LEGE Nr. 96
din 21 aprilie 2006
privind Statutul deputatilor
si al senatorilor
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 380 din 3 mai 2006
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
CAPITOLUL I
Principii generale
ARTICOLUL 1
Mandatul reprezentativ
(1) Deputaţii şi senatorii sunt reprezentanţi aleşi
ai poporului român, prin care acesta îşi exercită suveranitatea, în condiţiile
prevăzute de Constituţie şi de legile ţării.
(2) In exercitarea mandatului deputaţii şi senatorii
sunt în serviciul poporului.
(3) Orice mandat imperativ este nul.
CAPITOLUL II
Validarea şi regimul mandatului
ARTICOLUL 2
Procedura validării
(1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul
mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia
validării alegerii şi a depunerii jurământului.
(2) Validarea mandatului de deputat sau de senator se
face în conformitate cu prevederile regulamentului fiecărei Camere.
ARTICOLUL 3
Jurământul
(1) După constituirea legală a Camerei Deputaţilor şi
a Senatului, fiecare deputat şi fiecare senator depune în faţa plenului Camerei
din care face parte, întrunită în şedinţă solemnă, jurământul de credinţă faţă
de ţară şi popor:
„Jur credinţă patriei mele România;
Jur să respect Constituţia şi legile ţării;
Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile
fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi
integritatea teritorială a României;
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare
şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;
Aşa să mă ajute Dumnezeu."
(2) Jurământul de credinţă se poate depune şi fără
formula religioasă, care se înlocuieşte cu formula:
„Jur pe onoare şi conştiinţă" şi aceasta
prefaţează jurământul.
(3) Jurământul scris se rosteşte solemn, se semnează
de fiecare deputat sau senator şi se încredinţează spre păstrare preşedintelui
Camerei.
(4) Refuzul de a depune jurământul de credinţă atrage
de drept invalidarea mandatului, de care plenul Camerei
ia act.
(5) Supleanţii de pe listele oficiale de aleşi şi care
sunt chemaţi să ocupe locurile vacante, în condiţiile legii electorale, vor
depune jurământul de credinţă după validarea mandatului, potrivit aceleiaşi
proceduri şi cu aceleaşi consecinţe juridice.
ARTICOLUL 4
Declaraţia de avere
(1) După întrunirea legală a Camerelor şi înainte de
validarea mandatului, fiecare deputat şi fiecare senator este obligat să depună
declaraţia de avere în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Declaraţia de avere se completează, se datează şi
se semnează personal şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor
sau al Senatului, care eliberează dovada de primire, pe care titularul o
prezintă Comisiei de validare a mandatelor.
(3) După validarea mandatelor, declaraţia de avere se
publică pe paginile de Internet ale Camerei Deputaţilor şi ale Senatului şi în
Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
(4) Deputaţii şi senatorii au obligaţia de a declara
averea la începutul şi la încheierea mandatului, inclusiv la încetarea acestuia
înainte de termen. Deputaţii şi senatorii care, în urma alegerilor, obţin un
nou mandat depun numai declaraţia de avere aferentă începutului de mandat, care
va fi considerată şi declaraţie de avere pentru sfârşitul mandatului anterior.
(5) Deputaţii şi senatorii au obligaţia de a
actualiza anual declaraţia de avere, în situaţia dobândirii unor bunuri de
natura celor prevăzute în anexa la Legea nr. 115/1996 pentru declararea
şi controlul averii demnitarilor,magistraţilor, a unor persoane cu
funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificările
şi completările ulterioare.
ARTICOLUL 5
Legitimaţia şi însemnul distinctiv
(1) După constituirea legală a fiecărei Camere,
deputaţilor şi senatorilor li se eliberează legitimaţia de membru al Camerei,
semnată de preşedintele acesteia.
(2) Deputaţii şi senatorii primesc un însemn
distinctiv al calităţii lor de reprezentanţi ai poporului, cu dreptul de a-l
purta pe toată durata mandatului.
(3) Modelul însemnului se stabileşte de Biroul
permanent al fiecărei Camere, iar cheltuielile pentru confecţionarea acestuia
se asigură din bugetul fiecărei Camere.
ARTICOLUL 6
Durata mandatului
Durata mandatului de deputat sau de senator este egală cu durata mandatului Camerei din care face parte, în afară de
cazurile în care mandatul încetează din alte cauze prevăzute de Constituţie şi
de prezenta lege, înainte de termen.
ARTICOLUL 7
Incetarea mandatului
(1) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou-alese sau în
caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori
de deces.
(2) Incetarea mandatului datorită incompatibilităţii
se face prin notificare scrisă, făcută de deputat sau de senator, înaintată
Biroului permanent al Camerei din care face parte şi prezentată plenului
Camerei.
(3) In cazul în care deputatul sau senatorul aflat în
stare de incompatibilitate nu notifică în scris acest lucru şi starea de
incompatibilitate continuă să existe, acesta este considerat demis de drept din
funcţia de deputat sau de senator, cu data constatării stării de
incompatibilitate, situaţie care se aduce la cunoştinţa Camerei din care face
parte. Hotărârea Camerei prin care se constată starea de incompatibilitate şi
de vacantare a locului de deputat sau, respectiv, de senator se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Deputatul sau senatorul poate demisiona prin
notificare scrisă adresată preşedintelui Camerei din care face parte.
