LEGE
Nr. 92 din 4 august 1992
pentru organizarea judecatoreasca
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 197 din 13 august 1992
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
TITLUL I
Dispozitii generale
Art. 1
Puterea judecatoreasca este separata de celelalte puteri ale statului,
avind atributii proprii ce sint exercitate prin instantele judecatoresti si
Ministerul Public, in conformitate cu principiile si dispozitiile prevazute de
Constitutie si celelalte legi ale tarii.
Art. 2
Instantele judecatoresti infaptuiesc justitia in scopul apararii si
realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si
a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii.
Instantele judeca toate procesele privind raporturile juridice civile,
comerciale, de munca, de familie, administrative, penale, precum si orice alte
cauze pentru care legea nu stabileste o alta competenta.
Ministerul Public reprezinta, in activitatea judiciara, interesele generale
ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile
cetatenilor.
Art. 3
Judecatorii sint independenti si se supun numai legii.
Art. 4
Nimeni nu este mai presus de lege.
Justitia se infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele, fara
deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie,
de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.
Art. 5
Sedintele de judecata sint publice, in afara de cazurile prevazute de lege.
Art. 6
Procedura judiciara se desfasoara in limba romana.
Cetatenii apartinind minoritatilor nationale, precum si persoanele care nu
inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate
actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii,
prin interpret; in procesele penale acest drept este asigurat in mod gratuit.
Art. 7
In tot cursul procesului partile au dreptul sa fie reprezentate sau, dupa
caz, asistate de aparator.
Art. 8
Asistenta juridica internationala se solicita sau se acorda de instantele
de judecata si Ministerul Public in conditiile prevazute de lege si de
conventiile internationale la care Romania este parte.
Art. 9
Hotaririle instantelor judecatoresti se pronunta in numele legii si se
executa in numele Presedintelui Romaniei.
TITLUL II
Compunerea si functionarea instantelor judecatoresti
CAP. 1
Dispozitii comune
Art. 10
Instantele judecatoresti sint:
a) judecatoriile;
b) tribunalele;
c) curtile de apel;
d) Curtea Suprema de Justitie.
In limitele stabilite prin lege vor functiona si instantele militare.
Competenta instantelor judecatoresti se stabileste prin lege.
Art. 11
Organizarea si functionarea Curtii Supreme de Justitie si a instantelor
militare sint reglementate prin lege.
Art. 12
Dispozitiile prezentei legi se aplica si altor instante judecatoresti, in
masura in care legile lor de organizare si functionare nu dispun altfel.
Art. 13
Fiecare judecatorie, tribunal si curte de apel se incadreaza cu numarul
necesar de judecatori. Instantele sint conduse de cite un presedinte, care
exercita si atributii de administratie.
Presedintii tribunalelor si ai curtilor de apel sint ajutati de
vicepresedinti. Ministrul justitiei stabileste judecatoriile la care
presedintii sint ajutati de vicepresedinti.
Presedintii instantelor desemneaza judecatorii care urmeaza sa indeplineasca,
potrivit legii, si alte atributii decit cele privind activitatea de judecata.
Art. 14
Tribunalele si curtile de apel pot avea una sau mai multe sectii, dupa
natura proceselor. La tribunalele si curtile de apel care au o singura sectie, aceasta
este mixta.
Numarul sectiilor tribunalelor si ale curtilor de apel se stabileste de
ministrul justitiei. Ministrul justitiei stabileste tribunalele si curtile de
apel la care functioneaza sectii maritime si fluviale, pentru judecarea
cauzelor prevazute de lege.
Art. 15
Sectiile tribunalelor si ale curtilor de apel sint conduse de catre un
presedinte de sectie. Vicepresedintele instantei este si presedinte al uneia
dintre sectii.
Presedintele instantei repartizeaza judecatorii pe sectii.
Art. 16
Presedintii instantelor sau, dupa caz, presedintii de sectii constituie
complete de judecata. Cind este necesar, pot fi constituite complete
specializate pentru judecarea cauzelor privind anumite materii.
Cauzele penale privind pe minori se judeca de judecatori anume desemnati de
ministrul justitiei.
Art. 17
Completul de judecata este prezidat de presedintele sau vicepresedintele
instantei ori de presedintele sectiei, atunci cind acestia participa la
judecata. In celelalte cazuri, completul de judecata este prezidat de catre
judecatorul desemnat de presedintele instantei sau al sectiei.
Art. 18
Hotaririle instantelor judecatoresti se iau cu majoritatea voturilor
judecatorilor din completul de judecata.
In cazul in care completul de judecata este format din 2 judecatori, iar
acestia nu ajung la un acord, procesul se judeca din nou in complet de
divergenta.
Completul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de
judecata, a presedintelui sau vicepresedintelui instantei ori a unui alt
judecator desemnat de presedinte.
Art. 19
Ministrul justitiei, prin inspectori generali, judecatori-inspectori de la
curtile de apel sau prin judecatori-delegati are drept de control asupra
activitatii judecatorilor de la judecatorii, tribunale si curti de apel.
Acelasi drept il au si presedintii instantelor asupra judecatorilor din
subordinea lor.
Controlul se exercita prin verificarea lucrarilor, a modului in care se
desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si avocatii, precum si prin
aprecierea asupra activitatii, pregatirii si aptitudinilor profesionale.
Nu pot fi supuse controlului la care se refera alin. 1 si 2 solutiile date
in procese, pina la raminerea lor definitiva.
CAP. 2
Judecatoriile
Art. 20
Judecatoriile functioneaza in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.
Numarul si localitatile de resedinta ale judecatoriilor sint prevazute in
anexa nr. 1 la prezenta lege.
In fiecare judet, circumscriptiile judecatoriilor se stabilesc prin
hotarire a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei.
Art. 21
Judecatoriile judeca toate procesele si cererile, in afara de cele date
prin lege in competenta altor instante.
Art. 22
Procesele si cererile de competenta judecatoriilor se judeca in complete
formate din 2 judecatori.
Urmatoarele procese si cereri de competenta judecatoriilor se judeca de
catre un singur judecator:
1. In materie civila:
a) cererile introduse pe cale principala, referitoare la pensii de
intretinere; litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice, avind ca obiect
plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, in cazul in care valoarea
litigiului nu depaseste 300.000 lei si nu priveste o succesiune sau imparteli
de bunuri; actiunile posesorii; cererile privind inregistrarile in registrele
de stare civila; plingerile impotriva incheierilor de aprobare a
proceselor-verbale de constatare a contraventiilor vamale; luarea unor masuri
asiguratorii sau a unor masuri vremelnice in cazuri urgente; cererile de orice
fel referitoare la popriri; litigiile de munca privind pretentiile banesti a
caror valoare nu depaseste 100.000 lei;
b) procesele si cererile care, potrivit legii, se solutioneaza de
judecatorii in ultima instanta;
c) cererile si caile de atac de competenta judecatoriilor, referitoare la
cauzele aratate la lit. a) si b).
2. In materie penala:
a) infractiunile prevazute in art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de
procedura penala;
b) cererile si caile de atac de competenta judecatoriilor, in legatura cu
infractiunile aratate la lit. a);
c) cererile de reabilitare.
Art. 23
Ministrul justitiei poate dispune ca, in municipiul Bucuresti, unele
categorii de procese sau cereri sa fie solutionate numai de anumite
judecatorii, cu respectarea competentei materiale prevazute de lege.
CAP. 3
Tribunalele
Art. 24
In fiecare judet functioneaza un tribunal, cu sediul in localitatea de
resedinta a judetului. In municipiul Bucuresti functioneaza, de asemenea, un
tribunal.
In circumscriptia fiecarui tribunal sint cuprinse toate judecatoriile din
judet sau din municipiul Bucuresti.
Art. 25
Tribunalele judeca, in prima instanta, procesele si cererile date prin lege
in competenta lor.
Tribunalele, ca instante de apel, judeca apelurile declarate impotriva
hotaririlor pronuntate de judecatorii in prima instanta.
