de asigurari sociale al avocatilor este reglementat prin lege
si se bazeaza pe contributia acestora, precum si pe alte surse prevazute de
lege ori de Statutul Casei de Asigurari a Avocatilor.
(3) Timpul servit in avocatura este considerat vechime in munca.
Art. 33
(1) In scopul asigurarii secretului profesional actele si lucrarile cu
caracter profesional aflate asupra avocatului sau in cabinetul acestuia sunt
inviolabile. Perchezitionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau
nu poate fi facuta decat de procuror in temeiul unui mandat emis anticipat in
acest scop, confirmat de prim-procurorul Parchetului de pe langa tribunalul
judetean.
(2) Nu vor putea fi ascultate si inregistrate, cu nici un fel de mijloace
tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului si nici nu va putea fi
interceptata si inregistrata corespondenta sa cu caracter profesional, decat in
conditiile si cu procedura prevazute de lege.
Art. 34
Contactul dintre avocat si clientul sau nu poate fi stanjenit sau
controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului.
Art. 35
Avocatul care profeseaza individual, cabinetul asociat si societatea civila
profesionala au dreptul la sediu profesional in circumscriptia baroului in care
sunt inscrisi si la sedii secundare in alt barou din tara sau din strainatate
unde sunt luati in evidenta.
Art. 36
Ministerul Justitiei asigura spatiile necesare in vederea desfasurarii
activitatii avocatilor in sediul instantelor judecatoresti.
Art. 37
(1) In exercitarea profesiei avocatii sunt ocrotiti de lege, fara a putea
fi asimilati functionarului public sau altui salariat.
(2) Insulta, calomnia ori amenintarea savarsite impotriva avocatului in
timpul exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta se pedepsesc cu
inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3) Lovirea sau alte acte de violenta savarsite impotriva avocatului in
conditiile alin. (2) se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
(4) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a partii
vatamate, iar pentru faptele prevazute la alin. (3), si din oficiu. Retragerea
plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
(5) Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintelor de judecata
si sa nu foloseasca expresii jignitoare fata de completul de judecata, fata de
ceilalti avocati sau fata de partile din proces.
(6) Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute, oral sau in
scris, in fata instantei de judecata sau a altor organe, daca aceste sustineri
sunt in legatura cu apararea si necesare cauzei ce i-a fost incredintata.
SECTIUNEA a 2-a
Indatoririle avocatilor
Art. 38
Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost
incredintate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la
instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte
institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si
probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de
partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate
ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta sau instanta de judecata
dispune in acest sens.
Art. 39
Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a
fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou.
Art. 40
Avocatul este obligat sa se asigure pentru raspunderea profesionala, in
conditiile stabilite prin statutul profesiei.
Art. 41
Avocatul este obligat sa participe la toate sedintele convocate de
consiliul baroului, la activitatile profesionale si la sedintele organelor de
conducere din care face parte. Absentarea repetata si in mod nejustificat
constituie abatere disciplinara.
Art. 42
Avocatul este obligat sa tina evidentele cerute de lege si de statut cu
privire la cauzele in care s-a angajat si sa achite cu regularitate taxele si
contributiile stabilite pentru formarea bugetului baroului, bugetului Uniunii
Avocatilor din Romania si bugetului Casei de Asigurari a Avocatilor.
Art. 43
Avocatul este obligat sa restituie actele ce i s-au incredintat persoanei
de la care le-a primit.
Art. 44
(1) Avocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in
aceeasi cauza sau in cauze conexe si nu poate pleda impotriva partii care l-a
consultat mai inainte in legatura cu aspectele litigioase concrete ale
pricinii.
(2) Avocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii
nici unei autoritati sau persoane cu privire la cauza care i-a fost
incredintata, decat daca are dezlegarea prealabila, expresa si scrisa din
partea tuturor clientilor sai interesati in cauza.
(3) Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de avocat cu
privire la faptele si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a
fi devenit aparator sau reprezentant al vreunei parti in cauza.