Preşedintele, în şedinţă publică a plenului Camerei, îl întreabă pe deputat sau
pe senator dacă stăruie în demisie şi, dacă acesta răspunde afirmativ sau nu se
prezintă în şedinţa de plen pentru a răspunde, preşedintele declară locul
vacant. Hotărârea Camerei prin care s-a luat act de vacantarea locului se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Prevederile alin. (2), (3) şi (4) se aplică în
mod corespunzător şi în celelalte cazuri de încetare a mandatului
de deputat sau de senator, înainte de termen în cazul încetării mandatului
pentru pierderea drepturilor electorale.
(6) Mandatul de deputat sau de senator se prelungeşte
de drept în cazul în care mandatul Camerei din care face parte se prelungeşte
de drept în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (1) şi (4) din
Constituţie, republicată.
ARTICOLUL 8
Regimul juridic
(1) Mandatul de deputat sau de senator se supune
regimului juridic prevăzut de Constituţie şi de prezenta lege, completat cu
dispoziţiile regulamentelor Camerelor Parlamentului.
(2) Mandatul de deputat sau de senator nu poate fi
întrerupt, suspendat sau revocat.
CAPITOLUL III
Principii şi reguli de conduită parlamentară
ARTICOLUL 9
Principiul interesului naţional
Deputaţii şi senatorii au îndatorirea de a acţiona în
interesul întregii naţiuni şi al locuitorilor din circumscripţiile electorale
pe care le reprezintă.
ARTICOLUL 10
Principiul legalităţii şi al bunei-credinţe
(1) Deputaţii şi senatorii, în calitatea lor de
reprezentanţi aleşi ai poporului român, îşi îndeplinesc îndatoririle şi îşi
exercită drepturile în conformitate cu Constituţia, legile ţării şi
regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului, pe toată durata mandatului pe
care îl deţin.
(2) Deputaţilor şi senatorilor le este interzis să
îşi asume faţă de persoanele fizice sau juridice obligaţii financiare ori de
alt tip, menite să influenţeze exercitarea mandatului cu bună-credinţă,
potrivit propriei conştiinţe.
ARTICOLUL 11
Principiul transparenţei
(1) Deputaţii şi senatorii trebuie să dea dovadă de
transparenţă în activitatea parlamentară.
(2) Deputaţii şi senatorii au obligaţia menţinerii
unui dialog permanent cu cetăţenii pe problemele care îi interesează şi care
rezultă din asumarea şi exercitarea mandatului de parlamentar.
ARTICOLUL 12
Principiul fidelităţii
Deputaţii şi senatorii sunt datori să manifeste pe
durata exercitării mandatului fidelitate faţă de România şi popor şi respect
faţă de oameni.
ARTICOLUL 13
Respectarea regulamentelor
Deputaţii şi senatorii sunt obligaţi să respecte
prevederile regulamentelor, să se supună normelor de conduită civilizată, de
curtoazie şi de disciplină parlamentară şi să nu aibă atitudini sau să
folosească expresii ori cuvinte injurioase, ofensatoare sau calomnioase.
CAPITOLUL IV
Incompatibilităţi, interdicţii şi declaraţia de
interese
ARTICOLUL 14
Incompatibilităţi cu caracter general
(1) Nimeni nu poate fi
în acelaşi timp deputat şi senator.
(2) Calitatea de deputat sau de senator este
incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu
excepţia celei de membru al Guvernului.
ARTICOLUL 15
Incompatibilităţi cu funcţii din economie
(1) Calitatea de deputat sau de senator este
incompatibilă cu următoarele funcţii:
a) preşedinte, vicepreşedinte, director general,
director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la
societăţi comerciale, inclusiv la bănci ori la alte instituţii de credit, la
societăţi de asigurare şi la cele financiare, precum şi în instituţii publice;
b) preşedinte sau secretar al
adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale
prevăzute la lit. a);
c) reprezentant al statului în adunările generale ale
societăţilor comerciale prevăzute la lit. a);
d) manager sau membru al
consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor
naţionale;
e) comerciant persoană fizică;
f) membru al unui grup de interes economic, definit
conform legii.
(2) Procedura de constatare a incompatibilităţii este
cea prevăzută în prezenta lege.
ARTICOLUL 16
Alte incompatibilităţi
(1) Calitatea de deputat sau de senator este
incompatibilă cu funcţiile şi activităţile persoanelor care conform statutului
lor nu pot face parte din partide politice.
(2) Calitatea de deputat sau
de senator este incompatibilă cu calitatea de membru cu drepturi depline în
Parlamentul European.
(3) Calitatea de deputat sau de senator este
incompatibilă cu o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia
acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este
parte.
(4) Alte incompatibilităţi cu calitatea de deputat sau
de senator se pot stabili numai prin lege organică.
ARTICOLUL 17
Interdicţie publicitară
Este interzisă folosirea numelui însoţit de calitatea
de deputat sau de senator în orice acţiune publicitară privitoare la orice
societate comercială, financiară ori industrială sau altele asemenea cu scop
lucrativ.
ARTICOLUL 18
Procedura declarării incompatibilităţii
(1) Deputatul sau senatorul care la data intrării în exerciţiul mandatului şi după validare se află
în una dintre incompatibilităţile prevăzute la art. 15, 16 şi 17 sau în alte
legi speciale va informa în scris, în termen de 15 zile, Biroul permanent al
Camerei din care face parte despre această situaţie.
(2) In termen de 30 de zile de la expirarea termenului
prevăzut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta între mandatul de
deputat sau de senator şi funcţia ori funcţiile incompatibile, demisionând
potrivit opţiunii sale.