Tribunalele, ca instante de recurs, judeca recursurile impotriva
hotaririlor pronuntate de judecatorii, care, potrivit legii, nu sint supuse
apelului.
Art. 26
Tribunalele judeca procesele si cererile de competenta lor, in prima
instanta, in complet format din 2 judecatori, iar apelurile si recursurile, in
complet format din 3 judecatori.
CAP. 4
Curtile de apel
Art. 27
Fiecare curte de apel isi exercita competenta intr-o circumscriptie
cuprinzind mai multe tribunale.
Numarul curtilor de apel, resedintele acestora, precum si tribunalele
cuprinse in circumscriptiile lor sint prevazute in anexa nr. 2 la prezenta
lege.
Art. 28
Curtile de apel judeca, in prima instanta, cauzele date in competenta lor
prin lege.
Ca instante de apel, curtile judeca apelurile declarate impotriva
hotaririlor pronuntate in prima instanta de tribunale.
Ca instante de recurs, curtile de apel judeca recursurile declarate
impotriva hotaririlor pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cauze
prevazute de lege.
Art. 29
Curtile de apel judeca procesele de competenta lor in prima instanta, in
complete formate din 2 judecatori, iar apelurile si recursurile, in complete
formate din 3 judecatori.
TITLUL III
Ministerul Public
CAP. 1
Dispozitii comune
Art. 30
Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori, constituiti in
parchete pe linga fiecare instanta judecatoreasca, sub autoritatea ministrului
justitiei.
Activitatea Ministerului Public este organizata potrivit principiilor
legalitatii, impartialitatii si al controlului ierarhic.
Ministerul Public este independent in relatiile cu celelalte autoritati
publice si isi exercita atributiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea
respectarii acesteia.
Art. 31
Atributiile Ministerului Public sint urmatoarele:
a) efectuarea urmaririi penale si, dupa caz, supravegherea acesteia; in
exercitarea acestei atributii, procurorii conduc si controleaza activitatea de
cercetare penala a politiei si a altor organe, care sint obligate sa aduca la
indeplinire dispozitiile procurorului, in conditiile legii;
b) sesizarea instantelor judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale;
c) exercitarea actiunii civile in cazurile prevazute de lege;
d) participarea, in conditiile legii, la judecarea cauzelor de catre
instantele judecatoresti;
e) exercitarea cailor de atac impotriva hotaririlor judecatoresti, in
conditiile prevazute de lege;
f) supravegherea respectarii legii in activitatea de punere in executare a
hotaririlor judecatoresti si a altor titluri executorii;
g) verificarea respectarii legii la locurile de detinere preventiva, de
executare a pedepselor, a masurilor educative si de siguranta;
h) apararea drepturilor si intereselor minorilor si ale persoanelor puse
sub interdictie;
i) studierea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea si
prezentarea propunerilor in vederea eliminarii acestora.
Ministerul Public exercita orice alte atributii prevazute de lege.
Art. 32
Procurorii din fiecare parchet sint subordonati conducatorului acelui
parchet.
Conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului
ierarhic superior din aceeasi circumscriptie teritoriala.
Procurorul ierarhic superior poate sa indeplineasca oricare dintre
atributiile procurorilor in subordine si sa suspende ori sa infirme actele si
dispozitiile acestora, daca sint contrare legii.
Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in conformitate cu legea,
sint obligatorii pentru procurorii in subordine. Cu toate acestea, procurorul
este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate
potrivit legii, tinind seama de probele administrate in cauza.
Art. 33
In exercitarea atributiilor sale, Ministerul Public are dreptul sa ceara
direct sprijinul agentilor fortei publice, care sint obligati sa execute
dispozitiile procurorului.
Art. 34
Fiecare parchet se incadreaza cu numarul necesar de procurori.
Structura si organizarea aparatului fiecarui parchet, precum si parchetele
la care se vor infiinta sectii maritime si fluviale, birouri sau servicii de
criminalistica si criminologie se stabilesc de catre ministrul justitiei, la
propunerea procurorului general.
Repartizarea procurorilor pe compartimente de activitate se face de catre
conducatorul fiecarui parchet.
Art. 35
Parchetele militare vor fi organizate si vor functiona potrivit legii.
Art. 36
Parchetele sint independente fata de instantele judecatoresti.
Art. 37
Dispozitiile ministrului justitiei, date prin procurorul general in vederea
respectarii si aplicarii legii, sint obligatorii.
Art. 38
Ministrul justitiei, prin procurori-inspectori din cadrul Parchetului
General de pe linga Curtea Suprema de Justitie si din parchetele de pe linga
curtile de apel sau alti procurori delegati, exercita controlul asupra tuturor
membrilor Ministerului Public.
Controlul se efectueaza prin verificarea lucrarilor, a modului cum se
desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si celelalte persoane
implicate in lucrarile de competenta Ministerului Public, precum si prin
aprecierea asupra activitatii, pregatirii si aptitudinilor profesionale ale
procurorilor.
Ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general informari asupra
activitatii Ministerului Public si sa dea indrumari cu privire la masurile ce
trebuie luate pentru combaterea criminalitatii.
Ministrul justitiei poate da dispozitie scrisa, prin procurorul general,
procurorului competent sa inceapa, in conditiile legii, procedura de urmarire a
infractiunilor despre care are cunostinta si sa promoveze in fata instantelor
judecatoresti actiunile necesare apararii interesului public. Nu vor putea fi
date, insa, dispozitii pentru oprirea procedurii de urmarire penala legal
deschise.
CAP. 2
Parchetele de pe linga judecatorii, tribunale si curti de apel
Art. 39
Parchetele de pe linga judecatorii, tribunale si curti de apel sint conduse
de catre prim-procurori.
Prim-procurorii parchetelor de pe linga tribunale si curti de apel sint
ajutati de adjuncti. Ministrul justitiei, la propunerea procurorului general,
stabileste parchetele de pe linga judecatorii la care prim-procurorii sint
ajutati de adjuncti.
Art. 40
Parchetele de pe linga tribunale si curti de apel vor avea sectii de
urmarire penala si judiciare, conduse de catre procurori sefi.
Art. 41
Prim-procurorii parchetelor curtilor de apel exercita direct sau prin
procurori-inspectori controlul asupra parchetelor din circumscriptia lor.
Prim-procurorii parchetelor de pe linga tribunale exercita controlul asupra
parchetelor din circumscriptia lor.
Art. 42
In cauzele in care participarea procurorului este obligatorie, potrivit
legii, prim-procurorii sau procurorii anume desemnati de acestia participa la
sedintele de judecata, conduse de presedintii instantelor.
CAP. 3
Parchetul General
Art. 43
Parchetul General functioneaza pe linga Curtea Suprema de Justitie si este
condus de procurorul general, ajutat de 2 adjuncti.
Procurorul general exercita controlul asupra tuturor parchetelor.
Art. 44
Procurorul general participa la sedintele Curtii Supreme de Justitie in
sectii unite.
Procurorul general desemneaza, dintre membrii Parchetului General de pe
linga Curtea Suprema de Justitie, procurorii care participa la sedintele Curtii
Constitutionale, in cazurile prevazute de lege.
Art. 45
Parchetul General de pe linga Curtea Suprema de Justitie are urmatoarea
structura:
a) Sectia de urmarire penala si criminalistica;
b) Sectia judiciara;
c) Sectia parchetelor militare;
d) Sectia de control, organizare si studii;
e) Sectia secretariat-administrativa.
Sectiile din Parchetul General sint conduse de procurori sefi, ajutati de
adjuncti.
In cadrul sectiilor functioneaza servicii si birouri.
TITLUL IV
Corpul magistratilor, numirea si avansarea lor in functie
CAP. 1
Corpul magistratilor
Art. 46
Au calitatea de magistrat si fac parte din corpul magistratilor judecatorii
de la toate instantele judecatoresti, procurorii din cadrul parchetelor de pe
linga acestea, precum si magistratii-asistenti ai Curtii Supreme de Justitie.