(4) Daca a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfasura nici o
activitate profesionala in acea cauza.
(5) Avocatul nu poate indeplini functia de expert sau de traducator in
cauza in care este angajat aparator.
Art. 45
(1) Dupa 6 luni de la adoptarea statutului avocatul este obligat sa poarte
roba in fata instantelor judecatoresti, cu exceptia judecatoriilor.
(2) Caracteristicile robei vor fi stabilite prin statut.
(3) Purtarea robei in afara incintei instantei judecatoresti este
interzisa, cu exceptia cazurilor in care avocatul este delegat de organele
baroului sau ale Uniunii Avocatilor din Romania sa reprezinte profesia intr-o
ocazie care impune aceasta tinuta.
Art. 46
(1) Este interzis avocatului ca, in mod nemijlocit sau prin persoane
interpuse, sa foloseasca procedee incompatibile cu demnitatea profesiei in
scopul dobandirii clientelei.
(2) De asemenea, este interzis avocatului sa foloseasca mijloace de reclama
sau de publicitate in acelasi scop. Statutul stabileste cazurile si masura in
care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.
CAP. 4
Organizarea profesiei de avocat
SECTIUNEA 1
Baroul
Art. 47
(1) Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza principiului
autonomiei, in limitele competentelor prevazute in prezenta lege.
(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai
prin vot secret.
(3) Organele de conducere colegiale iau hotarari numai prin vot deschis.
Deliberarile si votul constituie secret profesional.
Art. 48
(1) Baroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet sau din
municipiul Bucuresti. Sediul baroului este in orasul de resedinta al judetului,
respectiv in municipiul Bucuresti.
(2) Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
(3) Contributia avocatilor la realizarea bugetului este stabilita de
consiliul baroului.
(4) Patrimoniul baroului poate fi folosit in activitati producatoare de
venituri, in conditiile legii.
Art. 49
Organele de conducere ale baroului sunt:
a) adunarea generala;
b) consiliul;
c) decanul.
Art. 50
(1) Adunarea generala este formata din toti avocatii inscrisi in tabloul
baroului cu drept de exercitare a profesiei.
(2) Adunarea generala are urmatoarele competente:
a) stabileste masuri pentru exercitarea profesiei in baroul respectiv, in
limitele legii si ale statutului;
b) alege si revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de
cenzori si pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pentru un mandat
de 4 ani si poate fi reales o singura data. Decanul se alege dintre avocatii cu
o vechime de minimum 8 ani in profesie;
c) alege delegatii baroului la Congresul avocatilor;
d) aproba proiectul de buget al baroului si da descarcare consiliului cu
privire la activitatea si gestiunea sa.
Art. 51
(1) Adunarea generala ordinara se intruneste anual, in primul trimestru, la
convocarea consiliului baroului.
(2) Convocarea se face prin afisare la sediul baroului si al tuturor
instantelor judecatoresti din raza acestuia, precum si prin publicare intr-un
ziar local, cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita.
(3) Adunarea generala extraordinara poate fi convocata de consiliul sau de
comisia de cenzori ale baroului.
(4) La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul
este obligat sa convoace adunarea generala extraordinara in termen de cel mult
15 zile de la primirea cererii. In acest caz procedura convocarii va fi
efectuata cu cel putin 7 zile inainte de data stabilita.
(5) Sedinta adunarii generale este condusa de decan impreuna cu 5 membri
alesi prin vot deschis de cei prezenti, dintre care unul va fi desemnat
secretar. In caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor
consiliului nici unul dintre acestia nu va face parte din prezidiu, iar sedinta
va fi condusa de cel mai in varsta membru prezent.
Art. 52
(1) Adunarea generala este legal constituita cu participarea majoritatii
membrilor sai.
(2) In cazul in care numarul legal nu este intrunit, prezidiul adunarii
generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala in termen
de cel mult 15 zile. Consiliul baroului are obligatia sa indeplineasca
procedura convocarii cu cel putin 7 zile inainte de data fixata.