(3) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2),
dacă nu şi-a exprimat opţiunea, deputatul sau senatorul este considerat
demisionat de drept. Situaţia se aduce la cunoştinţa Camerei, care constată
demisia de drept. Hotărârea Camerei de constatare a demisiei şi declararea
locului vacant se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Orice stare de incompatibilitate survenită în
timpul exercitării mandatului de parlamentar trebuie adusă la cunoştinţa
Biroului permanent al Camerei, în scris şi în termen de
30 de zile de la data intervenirii acesteia.
(5) Procedura de declarare a stării de
incompatibilitate se desfăşoară conform prevederilor prezentei legi şi ale
regulamentului fiecărei Camere.
ARTICOLUL 19
Declaraţia de interese
Deputaţii şi senatorii au obligaţia ca în termen de 15
zile de la validare să depună la secretarul general al Camerei din care fac
parte declaraţia de interese întocmită pe propria răspundere, în conformitate
cu prevederile legale.
CAPITOLUL V
Imunitatea parlamentară
ARTICOLUL 20
Scopul imunităţii
(1) Imunitatea parlamentară este ansamblul de
dispoziţii legale care asigură deputaţilor şi senatorilor un regim juridic
derogatoriu de la dreptul comun în raporturile lor cu justiţia şi în scopul de
a le garanta independenţa.
(2) Imunitatea parlamentară este direct şi indisolubil
legată de mandatul de deputat sau de senator.
ARTICOLUL 21
Caracterele imunităţii
(1) Imunitatea parlamentară nu este susceptibilă de
suspendare sau de întrerupere şi nu se poate renunţa la aceasta. Imunitatea
parlamentară este imperativă şi de ordine publică.
(2) Imunitatea parlamentară poate fi ridicată numai
de către Camera din care deputatul sau senatorul face parte, în conformitate cu
prevederile art. 72 din Constituţie, republicată, şi potrivit procedurii
prevăzute de regulamentul fiecărei Camere.
(3) Imunitatea parlamentară începe odată cu validarea
mandatului de deputat sau de senator şi încetează la data încheierii
mandatului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege.
ARTICOLUL 22
Imunitatea pentru opinii politice
Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere
juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea
mandatului.
ARTICOLUL 23
Regimul în procesul penal
(1) Deputaţii şi senatorii
pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură
cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar
nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi ori arestaţi fără încuviinţarea Camerei din
care fac parte şi numai după ascultarea lor.
(2) Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot
face numai de către Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Competenţa de judecată aparţine Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) In caz de infracţiune
flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei.
Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra
reţinerii şi percheziţiei. In cazul în care Camera constată că nu există temei
pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri, cu votul secret
al majorităţii membrilor Camerei. Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută
de îndată de către ministrul justiţiei.
(4) Dacă Parlamentul nu este în sesiune, Camera
căreia îi aparţine deputatul sau senatorul în cauză va fi convocată de urgenţă
de către preşedintele acesteia. Biroul permanent al Camerei este competent a
lua de urgenţă măsura provizorie a revocării reţinerii, pe care o va supune
plenului de îndată la întrunirea Camerei.
(5) Deputaţii şi senatorii pot fi chemaţi în faţa
parchetului şi a instanţei de judecată în calitate de martor. In cazul în care
se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informaţii de care au luat
cunoştinţă în exercitarea mandatului parlamentar, care
au caracter clasificat, mărturia se va depune în
condiţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu
modificările ulterioare, şi cu prealabila aprobare a Biroului permanent al
Camerei respective.
ARTICOLUL 24
Procedura în caz de reţinere, arestare sau
percheziţie
(1) Cererea de
reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează
preşedintelui Camerei din care face parte de către ministrul justiţiei.
(2) Preşedintele Camerei din care face parte
deputatul sau senatorul aduce de îndată cererea la cunoştinţa Biroului
permanent, după care o trimite Comisiei juridice respective, care va întocmi un
raport în termen de 3 zile. Hotărârea Comisiei juridice se adoptă prin votul
secret al majorităţii membrilor săi.
(3) Cererea ministrului justiţiei, însoţită de
raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere şi adoptare plenului
Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la
depunerea raportului.
(4) Camera hotărăşte asupra
cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi. Hotărârea Camerei se
comunică de îndată ministrului justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, în termen
de 3 zile. Data comunicării către ministrul justiţiei este data intrării în
vigoare a hotărârii.
(5) In condiţiile în care Parlamentul se găseşte în
vacanţă, preşedintele Camerei ia măsurile necesare respectării termenelor
prevăzute în prezentul articol.
ARTICOLUL 25
Caracterul hotărârilor Camerelor
Hotărârile Camerei Deputaţilor
şi ale Senatului, ca şi cele ale birourilor permanente respective, adoptate în
materie de imunitate parlamentară, sunt definitive şi executorii, obligatorii
faţă de orice autoritate publică, şi se execută întocmai şi de îndată.
Ministrul justiţiei răspunde de executarea acestor hotărâri.
ARTICOLUL 26
Protecţia autorităţii
(1) Pe durata exercitării mandatului de parlamentar
deputaţii şi senatorii sunt purtători ai autorităţii publice de stat.
(2) Orice faptă prin care se aduce atingere onoarei
ori reputaţiei unui deputat sau senator, ca şi ameninţarea ori actele de
violenţă săvârşite împotriva acestuia, în legătură cu exercitarea mandatului,
se pedepsesc conform dispoziţiilor Codului penal privind infracţiunile contra
autorităţii.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi în cazurile
în care faptele sunt săvârşite împotriva soţiei sau copiilor deputatului ori
senatorului în scopul de a exercita presiuni sau de a influenţa deciziile acestuia
în exercitarea mandatului.