Art. 47
In cadrul corpului magistratilor, ierarhia functiilor de executie se
stabileste in raport cu nivelul pregatirii si vechimii, pe gradele profesionale
prevazute de lege. Ierarhia functiilor de conducere in cadrul corpului
magistratilor se stabileste in raport cu nivelul instantelor si al parchetelor.
Ministrul justitiei, loctiitorii sai si personalul de specialitate juridica
din Ministerul Justitiei sint asimilati magistratilor, pe durata indeplinirii
functiei.
Art. 48
Constituie vechime in magistratura perioada in care o persoana a indeplinit
functiile de judecator ori procuror sau functia de magistrat-asistent la Curtea
Suprema de Justitie, precum si perioada in care a indeplinit una din functiile
prevazute la art. 47 alin. 2, inclusiv functii de specialitate juridica in
fostele arbitraje de stat.
Timpul in care o persoana, licentiata in drept sau drept
economic-administrativ, este senator sau deputat, judecator al Curtii
Constitutionale, avocat al poporului, membru al Curtii de Conturi sau al
Consiliului Legislativ, se considera vechime in magistratura. De asemenea, se
considera vechime in magistratura timpul cit o persoana care a avut calitatea
de magistrat sau asimilat al acestuia exercita o functie de specialitate
juridica in aparatul Parlamentului, al institutiei prezidentiale, al Curtii
Constitutionale, al Curtii de Conturi, Consiliului Legislativ, al institutiei
Avocatul Poporului sau al Guvernului.
Art. 49
Intreruperile de activitate datorate suspendarii din functie, pensionarii
pentru incapacitate temporara de munca, precum si trecerii in alte functii
decit cele prevazute la art. 48 alin. 2 nu se iau in calculul vechimii in magistratura,
daca legea nu prevede altfel.
CAP. 2
Admiterea in magistratura
Sectiunea I
Conditiile generale pentru numirea magistratilor
Art. 50
Poate fi numit magistrat cel care indeplineste urmatoarele conditii:
a) este numai cetatean roman cu domiciliul in Romania si are capacitatea de
exercitiu al drepturilor;
b) este licentiat in drept si are stagiul cerut de lege pentru functia in
care urmeaza sa fie numit; la sectiile de contencios administrativ pot fi
incadrati si licentiatii in drept economic-administrativ;
c) nu are antecedente penale si se bucura de o buna reputatie;
d) cunoaste limba romana;
e) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea functiei.
Indeplinirea conditiei prevazute de lit. e) trebuie dovedita cu certificat
medical de sanatate, eliberat pe baza constatarilor facute de o comisie
medicala constituita prin ordin comun al ministrului justitiei si al
ministrului sanatatii.
Art. 51
Judecatorii si procurorii, cu exceptia celor stagiari, sint numiti prin
decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii.
Art. 52
Inainte de a incepe sa-si exercite functia, magistratii sint obligati sa
depuna urmatorul juramint:
"Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar interesele
Romaniei, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa-mi
indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce-mi revin.
Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
Juramintul se depune, in sedinta solemna, in fata magistratilor instantei
sau, dupa caz, ai parchetului la care a fost numit magistratul, dupa citirea
comunicarii actului de numire.
Despre depunerea juramintului se incheie un proces-verbal, care se semneaza
de catre 2 dintre magistratii prezenti si de cel care a depus juramintul.
Art. 53
Depunerea juramintului nu este necesara in cazul transferului sau avansarii
magistratului in alta functie din cadrul corpului magistratilor.
Art. 54
Actele efectuate de magistrat inainte de depunerea juramintului sint nule.
Sectiunea a II-a
Conditii speciale pentru numirea si avansarea in functie a magistratilor
Art. 55
La judecatorii si la parchetele de pe linga aceste instante pot functiona
judecatori si, respectiv, procurori stagiari, numiti prin ordin al ministrului
justitiei, cu respectarea conditiilor prevazute la art. 50.
Procurorii stagiari sint numiti la propunerea procurorului general.
Judecatorii si procurorii stagiari efectueaza un stagiu de 2 ani.
Presedintii judecatoriilor si prim-procurorii parchetelor de pe linga
aceste instante raspund de asigurarea conditiilor pentru desfasurarea normala a
stagiului si pregatirea corespunzatoare a magistratilor stagiari.
Art. 56
In primele 6 luni de la numirea in functie, magistratii stagiari vor putea
efectua lucrarile necesare completarii pregatirii profesionale, care nu implica
pronuntarea unei hotariri, in cazul judecatorilor, sau dreptul de a pune
concluzii in instanta si de a semna acte procedurale, in cazul procurorilor.
Art. 57
Dupa 6 luni de functionare efectiva, judecatorii care efectueaza stagiul la
instante vor da un examen cu privire la cunostintele dobindite, in vederea
exercitarii dreptului de a participa la activitatea de judecata.
Examenul va fi sustinut la sediul curtii de apel in circumscriptia careia
functioneaza judecatorii stagiari, in fata unei comisii numite de presedintele
acestei curti. Comisia va fi prezidata de un presedinte de sectie al curtii de
apel sau de un judecator. Din comisie vor face parte 1 - 2 judecatori de la
curtea de apel si 1 - 2 judecatori de la tribunalele din circumscriptia curtii
de apel.
Art. 58
Examenul prevazut la art. 57 va consta dintr-o proba orala, pe baza careia
comisia sa-si poata forma convingerea ca judecatorul stagiar si-a insusit
cunostintele necesare pentru a putea participa la activitatea de judecata.
Dupa sustinerea examenului, presedintele curtii de apel va comunica
ministrului justitiei si presedintelui judecatoriei daca judecatorul stagiar a
obtinut dreptul de a participa la activitatea de judecata, in complet prezidat
de un alt judecator. In caz de nepromovare a examenului, se va stabili o noua
data pentru reexaminarea judecatorului stagiar.
Art. 59
Prevederile art. 57 si 58 se aplica in mod corespunzator procurorilor
stagiari pentru obtinerea dreptului de a pune concluzii in instanta si de a
semna acte procedurale, cu exceptia celor care privesc libertatea persoanei.
Comisia de examinare va fi compusa din procurori, iar rezultatul va fi
comunicat Parchetului General de pe linga Curtea Suprema de Justitie.
Art. 60
Dupa efectuarea stagiului, magistratii stagiari sint obligati sa se inscrie
la examenul de capacitate. In cazul in care candidatul este respins la primul
examen, el este obligat sa se inscrie pentru sesiunea imediat urmatoare.
Cei care au exercitat functia de magistrat stagiar timp de 2 ani, fara a da
examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen daca de la incetarea
acestei functii si pina la data fixata pentru examen nu au trecut mai mult de 3
ani.
Art. 61
Examenul de capacitate se tine in fiecare an, la data si locul ce se
stabilesc de ministrul justitiei.
Data si locul tinerii examenului se vor publica in Monitorul Oficial al
Romaniei, cu cel putin 2 luni inainte.
Art. 62
Examenul de capacitate al magistratilor se sustine in fata unei comisii
compuse din:
a) 2 membrii ai Curtii Supreme de Justitie, desemnati de presedintele
curtii, respectiv 2 de la Parchetul General, desemnat de procurorul general;
b) 2 profesori de la una din facultatile de drept din tara, din
invatamintul de stat, desemnati de consiliul profesoral al facultatii
respective, dintre profesorii de drept civil, drept comercial, drept penal,
procedurile civila si penala;
c) un delegat al Ministerului Justitiei, desemnat de ministrul justitiei.
Comisia de examinare va fi prezidata de magistratul mai mare in functie,
iar la functii egale, de magistratul cu cea mai mare vechime in magistratura de
la Curtea Suprema de Justitie.
Cererile de inscriere la examenul de capacitate, insotite de actele
necesare, vor fi inaintate Ministerului Justitiei, in termen de 40 zile de la
publicarea datei examenului in Monitorul Oficial al Romaniei.
Comisia de examinare este indreptatita sa respinga de la examinare pe cei
care nu indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a deveni judecatori sau
procurori.