(3) Adunarea generala convocata in aceste conditii este legal constituita
cu participarea a cel putin o treime din numarul total al membrilor sai.
(4) In toate cazurile hotararile se iau cu votul majoritatii membrilor
prezenti.
Art. 53
(1) Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, alesi pe o
perioada de 4 ani. Decanul si prodecanul se includ in acest numar.
(2) Consiliul baroului are urmatoarele competente:
a) adopta masuri pentru aplicarea si respectarea prevederilor prezentei
legi si ale statutului de catre toti membrii baroului;
b) aduce la indeplinire hotararile Consiliului Uniunii Avocatilor din Romania
si ale adunarii generale a baroului;
c) intocmeste, modifica si da publicitatii tabloul anual al avocatilor,
comunicandu-l celor in drept impreuna cu modificarile intervenite in cursul
anului;
d) organizeaza controlul deontologic profesional;
e) verifica si constata indeplinirea conditiilor legale ale cererilor de
inscriere in profesie;
f) avizeaza cererile de primire in profesie cu scutire de examen;
g) decide asupra ridicarii starii de incompatibilitate;
h) ia act de cererea de transfer;
i) verifica indeplinirea conditiilor prevazute in prezenta lege si in
statut cu privire la formele de exercitare a profesiei, organizeaza si tine
evidenta acestora;
j) ia act de conventiile de grupare sau de asociere a cabinetelor si de
contractele de constituire a societatilor civile profesionale;
k) organizeaza cercurile de studii si editeaza publicatiile baroului;
l) organizeaza activitatea de asistenta juridica in cazurile prevazute de
lege si de statut;
m) sesizeaza comisia de disciplina cu judecarea abaterilor avocatilor;
n) suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii taxelor, pe
avocatul care nu plateste taxele si contributiile prevazute de lege si de
statut timp de 6 luni de la scadenta acestora, daca i s-a dat avertisment
pentru neplata acestora si nu s-a conformat;
o) solutioneaza contestatiile si reclamatiile privind onorariile;
p) supune aprobarii adunarii generale cota de contributie a avocatilor la
bugetul baroului;
r) accepta donatiile si legatele facute baroului;
s) aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului;
t) intocmeste proiectul de buget si administreaza patrimoniul baroului;
u) prezinta anual adunarii generale, spre aprobare, raportul sau de
activitate si de gestiune;
v) alege prodecanul baroului.
Art. 54
Consiliul baroului lucreaza legal in prezenta a doua treimi din numarul
membrilor sai si ia hotarari valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Art. 55
(1) Decanul baroului are urmatoarele competente:
a) reprezinta baroul in raporturile acestuia cu persoanele fizice si
juridice din tara si din strainatate;
b) convoaca si prezideaza sedintele consiliului baroului;
c) aproba cererile de asistenta juridica gratuita;
d) exercita caile de atac impotriva hotararilor comisiei de disciplina si
impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de
atac;
e) ordonanteaza cheltuielile baroului;
f) ia masuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta
adunarii generale sau a consiliului baroului.
(2) Prodecanul este inlocuitorul de drept al decanului.
(3) Daca decanul si prodecanul sunt in imposibilitate temporara de a-si
exercita functiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a
indeplini, partial sau in totalitate, atributiile decanului.
Art. 56
Avocatul nemultumit de deciziile decanului le poate ataca la consiliul
baroului, iar pe cele date de consiliu, la Consiliul Uniunii Avocatilor din
Romania, potrivit legii si statutului.
SECTIUNEA a 2-a
Uniunea Avocatilor din Romania
Art. 57
(1) Uniunea Avocatilor din Romania este formata din toti avocatii inscrisi
in barouri si are sediul in municipiul Bucuresti.
(2) Uniunea are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
Bugetul uniunii se formeaza din contributia barourilor in cote stabilite de
consiliul uniunii. Patrimoniul uniunii poate fi folosit in activitati
producatoare de venituri, in conditiile legii.
(3) Nici un barou nu poate functiona in afara uniunii.
Art. 58
Organele de conducere ale Uniunii Avocatilor din Romania sunt:
a) Congresul avocatilor;
b) consiliul;
c) comisia permanenta;
d) presedintele.
Art. 59
(1) Congresul avocatilor este constituit din delegati ai fiecarui barou,
potrivit normei de reprezentare stabilite de statut, din decanii barourilor si
ceilalti membri ai Consiliului Uniunii Avocatilor din Romania.
(2) Congresul ordinar se intruneste anual, la convocarea consiliului uniunii.
(3) La cererea majoritatii barourilor consiliul uniunii este obligat sa
convoace congresul in sedinta extraordinara.
Art. 60
(1) Convocarea congresului se face cu cel putin o luna inainte de data
stabilita, prin instiintarea in scris a barourilor si prin publicare intr-un
ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate sa afiseze data convocarii si
ordinea de zi la sediul baroului si la instantele judecatoresti din raza
acestora.
(2) Barourile sunt obligate sa isi aleaga delegatii cu cel putin 10 zile
inainte de congres.
(3) Congresul este legal constituit in prezenta a doua treimi din numarul
membrilor sai si adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Art. 61
(1) Congresul avocatilor are urmatoarele competente:
a) analizeaza si aproba raportul anual al consiliului uniunii;
b) alege Comisia de cenzori si Consiliul de conducere al Casei de Asigurari
a Avocatilor;
c) face propuneri autoritatilor cu drept de initiativa legislativa cu
privire la profesia de avocat;
d) stabileste liniile directoare privind elaborarea sau modificarea
statutului profesiei;
e) adopta hotarari privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea
pregatirii profesionale, respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
f) alege si revoca membrii consiliului uniunii care nu au functia de decan;
g) alege si revoca membrii Comisiei Superioare de Disciplina, fiecare barou
avand dreptul la cate un reprezentant. Competenta si procedura de judecata se
stabilesc prin statut;
h) aproba bugetul uniunii si al Casei de Asigurari a Avocatilor si
stabileste cotele de contributii ale barourilor.
(2) Hotararile congresului sunt definitive si obligatorii pentru toate
organele profesiei.
Art. 62
(1) Consiliul uniunii este format din decanii barourilor si cate un membru
la 100 de avocati de la fiecare barou care depaseste acest numar.
(2) Membrii consiliului uniunii sunt alesi pe timp de 4 ani.
(3) In caz de schimbare a decanului unui barou noul decan il inlocuieste de
drept pe predecesorul sau. Celelalte vacante sunt completate la proximul
congres al avocatilor.
Art. 63
Consiliul uniunii se intruneste trimestrial si ori de cate ori este nevoie.
El are urmatoarele atributii:
a) aduce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor;
b) dezbate, adopta si modifica statutul profesiei;
c) adopta regulamentele privind organizarea examenelor de admitere in
profesie si definitivare;
d) alege si revoca presedintele uniunii, vicepresedintii si membrii
comisiei permanente. Presedintele si vicepresedintii sunt alesi pentru un
mandat de 4 ani dintre avocatii cu o vechime mai mare de 10 ani in profesie;
e) stabileste tarifele minime de onorarii unice pe tara;
f) intocmeste proiectul de buget al uniunii si al Casei de Asigurari a
Avocatilor si le supune spre aprobare congresului;
g) aproba primirea in profesia de avocat in toate cazurile prevazute de
lege;
h) solutioneaza contestatiile impotriva deciziilor comisiei permanente privind
scutirea de examen;
i) anuleaza hotararile barourilor pentru nelegalitate;
j) infiinteaza si coordoneaza Institutul National pentru Pregatirea si
Perfectionarea Avocatilor - I.N.P.P.A., constituit ca persoana juridica de
drept privat, nonprofit, care nu face parte din sistemul national de invatamant
si nu este supus procedurilor de autorizare si acreditare.
Art. 64
Consiliul uniunii lucreaza legal in prezenta a doua treimi din numarul
membrilor sai si ia hotarari valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Art. 65
(1) Comisia permanenta se compune din 15 membri, dintre care 5 din Baroul
municipiului Bucuresti si 10 din celelalte barouri din tara. Presedintele si
vicepresedintii se includ in acest numar.
(2) Comisia permanenta are urmatoarele competente:
a) asigura activitatea permanenta a uniunii;
b) elaboreaza proiectele statutului si ale regulamentelor examenelor de
primire in profesie si de definitivare;
c) organizeaza examenele de intrare in profesie si de definitivare;
d) acorda scutire de examen juristilor care indeplinesc conditiile cerute
de prezenta lege, cu avizul consultativ al consiliului baroului respectiv;
e) organizeaza serviciul statistic general al avocatilor;
f) organizeaza, la cererea barourilor, cercuri de studii facultative si
editeaza publicatiile uniunii;
g) infiinteaza Casa Centrala de Credit si Ajutor a Avocatilor si ii
coordoneaza activitatea;
h) accepta donatiile si legatele facute uniunii;
i) angajeaza personalul si asigura executarea bugetului uniunii;
j) intocmeste raportul anual de activitate si gestiune, pe care il supune
spre aprobare consiliului uniunii.
Art. 66
Comisia permanenta lucreaza legal in prezenta a doua treimi din numarul
membrilor sai si ia hotarari valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Art. 67
(1) Presedintele uniunii are urmatoarele atributii:
a) reprezinta uniunea in relatiile cu persoane fizice si juridice din tara
si din strainatate;
b) incheie conventii si contracte in numele uniunii, cu autorizarea
comisiei permanente;
c) convoaca si conduce sedintele consiliului uniunii si ale comisiei
permanente;
d) ordonanteaza cheltuielile bugetare ale uniunii.
(2) Vicepresedintii uniunii sunt inlocuitori de drept ai presedintelui, in
ordinea stabilita de consiliul uniunii.
CAP. 5
Asistenta judiciara
Art. 68
(1) Baroul asigura asistenta judiciara in toate cazurile in care apararea
este obligatorie potrivit legii, precum si la cererea instantelor de judecata,
a organelor de urmarire penala sau a organelor administratiei publice locale in
cazurile in care acestea apreciaza ca persoanele se gasesc in imposibilitate
vadita de a plati onorariul.
(2) In cazuri de exceptie, daca drepturile persoanei lipsite de mijloace
materiale ar fi prejudiciate prin intarziere, decanul baroului poate aproba
acordarea de asistenta gratuita.
(3) Baroul organizeaza servicii de asistenta judiciara la sediile tuturor
instantelor de judecata din judet, care asigura asistenta juridica, si la
organele de urmarire penala locale, conduse de cate un avocat definitiv, numit
de consiliul baroului, si coordonate de un membru al consiliului.
Art. 69
(1) In cauzele in care asistenta judiciara este acordata din oficiu la
cererea instantelor de judecata sau a organelor de urmarire penala, plata
onorariilor se face din fondurile Ministerului Justitiei.
(2) In cauzele in care asistenta judiciara este acordata din oficiu la
cererea organelor administratiei publice locale, plata onorariilor se face din
fondurile acestor organe.
CAP. 6
Raspunderea disciplinara
Art. 70
(1) Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor
prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii
adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si
pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia,
care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale
institutiei.
(2) Avocatul care conduce asistenta judiciara de pe langa fiecare instanta
este obligat sa sesizeze in scris consiliului baroului faptele comise de orice
avocat, in conditiile prevederilor alin. (1).
(3) Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sunt
obligate sa inainteze consiliului baroului orice plangere facuta impotriva unui
avocat si sa il instiinteze despre orice actiune de urmarire penala sau de
judecata pornita impotriva unui avocat.
Art. 71
(1) Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare sunt de
competenta consiliului baroului.
(2) Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare privind pe
membrii organelor de conducere ale uniunii si pe decanii barourilor sunt de
competenta comisiei permanente a uniunii.
(3) Membrii comisiei permanente care sunt anchetati nu pot participa la
dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a actiunii disciplinare.
(4) In toate cazurile actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen
de cel mult un an de la data savarsirii abaterii.
Art. 72
In cadrul fiecarui barou se organizeaza si functioneaza o comisie de
disciplina care judeca, in prima instanta si in complet de 3 membri, abaterile
disciplinare savarsite de avocatii din acel barou.
(2) In cadrul Uniunii Avocatilor din Romania functioneaza Comisia
Superioara de Disciplina, independenta de conducerea uniunii, care judeca:
a) ca instanta de fond, in complet de 3 membri, abaterile membrilor
organelor de conducere ale uniunii si ale decanilor barourilor;
b) ca instanta de recurs, in complet de 5 membri.
(3) Recursul declarat impotriva deciziei Comisiei Superioare de Disciplina,
ca instanta de fond, este judecat de consiliul uniunii, constituit ca instanta
disciplinara in plenul sau, mai putin cel in cauza.
(4) Procedura judecarii abaterilor este prevazuta in statut si se
completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.
Art. 73
(1) Sanctiunile disciplinare sunt:
a) mustrarea;
b) avertismentul;
c) amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul
baroului. Plata amenzii se va face in termen de 30 de zile de la data ramanerii
definitive a hotararii disciplinare. Neachitarea in acest termen atrage
suspendarea de drept din exercitiul profesiei, pana la achitarea sumei;
d) interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an;
e) excluderea din profesie.
(2) In perioada interdictiei avocatul nu poate presta sub nici o forma
asistenta juridica, nu poate face uz de calitatea de avocat si nu poate
participa la activitatea organelor profesiei.
(3) Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesata,
decanul baroului si presedintele uniunii, in termen de 15 zile de la
comunicare.
Art. 74
(1) In caz de abatere evidenta si grava, instanta disciplinara poate lua
masura suspendarii avocatului din exercitiul profesiei pana la judecarea
definitiva a cauzei.
(2) Impotriva incheierii prin care s-a luat aceasta masura se poate declara
recurs in termen de 5 zile de la comunicare.
(3) Recursul este suspensiv de executare si va fi solutionat de urgenta.
CAP. 7
Casa de Asigurari a Avocatilor
Art. 75
(1) In cadrul Uniunii Avocatilor din Romania este organizata si functioneaza
Casa de Asigurari a Avocatilor, in scopul stabilirii si acordarii pensiilor si
ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor acestora cu drepturi
proprii la pensie, in conditiile prevazute de legea speciala.
(2) Organizarea si functionarea Casei de Asigurari a Avocatilor se
stabilesc de Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania prin statut.
Art. 76
(1) Sunt membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor toti avocatii in
activitate, avocatii pensionari si urmasii acestora cu drepturi proprii la
pensie si la ajutoare sociale.
(2) Avocatul inscris in barou, cu drept de exercitiu al profesiei, este
obligat sa contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurari a Avocatilor.
Contributia nu poate fi mai mica decat suma stabilita de Consiliul Uniunii
Avocatilor din Romania, astfel incat sa acopere nevoile curente de plata ale
Casei de Asigurari a Avocatilor. Avocatii pot face parte si din alte forme de
asigurari sociale.
Art. 77
(1) Perioada in care un avocat este deputat sau senator este luata in
calcul la stabilirea vechimii in avocatura. Indemnizatia de parlamentar si
celelalte drepturi banesti incasate se considera venituri din profesie si se
iau in calcul la stabilirea pensiei de catre Casa de Asigurari a Avocatilor.
(2) Raporturile banesti intre Casa de Asigurari a Avocatilor si asigurarile
sociale de stat se reglementeaza potrivit legii.
Art. 78
(1) Casa de Asigurari a Avocatilor are personalitate juridica, patrimoniu
si buget propriu. Sediul sau este in municipiul Bucuresti. Patrimoniul sau
poate fi folosit in activitati economice producatoare de venituri, in
conditiile legii, cu autorizarea consiliului uniunii.
(2) Casa de Asigurari a Avocatilor poate infiinta sucursale sau filiale, in
conditiile si cu procedura prevazute in statutul de organizare si functionare a
acesteia.
Art. 79
(1) Casa de Asigurari a Avocatilor este condusa si administrata de un
consiliu format din 5 membri, dintre care 3 avocati in activitate si 2 avocati
pensionari, alesi de congres pe o perioada de 4 ani.
(2) Consiliul alege din randurile sale un presedinte si un vicepresedinte.
Art. 80
(1) Controlul financiar al Casei de Asigurari a Avocatilor se exercita de
catre comisia de cenzori, compusa din 3 membri, dintre care 2 avocati in
activitate si un avocat pensionar.
(2) Barourile si avocatii sunt obligati sa puna la dispozitie comisiei de
cenzori si inspectorilor financiari ai Casei de Asigurari a Avocatilor toate
datele privind veniturile asupra carora se retine contributia pentru fondul de
pensii si ajutoare sociale.
CAP. 8
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 81
(1) Prezenta lege va fi pusa in aplicare astfel:
a) pana la alegerea noilor organe conducerea si celelalte activitati
privind exercitarea profesiei de avocat vor fi indeplinite de organele
existente;
b) in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi
membrii barourilor vor prezenta decanatelor datele si documentele necesare in
vederea inscrierii in baroul avocatilor si optiunea pentru forma de exercitare
a profesiei;
c) in acelasi termen barourile vor organiza adunari generale pentru
alegerea organelor de conducere, a comisiilor de cenzori, a comisiilor de
disciplina si a delegatilor la Congresul avocatilor;
d) consiliul uniunii va convoca Congresul avocatilor in termen de 90 de
zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi;
e) consiliul uniunii nou-ales va adopta statutul profesiei in cel mult 90
de zile de la alegerea sa.
(2) De la data adoptarii statutului avocatii vor exercita profesia in una
dintre formele pentru care au optat, potrivit prezentei legi.
(3) Actualele birouri de avocati, prevazute de Decretul-lege nr. 90/1990
privind unele masuri pentru organizarea si exercitarea avocaturii in Romania,
isi pot continua activitatea, in aceleasi conditii, pe o perioada de 3 ani de
la intrarea in vigoare a prezentei legi.
Art. 82
La data intrarii in vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice
care au fost autorizate in baza altor legi sa acorde consultanta juridica isi
inceteaza aceasta activitate.
Art. 83
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr.
281/1954 privind organizarea si exercitarea avocaturii, publicat in Buletinul
Oficial, Partea I, nr. 34 din 21 iulie 1954, republicat in Buletinul Oficial,
Partea I, nr. 11 din 6 martie 1958, cu modificarile ulterioare, si Decretul nr.
191/1977 (Legea nr. 27) privind reglementarea platii onorariilor pentru
asistenta juridica acordata persoanelor avand domiciliul sau sediul in
strainatate, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 55 din 29 iunie 1977,
precum si Decretul-lege nr. 90 din 28 februarie 1990 privind unele masuri
pentru organizarea si exercitarea avocaturii in Romania, publicat in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 32 din 1 martie 1990, precum si orice alte
dispozitii contrare.
*
* *
NOTA:
Potrivit art. II si III din Legea nr. 231/2000 privind modificarea si
completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de
avocat:
Art. 2
Avocatii straini care exercita profesia in Romania in diverse forme,
neprevazute de lege, sunt obligati sa se constituie in societati civile
profesionale, potrivit art. 12, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a
prezentei legi. Pentru inscrierea in barou si inregistrarea societatii civile
profesionale este necesar avizul conform al Uniunii Avocatilor din Romania.
Dupa expirarea termenului de 6 luni organele de urmarire penala, din oficiu
sau la cererea Uniunii Avocatilor din Romania ori a baroului, se vor sesiza
pentru savarsirea infractiunii prevazute la art. 25 din prezenta lege.
Art. 3
Amenzile care se fac venit la bugetul baroului, prevazute de prezenta lege,
se actualizeaza periodic, in functie de rata inflatiei, de catre Consiliul
Uniunii Avocatilor din Romania.