(4) Protecţia juridică penală
prevăzută la alin. (2) şi (3) se aplică şi după încetarea mandatului dacă
faptele sunt comise în legătură cu exercitarea acestuia.
ARTICOLUL 27
Regimul mobilizării sau concentrării
Pe durata exercitării mandatului de parlamentar
deputaţii şi senatorii nu pot fi concentraţi sau mobilizaţi.
CAPITOLUL VI
Obligaţiile deputaţilor şi senatorilor
ARTICOLUL 28
Izvorul obligaţiilor
Indatoririle fundamentale şi obligaţiile principale ale
deputaţilor şi senatorilor sunt cele care decurg din Constituţie, lege, din
prezentul statut şi din regulamente.
ARTICOLUL 29
Participarea la şedinţă
(1) Participarea la lucrările Camerei din care fac
parte reprezintă pentru deputaţi şi senatori o obligaţie legală, morală şi
regulamentară.
(2) Se consideră absent
motivat deputatul sau senatorul care:
a) este membru al Guvernului;
b) a primit de la Camera din care face parte sau de la
Parlament o însărcinare care îl reţine în afara lucrărilor Parlamentului;
c) este în concediu medical;
d) are aprobată motivarea
absenţei conform regulamentelor Camerelor, pentru rezolvarea unor probleme
personale sau a celor ce rezultă din exercitarea mandatului.
(3) Numele deputaţilor şi senatorilor absenţi
nemotivat de la lucrările fiecărei Camere, precum şi din comisiile permanente
vor fi publicate pe paginile de Internet ale acestora, lunar, potrivit
procedurii stabilite de regulamentul fiecărei Camere.
ARTICOLUL 30
Sancţionarea pentru absenţele nemotivate
(1) Deputatul sau senatorul care lipseşte de la 5
şedinţe ale Camerei sau de la 3 şedinţe ale comisiei permanente din care face
parte, în aceeaşi sesiune, fără a avea concediu sau peste concediul aprobat,
este obligat să justifice în scris absenţele.
(2) Deputatul sau senatorul care nu se conformează
prevederilor alin. (1) pierde drepturile la indemnizaţie, la diurnă şi la
celelalte drepturi băneşti, corespunzător perioadei în care a lipsit.
(3) Regulamentele Camerelor stabilesc procedurile de
urmat pentru executarea prevederilor alin. (1) şi (2), inclusiv acordarea
concediilor cu plata drepturilor băneşti,care nu pot fi mai mari de 8 zile pe
durata unei sesiuni şi care se aprobă de preşedintele Camerei pentru cele de
până la 4 zile şi de Biroul permanent al Camerei pentru cele de peste 4 zile.
CAPITOLUL VII
Drepturile deputaţilor şi senatorilor în exercitarea
mandatului
ARTICOLUL 31
Sfera şi semnificaţia
(1) Drepturile şi libertăţile ce decurg din mandatul
de deputat sau de senator sunt specifice acestei demnităţi publice şi se
fundamentează pe drepturile şi libertăţile generale ale cetăţeanului,
completate cu ceea ce implică în mod special exercitarea mandatului.
(2) Drepturile, libertăţile, ca şi obligaţiile
deputatului sau senatorului sunt politice şi patrimoniale; prin exercitarea
acestora se realizează conţinutul politic al mandatului, precum şi strategia
măsurilor de protecţie a mandatului şi a titularului acestuia.
ARTICOLUL 32
Dreptul de a fi ales în structuri parlamentare
Un deputat sau un senator are dreptul să fie ales, în
condiţiile regulamentului, ca membru al Biroului permanent al Camerei
respective, ca membru sau în conducerea unei comisii permanente, al unei comisii
speciale ori al unei comisii de anchetă.
ARTICOLUL 33
Dreptul de a alege organele de conducere
(1) Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se
stabilesc prin regulamentul propriu. Resursele financiare ale fiecărei Camere
sunt prevăzute în bugetul propriu pe care şi-l adoptă fiecare Cameră.
(2) Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent, în
condiţiile prevăzute de Constituţie şi de regulamente. Pierderea sprijinului
politic atrage încetarea de drept a statutului de membru al Biroului permanent
sau de titular al oricărei funcţii obţinute prin susţinere politică.
(3) Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente
şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale, în condiţiile
prevăzute de regulamente. Camerele îşi pot constitui comisii comune. Condiţiile
de constituire, obiectivele activităţii şi procedurile de lucru ale comisiilor
de orice fel se stabilesc în regulamentul fiecărei Camere şi în regulamentul
şedinţelor comune ale Camerelor sau ad-hoc pentru comisiile speciale ori de anchetă.
ARTICOLUL 34
Dreptul de asociere în grup parlamentar
Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri
parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.