Art. 63
Examenul de capacitate consta, in mod obligatoriu, din probe scrise si
orale, cu caracter teoretic si practic. Probele teoretice vor avea ca obiect
principiile si institutiile de baza ale dreptului civil, comercial, penal,
procesual, constitutional, administrativ si ale organizarii judecatoresti.
Probele practice vor consta din intocmirea unei lucrari scrise cu caracter
aplicativ.
Art. 64
Rezultatele examenului de capacitate se comunica Ministerului Justitiei,
care le va transmite Consiliului Superior al Magistraturii.
Consiliul Superior al Magistraturii, dupa ce valideaza examenele si
centralizeaza rezultatele, va intocmi, in ordinea mediilor obtinute, tabelul de
clasificare a candidatilor, pe baza caruia se vor face numirile in functiile
vacante.
Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, in tot sau in parte,
examenul de capacitate in cazurile in care constata ca nu au fost respectate
conditiile prevazute de lege privind organizarea examenului sau ca rezultatele
au fost denaturate prin savirsirea unor fraude. Daca invalideaza examenul,
Consiliul Superior al Magistraturii dispune masurile corespunzatoare.
Art. 65
Indata dupa intocmirea tabelului de clasificare a candidatilor, Ministerul
Justitiei va publica in Monitorul Oficial al Romaniei lista posturilor vacante.
Candidatii declarati reusiti la examen au dreptul, in ordinea clasificarii,
sa-si aleaga posturile, in termen de 15 zile libere de la publicarea acestora
in Monitorul Oficial al Romaniei.
Candidatului care nu si-a exercitat dreptul de alegere in termenul prevazut
la alin. 2 i se va propune, din oficiu, un post de catre Ministerul Justitiei.
Refuzul de a accepta propunerea este considerata demisie.
La medii egale vor avea prioritate, la alegerea postului, magistratii in
functie si, in lipsa acestora, candidatul avind titlul de doctor in drept sau
activitate mai indelungata de la obtinerea licentei.
Neprezentarea nejustificata la examenul de capacitate, la prima sesiune
dupa incheierea stagiului, sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage
pierderea calitatii de judecator sau procuror stagiar.
Art. 66
Pentru a fi numit judecator la judecatorie sau procuror la parchetul de pe
linga aceasta instanta, candidatul trebuie sa indeplineasca conditiile
prevazute la art. 50 si sa fi fost declarat reusit la examenul de capacitate
prevazut de lege sau sa fi ocupat cel putin 5 ani functii de avocat,
jurisconsult, notar, membru al personalului didactic din invatamintul superior
sau al celui de cercetare din Institutul de Cercetari Juridice al Academiei ori
functii de specialitate juridica in administratia publica, in aparatul
Parlamentului sau al institutiei prezidentiale, Curtii Constitutionale, al
institutiei Avocatul Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului
Legislativ.
Art. 67
Pentru a fi numit sau avansat in functii superioare, magistratul trebuie sa
aiba o activitate meritorie, atestata prin notele calificative acordate de
sefii ierarhici si inspectori si sa indeplineasca urmatoarele conditii de
vechime:
a) pentru functiile de judecator de tribunal, procuror la parchetul de pe
linga tribunal, presedinte, vicepresedinte de judecatorie, prim-procuror al
parchetului de pe linga judecatorie si adjunct al acestuia, sa aiba o vechime
in magistratura de cel putin 6 ani;
b) pentru functiile de presedinte si vicepresedinte de tribunal, presedinte
de sectie, prim-procuror al parchetului de pe linga tribunal, adjunct al
acestuia si procuror-sef de sectie, sa aiba o vechime in magistratura de cel
putin 8 ani;
c) pentru functiile de judecator de curte de apel sau procuror la
parchetele de pe linga curtile de apel, sa aiba o vechime in magistratura de
cel putin 10 ani;
d) pentru functiile de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie de
curte de apel, prim-procuror, adjunct al acestuia si procuror-sef de sectie al
parchetului de pe linga curtea de apel, precum si cea de procuror-sef de sectie
si procuror la Parchetul General de pe linga Curtea Suprema de Justitie, sa
aiba o vechime in magistratura de cel putin 15 ani;
e) pentru functiile de procuror general al Parchetului General de pe linga
Curtea Suprema de Justitie si de adjunct al acestuia, sa aiba o vechime in
magistratura de cel putin 18 ani.
Art. 68
In mod exceptional, pot fi numiti in magistratura, in oricare dintre
functiile prevazute la art. 67 lit. a), b) si c), persoane care au detinut
functii de natura celor prevazute la art. 66, in cazul in care s-au distins
prin modul in care si-au exercitat profesia.
In cazurile de la alin. 1, vechimea prevazuta la art. 67, necesara pentru a
ocupa una din functiile in magistratura, se majoreaza cu 3 ani.
Art. 69
Magistratii de la judecatorii, tribunale si parchetele de pe linga aceste
instante pot fi mentinuti in functie pina la implinirea virstei de 65 de ani,
cei de la curtile de apel si parchetele de pe linga aceste curti pina la
implinirea virstei de 68 ani, iar procurorii de la Parchetul General de pe
linga Curtea Suprema de Justitie pina la implinirea virstei de 70 ani, in toate
cazurile cu avizul conducatorului instantei sau parchetului.
Art. 70
Avansarea si transferarea judecatorilor in functiile din magistratura se
dispun de catre Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor
prevazute de lege.
Avansarea si transferarea procurorilor in functiile din Ministerul Public
se fac de catre ministrul justitiei, la propunerea procurorului general, cu
respectarea conditiilor prevazute de lege, iar transferarea procurorilor in
functiile de judecatori se face potrivit prevederilor alin. 1.
TITLUL V
Consiliul Superior al Magistraturii
Art. 71
Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 15 membri alesi,
pentru o durata de 4 ani, de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna.
Art. 72
In Consiliul Superior al Magistraturii sint alesi:
a) 4 judecatori ai Curtii Supreme de Justitie;
b) 3 procurori ai Parchetului General de pe linga Curtea Suprema de
Justitie;
c) 6 judecatori de la curtile de apel;
d) 2 procurori ai Parchetului de pe linga Curtea de Apel Bucuresti.
Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare
instanta si parchet prevazute la alin. 1 lit. a), b) si d), in adunarea
generala a magistratilor, va desemna un numar intreit de candidati.
Pentru alegerea celor 6 judecatori prevazuti la lit. c), fiecare curte de
apel va propune cite un candidat, desemnat de adunarea generala a judecatorilor
curtii.
Art. 73
Consiliul Superior al Magistraturii are urmatoarele atributii:
a) propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a
procurorilor, cu exceptia celor stagiari;
b) dispune cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea si incetarea
din functia de judecator;
c) valideaza examenele de capacitate ale magistratilor;
d) indeplineste rolul de consiliu de disciplina al judecatorilor;
e) da avize, la solicitarea ministrului justitiei, in probleme privind
administrarea justitiei.
Consiliul Superior al Magistraturii exercita orice alte atributii prevazute
de lege.
Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justitiei,
instantelor judecatoresti sau parchetelor relatii sau acte referitoare la
activitatea profesionala sau conduita magistratilor.
Consiliul Superior al Magistraturii isi desfasoara lucrarile in prezenta a
cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotariri cu
majoritatea voturilor membrilor consiliului.
In cazurile in care Consiliul Superior al Magistraturii isi exercita
atributiile prevazute la alin. 1 lit. a), b) si c), lucrarile sint prezidate,
fara drept de vot, de ministrul justitiei, iar cind indeplineste rolul de
consiliu de disciplina, este prezidat de presedintele Curtii Supreme de
Justitie.
Lucrarile de secretariat ale Consiliului Superior al Magistraturii sint
asigurate de directia care raspunde de activitatea de personal din Ministerul
Justitiei.
Art. 74
Consiliul Superior al Magistraturii va adopta un regulament propriu de
functionare.
TITLUL VI
Drepturile si indatoririle magistratilor
Art. 75
Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sint inamovibili. Membrii
Ministerului Public si judecatorii stagiari se bucura de stabilitate.
Magistratii nu pot fi cercetati, retinuti sau arestati fara avizul
ministrului justitiei.
Ministerul de Interne are obligatia sa acorde, la cerere, protectie
magistratilor si familiilor lor in cazurile in care viata, integritatea
corporala sau avutul acestora sint supuse unor amenintari.
Art. 76
Magistratii nu pot fi eliberati din functiile pe care le detin decit in
urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare pentru limita de virsta sau incapacitate de munca, potrivit
legii;
c) daca instanta si parchetul se desfiinteaza ori se schimba localitatea de
resedinta a acestora, iar magistratul refuza postul oferit;
d) daca impotriva magistratului s-a luat masura indepartarii din
magistratura, fie ca sanctiune disciplinara, fie pentru vadita incapacitate
profesionala ori pentru boala psihica;
e) daca magistratul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de
legea penala.
Cind impotriva unui magistrat se pune in miscare actiunea penala, acesta va
fi suspendat din functie pina la raminerea definitiva a hotaririi.
Daca se constata nevinovatia magistratului, suspendarea sa din functie
inceteaza. Magistratul va fi repus in toate drepturile avute anterior,
platindu-i-se drepturile banesti de care a fost lipsit.
In cazurile prevazute la alin. 1 lit. d) si e), calitatea de magistrat
inceteaza, de drept, pe data raminerii definitive a hotaririi prin care s-a
dispus indepartarea din magistratura sau condamnarea.
Art. 77
In cazul in care magistratul cere eliberarea din functie prin demisie,
ministrul justitiei sau, dupa caz, procurorul general poate stabili un termen
de cel mult 30 de zile la care demisia sa devina efectiva, daca prezenta
magistratului la post este necesara.
Art. 78
Avansarea sau transferarea magistratilor se poate face numai cu
consimtamintul acestora.
Magistratii care indeplinesc conditiile pentru a fi avansati, dar care nu
doresc sa schimbe functia si instanta ori parchetul, pot fi avansati pe loc.
Art. 79
In cazul in care o instanta nu poate functiona normal datorita lipsei
temporare a unor judecatori, existentei unor posturi vacante,
incompatibilitatii sau recuzarii tuturor judecatorilor, ministrul justitiei, la
propunerea presedintelui acelei instante, poate delega judecatori de la alte
instante. Judecatorul nu poate fi delegat mai mult de 2 luni intr-un an, fara
acordul sau.
In interesul serviciului, procurorii pot fi delegati de catre procurorul
general pe o durata de cel mult 2 luni intr-un an. Delegarea poate fi
prelungita peste acest termen, cu consimtamintul procurorului.
Art. 80
In cazul in care un magistrat sufera de o boala psihica, ministrul
justitiei, pe baza unui raport scris si dupa examinarea de catre o comisie
formata din 3 medici specialisti, va dispune suspendarea din functie a
magistratului. Suspendarea inceteaza, de drept, daca, in termen de o luna,
Consiliul Superior al Magistraturii nu hotaraste eliberarea din functie a
magistratului.
Daca, in cursul activitatii sale, magistratul manifesta o vadita
incapacitate profesionala, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune
eliberarea sa din functie, la sesizarea ministrului justitiei.
Impotriva hotaririlor de indepartare din magistratura, luate in cazurile
prevazute de alin. 1 si 2, magistratul poate face contestatie in termen de 30
de zile de la comunicare. Contestatia se judeca de Curtea Suprema de Justitie
in complet format din 7 judecatori.
Art. 81
Salarizarea magistratilor se stabileste prin lege.
Art. 82
Se interzice magistratilor sa faca parte din partide politice sau sa
desfasoare activitati publice cu caracter politic.
Art. 83
Functia de magistrat este incompatibila cu orice alta functie publica sau
privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamintul superior.
Art. 84
Magistratilor le este interzisa exercitarea, direct sau prin persoane
interpuse, a activitatilor de comert, participarea la administratia sau
conducerea unor societati comerciale sau civile. Ei nu pot fi experti sau
arbitri desemnati de parti intr-un arbitraj.
Art. 85
Magistratii pot colabora la publicatii de specialitate, cu caracter
literar, stiintific sau social, ori emisiuni audiovizuale, fiindu-le interzis
ca in studiile, articolele si interventiile lor sa se pronunte cu privire la
probleme curente de politica interna.
Art. 86
Magistratii pot sa faca parte din comisiile de studii sau de intocmire a
proiectelor de legi, regulamente, tratate sau conventii internationale, numai
cu incuviintarea ministrului justitiei.
Art. 87
Magistratii nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme
litigioase, chiar daca procesele respective sint pe rolul altor instante decit
cele la care isi exercita functia, si nici sa-si exprime public parerea asupra
unor procese aflate in curs de desfasurare.
Magistratii au dreptul sa pledeze cauzele lor personale, ale parintilor,
sotilor si copiilor lor, precum si ale persoanelor puse sub tutela sau curatela
lor.
Art. 88
Numirea magistratilor in diverse comisii sau comitete prevazute de lege se
face de ministrul justitiei, in afara cazului in care legea prevede un alt mod
de numire.
Art. 89
Magistratii sint obligati sa respecte programul de lucru, sa rezolve
lucrarile in termenele stabilite, sa pastreze secretul deliberarii si sa
indeplineasca toate indatoririle ce le revin potrivit legilor si
regulamentelor.
La sedintele de judecata, magistratii sint obligati sa aiba tinuta
vestimentara corespunzatoare instantei unde functioneaza.
Tinuta vestimentara a magistratilor se stabileste prin hotarire a
Guvernului si se asigura gratuit.
Art. 90
Magistratii sint datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura
sa compromita demnitatea lor in functie si in societate.
Art. 91
Magistratii sint obligati sa efectueze periodic, conform programarii
aprobate de ministrul justitiei, stagii de pregatire sau, dupa caz, de
perfectionare profesionala.
Art. 92
Magistratii sint liberi sa formeze asociatii profesionale sau alte
organizatii avind ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea
pregatirii profesionale si protejarea statutului lor. De asemenea, magistratii
pot adera la asociatii profesionale locale, nationale si internationale si pot
participa la reuniunile acestora.
TITLUL VII
Raspunderea disciplinara a magistratilor
Art. 93
Magistratii raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de
serviciu, precum si pentru comportarile care dauneaza interesului serviciului
sau prestigiului justitiei.
Art. 94
Sint abateri disciplinare:
a) intirzierea sistematica in efectuarea lucrarilor;
b) absentele nemotivate de la serviciu;
c) interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri privind
satisfacerea intereselor lor sau ale membrilor familiei, in afara cadrului
legal, precum si imixtiunea in activitatea altui magistrat;
d) atitudinile ireverentioase in timpul exercitarii atributiilor de
serviciu;
e) nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor
care au acest caracter;
f) activitatile publice cu caracter politic;
g) manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale;
h) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire ce le revine potrivit
legilor si regulamentelor sau incalcarea altor obligatii decurgind din prezenta
lege;
i) neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor;
j) incalcarea altor prevederi ale legii, referitoare la incompatibilitati
si interdictii privind pe magistrati.
Art. 95
Sanctiunile disciplinare ce se pot aplica magistratilor in raport cu
gravitatea abaterilor sint:
a) observatie;
b) mustrare;
c) diminuarea salariului cu pina la 15% pe o perioada de 1 - 3 luni;
d) suspendarea dreptului de avansare pe o perioada de 1 - 3 ani;
e) suspendarea din functie pe timp de maximum 6 luni;
f) inlaturarea din magistratura.
In timpul suspendarii din functie, magistratului nu i se plateste salariul.
Aceasta perioada nu se ia in calculul drepturilor la pensie si al vechimii in
functia de magistrat.
Dispozitiile alin. 2 sint aplicabile si in cazul prevazut la art. 76 alin.
2.
Art. 96
Actiunea disciplinara, in cazul abaterilor savirsite de un judecator, cu
exceptia judecatorilor si a magistratilor-asistenti de la Curtea Suprema de
Justitie, se exercita de catre ministrul justitiei, iar in cazul abaterilor
savirsite de procurori, actiunea se exercita de ministrul justitiei sau
procurorul general.