ARTICOLUL 35
Drepturile politice specifice
Principalele drepturi politice ale deputaţilor şi
senatorilor, precum şi obligaţiile corelative acestora sunt următoarele:
a) dreptul la iniţiativă legislativă;
b) dreptul de a iniţia şi de a susţine moţiuni simple
sau de cenzură;
c) dreptul de a iniţia şi de a susţine hotărâri ale
Camerei, în orice problemă de competenţa acesteia;
d) dreptul de a face declaraţii politice, de a pune
întrebări, de a face interpelări şi alte asemenea intervenţii;
e) dreptul de a cere întrunirea în sesiune
extraordinară a Camerei sau a structurilor de lucru ale acesteia;
f) dreptul de a sesiza Curtea Constituţională,
potrivit art. 146 lit. a)-c) din Constituţie, republicată;
g) dreptul de a cere suspendarea din funcţie sau
punerea sub acuzare a Preşedintelui României, în condiţiile art. 95 şi 96 din
Constituţie, republicată;
h) dreptul de a cere punerea sub urmărire penală a
membrilor Guvernului, în condiţiile art. 109 din Constituţie, republicată;
i) dreptul de control parlamentar sub toate formele de
exercitare a acestuia, în reglementarea prevăzută de lege şi de regulamentele
parlamentare;
j) dreptul la cuvânt, libertatea de exprimare şi dreptul de vot.
ARTICOLUL 36
Modalităţi de exercitare
(1) Drepturile pot fi exercitate individual, prin
grupurile parlamentare sau prin numărul de parlamentari stabilit de
Constituţie, potrivit naturii lor juridice.
(2) Drepturile şi libertăţile se exercită în limitele
conţinutului legal al mandatului de parlamentar şi numai în formele şi cu
procedura prevăzute în regulamentul fiecărei Camere şi în Regulamentul şedinţelor
comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
(3) Deputaţii şi senatorii pot exercita funcţii sau
activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice ori al creaţiei
intelectuale, precum şi în alte domenii stabilite de lege.
CAPITOLUL VIII
Exercitarea mandatului în circumscripţia electorală
ARTICOLUL 37
In activitatea din
circumscripţiile electorale deputaţii şi senatorii au drepturile şi îndeplinesc
obligaţiile pe care le implică exercitarea legală a mandatului de parlamentar,
adaptate în mod corespunzător naturii şi formelor specifice ale acestei
activităţi din teritoriu.
ARTICOLUL 38
Birourile parlamentare ale deputaţilor şi
senatorilor
(1) In scopul exercitării mandatului în
circumscripţiile electorale, deputaţii şi senatorii primesc lunar o sumă
forfetară din bugetul Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului,
echivalentă cu o indemnizaţie şi jumătate brută a deputatului, respectiv a
senatorului.
(2) In limitele sumei prevăzute la alin. (1),
deputaţii şi senatorii pot organiza, separat sau prin asociere, birouri
parlamentare, ca regulă, în circumscripţiile electorale în care au fost aleşi.
(3) Deputaţii care reprezintă organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot organiza birouri
parlamentare şi în alte circumscripţii electorale decât cele în care au fost
aleşi. Ceilalţi parlamentari pot organiza, în limita sumei prevăzute la alin.
(1), astfel de birouri parlamentare, la solicitarea partidelor politice pe
lista cărora au candidat, cu aprobarea Biroului permanent al Camerei
Deputaţilor sau, după caz, al Senatului.
(4) In cazul în care spaţiile
necesare birourilor parlamentare nu pot fi asigurate de către autorităţile
administraţiei locale, acestea se pot închiria de la alte persoane juridice sau
fizice.
(5) Chiria aferentă spaţiilor, cheltuielile de
întreţinere, drepturile băneşti ale persoanelor angajate la birourile
parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor şi alte cheltuieli aferente
exercitării mandatului se asigură din sumele forfetare alocate deputaţilor şi
senatorilor.
(6) Angajarea personalului birourilor parlamentare ale
deputaţilor şi senatorilor se face prin încheierea
unui contract de muncă pe durată determinată sau a unui contract civil. In
cazul angajării pe baza unui contract de muncă pe durată determinată,
încadrarea salariaţilor se face prin ordin al secretarului general al Camerei
Deputaţilor sau al Senatului, după caz, la propunerea deputaţilor sau a
senatorilor în cauză, iar în cazul contractului civil, acesta se încheie între
deputaţii sau senatorii în cauză şi persoana fizică.
(7) Modul de utilizare şi justificare a sumei
forfetare se stabileşte prin hotărâre a birourilor permanente reunite ale celor
două Camere, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(8) Deputaţii şi senatorii pot primi cetăţeni în
audienţă şi în alte circumscripţii electorale decât cele în care au fost aleşi,
în birourile parlamentare existente, la solicitarea titularilor acestora, sau
în alte spaţii publice corespunzătoare.
ARTICOLUL 39
Obligaţiile autorităţilor locale
(1) Autorităţile publice locale şi prefecturile sunt
obligate să sprijine organizarea şi funcţionarea birourilor parlamentare ale
deputaţilor şi senatorilor, prin asigurarea de spaţii pentru sedii, procurarea
mobilierului necesar, inclusiv prin împrumut de folosinţă sau închiriere.
(2) Serviciile descentralizate
şi deconcentrate ale ministerelor şi ale autorităţilor centrale de reglementare
sunt obligate să sprijine prin mijloacele specifice ale activităţii lor
organizarea şi funcţionarea legală a birourilor parlamentare ale deputaţilor şi
senatorilor, precum şi activitatea acestora.
ARTICOLUL 40
Diurna de deplasare şi cheltuielile de cazare
(1) Deputaţii şi senatorii prezenţi la lucrările
Parlamentului, care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti, primesc o diurnă
de deplasare, pe zi, de 2% din indemnizaţia lunară prevăzută pentru deputat sau
senator.
(2) Deputaţilor şi senatorilor care nu au domiciliul
în municipiul Bucureşti li se asigură pe durata mandatului cazare gratuită sau,
la alegere, în cazul în care nu beneficiază de cazare gratuită, li se acordă,
pe noapte, pe bază de declaraţie pe propria răspundere dată în condiţiile
legii, 70% din tariful minim practicat de unităţile hoteliere şi care este
achitat unui deputat sau senator.
(3) De aceleaşi diurnă şi drepturi de decontare a
cazării la unităţi hoteliere, în alte spaţii de cazare autorizate, sau pe bază
de declaraţie conform alin. (2), a 70% din tariful minim aplicat de unităţile
hoteliere şi care este achitat unui deputat sau senator în municipiul Bucureşti
beneficiază deputaţii şi senatorii care:
a) efectuează deplasări în ţară din însărcinarea
preşedintelui Camerei Deputaţilor sau al Senatului, a birourilor permanente ale
celor două Camere, a birourilor comisiilor permanente sau a liderilor
grupurilor parlamentare;
b) nu domiciliază în
circumscripţiile electorale în care au fost aleşi, pe timpul deplasării în
aceste circumscripţii, în vederea îndeplinirii activităţilor legate de
desfăşurarea mandatului;
c) se deplasează în circumscripţiile electorale în
care au fost aleşi, în altă localitate decât cea de domiciliu, în vederea
îndeplinirii activităţilor legate de desfăşurarea mandatului;
d) deputaţii care reprezintă organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care se deplasează în alte
localităţi din ţară, în afara celei de domiciliu, pentru activităţile legate de
exercitarea mandatului.
(4) Deputaţii şi senatorii care se deplasează în
timpul vacanţelor parlamentare în cadrul circumscripţiilor electorale în care
au fost aleşi, în altă circumscripţie sau la Bucureşti pentru îndeplinirea unor
sarcini legate de exercitarea mandatului beneficiază de diurna de deplasare şi
cazare conform alin. (1) şi (2), în limita numărului de zile stabilit de Biroul
permanent al Camerei Deputaţilor, respectiv de Biroul permanent al Senatului.
CAPITOLUL IX
Alte drepturi patrimoniale ale parlamentarilor
ARTICOLUL 41
Dreptul la indemnizaţie
(1) Deputaţii şi senatorii primesc, pe durata
exercitării mandatului de parlamentar, o indemnizaţie lunară, stabilită prin
lege.
(2) Indemnizaţia se primeşte
de fiecare parlamentar de la data intrării în exerciţiul mandatului, sub
condiţia validării, şi până la data încetării mandatului.
(3) Indemnizaţia lunară are regimul juridic prevăzut
de lege pentru salariu, cu reducerile şi majorările prevăzute de lege şi de
regulamentele celor două Camere.
(4) Indemnizaţiile lunare sunt impozabile în
condiţiile legii. Acestea vor fi actualizate, în aceleaşi procente, odată cu indexările
salariale acordate personalului din sistemul bugetar, sau prin alte prevederi legale.
(5) Indemnizaţia lunară a deputaţilor şi senatorilor
se cumulează cu pensia sau cu alte venituri şi se supune impozitului pe venit,
conform legii.
(6) După expirarea mandatului, deputaţii şi senatorii
care nu au mai fost aleşi şi nici nu beneficiază de pensie sau de altă sursă de
venit beneficiază în continuare, pe o perioadă de cel mult 3 luni, de o
indemnizaţie tranzitorie din partea Camerei respective.
ARTICOLUL 42
Deputaţii şi senatorii membri ai Guvernului
(1) Deputaţii şi senatorii pot fi numiţi membri ai
Guvernului şi pot fi revocaţi din aceste funcţii în conformitate cu prevederile
Constituţiei şi ale legilor în vigoare.
(2) Deputaţilor şi senatorilor care deţin funcţia de
membru al Guvernului, în perioada exercitării acesteia, li se aplică, în
privinţa salarizării, dispoziţiile Legii nr. 154/1998 privind sistemul de
stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru
persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Deputaţii şi senatorii, membri ai Guvernului,
beneficiază de drepturile cuvenite exercitării mandatului de parlamentar, cu
excepţia drepturilor pentru decontul de teritoriu şi a diurnei de şedinţă.
ARTICOLUL 43
Dreptul la cheltuieli de protocol
(1) Fondul preşedintelui Camerei Deputaţilor şi
Fondul preşedintelui Senatului se aprobă anual, prin bugetul fiecărei Camere.
(2) Pentru primirea delegaţiilor străine şi a
invitaţilor din ţară sau din străinătate se constituie Fondul de protocol,
aprobat anual prin bugetul fiecărei Camere. Baremele de cheltuieli pentru
acţiunile de protocol se aprobă de birourile permanente ale Camerei Deputaţilor
şi Senatului.
ARTICOLUL 44
Dreptul la transport gratuit
(1) Deputaţii şi senatorii beneficiază, pe perioada
mandatului, de transport intern gratuit pe liniile aeriene interne, auto,
fluviale şi pe calea ferată, cu orice categorie de trenuri de călători, la
clasa I. Biletele de călătorie
se vor elibera pe baza legitimaţiei de deputat sau de senator.
(2) Deputaţii şi senatorii beneficiază, pe perioada
mandatului, de autoturism pentru deplasări în circumscripţia electorală,
necesar activităţilor legate de exercitarea mandatului.