Actiunea disciplinara se exercita in termen de cel mult 30 de zile de la
data inregistrarii actului de constatare, dar nu mai tirziu de un an de la data
savirsirii abaterii disciplinare.
Art. 97
In vederea exercitarii actiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea
cercetarii prealabile, care se dispune de titularul acestei actiuni.
Cercetarea prealabila se efectueaza de judecatori sau de persoane asimilate
acestora din Ministerul Justitiei, avind cel putin acelasi grad ierarhic cu
judecatorul cercetat.
Pentru procurori, cercetarea prealabila se efectueaza de
procurorii-inspectori din Parchetul General de pe linga Curtea Suprema de
Justitie.
In cadrul cercetarii prealabile se vor stabili faptele si urmarile
acestora, imprejurarile in care au fost savirsite, existenta sau inexistenta
vinovatiei, cit si orice date concludente. Ascultarea celui in cauza si
verificarea apararilor magistratului cercetat sint obligatorii. Refuzul
magistratului cercetat de a face declaratii sau de a se prezenta la cercetari
se constata prin proces-verbal si nu impiedica finalizarea cercetarii.
Magistratul cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetarii si sa
solicite probe in aparare.
Art. 98
In cazul abaterilor savirsite de judecatori, ministrul justitiei, dupa
primirea rezultatului cercetarilor prealabile, poate sesiza Consiliul Superior
al Magistraturii.
Dezbaterile Consiliului Superior al Magistraturii nu sint publice.
Citarea partilor este obligatorie.
Consiliul Superior al Magistraturii se pronunta prin hotarire motivata,
care se comunica partilor.
Art. 99
Comisia de disciplina a Ministerului Public este formata din 5 procurori
din Parchetul General de pe linga Curtea Suprema de Justitie, alesi, pe 4 ani,
de membrii acestui parchet. Comisia este prezidata de procurorul cel mai mare
in grad, iar la grade egale, de procurorul cu cea mai mare vechime in grad.
In conditiile prevazute de alin. 1, vor fi alesi 3 membri supleanti ai
comisiei de disciplina, care inlocuiesc pe titulari in cazul in care acestia
sint impiedicati sa participe la lucrarile comisiei.
Prevederile art. 98 alin. 2 - 4 se aplica in mod corespunzator.
Secretariatul comisiei va fi asigurat de un procuror, desemnat de
procurorul general.
Art. 100
In fata Consiliului Superior al Magistraturii sau a comisiei de disciplina
a Ministerului Public, magistratul poate fi asistat de un alt magistrat.
Art. 101
Impotriva sanctiunilor aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii sau
de comisia de disciplina a Ministerului Public, magistratul in cauza, ministrul
justitiei sau, dupa caz, procurorul general poate face contestatie, in termen
de 30 de zile de la comunicarea hotaririi.
Contestatia se depune la comisia disciplinara care a dat hotarirea si se
judeca de Curtea Suprema de Justitie, in complet de 7 judecatori. Hotarirea
prin care se solutioneaza contestatia este definitiva.
Art. 102
Ministrul justitiei sau, dupa caz, procurorul general dispune masurile
corespunzatoare pentru executarea hotaririlor privind aplicarea sanctiunilor
disciplinare prevazute in prezentul titlu.
Art. 103
In toate cazurile in care inceteaza calitatea de magistrat, cu exceptia
stagiarilor, hotarirea sau actul care determina incetarea acestei calitati se
va comunica Presedintelui Romaniei de catre Consiliul Superior al Magistraturii
in vederea emiterii decretului de eliberare din functie.
TITLUL VIII
Personalul auxiliar, administrativ si de serviciu
Art. 104
La judecatorii, tribunale si curti de apel, precum si la toate parchetele
functioneaza personal auxiliar, administrativ si de serviciu.
Activitatea personalului prevazut la alin. 1 este supusa controlului
ierarhic.
Art. 105
Toate instantele si parchetele vor avea cite o grefa, o registratura, o
arhiva si o biblioteca.
Tribunalele si parchetele de pe linga acestea vor avea si cite un serviciu
administrativ, cuprinzind si un birou de contabilitate, pentru activitatea
proprie, precum si pentru activitatea judecatoriilor si parchetelor din
circumscriptia lor. In localitatile resedinta de judet in care functioneaza
curti de apel, serviciul administrativ al tribunalelor va deservi si activitatea
acestor curti.
Curtile de apel si Parchetul General de pe linga Curtea Suprema de Justitie
vor avea, in afara de serviciul prevazut la alin. 2, si un serviciu de
documentare.
Art. 106
Grefa, registratura si arhiva vor efectua operatiuni privind primirea,
inregistrarea si expedierea corespondentei, indosarierea actelor, pastrarea
registrelor, precum si orice alte lucrari cu caracter auxiliar, necesare bunei
desfasurari a activitatii instantelor si parchetelor.
Art. 107
Serviciul administrativ va avea in grija gospodarirea localurilor si
asigurarea conditiilor materiale pentru desfasurarea activitatii instantelor si
parchetelor, precum si gestiunea bunurilor, iar biroul de contabilitate va
efectua operatiunile financiar-contabile.
Art. 108
Serviciul de documentare va tine evidenta legislatiei, a jurisprudentei,
precum si gestiunea bibliotecii.
Art. 109
Grefierii care participa la sedintele de judecata sau la efectuarea actelor
de urmarire penala vor face toate consemnarile despre desfasurarea acestora si
vor indeplini orice alte insarcinari din dispozitia si sub controlul
presedintelui completului de judecata ori al procurorului.
La sedintele de judecata grefierii sint obligati sa aiba tinuta
corespunzatoare instantei unde functioneaza. Dispozitiile art. 89 alin. 3 se
aplica in mod corespunzator.
Art. 110
Pe linga tribunale si judecatorii vor functiona executori judecatoresti,
care vor efectua executarea silita a dispozitiilor cu caracter civil din
titlurile executorii si vor indeplini orice alte atributii date prin lege.
Art. 111
Presedintii instantelor pe linga care functioneaza executori judecatoresti
au drept de indrumare si control asupra acestora.
Art. 112
Personalul prevazut in titlul de fata se numeste de catre presedintele
curtii de apel ori, dupa caz, de prim-procurorul parchetului de pe linga curtea
de apel in a carei circumscriptie urmeaza sa functioneze, cu exceptia
executorilor judecatoresti, care se numesc de ministrul justitiei.
Personalul auxiliar, administrativ si de serviciu de la Parchetul General
de pe linga Curtea Suprema de Justitie se numeste de catre procurorul general.
Art. 113
Organizarea si functionarea compartimentelor auxiliare ale instantelor si
parchetelor, atributiile si raspunderea disciplinara ale personalului acestor
compartimente se stabilesc prin regulament, aprobat de ministrul justitiei.
Art. 114
Instantele judecatoresti si parchetele dispun de politia pusa in serviciul
lor de Ministerul de Interne, in mod gratuit. Necesarul de personal de politie
va fi stabilit de Guvern, la propunerea ministrului justitiei si a ministrului
de interne.
Politistii pusi in serviciul instantelor judecatoresti si al parchetelor
sint subordonati presedintilor sau prim-procurorilor acestora. Numarul
politistilor necesari pentru fiecare instanta este stabilit de ministrul
justitiei.
Paza sediilor instantelor judecatoresti si ale parchetelor se asigura de
trupele de jandarmi in mod gratuit.
TITLUL IX
Vacanta judecatoreasca
Art. 115
Pentru toate instantele judecatoresti, vacanta judecatoreasca anuala este
de 2 luni si are loc in perioada 1 iulie - 31 august a fiecarui an
calendaristic.
Art. 116
Concediile anuale de odihna cuvenite, potrivit legii, personalului
instantelor se efectueaza in perioada vacantei judecatoresti.
Pentru motive temeinice, presedintele instantei poate aproba efectuarea
concediului de odihna in alta perioada decit cea a vacantei judecatoresti.
Art. 117
In perioada vacantei judecatoresti, activitatea de judecata a instantelor
va continua:
- in materie penala, pentru cauzele cu arestati;
- in alte materii, pentru cauzele privind obligatiile de intretinere de
orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanta presedintiala, precum si
in alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de
catre instanta.
Art. 118
Presedintele instantei si, la instantele unde sint sectii, impreuna cu
presedintii acestora, vor desemna judecatorii care vor constitui completele de
judecata in perioada vacantei judecatoresti.
Pentru judecatorii, tribunale si curti de apel, modul de desemnare a
judecatorilor in completele prevazute la alin. 1, precum si de asigurare a
conducerii instantelor si a sectiilor acestora pe timpul vacantei judecatoresti
se stabileste prin regulament, aprobat de ministrul justitiei.
Art. 119
Regulamentul, elaborat potrivit art. 118 alin. 2, va stabili si obligatiile
ce revin conducatorilor de parchete pentru a asigura indeplinirea
corespunzatoare a atributiilor procurorilor in cauzele prevazute la art. 117.
TITLUL X
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 120
Numarul total al magistratilor de la judecatorii, tribunale, curti de apel
si de la toate parchetele, precum si al personalului auxiliar, administrativ si
de serviciu necesar functionarii acestora se aproba prin hotarire a Guvernului,
la propunerea ministrului justitiei.
Personalul necesar pentru fiecare instanta si parchet, corespunzator
volumului de activitate, se stabileste de catre ministrul justitiei.
Art. 121
Cheltuielile necesare pentru buna functionare a judecatoriilor,
tribunalelor, curtilor de apel si a parchetelor de pe linga toate instantele
sint finantate de la bugetul de stat, precum si din veniturile realizate de
Ministerul Justitiei din timbrul judiciar.
Art. 122
Membrii comisiei pentru examenul de capacitate prevazut la art. 62 au
dreptul, pe durata participarii in comisie, si la o indemnizatie egala cu
salariul functiei pe care o indeplinesc la institutia care i-a desemnat.
Art. 123
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizatie
egala cu indemnizatia de conducere prevazuta pentru functia de director din
Ministerul Justitiei.
Art. 124
Prezenta lege intra in vigoare pe data publicarii in Monitorul Oficial al
Romaniei.
Dispozitiile privind compunerea si functionarea instantelor judecatoresti
si a parchetelor, admiterea in magistratura si raspunderea disciplinara a
magistratilor se vor pune in aplicare la data de 1 iulie 1993.
Primul Consiliu Superior al Magistraturii va fi ales in termen de 6 luni de
la intrarea in vigoare a legii si va functiona pina la constituirea curtilor de
apel si a parchetelor de pe linga acestea.
In locul magistratilor prevazuti la lit. c) si d) din art. 72 vor fi alesi
6 judecatori de la tribunalele judetene si 2 procurori de la Procuratura
municipiului Bucuresti.
Art. 125
Guvernul Romaniei va introduce in proiectul bugetului de stat pe anul 1993
fondurile necesare functionarii sistemului judiciar prevazut in prezenta lege.
In termen de 9 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul Romaniei va
aproba statele de personal si statele de functii pentru instantele judecatoresti
si pentru parchete, corespunzator noii organizari a sistemului judiciar.
In termen de 6 luni de la publicarea legii, Guvernul, consiliile judetene
si consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispozitia
Ministerului Justitiei si a Ministerului Public localurile si dotarile necesare
functionarii instantelor judecatoresti si parchetelor organizate potrivit
prezentei legi.
Art. 126
Guvernul va inainta Parlamentului, pina la 1 decembrie 1992, proiecte de
lege pentru modificarea Codului de procedura civila, a Codului de procedura
penala si a altor legi, corespunzator cerintelor introducerii noului sistem
judiciar.
In termenul prevazut la art. 124, Ministerul Justitiei va asigura
selectionarea si perfectionarea personalului potrivit noilor structuri si
atributii ale puterii judecatoresti.
Art. 127
Personalul transferat in interesul serviciului in functii cu niveluri de
salarizare mai mici, ca urmare a aplicarii prevederilor prezentei legi, are
dreptul, timp de 3 luni de la data transferarii in asemenea functii, la
salariul tarifar avut si, dupa caz, la indemnizatia de conducere.
Dispozitiile alin. 1 se aplica in mod corespunzator si personalului ramas
disponibil ca urmare a aplicarii prevederilor prezentei legi.
Ministerul Justitiei va angaja, prin transfer in interesul serviciului, in
aparatul central si unitatile exterioare, personalul din Procuratura Romaniei,
in conditiile art. 126 alin. 2.
Magistratii in functie, care nu intrunesc conditiile de vechime prevazute
in prezenta lege, precum si cei licentiati in drept economic-administrativ vor
putea fi mentinuti in aceleasi functii, daca isi indeplinesc in mod
corespunzator sarcinile ce le revin.
Vechimea minima necesara pentru ocuparea functiilor de magistrat la
tribunale, la curti de apel si la parchete poate fi redusa de ministrul
justitiei cu pina la o treime, pentru magistratii care au rezultate deosebite
in pregatirea si activitatea profesionala.
Art. 128
La judecatorii, tribunale si curti de apel, precum si la parchete vor putea
fi numiti, in functii de judecator sau procuror, si fosti magistrati
pensionari, care nu depasesc virsta de 65 ani.
Magistratii incadrati in conditiile prevazute la alin. 1 beneficiaza de
salariul integral, corespunzator functiei, de sporul de vechime in munca,
precum si de drepturile de pensie. La incetarea activitatii, aceste persoane au
dreptul la recalcularea pensiei in functie de vechimea dobindita si de
salariile realizate dupa reincadrare.
Art. 129
Judecatorii sint inamovibili pe data numirii lor de Presedintele Romaniei.
Numirea judecatorilor la tribunale si judecatorii se va face in termen de 2
ani de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei.
Art. 130
De la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei si
pina la dobindirea inamovibilitatii in conditiile prezentei legi, numirea,
transferarea, avansarea, suspendarea si eliberarea din functie a judecatorilor
sint in competenta ministrului justitiei.
Pina la numirea procurorilor in conditiile prezentei legi, numirea,
transferarea, avansarea, suspendarea si eliberarea din functie a acestora sint
in competenta procurorului general al Romaniei.
Art. 131
Pe data aplicarii prezentei legi, in conditiile art. 124 si art. 130, se
abroga dispozitiile contrare din Legea nr. 58/1968 pentru organizarea
judecatoreasca si din Legea nr. 60/1968 pentru organizarea si functionarea
Procuraturii, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat si Camera Deputatilor in sedinta
comuna din 9 iulie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si art.
76 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATUI
academician ALEXANDRU BIRLADEANU
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
IONEL ROMAN
ANEXA 1
JUDECATORIILE, PARCHETELE SI LOCALITATILE
DE RESEDINTA ALE ACESTORA
------------------------------------------------------------
Judetul Judecatoria Localitatea de
resedinta
------------------------------------------------------------
Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
Cimpeni orasul Cimpeni
Aiud orasul Aiud
Blaj orasul Blaj
Sebes orasul Sebes
Arad Arad municipiul Arad
Ineu orasul Ineu
Lipova orasul Lipova
Gurahont comuna Gurahont
Chisineu-Cris orasul Chisineu-Cris
Arges Pitesti municipiul Pitesti
Cimpulung orasul Cimpulung
Curtea de Arges orasul Curtea de Arges
Costesti orasul Costesti
Bacau Bacau municipiul Bacau
Onesti municipiul Onesti
Moinesti orasul Moinesti
Parincea comuna Parincea
Buhusi orasul Buhusi
Bihor Oradea municipiul Oradea
Beius orasul Beius
Marghita orasul Marghita
Alesd orasul Alesd
Bistrita-Nasaud Bistrita municipiul Bistrita
Nasaud orasul Nasaud
Beclean orasul Beclean
Botosani Botosani municipiul Botosani
Dorohoi orasul Dorohoi
Saveni orasul Saveni
Darabani orasul Darabani
Brasov Brasov municipiul Brasov
Fagaras municipiul Fagaras
Rupea orasul Rupea
Zarnesti orasul Zarnesti
Braila Braila municipiul Braila
Faurei orasul Faurei
Insuratei orasul Insuratei
Buzau Buzau municipiul Buzau
Rimnicu-Sarat orasul Rimnicu-Sarat
Patirlagele comuna Patirlagele
Pogoanele orasul Pogoanele
Caras-Severin Resita municipiul Resita
Caransebes orasul Caransebes
Oravita orasul Oravita
Moldova Noua orasul Moldova Noua
Bozovici comuna Bozovici
Calarasi Calarasi municipiul Calarasi
Oltenita orasul Oltenita
Lehliu-Gara orasul Lehliu-Gara
Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca
Turda municipiul Turda
Dej municipiul Dej
Huedin orasul Huedin
Gherla orasul Gherla
Constanta Constanta municipiul Constanta
Medgidia orasul Medgidia
Hirsova orasul Hirsova
Baneasa comuna Baneasa
Mangalia orasul Mangalia
Covasna Sfintu Gheorghe municipiul
Sfintu Gheorghe
Tirgu Secuiesc orasul Tirgu Secuiesc
Intorsura Buzaului orasul
Intorsura Buzaului
Dimbovita Tirgoviste municipiul Tirgoviste
Gaesti orasul Gaesti
Pucioasa orasul Pucioasa
Racari comuna Racari
Moreni orasul Moreni
Dolj Craiova municipiul Craiova
Bailesti orasul Bailesti
Filiasi orasul Filiasi
Segarcea orasul Segarcea
Calafat orasul Calafat
Galati Galati municipiul Galati
Tecuci municipiul Tecuci
Tirgu Bujor orasul Tirgu Bujor
Beresti orasul Beresti
Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
Bolintin Vale orasul Bolintin Vale
Gorj Tirgu Jiu municipiul Tirgu Jiu
Tirgu Carbunesti orasul
Tirgu Carbunesti
Novaci orasul Novaci
Motru orasul Motru
Harghita Miercurea-Ciuc municipiul
Miercurea-Ciuc
Odorheiu Secuiesc municipiul
Odorheiu Secuiesc
Toplita orasul Toplita
Gheorgheni orasul Gheorgheni
Hunedoara Deva municipiul Deva
Hunedoara municipiul Hunedoara
Petrosani municipiul Petrosani
Brad orasul Brad
Hateg orasul Hateg
Orastie orasul Orastie
Ialomita Slobozia municipiul Slobozia
Urziceni orasul Urziceni
Fetesti orasul Fetesti
Iasi Iasi municipiul Iasi
Pascani orasul Pascani
Hirlau orasul Hirlau
Raducaneni comuna Raducaneni
Maramures Baia Mare municipiul Baia Mare
Sighetu Marmatiei municipiul
Sighetu Marmatiei
Viseu de Sus orasul Viseu de Sus
Tirgu Lapus orasul Tirgu Lapus
Dragomiresti comuna Dragomiresti
Mehedinti Drobeta-Turnu municipiul
Severin Drobeta-Turnu Severin
Strehaia orasul Strehaia
Orsova orasul Orsova
Vinju Mare orasul Vinju Mare
Baia de Arama orasul Baia de Arama
Mures Tirgu Mures municipiul Tirgu Mures
Sighisoara municipiul Sighisoara
Reghin orasul Reghin
Tirnaveni orasul Tirnaveni
Ludus orasul Ludus
Singeorgiu comuna Singeorgiu
de Padure de Padure
Neamt Piatra-Neamt municipiul
Piatra-Neamt
Roman municipiul Roman
Tirgu-Neamt orasul Tirgu-Neamt
Bicaz orasul Bicaz
Olt Slatina municipiul Slatina
Caracal orasul Caracal
Corabia orasul Corabia
Bals orasul Bals
Scornicesti orasul Scornicesti
Prahova Ploiesti municipiul Ploiesti
Cimpina orasul Cimpina
Valenii de Munte orasul
Valenii de Munte
Mizil orasul Mizil
Sinaia orasul Sinaia
Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
Carei orasul Carei
Negresti-Oas orasul Negresti-Oas
Salaj Zalau municipiul Zalau
Simleu Silvaniei orasul
Simleu Silvaniei
Jibou orasul Jibou
Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
Medias municipiul Medias
Agnita orasul Agnita
Avrig orasul Avrig
Saliste comuna Saliste
Suceava Suceava municipiul Suceava
Cimpulung orasul Cimpulung
Moldovenesc Moldovenesc
Radauti orasul Radauti
Falticeni orasul Falticeni
Vatra Dornei orasul Vatra Dornei
Gura Humorului orasul Gura Humorului
Teleorman Alexandria municipiul Alexandria
Rosiori de Vede orasul Rosiori de Vede
Turnu Magurele municipiul
Turnu Magurele
Videle orasul Videle
Zimnicea orasul Zimnicea
Timis Timisoara municipiul Timisoara
Lugoj municipiul Lugoj
Deta orasul Deta
Sinnicolau Mare orasul
Sinnicolau Mare
Faget comuna Faget
Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
Babadag orasul Babadag
Macin orasul Macin
Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
Birlad municipiul Birlad
Husi orasul Husi
Murgeni comuna Murgeni
Vilcea Rimnicu Vilcea municipiul
Rimnicu Vilcea
Dragasani orasul Dragasani
Horezu orasul Horezu
Brezoi orasul Brezoi
Balcesti comuna Balcesti
Vrancea Focsani municipiul Focsani
Panciu orasul Panciu
Adjud orasul Adjud
Bucuresti Judecatoria
sectorului 1 municipiul Bucuresti
Judecatoria
sectorului 2 municipiul Bucuresti
Judecatoria
sectorului 3 municipiul Bucuresti
Judecatoria
sectorului 4 municipiul Bucuresti
Judecatoria
sectorului 5 municipiul Bucuresti
Judecatoria
sectorului 6 municipiul Bucuresti
Judecatoria nr. 1
a S.A.I. municipiul Bucuresti
Judecatoria nr. 2
a S.A.I. orasul Buftea
------------------------------------------------------------
NOTA:
In raport cu numarul cauzelor inregistrate in cursul anului 1992 la
judecatoriile din municipiile resedinta de judet, ministrul justitiei poate
infiinta sedii secundare cu activitate permanenta.
ANEXA 2
CURTILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LINGA
CURTILE DE APEL, CIRCUMSCRIPTIILE ACESTORA SI
LOCALITATILE DE RESEDINTA
-----------------------------------------------------
Curtea de Apel Tribunalele Localitatea
de resedinta
-----------------------------------------------------
I. Curtea de Apel Alba municipiul
Alba Iulia Sibiu Alba Iulia
Hunedoara
II. Curtea de Apel Arges municipiul
Pitesti Vilcea Pitesti
III. Curtea de Apel Bacau municipiul
Bacau Neamt Bacau
IV. Curtea de Apel Bihor municipiul
Oradea Satu Mare Oradea
V. Curtea de Apel Suceava municipiul
Suceava Botosani Suceava
VI. Curtea de Apel Brasov municipiul
Brasov Covasna Brasov
VII. Curtea de Apel Bucuresti municipiul
Bucuresti Calarasi Bucuresti
Giurgiu
Ialomita
Teleorman
VIII. Curtea de Apel Cluj municipiul
Cluj Bistrita-Nasaud Cluj-Napoca
Maramures
Salaj
IX. Curtea de Apel Constanta municipiul
Constanta Tulcea Constanta
X. Curtea de Apel Dolj municipiul
Craiova Gorj Craiova
Mehedinti
Olt
XI. Curtea de Apel Galati municipiul
Galati Braila Galati
Vrancea
XII. Curtea de Apel Iasi municipiul
Iasi Vaslui Iasi
XIII. Curtea de Apel Mures municipiul
Tirgu Mures Harghita Tirgu Mures
XIV. Curtea de Apel Prahova municipiul
Ploiesti Buzau Ploiesti
Dimbovita
XV. Curtea de Apel Timis municipiul
Timisoara Arad Timisoara
Caras Severin