(3) Deputaţii şi senatorii care folosesc autoturismul
proprietate personală pentru a se deplasa săptămânal din localitatea unde
domiciliază la Bucureşti şi înapoi, cei care au domiciliul în Bucureşti şi se
deplasează, cel mult o dată pe săptămână, în circumscripţia electorală în care
au fost aleşi şi înapoi, precum şi cei care efectuează deplasări în ţară, ca
urmare a sarcinilor trasate de către preşedintele Camerei Deptaţilor şi,
respectiv, al Senatului, de birourile permanente ale celor două Camere, de
comisiile permanente sau de către liderii grupurilor parlamentare, pentru
activităţi legate de exercitarea mandatului, vor primi contravaloarea a 9,5
litri de combustibil la 100 km parcurşi.
(4) De drepturile prevăzute la alin. (3) beneficiază
şi deputaţii şi senatorii care se deplasează din localitatea de domiciliu în
localitatea cea mai apropiată de unde se asigură transportul la Bucureşti şi
înapoi.
(5) La sfârşitul mandatului, deputaţii şi senatorii
care nu au mai fost aleşi mai au dreptul de decontare a 6 călătorii, cu
mijloacele prevăzute la alin. (1) sau cu autoturismul proprietate personală în
condiţiile prevăzute la alin. (3), pentru efectuarea formalităţilor de
lichidare, într-o perioadă de maximum 30 de zile.
ARTICOLUL 45
Dreptul la rambursarea cheltuielilor
Cheltuielile efectuate de deputaţi şi de senatori
pentru taxe de poştă şi telecomunicaţii interne, efectuate în exercitarea
mandatului, se decontează până la limita valorică stabilită de Biroul permanent
al Camerei, în funcţie de prevederea bugetară.
ARTICOLUL 46
Dreptul la vechime în muncă
(1) Perioada de exercitare a
mandatului de parlamentar constituie vechime în muncă şi în specialitate, cu
toate drepturile prevăzute de lege.
(2) Pe durata exercitării mandatului de deputat sau
de senator, contractul de muncă sau raportul de serviciu al titularului se
suspendă şi este supus regulilor prevăzute de Codul muncii şi de Statutul
funcţionarilor publici, după caz.
ARTICOLUL 47
Dreptul la asistenţă medicală
Deputaţii şi senatorii beneficiază de medicamente,
asistenţă medicală şi de concedii de boală potrivit reglementării din sistemul
public şi reglementărilor speciale în domeniu.
ARTICOLUL 48
Dreptul la paşaport diplomatic
Deputaţii şi senatorii au dreptul la paşaport
diplomatic.
CAPITOLUL X
Regimul pensionării parlamentarilor
ARTICOLUL 49
Categorii de pensii
(1) Deputaţii şi senatorii, la împlinirea condiţiilor
de pensionare prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii
şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările
ulterioare, respectiv stagiul de cotizare şi vârsta de pensionare, beneficiază
de pensie în cuantum prevăzut de art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004
privind statutul magistraţilor, republicată, cu modificările ulterioare, dacă
au deţinut cel puţin trei mandate de parlamentar.
(2) De pensie beneficiază şi
deputaţii şi senatorii care au deţinut două sau un mandat de parlamentar, caz
în care cuantumul pensiei, calculată conform alin. (1), se diminuează cu 20%
şi, respectiv, 40%.
(3) Pentru mandate incomplete, pensiile prevăzute la
alin. (2) se diminuează sau se majorează în mod proporţional.
(4) La îndeplinirea condiţiilor de pensionare,
respectiv stagiul de cotizare şi vârsta de pensionare, deputaţii şi senatorii
vor opta pentru pensia calculată conform alin. (1) -(3) din prezentul articol
sau pentru pensia calculată în condiţiile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi
completările ulterioare, sau ale altor legi speciale din cadrul sistemului
public.
(5) Prevederile alin. (1) -(4) se aplică în mod
corespunzător deputaţilor şi senatorilor al căror mandat s-a derulat şi a
expirat în perioada 1990-2004.
(6) Deputaţii şi senatorii nu pot beneficia din
sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale decât de o
singură pensie.
(7) Pensiile stabilite conform prevederilor de mai sus se impozitează în condiţiile legii.
ARTICOLUL 50
(1) Partea din pensie stabilită potrivit art. 49,
care depăşeşte nivelul pensiei rezultate conform Legii nr. 19/2000, cu
modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat.
(2) In condiţiile în care
indemnizaţiile deputaţilor şi senatorilor aflaţi în îndeplinirea mandatului se
modifică, pensiile deputaţilor şi senatorilor se actualizează corespunzător în
termen de maximum 6 luni.
ARTICOLUL 51
Regimul juridic prevăzut la art. 49 şi 50 se aplică de
Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
CAPITOLUL XI
Regimul disciplinei parlamentare
ARTICOLUL 52
Sfera abaterilor disciplinare
Constituie abateri disciplinare parlamentare
următoarele fapte săvârşite de deputaţi sau de senatori şi dacă, potrivit
legii, nu constituie infracţiuni:
a) încălcarea dispoziţiilor privind îndatoririle
deputaţilor şi ale senatorilor prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege;
b) nerespectarea prevederilor regulamentului Camerei din care fac parte şi a Regulamentului şedinţelor comune ale
Camerei Deputaţilor şi Senatului;
c) exercitarea abuzivă a mandatului de senator sau de
deputat;
d) comportamentul injurios sau calomniator la adresa
unui parlamentar ori a altui demnitar în şedinţele de
plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la
exercitarea mandatului de parlamentar.
ARTICOLUL 53
Sfera sancţiunilor disciplinare
(1) Sancţiunile disciplinare parlamentare pentru
abaterile disciplinare prevăzute la art. 52 sunt următoarele:
a) atenţionarea;
b) chemarea la ordine;
c) retragerea cuvântului;
d) îndepărtarea din sală pe durata şedinţei;
e) avertismentul;
f) interzicerea de a participa la lucrările Camerei
din care face parte, pe o perioadă de cel mult 30 de
zile calendaristice.
(2) In cazul aplicării sancţiunii prevăzute la alin.
(1) lit. f), deputatul sau senatorul în cauză nu beneficiază de drepturile
băneşti şi materiale ce s-ar cuveni pe durata interzicerii participării la
lucrările Camerei respective.
ARTICOLUL 54
Aplicarea sancţiunilor
(1) Sancţiunile prevăzute la art. 53 alin. (1) lit.
a), b) şi c) se aplică de către preşedintele de şedinţă.
(2) Sancţiunile prevăzute la art. 53 alin. (1) lit.
d) se aplică la solicitarea preşedintelui de şedinţă sau a unui grup
parlamentar de către plenul Camerei prin votul majorităţii celor prezenţi.
(3) Abaterile care implică aplicarea sancţiunilor
prevăzute la art. 53 alin. (1) lit. e) şi f) se constată de către Comisia
juridică a Camerei Deputaţilor sau a Senatului, la sesizarea unui grup
parlamentar ori la sesizarea personală a unui deputat sau senator. Sesizarea se
adresează preşedintelui Camerei respective în termen de cel mult o lună de la
data săvârşirii faptei.
(4) Comisia juridică soluţionează sesizarea în termen
de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea ei. Hotărârea Comisiei se adoptă cu
votul majorităţii membrilor săi, în şedinţă secretă.
(5) Raportul Comisiei se înaintează de îndată,
împreună cu dosarul cauzei, Biroului permanent al Camerei
respective.
(6) Biroul permanent al Camerei respective
soluţionează cauza în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea raportului. Hotărârea
Biroului permanent al Camerei se prezintă în şedinţă publică a Camerei
respective.
ARTICOLUL 55
Contestaţia
(1) Impotriva hotărârii Biroului permanent al
Camerei, care vizează aplicarea sancţiunilor prevăzute de art. 54 alin. (6), se
poate face contestaţie în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării.
(2) Contestaţia se soluţionează de către plenul
Camerei în termen de 15 zile lucrătoare de la înregistrarea acesteia, cu votul
majorităţii membrilor prezenţi ai Camerei, în şedinţă secretă.
(3) Hotărârea plenului Camerei este definitivă şi
executorie şi se aduce la cunoştinţă publică în şedinţa de plen.
CAPITOLUL XII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ARTICOLUL 56
Modificarea regulamentelor
(1) Regulamentul Camerei Deputaţilor, Regulamentul
Senatului şi Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi
Senatului se vor modifica şi se vor completa în mod corespunzător cu
dispoziţiile prezentei legi şi în conformitate cu deciziile Curţii
Constituţionale pronunţate asupra prevederilor din aceste regulamente şi se vor
adapta în mod corespunzător.
(2) Camerele vor urmări ca reglementările instituite
prin regulamentele proprii să fie concordate şi corelate pe structuri,
competenţe, proceduri şi activităţi.
ARTICOLUL 57
Activitatea Grupului Român al Uniunii
Interparlamentare
(1) Toţi deputaţii şi senatorii, în calitate de
membri ai Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI), plătesc o
cotizaţie individuală lunară la bugetul Grupului. Cuantumul acestei cotizaţii
se stabileşte, se aprobă şi se modifică, după caz, prin hotărâre a birourilor
permanente ale celor două Camere, la propunerea Comitetului
director al GRUI.
(2) Modul de utilizare a fondului GRUI, rezultat din
cotizaţiile individuale ale membrilor săi, se aprobă de birourile permanente
ale celor două Camere, la propunerea Comitetului director şi în conformitate cu
normele metodologice de utilizare a fondului, prevăzute în Statutul GRUI.
ARTICOLUL 58
Modificarea bugetelor
Camera Deputaţilor şi Senatul vor introduce în
structura bugetară modificările ce decurg prin aplicarea prevederilor prezentei
legi.
ARTICOLUL 59
Intrarea în vigoare
Prezenta lege intră în vigoare în conformitate cu art.
78 din Constituţie, republicată, la 3 zile de la publicarea ei în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
ARTICOLUL 60
Aplicarea legii
(1) Comisia comună specială a Camerei Deputaţilor şi
Senatului pentru Statutul deputaţilor şi senatorilor devine comisie permanentă
însărcinată cu interpretarea unitară şi aplicarea corectă a prevederilor legii,
cu precădere a principiilor şi regulilor de conduită parlamentară şi cu
rezolvarea oricăror probleme legate de aplicarea ei.
(2) Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi
Senatului pentru Statutul deputaţilor şi senatorilor prezintă anual, în şedinţa
comună a celor două Camere, un raport privind aplicarea prezentului statut.
ARTICOLUL 61
Modificări şi abrogări
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se
modifică în mod corespunzător art. 61 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind
finanţele publice, cu modificările ulterioare.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se
abrogă art. 1 alin. (1) şi (2), art. 16, 17, 18, art. 21 alin. (31)-(8), art. 22, 23, art. 24 alin.
(1), art. 25, 26, 27, 28 şi art. 37 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 53/1991
privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale deputaţilor şi senatorilor,
precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 23 din 31 ianuarie 1996, cu modificările şi
completările ulterioare, art. 82 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele
măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a
funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea
corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte
dispoziţii contrare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, în condiţiile art. 147 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 65
alin. (2) lit. j) şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României,
republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU