ORDIN Nr. 1226
din 15 aprilie 2009
pentru aprobarea
Regulamentului de organizare si functionare a Directiei de Investigare a
Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism
ACT EMIS DE:
MINISTERUL JUSTITIEI SI LIBERTATILOR CETATENESTI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 367 din 1 iunie 2009
Văzând avizul favorabil emis de Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 490 din 12 mai 2009,
având în vedere dispoziţiile Legii nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
83/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei şi
Libertăţilor Cetăţeneşti, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi
funcţionare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului
ordin îşi încetează aplicabilitatea dispoziţiile privind organizarea, structura
şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor,
aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 529/C/2007, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 5 martie 2007.
Art. 3. - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism va duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti,
Alina Mihaela Bica,
secretar de stat
ANEXA
REGULAMENT
de organizare si funcţionare a Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism
TITLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor
de Criminalitate Organizată şi Terorism este organizată ca structură cu
personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi este specializată în combaterea infracţiunilor de
criminalitate organizată şi terorism, potrivit legii.
(2) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism are sediul în municipiul Bucureşti şi îşi
exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României, prin procurori specializaţi
în combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism.
TITLUL II
Organizarea si funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism
Art. 2. - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură cu personalitate juridică, a
fost înfiinţată, prin reorganizarea Secţiei de combatere a criminalităţii
organizate şi antidrog, la data de 17 noiembrie 2004, prin Legea nr. 508/2004
privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public
a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism, cu modificările şi completările ulterioare, ca structură specializată
în combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, fiind
condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, prin intermediul procurorului şef al acestei direcţii.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Direcţia de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi
celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public, conform legii.
Art. 3. - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism este independentă în raport cu instanţele
judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu
celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii
şi pentru asigurarea respectării acesteia.
Art. 4. - (1) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor
de Criminalitate Organizată si Terorism are o structură centrală şi o structură
teritorială.
(2) La nivel central, Direcţia de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este organizată în
servicii, birouri şi compartimente de activitate, conduse de procurori şefi,
astfel:
a) Serviciul de prevenire şi combatere a criminalităţii
organizate:
- Biroul de combatere a traficului de persoane şi
migranţi;
- Biroul de combatere a infracţiunilor de fals de
monedă, alte valori şi contrafaceri;
- Biroul de combatere a infracţiunilor de violenţă;
b) Serviciul de prevenire şi combatere a traficului
ilicit de droguri:
- Biroul de combatere a traficului intern de droguri,
precursori şi culturi;
- Biroul de combatere a traficului transfrontalier de
droguri;
c) Serviciul de prevenire şi combatere a criminalităţii
economico-financiare:
- Biroul de combatere a criminalităţii economico-financiare
şi a spălării banilor;
- Biroul de combatere a infracţiunilor vamale şi a
celor contra pieţei de capital;
d) Serviciul de prevenire şi combatere a
criminalităţii informatice:
- Biroul de combatere a infracţiunilor informatice;
- Biroul de combatere a infracţiunilor cu cărţi de
credit şi alte mijloace de plată electronică;
- Biroul de combatere a infracţiunilor din domeniul
proprietăţii intelectuale şi industriale;
e) Serviciul de prevenire şi combatere a
infracţiunilor de terorism şi a celor contra siguranţei statului:
- Biroul de investigare a infracţiunilor de terorism
şi a finanţării terorismului;
- Biroul de combatere a infracţiunilor contra
siguranţei statului;
f) Serviciul judiciar;
g) Biroul de cooperare, reprezentare şi asistenţă
judiciară internaţională;
h) Biroul de informare şi relaţii publice;
i) Biroul de resurse umane, studii şi
perfecţionare profesională;
j) Biroul de informaţii clasificate;
k) Centrul de aplicaţii operaţionale al procurorilor;
l) Compartimentul specialişti;
m) Departamentul economico-financiar şi administrativ:
- Serviciul financiar, salarizare, contabilitate,
buget, control financiar preventiv şi angajamente bugetare:
- Compartiment financiar, salarizare şi contabilitate;
- Compartiment buget, control financiar-preventiv şi
angajamente bugetare;
- Serviciul investiţii, achiziţii publice şi
administrativ:
- Compartiment investiţii;
- Compartiment administrativ, întreţinere şi auto;
n) Compartimentul de audit public intern.
Art. 5. - (1) Serviciile şi birourile sunt conduse de
procurori şefi.
(2) Departamentul economico-financiar şi administrativ
este condus de un manager economic, care are calitatea de funcţionar public.
Art. 6. - La nivel teritorial funcţionează următoarele
servicii şi birouri teritoriale:
a) Serviciul teritorial Alba Iulia:
- Biroul teritorial Hunedoara;
- Biroul teritorial Sibiu;
b) Serviciul teritorial Bacău:
- Biroul teritorial Neamţ;
c) Serviciul teritorial Braşov:
- Biroul teritorial Covasna;
d) Serviciul teritorial Bucureşti:
- Biroul teritorial Giurgiu;
- Biroul teritorial Teleorman;
- Biroul teritorial Călăraşi;
- Biroul teritorial Ialomiţa;
e) Serviciul teritorial Cluj:
- Biroul teritorial Maramureş;
- Biroul teritorial Bistriţa-Năsăud;
- Biroul teritorial Sălaj;
f) Serviciul teritorial Constanţa:
- Biroul teritorial Tulcea;
g) Serviciul teritorial Craiova:
- Biroul teritorial Gorj;
- Biroul teritorial Mehedinţi;
- Biroul teritorial Olt;
h) Serviciul teritorial Galaţi:
- Biroul teritorial Brăila;
- Biroul teritorial Vrancea;
i) Serviciul teritorial Iaşi:
- Biroul teritorial Vaslui;
j) Serviciul teritorial Oradea:
- Biroul teritorial Satu Mare;
k) Serviciul teritorial Piteşti:
- Biroul teritorial Vâlcea;
l) Serviciul teritorial Ploieşti:
- Biroul teritorial Dâmboviţa;
- Biroul teritorial Buzău;
m) Serviciul teritorial Suceava:
- Biroul teritorial Botoşani;
n) Serviciul teritorial Târgu Mureş:
- Biroul teritorial Harghita;
o) Serviciul teritorial Timişoara:
- Biroul teritorial Arad;
- Biroul teritorial Caraş-Severin.
TITLUL III
Conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism
Art. 7. - (1) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor
de Criminalitate Organizată şi Terorism este condusă de un procuror şef,
asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un procuror şef adjunct,
asimilat adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta
Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) In activitatea sa, procurorul şef al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este
ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al
Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism reprezintă această
direcţie în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane
juridice ori fizice, din ţară sau din străinătate.
(4) In exercitarea atribuţiilor ce îi revin,
procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism emite ordine cu caracter intern.
(5) Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este ordonator secundar
de credite.
CAPITOLUL I
Atribuţiile procurorului şef direcţie
Art. 8. - Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îndeplineşte următoarele
atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de
activitatea tuturor categoriilor de personal din cadrul direcţiei, luând sau,
după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie
şi Justiţie măsurile care se impun;
b) repartizează, după criterii obiective şi potrivit
specializării, procurorilor din subordine spre soluţionare dosarele penale,
plângerile şi celelalte lucrări înregistrate în cadrul structurii centrale,
potrivit legii;
c) dispune preluarea, în condiţiile legii, pentru
efectuarea urmăririi penale, a cauzelor de competenţa serviciilor şi birourilor
teritoriale ale Direcţiei;
d) analizează anual activitatea în domeniu a
procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism şi întocmeşte un raport pe care îl
prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, în vederea luării măsurilor care se impun pentru
îmbunătăţirea activităţii;
e) analizează legalitatea soluţiilor procurorului de
netrimitere în judecată, în cauzele cu învinuiţi sau inculpaţi arestaţi
preventiv, şi ia măsuri pentru înlăturarea deficienţelor şi eficientizarea
activităţii;
f) organizează în cadrul structurii centrale, prin
ordin, servicii, birouri şi compartimente conduse de procurori şefi, în
circumscripţia teritorială a parchetelor de pe lângă curţile de apel
înfiinţează, prin ordin, servicii teritoriale conduse de procurori şefi şi
poate înfiinţa sau desfiinţa birouri teritoriale, în circumscripţia teritorială
a parchetelor de pe lângă tribunale;
g) stabileşte numărul specialiştilor, personalului
auxiliar de specialitate şi al personalului economic şi administrativ, încadrat
în serviciile, birourile şi compartimentele înfiinţate la nivelul structurii
centrale ori în serviciile şi birourile teritoriale, în funcţie de volumul şi
complexitatea activităţii, în limita numărului total de posturi;
h) numeşte prin ordin, cu avizul miniştrilor de resort,
specialişti cu înaltă calificare în domeniul prelucrării şi valorificării
informaţiilor, în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic şi în
alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate în
activitatea de urmărire penală;
i) recomandă procurorului general al Parchetului de pe
lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie delegarea procurorilor la Direcţia de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
j) încadrează personalul auxiliar de specialitate şi
personalul economic şi administrativ din cadrul Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
k) stabileşte prin ordin structura şi atribuţiile
Centrului de aplicaţii operaţionale al procurorilor, organizează, coordonează
şi răspunde de activitatea acestuia;
l) acordă salarii de merit şi alte sporuri la salariu
pentru procurori, specialişti, personalul auxiliar de specialitate, economic şi
administrativ;
m) conduce activitatea compartimentului de specialişti
din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism;
n) ia măsuri pentru respectarea programului de
activitate de către întreg personalul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor
de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru îndeplinirea la timp şi în
condiţii de calitate a lucrărilor şi pentru stabilirea unor raporturi de
serviciu care să asigure realizarea corespunzătoare a atribuţiilor;
o) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege
sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
CAPITOLUL II
Atribuţiile procurorului şef adjunct direcţie
Art. 9. - Procurorul şef adjunct al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism are
următoarele atribuţii:
a) îndeplineşte ordinele şi măsurile dispuse de
procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, coordonând şi controlând activitatea serviciilor,
birourilor şi a altor compartimente de activitate, conform repartizării dispuse
prin ordin de procurorul şef direcţie;
b) înlocuieşte de drept procurorul şef direcţie pe
perioada absenţei temporare a acestuia, exercitând atribuţiile ce îi revin în
această calitate;
c) exercită dreptul de semnătură, în numele
procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, pe baza delegării acestei prerogative de către
procurorul şef direcţie;
d) îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de
procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism.
TITLUL IV
Organizarea şi atribuţiile adunării generale a procurorilor şi ale Colegiului de conducere al
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism
Art. 10. -Adunarea generală a procurorilor este compusă
din toţi procurorii în funcţie, inclusiv procurorii delegaţi sau detaşaţi la
alte parchete. Aceasta se organizează anual sau ori de câte ori este necesar.
Art. 11. -Adunarea generală a procurorilor are
următoarele atribuţii:
a) dezbate activitatea anuală desfăşurată de Direcţia
de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
b) dezbate probleme de drept;
c) analizează proiecte de acte normative, la
solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a ministrului justiţiei
şi libertăţilor cetăţeneşti;
d) formulează puncte de vedere, la solicitarea
Consiliului Superior al Magistraturii;
e) alege şi revocă membrii Colegiului de conducere;
f) propune revocarea din funcţia de conducere a
procurorilor, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) din Legea nr.
303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege
sau de regulamente.
Art. 12. - (1) Adunarea generală a procurorilor este
convocată de procurorul şef direcţie, iar în lipsa acestuia, de procurorul şef
adjunct direcţie.
(2) Adunarea generală a procurorilor este prezidată de
procurorul şef direcţie, iar în lipsa acestuia, de procurorul şef adjunct direcţie.
(3) Adunarea generală a procurorilor este legal
constituită în prezenţa majorităţii procurorilor.
(4) Hotărârile adunării generale a procurorilor se
adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Art. 13. -In cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor
de Criminalitate Organizată şi Terorism funcţionează Colegiul de conducere,
care dezbate problemele generale de conducere ale acestei direcţii şi adoptă
hotărâri menite să asigure buna organizare şi funcţionare a acesteia.
Art. 14. - (1) Colegiul de conducere al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este
constituit din procurorul şef direcţie, adjunctul acestuia şi 5 procurori aleşi
în adunarea generală a procurorilor pe o perioadă de 3 ani.
(2) Adunarea generală pentru alegerea membrilor
Colegiului de conducere se convoacă potrivit art. 12 alin. (1).
(3) Pentru alegerea membrilor Colegiului de conducere
al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism se întocmesc liste cu toţi procurorii numiţi în această direcţie, cu
excepţia procurorului şef direcţie, a procurorului şef adjunct direcţie şi a
celor care declară, în prealabil, că nu doresc să facă parte din Colegiul de
conducere.
(4) Listele întocmite potrivit alin. (3), care
constituie buletine de vot, se înmânează procurorilor prezenţi. Membrii
Colegiului de conducere se aleg prin vot secret, direct şi personal.
(5) Fiecare procuror va primi câte un buletin de vot.
(6) Votarea se va face prin încercuirea numelui unui
număr de 5 candidaţi.
(7) Buletinele de vot se vor împături şi vor fi
introduse în urnă, în aşa fel încât să se asigure secretul votării.
(8) Buletinele de vot în care vor fi încercuite numele
unui număr de 6 sau mai mulţi candidaţi vor fi declarate nule.
(9) Sunt declaraţi aleşi membri ai Colegiului de
conducere procurorii care obţin cel puţin jumătate plus unu din numărul
voturilor valabil exprimate.
(10) Procedura de votare se repetă în cazul în care la
primul tur de scrutin nu au fost aleşi toţi membrii Colegiului de conducere.
(11) La următorul tur de scrutin va fi trecut pe liste,
în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute, un număr de procurori mai mare
cu cel puţin unu faţă de numărul locurilor rămase neocupate în Colegiul de
conducere. Dispoziţiile alin. (9) se aplică în mod corespunzător la fiecare tur
de scrutin.
(12) Pentru numărarea voturilor şi stabilirea
rezultatului votării se va constitui o comisie formată din 3 procurori, aleşi
de adunarea generală dintre cei care nu şi-au depus candidaturile.
(13) Secretariatul tehnic privind desfăşurarea
adunării generale pentru alegerea membrilor Colegiului de conducere al
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism va fi asigurat de o comisie formată dintr-un procuror şi un grefier
din cadrul Biroului de resurse umane, studii şi perfecţionare profesională.
(14) Comisia prevăzută la alin. (13) va fi desemnată
de procurorul şef direcţie. Aceasta va întocmi un proces-verbal cu operaţiunile
de votare şi rezultatul final al alegerilor, care va cuprinde:
a) numele şi prenumele membrilor comisiei;
b) data şi locul desfăşurării alegerilor;
c) numărul, numele şi prenumele procurorilor prezenţi;
d) numărul, numele şi prenumele procurorilor absenţi şi
cauzele neprezentării;
e) rezultatul votării şi semnăturile membrilor
comisiei.
Art. 15. - Colegiul de conducere al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) promovează în funcţii de conducere grefierul şef
direcţie şi grefierii şefi serviciu;
b) analizează proiectul de buget al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
c) stabileşte măsurile necesare privind îmbunătăţirea
stării disciplinare şi de perfecţionare profesională a personalului;
d) face propuneri privind acordarea salariului de
merit, precum şi în legătură cu premierea şi alte drepturi cuvenite
personalului Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism;
e) se pronunţă cu privire la orice alte probleme
importante în legătură cu exercitarea atribuţiilor ce revin Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, potrivit
legii.
Art. 16. - (1) Colegiul de conducere se întruneşte
lunar sau ori de câte ori este necesar.
(2) Colegiul de conducere este convocat de procurorul
şef direcţie.
(3) Convocarea Colegiului de conducere şi comunicarea
ordinii de zi se fac prin secretariatul acestuia, cu cel puţin o zi înainte de
data şedinţei. Secretariatul Colegiului de conducere este asigurat de
procurorul şef al Biroului de resurse umane, studii şi perfecţionare
profesională.
(4) La şedinţele Colegiului de conducere pot participa
şi consilierii procurorului şef direcţie, procurorii şefi serviciu sau alţi
procurori care nu sunt membri ai acestuia, fără drept de vot.
(5) Când Colegiul de conducere dezbate probleme
financiare sau economico-administrative, la şedinţele acestuia participă şi
managerul economic, cu vot consultativ.
(6) In funcţie de problemele supuse dezbaterii, la
şedinţele Colegiului de conducere pot fi invitate şi alte persoane încadrate în
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism, care nu au drept de vot.
(7) Şedinţele Colegiului de conducere nu sunt publice.
(8) Colegiul de conducere adoptă hotărâri cu votul
majorităţii membrilor săi.
(9) Dezbaterile şi hotărârile Colegiului de conducere
se consemnează într-un proces-verbal, încheiat de Secretariatul Colegiului de
conducere şi semnat de toţi membrii săi. Hotărârile Colegiului de conducere se
aduc la cunoştinţa celor interesaţi.
(10) Procesele-verbale încheiate potrivit alin. (9)
se păstrează într-o mapă specială de către procurorul şef al Biroului de
resurse umane, studii şi perfecţionare profesională.
TITLUL V
Atribuţiile consilierilor procurorului şef direcţie, procurorilor şefi serviciu, procurorilor şefi birou şi
ale consilierului juridic
CAPITOLUL I
Atribuţiile consilierilor procurorului şef direcţie
Art. 17. - Consilierii îl ajută pe procurorul-şef
direcţie la îndeplinirea atribuţiilor privind activitatea Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. In acest
scop, aceştia realizează următoarele sarcini:
a) asigură ducerea la îndeplinire a ordinelor şi
dispoziţiilor date de procurorul şef al Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
b) efectuează sau participă la realizarea unor studii,
evaluări, sinteze şi alte lucrări privind activitatea Direcţiei de Investigare
a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, din dispoziţia
procurorului şef direcţie;
c) examinează şi propun soluţii privind organizarea
şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism;
d) din dispoziţia procurorului şef direcţie, asistă la
primirea în audienţă de către acesta a unor persoane şi informează asupra
posibilităţilor de rezolvare, colaborând în acest scop cu celelalte
compartimente ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism;
e) examinează, din dispoziţia procurorului şef
direcţie, temeinicia şi legalitatea unor soluţii date de procurorii Direcţiei
de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi
formulează propuneri, pe care le prezintă procurorului şef direcţie;
f) examinează unele proiecte de acte normative ori note
de studiu şi fac propuneri sau observaţii asupra cuprinsului acestora;
g) participă, din dispoziţia procurorului şef
direcţie, la şedinţele comisiilor Parlamentului, cu prilejul dezbaterii unor
proiecte de acte normative, în calitate de reprezentanţi ai Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
h) examinează şi supun aprobării procurorului şef
direcţie, din dispoziţia acestuia, analizele semestriale şi anuale privind
activitatea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, întocmite de procurorii şefi ai serviciilor şi ai altor
compartimente de activitate;
i) îndeplinesc orice alte sarcini şi lucrări
repartizate de procurorul şef direcţie.
CAPITOLUL II
Atribuţiile procurorilor şefi serviciu
Art. 18. - Procurorii şefi serviciu au următoarele
atribuţii:
a) organizează, conduc, controlează şi răspund de
activitatea întregului personal din cadrul serviciului, precum şi activitatea
de ordin tehnic efectuată de specialiştii din domeniu, stabilesc atribuţiile
personalului din subordine, precum şi măsurile şi termenele de realizare a activităţilor,
luând sau, după caz, propunând conducerii Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism măsurile care se impun;
b) urmăresc şi răspund de repartizarea cauzelor, pe
criterii obiective, potrivit legii;
c) examinează temeinicia şi legalitatea măsurilor
procesuale luate şi ale soluţiilor dispuse de procurorii din cadrul serviciului
din structura centrală sau de procurorii şefi ai serviciilor teritoriale,
conform specializării;
d) verifică legalitatea şi temeinicia rechizitoriilor
întocmite de procurorii din cadrul serviciului din structura centrală şi de
procurorii şefi ai serviciilor teritoriale, conform specializării;
e) coordonează şi îndrumă activitatea procurorilor de
la serviciile teritoriale, conform specializării;
f) analizează legalitatea şi temeinicia măsurilor
preventive luate de procurori şi a propunerilor adresate instanţelor de
judecată pentru luarea unor astfel de măsuri împotriva unor învinuiţi sau
inculpaţi, în cauze în care ulterior s-au adoptat soluţii de netrimitere în
judecată;
g) efectuează periodic analiza activităţii serviciului
şi fac propuneri pentru îmbunătăţirea acesteia;
h) efectuează personal urmărirea penală în dosare
complexe de competenţa serviciului, atunci când consideră necesar şi există
dispoziţia procurorului şef direcţie;
i) pun la dispoziţie Biroului de resurse umane, studii
şi perfecţionare profesională date pentru elaborarea studiilor referitoare la
cauzele care generează criminalitatea organizată, propunând măsuri de perfecţionare
a legislaţiei în acest domeniu;
j) exercită orice alte atribuţii dispuse de conducerea
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism.
CAPITOLUL III
Atribuţiile procurorilor şefi birou
Art. 19. - Procurorii şefi birou au următoarele
atribuţii:
a) organizează, conduc, controlează şi răspund de
activitatea din cadrul biroului, luând sau propunând procurorului şef serviciu
măsurile care se impun;
b) efectuează urmărirea penală în dosare complexe
repartizate de procurorul şef serviciu sau de conducerea Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
c) examinează legalitatea şi temeinicia soluţiilor de
netrimitere în judecată;
d) urmăresc şi controlează modul de rezolvare a
lucrărilor în termen, precum şi de păstrare a secretului profesional şi
confidenţialităţii lucrărilor;
e) ţin evidenţa cauzelor aflate în lucru la procurorii
biroului şi informează procurorul şef serviciu;
f) realizează orice alte activităţi dispuse de
procurorul şef serviciu sau de conducerea Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
CAPITOLUL IV
Atribuţiile consilierului juridic
Art. 20. - Consilierul juridic asigură apărarea
drepturilor şi intereselor legitime ale Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în conformitate cu
Constituţia şi cu legile în vigoare, şi are următoarele atribuţii:
a) redactează acţiuni, întâmpinări, cereri de chemare
în garanţie, cereri de intervenţie, cereri reconvenţionale, cereri de
suspendare, contestaţii la executare, motive de apel sau de recurs, concluzii
scrise, referate, note etc;
b) propune exercitarea, dacă este cazul, a căilor de
atac legale şi ia orice alte măsuri necesare pentru apărarea intereselor
legitime ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism;
c) reprezintă interesele Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în faţa instanţelor
judecătoreşti şi a altor organe judiciare;
d) asigură asistenţă de specialitate juridică, în
vederea întocmirii actelor cu caracter juridic ale Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, şi colaborează la întocmirea
unor astfel de acte;
e) avizează, pentru legalitate, actele juridice pe
care le încheie Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism;
f) îndeplineşte orice alte sarcini şi lucrări
repartizate de procurorul şef direcţie.
TITLUL VI
Ierarhia funcţiilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată
şi Terorism şi îndatoririle principale ale personalului acesteia
Art. 21. - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism funcţionează cu următoarele categorii de
personal:
a) procurori;
b) specialişti cu înaltă calificare în domeniul
economic, financiar, bancar, vamal, informatic si în alte domenii;
c) personal auxiliar de specialitate şi conex;
d) personal economic şi administrativ.
Art. 22. - Funcţiile procurorilor, în ordine ierarhică,
sunt următoarele:
A. structura centrală:
a) procuror şef direcţie;
b) procuror şef adjunct direcţie;
c) consilier (procuror) al procurorului şef direcţie;
d) procuror şef serviciu;
e) procuror şef birou;
f) procuror;
B. structura teritorială:
a) procuror şef serviciu;
b) procuror şef birou;
c) procuror.
Art. 23. - Funcţiile personalului auxiliar de
specialitate şi conex, în ordine ierarhică, sunt următoarele:
A. structura centrală:
a) grefier şef direcţie;
b) grefier şef serviciu;
c) grefier;
d) agent procedural;
e) şofer;
B. structura teritorială:
a) grefier şef serviciu;
b) grefier;
c) şofer.
Art. 24. - Funcţiile personalului economic şi
administrativ din structura centrală, în ordine ierarhică, sunt următoarele:
a) manager economic;
b) şef serviciu;
c) şef birou;
d) consilier, auditor intern;
e) referent;
f) muncitor calificat.
Art. 25. - (1) Procurorii sunt subordonaţi procurorului
şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism.
(2) Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism exercită controlul
asupra tuturor procurorilor din subordine, direct sau prin procurori anume
desemnaţi.
(3) Procurorii au următoarele îndatoriri:
a) să asigure, prin activitatea desfăşurată,
respectarea legii şi independenţa autorităţii judecătoreşti;
b) să respecte normele codului deontologic,
prevederile legale, cele ce rezultă din ordine şi regulamente, din hotărârile
adunărilor generale şi ale Colegiului de conducere;
c) să participe la activităţile de formare profesională
continuă, conform necesităţilor de specializare;
d) să respecte programul de lucru, să aibă un comportament
decent şi civilizat în relaţiile de serviciu;
e) să dea dovadă de competenţă profesională şi să
manifeste calm, răbdare, politeţe şi imparţialitate faţă de justiţiabili,
martori, avocaţi şi alte persoane cu care intră în contact în calitate oficială;
f) să efectueze urmărirea penală în cauzele
repartizate, să participe la şedinţele de judecată şi să soluţioneze lucrările
în mod temeinic şi operativ;
g) să asigure securitatea dosarelor penale şi a
celorlalte lucrări, precum şi confidenţialitatea acestora, potrivit legii;
h) să aducă de îndată la cunoştinţa procurorului şef
direcţie orice ingerinţă în activitatea pe care o desfăşoară din partea unei
persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese, care ar putea să le
afecteze independenţa sau imparţialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu
privire la acestea;
i) să îndeplinească, în limitele funcţiei, orice alte
atribuţii stabilite, în conformitate cu legea, de conducerea Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Art. 26. - Specialiştii îşi desfăşoară activitatea sub
directa conducere, supraveghere şi controlul nemijlocit al procurorilor
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism.
Art. 27. - Personalul auxiliar de specialitate, conex
şi personalul economic şi administrativ se subordonează ierarhic procurorului
şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism.
TITLUL VII
Structura centrală a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
CAPITOLUL I
Serviciul de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate
SECŢIUNEA 1
Conducerea, structura şi atribuţiile Serviciului
de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate
Art. 28. - Serviciul de prevenire şi combatere a
criminalităţii organizate este condus de un procuror şef serviciu şi are în
structură 3 birouri, conduse de procurori-şefi.
Art. 29. - (1) Serviciul de prevenire şi combatere a
criminalităţii organizate efectuează urmărirea penală, în condiţiile prevăzute
în Codul de procedură penală, Legea nr. 508/2004, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi în alte legi speciale care prevăd
infracţiuni de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
(2) Urmărirea penală se efectuează de către procuror în
cauze privind:
a) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 678/2001
privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările şi
completările ulterioare;
b) infracţiunile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001 privind sancţionarea unor
fapte săvârşite în afara teritoriului ţării de cetăţeni români sau de persoane
fără cetăţenie domiciliate în România, aprobată cu modificări prin Legea nr.
252/2002, dacă sunt săvârşite de persoane care aparţin unor grupuri
infracţionale organizate sau unor asociaţii ori grupări constituite în scopul
săvârşirii de infracţiuni;
c) infracţiunile privind traficul de ţesuturi, celule
şi organe umane, dacă sunt săvârşite de persoane care aparţin unor grupuri
infracţionale organizate sau unor asociaţii ori grupări constituite în scopul
săvârşirii de infracţiuni;
d) infracţiunile prevăzute de art. 7 şi 8 din Legea nr.
39/2003 privind prevenirea în combaterea criminalităţii organizate atunci când
infracţiunile grave se încadrează în prevederile art. 2 lit. b) pct. 1,2, 3,4,
7, 9, 10, 12, 13 şi 19 din Legea nr. 39/2003; art. 9 şi 10 din Legea nr.
39/2003 se aplică în mod corespunzător;
e) infracţiunile prevăzute de art. 209, 211 şi 212 din
Codul penal, dacă au produs consecinţe deosebit de grave şi au fost săvârşite
în condiţiile art. 7 şi 8 din Legea nr. 39/2003;
f) infracţiunile privitoare la nerespectarea regimului
armelor şi muniţiilor, dacă sunt săvârşite în condiţiile art. 7 si 8 din Legea
nr. 39/2003;
g) infracţiunea de concurenţă neloială, dacă este
săvârşită în condiţiile art. 7 şi 8 din Legea nr. 39/2003;
h) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 656/2002 pentru
prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor
măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu
modificările şi completările ulterioare, dacă banii, bunurile şi valorile care
au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârşirea infracţiunilor date în
competenţa serviciului;
i) infracţiunea de contrabandă şi celelalte infracţiuni
prevăzute de Codul vamal, dacă sunt conexe sau indivizibile cu infracţiuni de
competenţa serviciului;
j) alte infracţiuni cu care infracţiunile de competenţa
serviciului se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate şi nu au fost
date, conform legilor speciale, în competenţa altor unităţi specializate de
parchet.
Art. 30. - Procurorii conduc, supraveghează şi
controlează nemijlocit actele de cercetare penală efectuate de ofiţerii şi
agenţii de poliţie judiciară, precum şi activităţile de ordin tehnic ale
urmăririi penale, efectuate de specialişti.
Art. 31. - In realizarea sarcinilor ce îi revin,
Serviciul de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate colaborează cu
celelalte servicii şi alte compartimente de activitate din cadrul Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu
instanţele de judecată şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi cu alte
instituţii publice.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile Biroului de combatere a traficului de
persoane şi migranţi
Art. 32. - Biroul de combatere a traficului de persoane
şi migranţi are următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind
infracţiunile prevăzute în Legea nr. 678/2001, cu modificările şi completările
ulterioare, infracţiunile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
105/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 252/2002, dacă sunt săvârşite de persoane
care aparţin unor grupuri infracţionale organizate sau unor asociaţii ori
grupări constituite în scopul săvârşirii de infracţiuni, infracţiunile privind
traficul de ţesuturi, celule şi organe umane, dacă sunt săvârşite de persoane
care aparţin unor grupuri infracţionale organizate sau unor asociaţii ori
grupări constituite în scopul săvârşirii de infracţiuni, art. 7 şi 8 din Legea
nr. 39/2003, atunci când infracţiunile grave se încadrează în prevederile art.
2 lit. b) pct. 3, 9, 12, 13 şi 19 din Legea nr. 39/2003 (art. 9 şi 10 din Legea
nr. 39/2003 se aplică în mod corespunzător), infracţiunile prevăzute în Legea
nr. 656/2002, cu modificările şi completările ulterioare, dacă banii, bunurile
şi valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârşirea
infracţiunilor date în competenţa biroului, alte infracţiuni cu care
infracţiunile de competenţa biroului se află în raporturi de conexitate ori
indivizibilitate şi nu au fost date, conform legilor speciale, în competenţa
altor unităţi specializate de parchet;
b) realizează orice alte activităţi dispuse de
conducerea serviciului sau a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile Biroului de combatere a
infracţiunilor de fals de monedă, alte valori şi contrafaceri
Art. 33. - Biroul de combatere a infracţiunilor de fals
de monedă, alte valori şi contrafaceri are următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele având ca
obiect infracţiunile prevăzute în art. 7 şi 8 din Legea nr. 39/2003, atunci
când infracţiunile au fost săvârşite în condiţiile art. 2 lit. b) pct. 7 şi 10
din Legea nr. 39/2003 (art. 9 şi 10 din Legea nr. 39/2003 se aplică în mod
corespunzător), infracţiunea prevăzută de art. 209 din Codul penal, dacă a
produs consecinţe deosebit de grave şi a fost săvârşită în condiţiile art. 7 şi
8 din Legea nr. 39/2003, infracţiunea de concurenţă neloială, dacă este
săvârşită în condiţiile art. 7 şi 8 din Legea nr. 39/2003, infracţiunile
prevăzute în Legea nr. 656/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
dacă banii, bunurile şi valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin
din săvârşirea infracţiunilor date în competenţa biroului, infracţiunea de contrabandă
şi cele prevăzute de Codul vamal, dacă sunt conexe sau indivizibile cu
infracţiunile de competenţa biroului, alte infracţiuni cu care infracţiunile de
competenţa biroului se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate şi
nu au fost date conform legilor speciale în competenţa altor unităţi
specializate de parchet;
b) realizează orice alte activităţi dispuse de
conducerea serviciului sau a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
SECŢIUNEA a 4-a
Atribuţiile Biroului de combatere a
infracţiunilor de violenţă
Art. 34. - Biroul de combatere a infracţiunilor de
violenţă are următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele având ca
obiect infracţiunile prevăzute în art. 7 şi 8 din Legea nr. 39/2003, atunci
când infracţiunile au fost săvârşite în condiţiile art. 2 lit. b) pct. 1, 2 şi
4 din Legea nr. 39/2003, în art. 9 şi 10 din Legea nr. 39/2003 se aplică în mod
corespunzător, infracţiunile prevăzute de art. 211 şi 212 din Codul penal, dacă
au produs consecinţe deosebit de grave şi au fost săvârşite în condiţiile art.
7 şi 8 din Legea nr. 39/2003, infracţiunile privitoare la nerespectarea
regimului armelor şi muniţiilor, dacă sunt săvârşite în condiţiile art. 7 şi 8
din Legea nr. 39/2003, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 656/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, dacă banii, bunurile şi valorile care
au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârşirea infracţiunilor date în
competenţa biroului, alte infracţiuni cu care infracţiunile de competenţa
biroului se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate şi nu au fost
date, conform legilor speciale, în competenţa altor unităţi specializate de
parchet;
b) realizează orice alte activităţi dispuse de
conducerea serviciului sau a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
CAPITOLUL II
Serviciul de prevenire şi combatere a traficului
ilicit de droguri
SECŢIUNEA 1
Conducerea, structura şi atribuţiile Serviciului
de prevenire şi combatere a traficului ilicit de droguri
Art. 35. - Serviciul de prevenire şi combatere a
traficului ilicit de droguri este condus de un procuror şef serviciu şi are în
structură două birouri, conduse de procurori şefi.
Art. 36. - (1) Serviciul de prevenire şi combatere a
traficului ilicit de droguri efectuează urmărirea penală, în condiţiile
prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 508/2004, cu modificările
şi completările ulterioare, precum şi în alte legi speciale, care prevăd
infracţiuni de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
(2) Urmărirea penală se efectuează de către procuror în
cauze privind:
a) infracţiunile de trafic şi consum ilicit de droguri,
prevăzute de Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului
ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în
cauze privitoare la precursori ai drogurilor, prevăzute în Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri,
precum şi în cazul celorlalte infracţiuni, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 186/2007, atunci când acestea sunt conexe sau indivizibile cu infracţiuni
date în competenţa serviciului;
b) infracţiunile prevăzute de art. 7 şi 8 din Legea nr.
39/2003;
c) infracţiunile grave prevăzute la art. 2 lit. b)
pct. 11 din Legea nr. 39/2003;
d) alte infracţiuni cu care infracţiunile de
competenţa serviciului se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate
şi nu au fost date, conform legilor speciale, în competenţa altor unităţi
specializate de parchet.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile Biroului de combatere a traficului
intern de droguri, precursori şi culturi
Art. 37. - Biroul de combatere a traficului intern de
droguri, precursori şi culturi are următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind
infracţiunile prevăzute în Legea nr. 143/2000, cu modificările şi completările
ulterioare (trafic ilicit intern de droguri), infracţiunile prevăzute de
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 186/2007, infracţiunile prevăzute de art. 7 şi 8 din Legea nr.
39/2003, atunci când infracţiunile grave se încadrează în prevederile art. 2
lit. b) pct. 11 din Legea nr. 39/2003, şi orice alte infracţiuni cu care
infracţiunile date în competenţa biroului se află în raporturi de conexitate
ori indivizibilitate şi nu au fost date, conform legilor speciale, în
competenţa altor unităţi specializate de parchet;
b) realizează orice alte activităţi dispuse de
conducerea serviciului sau a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile Biroului de combatere a traficului
transfrontalier de droguri
Art. 38. - Biroul de combatere a traficului
transfrontalier de droguri are următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind
infracţiunile prevăzute în Legea nr. 143/2000, cu modificările şi completările
ulterioare (trafic ilicit transfrontalier de droguri), infracţiunile prevăzute
de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 186/2007, infracţiunile prevăzute de art. 7 şi 8 din Legea nr.
39/2003, atunci când infracţiunile grave se încadrează în prevederile art. 2
lit. b) pct. 11 din Legea nr. 39/2003, şi orice alte infracţiuni cu care
infracţiunile date în competenţa biroului se află în raporturi de conexitate
ori indivizibilitate şi nu au fost date, conform legilor speciale, în
competenţa altor unităţi specializate de parchet;
b) realizează orice alte activităţi dispuse de
conducerea serviciului sau a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
CAPITOLUL III
Serviciul de prevenire şi combatere a criminalităţii economico-financiare
SECŢIUNEA 1
Conducerea, structura şi atribuţiile Serviciului
de prevenire şi combatere a criminalităţii economico-financiare
Art. 39. - Serviciul de prevenire şi combatere a
criminalităţii economico-financiare este condus de un procuror şef serviciu şi
are în structură două birouri, conduse de procurori şefi.
Art. 40. - (1) Serviciul de prevenire şi combatere a
criminalităţii economico-financiare efectuează urmărirea penală, în condiţiile
prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 508/2004, cu modificările
şi completările ulterioare, precum şi în alte legi speciale care prevăd
infracţiuni de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
(2) Serviciul constituie un punct de contact
disponibil permanent pentru asigurarea cooperării interinstituţionale imediate
şi permanente cu autorităţile de control de pe piaţa bancară, de capital şi a
asigurărilor, respectiv cu Serviciul de supraveghere al Băncii Naţionale a
României, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor.
(3) Urmărirea penală se efectuează de către procuror
în cauze privind:
a) infracţiunea de contrabandă şi celelalte
infracţiuni prevăzute de Codul vamal, atunci când sunt conexe sau indivizibile
cu infracţiuni date în competenţa serviciului, respectiv atunci când acestea
sunt conexe sau indivizibile cu infracţiuni economico-financiare date prin lege
în competenţa serviciului;
b) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 656/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, dacă banii, bunurile sau valorile
provin din săvârşirea unor infracţiuni date în competenţa serviciului;
c) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 297/2004
privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare;
d) infracţiunile prevăzute de art. 7 şi 8 din Legea nr.
39/2003, atunci când:
• infracţiunile grave se încadrează în prevederile art.
2 lit. b) pct. 5, 8 (nerespectarea dispoziţiilor privind operaţii de import sau
export, deturnarea de fonduri) din Legea nr. 39/2003;
• infracţiunile grave prevăzute la art. 2 lit. b) pct.
14 din Legea nr. 39/2003;
• infracţiunile grave prevăzute la art. 2 lit. b) pct.
16 din Legea nr. 39/2003, atunci când aceasta este conexă sau indivizibilă cu
infracţiuni economico-financiare date prin lege în competenţa serviciului;
• infracţiunile grave prevăzute la art. 2 lit. b) pct.
17 din Legea nr. 39/2003;
e) alte infracţiuni aflate în raporturi de conexitate
sau indivizibilitate cu alte infracţiuni de competenţa serviciului şi care nu
au fost date, conform legilor speciale, în competenţa altor unităţi
specializate de parchet;
f) infracţiunea gravă este cea prevăzută de art. 165
din Codul penal.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile Biroului de combatere a
criminalităţii economico-financiare şi a spălării banilor
Art. 41. - Biroul de combatere a criminalităţii
economico-financiare şi a spălării banilor are următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind
infracţiunile prevăzute în Legea nr. 656/2002, cu modificările şi completările
ulterioare, dacă banii, bunurile sau valorile provin din săvârşirea unor
infracţiuni date în competenţa biroului, infracţiunile prevăzute de art. 7 şi 8
din Legea nr. 39/2003, atunci când infracţiunile grave se încadrează în
prevederile art. 2 lit. b) pct. 5 şi 8 (cu excepţia infracţiunilor de divulgare
a secretului economic, concurenţă neloială şi nerespectarea dispoziţiilor
privind deşeurile, nerespectarea dispoziţiilor privind operaţii de import sau export,
deturnarea de fonduri), art. 14 şi 17 din Legea nr. 39/2003 şi orice alte
infracţiuni cu care infracţiunile date în competenţa biroului se află în
raporturi de conexitate ori indivizibilitate şi nu au fost date, conform
legilor speciale, în competenţa altor unităţi specializate de parchet;
b) realizează orice alte activităţi dispuse de
conducerea serviciului sau a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile Biroului de combatere a infracţiunilor
vamale şi a celor contrapieţei de capital
Art. 42. - Biroul de combatere a infracţiunilor vamale
şi a celor contrapieţei de capital are următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele având ca
obiect infracţiunile prevăzute în Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital,
cu modificările şi completările ulterioare, infracţiunea de contrabandă şi
celelalte infracţiuni prevăzute în Codul vamal, atunci când sunt conexe sau
indivizibile cu infracţiuni date în competenţa Serviciului de combatere a
criminalităţii economico-financiare şi orice alte infracţiuni cu care
infracţiunile de competenţa biroului se află în raporturi de conexitate ori
indivizibilitate şi nu au fost date, conform legilor speciale, în competenţa
altor unităţi specializate de parchet;
b) realizează orice alte activităţi dispuse de
procurorul şef al serviciului sau de conducerea Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
CAPITOLUL IV
Serviciul de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice
SECŢIUNEA 1
Conducerea, structura şi atribuţiile Serviciului
de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice
Art. 43. - Serviciul de prevenire şi combatere a
criminalităţii informatice este condus de un procuror şef şi are în structură 3
birouri, conduse de procurori şefi.
Art. 44. - (1) Serviciul de prevenire şi combatere a
criminalităţii informatice efectuează urmărirea penală, în condiţiile prevăzute
în Codul de procedură penală, în Legea nr. 508/2004, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi în alte legi speciale care prevăd infracţiuni de
competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism.
(2) Serviciul constituie un punct de contact disponibil
permanent pentru asigurarea cooperării internaţionale imediate şi permanente.
(3) Urmărirea penală se efectuează de către procuror în
cauze privind:
a) infracţiunile prevăzute în titlul III referitor la
criminalitatea informatică din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru
asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor
publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu
modificările şi completările ulterioare;
b) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 365/2002
privind comerţul electronic, cu modificările şi completările ulterioare, dacă
au fost săvârşite de persoane care aparţin unor grupuri infracţionale
organizate sau unor asociaţii sau grupuri constituite în scopul săvârşirii de
infracţiuni;
c) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 8/1996 privind
dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările
ulterioare, dacă au fost săvârşite de persoane care aparţin unor grupuri
infracţionale organizate sau unor asociaţii ori grupuri constituite în scopul
săvârşirii de infracţiuni;
d) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 84/1998 privind
mărcile şi indicaţiile geografice, cu modificările ulterioare, dacă au fost
săvârşite de persoane care aparţin unor grupuri infracţionale organizate sau
unor asociaţii ori grupuri constituite în scopul săvârşirii de infracţiuni;
e) infracţiunile prevăzute de art. 7 şi 8 din Legea nr.
39/2003, atunci când:
• infracţiunile grave se încadrează în prevederile art.
2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003;
• infracţiunile grave prevăzute la art. 2 lit. b) pct.
5 din Legea nr. 39/2003, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 365/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, infracţiunile prevăzute în Legea nr.
8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, infracţiunile prevăzute în
Legea nr. 84/1998, cu modificările şi completările ulterioare, dacă au fost
săvârşite în condiţiile art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 (art. 9 şi
10 din Legea nr. 39/2003 se aplică în mod corespunzător);
f) infracţiunea de contrabandă şi celelalte infracţiuni
prevăzute în Codul vamal, dacă sunt conexe sau indivizibile cu infracţiunile de
competenţa serviciului;
g) alte infracţiuni cu care infracţiunile de
competenţa serviciului se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate
şi nu au fost date, conform legilor speciale, în competenţa altor unităţi
specializate de parchet.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile Biroului de combatere a
criminalităţii informatice
Art. 45. - Biroul de combatere a criminalităţii
informatice are următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind
infracţiunile prevăzute în titlul III referitor la criminalitatea informatică
din Legea nr. 161/2003, în art. 7 şi 8 din Legea nr. 39/2003, atunci când
infracţiunile grave se încadrează în prevederile art. 2 lit. b) pct. 18 din
Legea nr. 39/2003, ori infracţiunile grave prevăzute la art. 2 lit. b) pct. 5
din Legea nr. 39/2003, dacă au fost săvârşite în condiţiile art. 2 lit. b) pct.
18 din Legea nr. 39/2003 (art. 9 şi 10 din Legea nr. 39/2003 se aplică în mod
corespunzător), alte infracţiuni cu care infracţiunile de competenţa biroului
se află în raporturi de conexitate ori indivizibilitate şi nu au fost date,
conform legilor speciale, în competenţa altor unităţi specializate de parchet;
b) realizează orice alte activităţi dispuse de
conducerea serviciului sau a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile Biroului de combatere a
infracţiunilor cu cărţi de credit şi alte mijloace de plată electronică
Art. 46. - Biroul de combatere a infracţiunilor cu
cărţi de credit şi alte mijloace de plată electronică are următoarele
atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele având ca
obiect infracţiunile prevăzute în Legea nr. 365/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, dacă au fost săvârşite de persoane care aparţin unor
grupuri infracţionale organizate sau unor asociaţii ori grupuri constituite în
scopul săvârşirii de infracţiuni, în art. 7 şi 8 din Legea nr. 39/2003, atunci
când infracţiunile referitoare la mijloacele de plată electronică au fost
săvârşite în condiţiile art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, (art. 9
şi 10 din Legea nr. 39/2003 se aplică în mod corespunzător), alte infracţiuni
cu care infracţiunile de competenţa biroului se află în raporturi de conexitate
ori indivizibilitate şi nu au fost date, conform legilor speciale, în
competenţa altor unităţi specializate de parchet;
b) realizează orice alte activităţi dispuse de
conducerea serviciului sau a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
SECŢIUNEA a 4-a
Atribuţiile Biroului de combatere a
infracţiunilor din domeniul proprietăţii intelectuale şi industriale
Art. 47. - Biroul de combatere a infracţiunilor din domeniul
proprietăţii intelectuale şi industriale are următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele având ca
obiect infracţiunile prevăzute în Legea nr. 8/1996, cu modificările şi
completările ulterioare, dacă au fost săvârşite de persoane care aparţin unor
grupuri infracţionale organizate sau unor asociaţii ori grupuri constituite în
scopul săvârşirii de infracţiuni, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 84/1998,
cu modificările şi completările ulterioare, dacă au fost săvârşite de persoane
care aparţin unor grupuri infracţionale organizate sau unor asociaţii ori
grupuri constituite în scopul săvârşirii de infracţiuni sau dacă acestea au
fost săvârşite în condiţiile art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003
(art.' 9 şi 10 din Legea nr. 39/2003 se aplică în mod corespunzător), alte
infracţiuni cu care infracţiunile de competenţa biroului se află în raporturi
de conexitate ori indivizibilitate şi nu au fost date, conform legilor
speciale, în competenţa altor unităţi specializate de parchet;
b) efectuează urmărirea penală în cauzele având ca
obiect infracţiunea de contrabandă şi celelalte infracţiuni prevăzute în Codul
vamal, dacă sunt conexe ori indivizibile cu infracţiunile de competenţa
biroului;
c) realizează orice alte activităţi dispuse de
conducerea serviciului sau a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
CAPITOLUL V
Serviciul de prevenire şi combatere a infracţiunilor
de terorism şi a celor contra siguranţei
statului
SECŢIUNEA 1
Conducerea, structura şi atribuţiile Serviciului
de prevenire şi combatere a
infracţiunilor de terorism şi a celor contra siguranţei statului
Art. 48. - Serviciul de prevenire şi combatere a
infracţiunilor de terorism şi a celor contra siguranţei statului este condus de
un procuror şef serviciu şi are în structură două birouri, conduse de procurori
şefi.
Art. 49. - Procurorii serviciului efectuează urmărirea
penală în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală, în Legea nr.
508/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte legi
speciale care prevăd infracţiuni de competenţa Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Urmărirea penală se
efectuează de procurorii serviciului în cauzele privind:
a) infracţiunile contra siguranţei statului prevăzute
în Codul penal, cu excepţia celor prevăzute de art. 165 din Codul penal;
b) infracţiunile contra siguranţei statului prevăzute
în legile speciale;
c) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 535/2004 privind
prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările ulterioare;
d) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 111/1996
privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul
activităţilor nucleare, republicată;
e) infracţiunile prevăzute în art. 7 şi 8 din Legea nr.
39/2003, atunci când infracţiunile grave se încadrează în categoriile de
infracţiuni de la pct. 6, respectiv infracţiuni referitoare la regimul
materialelor nucleare sau al altor materii radioactive - art. 2791 din
Codul penal şi referitoare la regimul materiilor explozive - art. 280 din Codul
penal;
f) infracţiunile prevăzute în art. 7 şi 8 din Legea nr.
39/2003, atunci când infracţiunea gravă este cea prevăzută la art. 2 pct. 8 din
Legea nr. 39/2003 - respectiv nerespectarea dispoziţiilor privind importul de
deşeuri şi reziduuri - art. 3022 din Codul penal şi divulgarea
secretului economic - art. 298 din Codul penal;
g) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 656/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, dacă banii, bunurile sau valorile care
au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârşirea infracţiunilor date în
competenţa serviciului;
h) infracţiunile prevăzute în art. 7 şi 8 din Legea nr.
39/2003, atunci când infracţiunea gravă este cea de la art. 2 pct. 14, reţinută
în condiţiile prevăzute la pct. 9;
i) infracţiunile de contrabandă şi celelalte
infracţiuni prevăzute în Codul vamal, dacă sunt conexe sau indivizibile cu
infracţiunile de competenţa serviciului;
j) orice alte infracţiuni aflate în raporturi de
conexitate sau indivizibilitate cu infracţiunile de competenţa serviciului şi
care nu au fost date, conform legilor speciale, în competenţa exclusivă a altor
unităţi specializate de parchet.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile Biroului de investigare a infracţiunilor
de terorism şi a finanţării terorismului
Art. 50. - Biroul de investigare a infracţiunilor de
terorism şi a finanţării terorismului efectuează urmărirea penală în cauzele
privind:
a) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 535/2004, cu
modificările ulterioare;
b) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 111/1996,
republicată;
c) infracţiunile prevăzute în art. 7 şi 8 din Legea nr.
39/2003, atunci când infracţiunile grave se încadrează în categoriile de
infracţiuni de la pct. 6 - infracţiuni referitoare la regimul materiilor
nucleare sau a altor materii radioactive - art. 2791 din Codul
penal, infracţiuni referitoare la regimul materiilor explozive - art. 280 din
Codul penal şi de la pct. 8 - nerespectarea dispoziţiilor privind importul de
deşeuri şi reziduuri - art. 3022 din Codul penal;
d) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 656/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, dacă banii, bunurile sau valorile care
formează obiectul spălării banilor provin din săvârşirea infracţiunilor date în
competenţa biroului;
e) infracţiunile prevăzute în art. 7 şi 8 din Legea nr.
39/2003, atunci când infracţiunea gravă este cea prevăzută la art. 2 pct. 14,
dacă banii, bunurile sau valorile care formează obiectul spălării banilor
provin din săvârşirea infracţiunilor date în competenţa biroului;
f) infracţiunile de contrabandă şi celelalte
infracţiuni prevăzute în Codul vamal, dacă sunt conexe sau indivizibile cu
infracţiunile de competenţa biroului;
g) orice alte infracţiuni aflate în raporturi de
conexitate sau indivizibilitate cu infracţiunile de competenţa biroului şi care
nu sunt date în competenţa exclusivă a altor unităţi specializate de parchet,
conform legilor speciale.
SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile Biroului de combatere a
infracţiunilor contra siguranţei statului
Art. 51. - Biroul de combatere a infracţiunilor contra
siguranţei statului efectuează urmărirea penală în cauzele privind:
a) infracţiunile contra siguranţei statului prevăzute
în Codul penal şi în legi speciale, cu excepţia celor prevăzute de art. 165 din
Codul penal;
b) art. 7 şi 8 din Legea nr. 39/2003, când infracţiunea
gravă este prevăzută la art. 2 lit. b) pct. 8;
c) orice alte infracţiuni aflate în raporturi de
conexitate sau indivizibilitate cu infracţiunile de competenţa biroului şi care
nu sunt date, conform legilor speciale, în competenţa exclusivă a altor unităţi
specializate de parchet.
CAPITOLUL VI
Serviciul judiciar
SECŢIUNEA 1
Conducerea, structura şi atribuţiile Serviciului
judiciar
Art. 52. - Serviciul judiciar este condus de un
procuror şef. Procurorii din cadrul serviciului îndeplinesc următoarele
atribuţii:
a) participă la judecarea cauzelor penale în care
instanţele de judecată au fost învestite prin rechizitorii emise de către
procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, precum şi la judecarea cererilor ori propunerilor
adresate instanţelor de judecată de către această direcţie;
b) analizează legalitatea şi temeinicia hotărârilor
judecătoreşti pronunţate de instanţă, în cauzele penale de competenţa Direcţiei
de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
c) exercită, în termenele legale, căile de atac
împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauzele penale de competenţa
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism;
d) iau măsuri pentru exercitarea căilor extraordinare
de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive, în cauzele penale de
competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism;
e) examinează jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti
în cauzele penale de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism şi formulează propuneri în cazurile de
aplicare neunitară a legii;
f) realizează orice alte activităţi dispuse de
conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism.
Art. 53. -In realizarea sarcinilor ce îi revin,
Serviciul judiciar colaborează cu celelalte servicii şi alte compartimente de
activitate din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism, cu instanţele de judecată şi parchetele
de pe lângă acestea, precum şi cu alte instituţii publice.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile procurorului şef serviciu
Art. 54. - Procurorul şef al Serviciului judiciar are
următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de
activitatea întregului personal din cadrul serviciului, luând sau, după caz,
propunând conducerii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism măsurile care se impun;
b) programează participarea procurorilor la judecarea
cauzelor penale, potrivit legii şi ordinelor procurorului şef al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
c) îndrumă şi sprijină pregătirea temeinică a
procurorilor pentru şedinţele de judecată, verificând modul în care procurorii
cunosc lucrările dosarelor, dispoziţiile legale şi jurisprudenţa aplicabilă în
fiecare cauză, dacă fişele de şedinţă sunt complete şi dacă s-au reţinut
aspectele care trebuie clarificate în cursul judecăţii;
d) urmăreşte modul în care procurorii participă la
cercetarea judecătorească şi la dezbateri şi ia măsuri de valorificare a
constatărilor făcute;
e) sesizează şi reţine cazurile de aplicare neunitară a
unor dispoziţii legale în practica instanţelor de judecată, informând
conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism şi acţionând potrivit legii;
f) examinează lucrările întocmite de procurorii din
subordine;
g) examinează temeinicia şi legalitatea hotărârilor
judecătoreşti rămase definitive, în vederea exercitării căilor extraordinare de
atac;
h) ţine evidenţa apelurilor şi a recursurilor penale
declarate de procurorii din cadrul serviciului şi asigură comunicarea
soluţiilor date în apel sau recurs, cu observaţii critice privind deficienţele
constatate în activitatea acestora;
i) participă la judecarea cauzelor penale importante,
când consideră necesar sau din dispoziţia conducerii direcţiei;
j) întocmeşte semestrial analiza activităţii judiciare
în cauzele penale;
k) exercită acţiuni de control tematic la serviciile
teritoriale, din dispoziţia procurorului şef direcţie;
l) rezolvă sesizările, reclamaţiile şi plângerile în
legătură cu activitatea judiciară penală, repartizate de conducerea Direcţiei
de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
m) repartizează, pe baza unor criterii obiective, spre
soluţionare, dosarele, plângerile şi celelalte lucrări înregistrate în cadrul
serviciului şi verifică soluţionarea în termen a acestora;
n) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de
conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism.
CAPITOLUL VII
Birouri din cadrul Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism
SECŢIUNEA 1
Biroul de cooperare, reprezentare şi asistenţă
judiciară internaţională
Art. 55. - Biroul de cooperare, reprezentare şi
asistenţă judiciară internaţională are următoarele atribuţii:
a) exercită atribuţiile procurorului prevăzute de Legea
nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, cu
modificările şi completările ulterioare, în cauzele de competenţa Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
b) întocmeşte şi supune spre aprobare programele de
cooperare dintre Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism şi instituţiile de profil din străinătate ori
organismele internaţionale;
c) redactează lucrări privind cooperarea Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cu
organisme internaţionale;
d) participă la pregătirea şi derularea programelor
de asistenţă tehnică, cu finanţare externă sau mixtă, în beneficiul Direcţiei
de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
e) sprijină activitatea de primire de către procurorul
şef direcţie a reprezentanţilor organismelor internaţionale, ai ambasadelor
altor state sau ai autorităţilor judiciare străine şi realizează lucrările
privind purtarea corespondenţei oficiale cu aceştia;
f) întocmeşte, la solicitarea procurorului şef
direcţie, informări şi studii, în legătură cu instituţiile naţionale şi
internaţionale cu competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii
criminalităţii organizate;
g) asigură participarea personalului Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism la
conferinţe, seminarii, simpozioane şi întruniri în care se dezbat probleme
specifice luptei de combatere a criminalităţii organizate;
h) urmăreşte buna organizare a seminariilor,
atelierelor de lucru, a stagiilor de pregătire şi a vizitelor de studiu,
desfăşurate în cadrul programelor de cooperare internaţională ale Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în ţară
şi în străinătate;
i) urmăreşte valorificarea observaţiilor, a
constatărilor şi a materialelor documentare obţinute de personalul Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cu
prilejul participării la stagii de pregătire sau vizite de studiu în
străinătate;
j) asigură schimbul de date şi de informaţii cu
instituţiile similare din alte ţări cu privire la investigarea şi urmărirea
infracţiunilor de criminalitate organizată de competenţa Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
k) asigură respectarea de către Direcţia de Investigare
a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a dispoziţiilor
cuprinse în acordurile de asistenţă judiciară în materie penală;
l) urmăreşte respectarea de către procurorii din cadrul
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism a procedurilor de lucru cu magistraţii şi ofiţerii de legătură
desemnaţi pe lângă ambasadele acreditate în România sau alte autorităţi;
m) realizează orice alte activităţi dispuse de
conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism.
Art. 56. - Biroul de cooperare, reprezentare şi
asistenţă judiciară internaţională este condus de un procuror şef, care
îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează şi controlează
activitatea personalului biroului;
b) repartizează lucrările de competenţa biroului şi
dă îndrumări în vederea rezolvării corecte şi la termen a acestora;
c) asigură informarea operativă a procurorului şef
direcţie cu privire la reflectarea în documentele organizaţiilor
şi organismelor internaţionale a situaţiei criminalităţii organizate din
România şi a acţiunilor de combatere a acesteia;
d) participă la elaborarea şi soluţionarea lucrărilor
complexe sau de importanţă deosebită date în competenţa biroului;
e) coordonează, îndrumă şi controlează activitatea
personalului, luând sau, după caz, propunând procurorului şef direcţie măsurile
care se impun;
f) ia măsuri şi, după caz, face propuneri pentru
realizarea în bune condiţii şi la termen a atribuţiilor ce revin biroului;
g) realizează orice alte activităţi dispuse de
conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism.
SECŢIUNEA a 2-a
Biroul de informare şi relaţii publice
Art. 57. - Biroul de informare şi relaţii publice are
următoarele atribuţii:
a) mijloceşte şi facilitează relaţiile
reprezentanţilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism cu cei ai mijloacelor de informare în masă, naţionale
sau internaţionale;
b) prezintă procurorului şef direcţie cererile de
interviuri ale reprezentanţilor mass-mediei şi stabileşte locul şi condiţiile
în care vor fi acordate;
c) organizează conferinţele de presă ale procurorului
şef direcţie;
d) realizează activităţile de informare asupra
evoluţiei urmăririi penale în diferite cauze şi furnizează, cu aprobarea
procurorului şef direcţie, datele şi informaţiile noi;
e) întocmeşte proiectele comunicatelor de presă, iar
după aprobarea lor de către procurorul şef direcţie, le difuzează operativ
mass-mediei;
f) monitorizează articolele din presa centrală şi, cu
sprijinul serviciilor teritoriale, pe cele din presa locală, cu privire la
reflectarea activităţii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, şi întocmeşte zilnic o notă în acest sens;
g) îndeplineşte, prin personalul abilitat, oficiul de
purtător de cuvântai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism;
h) identifică în presă semnalele cu privire la fapte ce
ar putea constitui obiectul verificărilor efectuate de procurorii Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
i) duce la îndeplinire dispoziţiile Legii nr. 544/2001
privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi
completările ulterioare;
j) realizează orice alte activităţi dispuse de
conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism.
Art. 58. - Biroul de informare şi relaţii publice este
condus de un şef birou, care are următoarele atribuţii:
a) coordonează şi controlează activitatea personalului,
luând sau, după caz, propunând procurorului şef direcţie măsurile care se
impun;
b) ia măsuri şi, după caz, face propuneri pentru
realizarea în bune condiţii şi la termen a atribuţiilor ce revin biroului;
c) realizează orice alte activităţi dispuse de
conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism.
SECŢIUNEA a 3-a
Biroul de resurse umane, studii şi perfecţionare profesională
Art. 59. - Biroul de resurse umane, studii şi
perfecţionare profesională are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte proiectele statelor de funcţii şi de
personal ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism şi le înaintează spre avizare Consiliului Superior al
Magistraturii şi spre aprobare ministrului justiţiei şi libertăţilor
cetăţeneşti;
b) întocmeşte proiectul de ordin privind structura şi
organizarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism;
c) propune, motivat, procurorului şef al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
redistribuirea, suplimentarea sau reducerea numărului de posturi din cadrul
direcţiei, în raport cu volumul de activitate al structurilor acestei direcţii;
d) asigură ţinerea la zi a evidenţei posturilor din
cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism, operând modificările care se impun;
e) propune procurorului şef al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
constituirea comisiei de examinare pentru încadrarea şi promovarea personalului
şi organizează concursurile sau examenele, conform legii;
f) întocmeşte lucrările necesare selecţionării,
numirii, promovării, delegării, detaşării sau încetării raporturilor de muncă
pentru personalul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, potrivit legii;
g) alcătuieşte şi gestionează dosarele profesionale
ale salariaţilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, cu excepţia procurorilor, asigurând confidenţialitatea
datelor din dosare, precum şi actualizarea permanentă a acestora, prin
introducerea actelor şi documentelor necesare;
h) întocmeşte şi prezintă procurorului şef direcţie
proiectele ordinelor de stabilire a drepturilor salariale şi a altor drepturi
ale personalului Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism;
i) întocmeşte propunerile de numire, de delegare sau de
eliberare din funcţie a procurorilor, potrivit legii, pe care le prezintă
procurorului şef direcţie;
j) întocmeşte proiectele ordinelor de numire, de
promovare şi de încetare a activităţii pentru personalul auxiliar de
specialitate şi administrativ, precum şi pentru funcţionarii publici din cadrul
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism;
k) întocmeşte proiectele contractelor de muncă ale
personalului administrativ, precum şi proiectele ordinelor de promovare în
funcţii de conducere şi de încetare a activităţii acestora;
l) întocmeşte, completează, păstrează şi ţine evidenţa
carnetelor de muncă, a concediilor de odihnă, de studii, de creştere şi
îngrijire a copiilor, precum şi a gradelor profesionale, pentru personalul
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism;
m) întocmeşte legitimaţiile de serviciu pentru personalul
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism;
n) întocmeşte şi depune la organele competente dosarele
de pensionare, precum şi documentaţia cerută de lege cu privire la pensionare,
conform legii;
o) întocmeşte lucrările necesare privind convocarea şi
desfăşurarea şedinţelor Colegiului de conducere şi ale adunării generale a
procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism;
p) organizează şi coordonează activitatea de formare
profesională continuă a personalului Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor
de Criminalitate Organizată şi Terorism, potrivit legii;
q) propune procurorului şef al Direcţiei de Investigare
a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism organizarea unor
cursuri de formare profesională continuă a procurorilor în cadrul Institutului
Naţional al Magistraturii;
r) analizează, trimestrial, modul în care se realizează
activitatea de formare profesională continuă a personalului Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, făcând
propuneri corespunzătoare;
s) realizează orice alte activităţi dispuse de
conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism.
Art. 60. - Biroul de resurse umane, studii şi
perfecţionare profesională este condus de un procuror şef birou, care are
următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde
de activitatea personalului privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător
a atribuţiilor;
b) repartizează personalului lucrările de competenţa
acestuia şi urmăreşte soluţionarea corectă şi la termen a acestora;
c) soluţionează unele lucrări cu un grad de
complexitate ridicat;
d) colaborează cu procurorii şefi ai serviciilor şi
birourilor din structura centrală şi teritorială ale Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cu privire la
selecţionarea, încadrarea, evaluarea şi perfecţionarea profesională a
personalului, potrivit legii;
e) ţine legătura cu Consiliul Superior al
Magistraturii, Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Ministerul Administraţiei şi
Internelor, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, precum şi cu alte
instituţii publice, în vederea realizării sarcinilor privind organizarea
concursurilor, selecţionarea, încadrarea, promovarea şi acordarea unor drepturi
personalului Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, conform legii;
f) îndeplineşte, din dispoziţia conducerii Direcţiei
de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, orice
alte atribuţii.
SECŢIUNEA a 4-a
Centrul de aplicaţii operaţionale al procurorilor
Art. 61. - Centrul de aplicaţii operaţionale al
procurorilor este condus de un procuror şef, asimilat procurorului şef
serviciu, şi are următoarele atribuţii:
a) elaborează metodologia privind activitatea de
urmărire penală în cauze complexe privind criminalitatea organizată şi
terorismul;
b) organizează şi administrează baza de date privind
criminalitatea organizată şi terorismul;
c) desfăşoară activităţi specifice de pregătire a
procurorilor şi a altor categorii de personal, în cooperare cu Institutul
Naţional al Magistraturii, potrivit programelor acestuia;
d) asigură, la cerere, pe bază de protocol, activităţi
de consultanţă şi pregătire profesională pentru alte instituţii cu atribuţii de
cercetare penală;
e) asigură, la cerere, cursuri de pregătire şi
specializare pentru procurorii care îşi manifestă intenţia de a-şi desfăşura
ulterior activitatea în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism şi pentru judecătorii care doresc să
promoveze la instanţe care judecă dosare de competenţa direcţiei;
f) cooperează cu structuri similare de pregătire a
personalului cu atribuţii în combaterea criminalităţii organizate şi
terorismului, din ţară şi străinătate;
g) colectează date şi informaţii necesare pregătirii
procurorilor şi creşterii eficienţei activităţii de urmărire penală;
h) organizează operaţiuni specifice, cu caracter
didactic, în conformitate cu competenţele Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
i) acordă asistenţă structurii centrale şi structurilor
teritoriale ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism;
j) realizează orice alte atribuţii stabilite prin lege
sau prin dispoziţiile conducerii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism, date în conformitate cu legea.
SECŢIUNEA a 5-a
Biroul de informaţii clasificate
Art. 62. - (1) Biroul de informaţii clasificate este
organizat şi funcţionează potrivit ordinelor procurorului general al
Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia
de către Ministerul Public a informaţiilor clasificate, precum şi în baza Legii
nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi
completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea
standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România şi a
Hotărârii Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de
serviciu.
(2) Biroul de informaţii clasificate asigură evidenţa,
prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea,
distrugerea şi arhivarea documentelor clasificate ale Direcţiei de Investigare
a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi îndeplineşte, din
dispoziţia procurorului şef direcţie, orice alte sarcini.
Art. 63. - Biroul de informaţii clasificate este condus
de un procuror şef.
Art. 64. - Procurorul şef al Biroului de informaţii
clasificate are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea de protecţie a
informaţiilor clasificate şi răspunde de activitatea Biroului;
b) înregistrează şi ţine evidenţa ordinelor interne
ale procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism, care conţin informaţii clasificate;
c) îndeplineşte orice alte sarcini şi lucrări
repartizate de procurorul şef direcţie.
SECŢIUNEA a 6-a
Compartimentul specialişti
Art. 65. - (1) In cadrul Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt numiţi, prin ordin
al procurorului şef al direcţiei, cu avizul miniştrilor de resort, specialişti
cu înaltă calificare în domeniul prelucrării şi valorificării informaţiilor,
economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii,
pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.
(2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) au calitatea de
funcţionari publici şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul structurii
centrale, sub directa conducere a procurorului şef al direcţiei. Specialiştii
au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru funcţionarii publici.
(3) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) îşi desfăşoară
activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al
procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism şi au următoarele atribuţii:
a) întocmesc, din dispoziţia scrisă a procurorului de
caz, constatarea tehnico-ştiinţifică;
b) soluţionează sesizările serviciilor şi birourilor din
cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism cu privire la aspecte de ordin tehnic sau de specialitate;
c) îndeplinesc orice alte atribuţii specifice
compartimentului din dispoziţia procurorului şef al direcţiei.
(4) Desemnarea specialiştilor în teritoriu se dispune
de procurorul şef al direcţiei, la solicitarea şefilor serviciilor/birourilor
teritoriale, privind întocmirea raportului de constatare.
(5) Specialiştii îşi desfăşoară activitatea sub
directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor Direcţiei
de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Art. 66. - Specialistul însărcinat cu efectuarea
constatării tehnico-ştiinţifice, dacă apreciază că materialele puse la
dispoziţie ori datele indicate sunt insuficiente, comunică aceasta
procurorului, prin notă motivată, în vederea completării lor.
Art. 67. - (1) Raportul de constatare, întocmit de
specialist, se transmite, direct şi neîntârziat, procurorului care l-a
solicitat, prin intermediul compartimentului de grefă.
(2) Dacă procurorul apreciază că raportul de constatare
nu este complet sau concluziile sale nu sunt precise, dispune refacerea sau
completarea acestuia, potrivit dispoziţiilor art. 66.
Art. 68. - Evaluarea anuală a performanţelor
profesionale individuale ale specialiştilor se realizează de către procurorul
şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism.
CAPITOLUL VIII
Departamentul economico-financiar şi administrativ
SECŢIUNEA 1
Conducerea şi structura Departamentului
economico-financiar şi administrativ
Art. 69. - Departamentul economico-financiar şi
administrativ este condus de un manager economic, subordonat procurorului şef
al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism.
Art. 70. - Departamentul economico-financiar şi
administrativ are în structură două servicii conduse de şefi serviciu şi 4
compartimente.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile managerului economic
Art. 71. - Managerul economic are calitatea de
funcţionar public şi îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea Departamentului
economico-financiar şi administrativ al Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
b) asigură întocmirea lucrărilor de planificare
financiară, potrivit dispoziţiilor legale şi metodologiei stabilite de
Ministerul Finanţelor Publice;
c) organizează şi conduce activitatea contabilă, în
conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată;
d) răspunde de organizarea evidenţei contabile a
mijloacelor bugetare;
e) angajează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor
de Criminalitate Organizată şi Terorism prin semnătură, alături de ordonatorul
secundar de credite, în toate operaţiile patrimoniale;
f) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea
ordonatorului secundar de credite, toate atribuţiile acestuia prevăzute de
lege;
g) organizează controlul financiar preventiv propriu,
în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind
controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările
ulterioare;
h) asigură întocmirea şi transmiterea la Parchetul de
pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a situaţiilor financiare trimestriale
şi anuale, precum şi a celorlalte situaţii financiar-contabile solicitate;
i) răspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii
patrimoniului, în condiţiile legii;
j) răspunde de organizarea evidenţei
cantitativ-valorice a bunurilor materiale, a obiectelor de inventar şi a
mijloacelor fixe aflate în patrimoniul Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
k) coordonează activitatea economico-financiară a
serviciilor teritoriale şi administrează sediile acestora, luând măsuri pentru
asigurarea condiţiilor materiale corespunzătoare;
l) stabileşte măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea
temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale
sediilor şi organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din administrarea
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism;
m) asigură efectuarea plăţii integrale şi la timp a
drepturilor băneşti cuvenite personalului Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
n) întocmeşte fişele de evaluare anuală a personalului
din subordine;
o) se preocupă de pregătirea şi perfecţionarea
profesională a personalului din cadrul departamentului, luând măsurile care se
impun;
p) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de
conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism.
SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile Serviciului financiar, salarizare,
contabilitate, buget, control financiar
preventiv şi angajamente bugetare şi ale şefului de serviciu
Art. 72. - Serviciul financiar, salarizare,
contabilitate, buget, control financiar preventiv şi angajamente bugetare
îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) efectuează analize economice şi face propuneri în
vederea fundamentării şi elaborării proiectului bugetului anual de venituri şi
cheltuieli;
b) efectuează analize economice şi face propuneri în
vederea fundamentării şi elaborării rectificărilor bugetului de venituri şi
cheltuieli;
c) asigură, în condiţiile legii, modificările în
alocaţiile bugetare aprobate, prin efectuarea virărilor de credite;
d) fundamentează şi întocmeşte lunar cererea de
repartizare a creditelor bugetare;
e) fundamentează şi întocmeşte necesarul de fonduri
destinate acţiunilor de protocol, precum şi devizele de cheltuieli pentru
fiecare acţiune şi vizează actele de cheltuieli întocmite pentru desfăşurarea
acestor acţiuni;
f) întocmeşte lucrările de planificare financiară,
potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Finanţelor Publice şi prevederilor
legale în vigoare;
g) întocmeşte bilanţul contabil propriu, contul de
execuţie şi detalierea cheltuielilor în structura dasificatiei bugetare, precum
şi toate situaţiile anexe la situaţiile financiare trimestriale şi anuale;
h) urmăreşte execuţia şi decontarea lucrărilor de
investiţii şi reparaţii, pe baza situaţiilor de lucrări prezentate de
constructori;
i) asigură virarea la termen şi în cuantumul prevăzut
de lege a sumelor ce constituie obligaţii faţă de bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi
bugetul asigurărilor de şomaj, precum şi a obligaţiilor faţă de alte persoane
juridice sau fizice, întocmeşte şi trimite situaţiile lunare specifice pentru
certificarea acestor obligaţii;
j) organizează şi conduce activitatea de contabilitate,
în conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicată;
k) răspunde de efectuarea corectă şi la timp a
înregistrărilor contabile;
l) întocmeşte şi verifică balanţa lunară de verificare;
m) întocmeşte notele contabile şi fişele de conturi,
analizează şi urmăreşte soldurile conturilor;
n) urmăreşte realizarea decontărilor cu debitorii şi
creditorii;
o) organizează şi efectuează operaţiunile contabile
privind evidenţa patrimoniului, activitatea de administrare şi inventariere a
acestuia;
p) analizează şi avizează propunerile privind scoaterea
din funcţiune a mijloacelor fixe şi clasarea sau declasarea celorlalte bunuri,
conform propunerilor făcute de cei în drept;
q) răspunde de organizarea evidenţei contabile a
mijloacelor bugetare;
r) organizează evidenţa cantitativ-valorică a bunurilor
materiale, a obiectelor de inventar şi a mijloacelor fixe aflate în patrimoniul
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism;
s) ţine evidenţa concediilor de boală şi maternitate şi
asigură efectuarea plăţii integrale şi la timp a drepturilor băneşti cuvenite
personalului Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism;
t) întocmeşte fişele fiscale, pe baza calculului
deducerilor personale cuvenite, şi le transmite, în termenul legal, atât
unităţii fiscale, cât şi personalului;
u) regularizează, în condiţiile legii, impozitul
aferent veniturilor salariale individuale;
v) întocmeşte ordinele de plată privind achitarea
facturilor şi a viramentelor;
w) transmite Institutului Naţional de Statistică
situaţiile statistice privind indicatorii economici realizaţi;
x) acordă viza de control financiar preventiv propriu;
y) colaborează cu Ministerul Finanţelor Publice pentru
realizarea schimbului permanent de date şi informaţii asupra activităţii
serviciului;
z) întocmeşte situaţiile solicitate de către organele
de control financiar şi realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea
departamentului ori a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
Art. 73. - Serviciul prevăzut la art. 72 este condus de
un şef serviciu, care îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) coordonează, îndrumă şi controlează activitatea
personalului, luând sau, după caz, propunând conducerii departamentului
măsurile care se impun;
b) ia măsuri şi, după caz, face propuneri pentru
realizarea în bune condiţii şi la termen a atribuţiilor ce revin serviciului;
c) realizează orice alte activităţi dispuse de
conducerea departamentului ori a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
SECŢIUNEA a 4-a
Atribuţiile Serviciului investiţii, achiziţii
publice şi administrativ şi ale şefului de serviciu
Art. 74. - Serviciul investiţii, achiziţii publice şi
administrativ are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte planul anual de achiziţii, pe baza
analizei propunerilor formulate de serviciile şi birourile din cadrul
direcţiei;
b) asigură respectarea procedurilor pentru atribuirea
contractelor de achiziţie publică;
c) asigură transparenţa în aplicarea criteriilor de
selecţie şi a celor pentru atribuirea contractului de achiziţie publică;
d) întocmeşte dosarele de achiziţie publică pentru fiecare
contract atribuit în urma aplicării procedurii de achiziţie publică, urmărind
cuprinderea tuturor documentelor şi actelor care au stat la baza atribuirii
contractului;
e) asigură întocmirea documentaţiei pentru elaborarea
şi prezentarea ofertelor, cu respectarea prevederilor Legii concurenţei nr.
21/1996, republicată, şi ale Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei
neloiale, cu modificările şi completările ulterioare;
f) asigură participarea personalului desemnat în
comisia de evaluare, verificând eligibilitatea ofertanţilor, înregistrarea
acestora şi îndeplinirea criteriilor referitoare la capacitatea tehnică şi
economico-financiară;
g) transmite şi urmăreşte comunicările privind
rezultatul etapei de selectare a ofertanţilor, precum şi al aplicării
procedurii respective;
h) redactează proiectul contractului de achiziţie
publică şi urmăreşte încheierea acestuia cu ofertantul declarat câştigător;
i) face propuneri privind soluţionarea contestaţiilor
referitoare la atribuirea contractelor de achiziţii;
j) ţine evidenţa autovehiculelor, a materialelor şi
pieselor auto, pe fişe distincte pentru fiecare autoturism;
k) face propuneri privind necesarul de carburanţi şi
lubrifianţi şi întocmeşte programul de utilizare şi întreţinere a
autovehiculelor din dotare;
l) asigură întocmirea foilor de parcurs şi situaţia
consumului de carburanţi pentru fiecare autovehicul;
m) organizează şi urmăreşte activitatea şoferilor,
întreţine în condiţii optime de funcţionare şi curăţenie autovehiculele din
dotare;
n) urmăreşte efectuarea reviziei tehnice şi plata
asigurării obligatorii de răspundere civilă auto pentru toate autovehiculele;
o) respectă şi aplică întocmai dispoziţiile legale
privind circulaţia pe drumurile publice;
p) asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere
şi uz gospodăresc, cu rechizite, obiecte de inventar şi mijloace fixe,
întocmind notele de recepţie pe categorii de bunuri şi ţinând evidenţa acestora
pe fişe de magazie;
q) realizează evidenţa mijloacelor fixe şi a obiectelor
de inventar şi face propuneri de casare a acestora;
r) efectuează inventarierea anuală, verificând
existenţa în teren a mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar;
s)face lunar instructajul personalului Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism privind
protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor;
t) ia măsuri pentru dotarea sediilor Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cu
materiale pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru
înlăturarea consecinţelor unor calamităţi;
u) întocmeşte planurile de evacuare în caz de incendiu
şi asigură afişarea acestora la locuri vizibile;
v) asigură legăturile telefonice ale Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cu
celelalte parchete sau cu alte instituţii;
w) menţine în stare de funcţionare şi remediază orice
defecţiuni la centrala telefonică sau la aparatele telefonice din dotarea
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism;
x) îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de managerul
economic al departamentului sau de conducerea Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Art. 75. - Serviciul prevăzut la art. 74 este condus de
un şef serviciu, care îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) coordonează, îndrumă şi controlează activitatea
personalului, luând sau, după caz, propunând conducerii departamentului
măsurile care se impun;
b) ia măsuri şi, după caz, face propuneri pentru
realizarea în bune condiţii şi la termen a atribuţiilor ce revin serviciului;
c) realizează orice alte activităţi dispuse de
conducerea departamentului ori a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
CAPITOLUL IX
Compartimentul de audit public intern
Art. 76. -Auditorul intern este subordonat procurorului
şef direcţie şi îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) elaborează normele metodologice specifice Direcţiei
de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu
avizul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) elaborează proiectul planului anual de audit public
intern al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată
şi Terorism, pe care îl supune aprobării procurorului şef direcţie;
c) efectuează activităţi de audit public intern, pe
baza planului anual aprobat, pentru a evalua dacă sistemele de management
financiar şi de control ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism sunt transparente şi sunt conforme cu
normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
d) informează Unitatea Centrală de Armonizare pentru
Auditul Public Intern din cadrul Ministerului Finanţelor Publice despre
recomandările neînsuşite de conducerea Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi despre
consecinţele acestora;
e) execută misiuni de audit public intern, necuprinse
în plan, la ordinul procurorului şef direcţie;
f) raportează, periodic, procurorului şef direcţie
constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activităţile sale de
audit;
g) elaborează raportul anual al activităţii de audit
public intern;
h) în cazul identificării unor neregularităţi sau
posibile prejudicii, raportează imediat procurorului şef direcţie, pentru a lua
măsurile legale care se impun;
i) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege
ori dispuse de procurorul şef direcţie.
CAPITOLUL X
Organizarea şi atribuţiile personalului auxiliar de specialitate din structura centrală a Direcţiei de Investigare
a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
Art. 77. - (1) Personalul auxiliar de specialitate din
structura centrală a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism este format din grefier şef direcţie, grefieri şefi
serviciu, grefieri şi agenţi procedurali.
(2) Personalul auxiliar de specialitate este subordonat
ierarhic conducerii compartimentelor de activitate din care face parte.
SECŢIUNEA 1
Atribuţiile grefierului şef direcţie
Art. 78. - Grefierul şef direcţie are următoarele
atribuţii:
a) primeşte, verifică şi prezintă corespondenţa
adresată procurorului şef direcţie, procurorului şef adjunct direcţie sau, după
caz, consilierilor procurorului şef direcţie;
b) transmite lucrările, de îndată, conform rezoluţiei
procurorului şef direcţie, a procurorului şef adjunct direcţie sau, după caz, a
consilierilor procurorului şef direcţie, compartimentului de grefă;
c) ţine evidenţa lucrărilor cu termene de soluţionare,
stabilite de procurorul şef direcţie, de procurorul şef adjunct direcţie sau,
după caz, de consilierii procurorului şef direcţie, şi îi informează cu privire
la respectarea acestor termene;
d) după semnarea lucrărilor de către procurorul şef
direcţie, procurorul şef adjunct direcţie sau, după caz, consilierii
procurorului şef direcţie, ia măsuri pentru expedierea de îndată a acestora;
e) asigură evidenţa, folosirea şi păstrarea în
condiţii corespunzătoare a ştampilelor, sigiliilor şi imprimatelor existente în
cadrul direcţiei;
f) păstrează secretul de serviciu şi respectă
confidenţialitatea lucrărilor efectuate;
g) organizează şi coordonează personalul auxiliar de
specialitate şi personalul conex, propunând procurorului şef direcţie măsuri de
îmbunătăţire a activităţii acestora;
h) ţine evidenţa prezenţei personalului la locul de
muncă, completând condica de prezenţă şi luând măsuri pentru întocmirea foii
colective de prezenţă, în vederea plăţii drepturilor salariale;
i) ţine evidenţa concediilor de odihnă şi a concediilor
medicale ale personalului din cadrul direcţiei;
j) se preocupă de dotarea corespunzătoare cu materiale,
precum şi de păstrarea şi achiziţionarea altor bunuri necesare funcţionării
optime a direcţiei;
k) asigură culegerea şi înregistrarea la timp a datelor
statistice, ţinând la zi evidenţele primare şi desfăşurătoarele statistice
tipizate;
l) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de
procurorul şef direcţie, de procurorul şef adjunct direcţie sau, după caz, de
consilierii procurorului şef direcţie.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile grefierilor şefi serviciu
Art. 79. - Grefierii şefi serviciu din structura
centrală a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism îndeplinesc următoarele atribuţii:
a) organizează şi coordonează personalul auxiliar de
specialitate şi propun procurorilor şefi serviciu măsuri de îmbunătăţire a
activităţii acestuia;
b) primesc corespondenţa adresată serviciului, o
verifică şi o prezintă procurorului şef serviciu;
c) conform rezoluţiei procurorului şef, predau
lucrările repartizate personalului, pe condica de lucrări, pe bază de
semnătură;
d) ţin la zi evidenţa lucrărilor cu termene de soluţionare
şi informează procurorii şefi serviciu asupra respectării acestora;
e) verifică corespondenţa pregătită pentru expediere,
luând măsuri de efectuare a acestor operaţiuni de îndată;
f) păstrează secretul de serviciu şi respectă
confidenţialitatea lucrărilor efectuate;
g) verifică modul de respectare a dispoziţiilor
privind activitatea de primire, înregistrare, expediere şi arhivare a
lucrărilor de către personalul auxiliar de specialitate;
h) se preocupă de utilizarea eficientă şi de păstrarea
în condiţii optime a registrelor, condicilor, imprimatelor şi a altor materiale
existente în cadrul serviciului;
i) verifică necesarul de registre, condici, imprimate,
aparatură, mobilier ori de alte materiale pentru serviciu şi propun dotarea
corespunzătoare cu astfel de bunuri;
j) repartizează personalului auxiliar de specialitate
lucrările pentru tehnoredactare;
k) verifică şi predau la arhiva Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism lucrările
cu termen expirat, conform Nomenclatorului arhivistic;
l) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de
procurorul şef direcţie sau şef serviciu.
SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile grefierilor
Art. 80. - Grefierii din structura centrală a Direcţiei
de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au
următoarele atribuţii:
a) primesc de la grefierul şef direcţie lucrările
repartizate prin rezoluţia procurorului şef direcţie, procurorului şef adjunct
direcţie sau, după caz, consilierilor procurorului şef direcţie şi le
înregistrează în registrul de intrare-ieşire, în registrul de urmărire penală,
registrul pentru evidenţa începerii urmăririi penale, în registrul de arestaţi,
în registrul de valori şi corpuri delicte, în registrul de plângeri, sesizări,
cereri, memorii, reclamaţii, în registrul secret de serviciu, în registrul
pentru punerea în executare a sancţiunilor administrative aplicate în temeiul
art. 181 din Codul penal, în opisul alfabetic, precum şi în alte
evidenţe dispuse de conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism;
b) răspund de exactitatea datelor înscrise în registre,
pe care le completează zilnic, conform rubricaţiei;
c) scad lucrările soluţionate în registre şi, după
caz, iau măsuri de expediere sau de arhivare a acestora, conform
Nomenclatorului arhivistic;
d) tehnoredactează lucrările repartizate de grefierul
şef al direcţiei sau serviciului ori de procuror;
e) întreţin în condiţii corespunzătoare calculatorul;
f) păstrează secretul profesional şi
confidenţialitatea lucrărilor;
g) exercită orice alte atribuţii dispuse de grefierul
şef al direcţiei sau al serviciului ori de procurorul şef al direcţiei sau al
serviciului ori, după caz, de procurorul care instrumentează cauza.
SECŢIUNEA a 4-a
Atribuţiile agentului procedural
Art. 81. - Agenţii procedurali din structura centrală a
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism au următoarele atribuţii:
a) asigură expediţia corespondenţei către destinatar,
conform datelor înscrise pe plic;
b) înregistrează corespondenţa în borderoul-tip, în
vederea expedierii, şi iau măsuri de trimitere prin poştă a scrisorilor
recomandate şi a celor simple, potrivit legii;
c) îndeplinesc activitatea de curierat, predând
lucrările pe condica de corespondenţă la procurorii din cadrul serviciilor şi
birourilor şi la alte compartimente de activitate ale Parchetului de pe lângă
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi la alte instituţii, în cazuri de
urgenţă;
d) păstrează secretul profesional şi
confidenţialitatea lucrărilor;
e) exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul
şef al serviciului sau de conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor
de Criminalitate Organizată şi Terorism.
TITLUL VIII
Structura teritorială a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
CAPITOLUL I
Conducerea, structura şi atribuţiile serviciilor şi
birourilor teritoriale ale Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
Art. 82. - (1) Serviciile teritoriale sunt conduse de
procurori şefi serviciu şi au în structură procurori, grefieri şefi serviciu,
grefieri şi şoferi.
(2) Birourile teritoriale sunt conduse de procurori
şefi birou şi au în structură procurori, grefieri şi şoferi.
Art. 83. - Structura teritorială a Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este
constituită din 15 servicii teritoriale, care au sediile în localităţile de
reşedinţă ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, având aceeaşi
circumscripţie teritorială şi birouri teritoriale, constituite prin ordin al
procurorului şef direcţie.
Art. 84. - Serviciile şi birourile teritoriale exercită
în mod corespunzător atribuţiile Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism, prevăzute la art. 12 din Legea nr.
508/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi duc la îndeplinire
ordinele şi dispoziţiile procurorului şef al Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Art. 85. - In realizarea sarcinilor ce le revin,
serviciile teritoriale colaborează cu celelalte structuri ale Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu
instanţele de judecată şi parchetele de pe lângă acestea, precum şi cu alte
instituţii publice.
CAPITOLUL II
Atribuţiile procurorului şef serviciu şi ale
procurorului şef birou
Art. 86. - Procurorul şef al serviciului teritorial are
următoarele atribuţii:
a) coordonează şi controlează activitatea personalului
din serviciu, luând sau, după caz, propunând conducerii Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism măsurile
care se impun;
b) organizează, coordonează sau exercită controlul
asupra activităţii de urmărire penală desfăşurate de procurori, precum şi
asupra activităţii de ordin tehnic efectuate de specialişti desemnaţi;
c) repartizează, potrivit legii, personalul pe
compartimente de activitate şi stabileşte atribuţiile ce le revin acestora,
precum şi măsurile şi termenele de realizare a lor;
d) organizează şedinţe de analiză a soluţiilor
pronunţate de instanţele de judecată în dosare ale Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în vederea exercitării
căilor de atac; aduce la cunoştinţa personalului actele normative
nou-apărute, precum şi ordinele şi dispoziţiile conducerii Direcţiei
de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
e) verifică legalitatea şi temeinicia rechizitoriilor
întocmite de procurorii din serviciu, inclusiv de cei de la birourile
teritoriale subordonate;
f) efectuează personal urmărirea penală în dosare ale
serviciului şi participă la şedinţele de judecată;
g) examinează legalitatea şi temeinicia soluţiilor de
netrimitere în judecată;
h) soluţionează plângerile împotriva actelor dispuse de
procurorii din cadrul serviciului;
i) urmăreşte şi controlează modul de respectare a
programului de lucru şi de rezolvare a lucrărilor în termenele stabilite,
precum şi de păstrare a secretului profesional şi a confidenţialităţii
lucrărilor;
j) examinează datele statistice şi răspunde pentru
exactitatea acestora; participă la întocmirea analizelor periodice privind activitatea
serviciului;
k) ţine evidenţa cauzelor mai importante şi informează
operativ conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, potrivit ordinelor interne;
l) organizează evidenţa şi actualizarea bazei de date
privind faptele date în competenţa direcţiei;
m) întocmeşte fişele de apreciere anuală şi acordă
calificativele personalului, potrivit legii, cu excepţia procurorilor;
n) propune conducerii Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism încadrarea personalului
auxiliar de specialitate şi conex;
o) organizează activitatea de primire în audienţă a
cetăţenilor, precum şi activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamaţiilorşi
plângerilor;
p) se preocupă de buna administrare a sediului
serviciului şi biroului, luând măsuri pentru asigurarea unor condiţii optime de
muncă şi pentru aplicarea şi respectarea normelor de protecţie a muncii, de
prevenire a incendiilor şi de pază a imobilelor;
q) ţine legătura cu serviciile şi cu organele
specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor de pe raza serviciului,
în vederea preluării datelor şi informaţiilor privind săvârşirea unor
infracţiuni de criminalitate organizată şi terorism;
r) exercită orice alte atribuţii ce îi revin potrivit
legii şi ordinelor procurorului şef direcţie.
Art. 87. - Procurorul şef al biroului teritorial se
subordonează procurorului şef al serviciului teritorial şi are următoarele
atribuţii:
a) coordonează, îndrumă şi controlează activitatea
personalului, luând sau, după caz, propunând procurorului şef al serviciului
teritorial măsurile care se impun;
b) ţine evidenţa lucrărilor şi a cauzelor aflate în
curs de urmărire penală;
c) ţine evidenţa cauzelor importante aflate în curs de
soluţionare la procuror;
d) efectuează personal urmărirea penală în dosare ale
biroului;
e) verifică legalitatea şi temeinicia
rechizitoriilor şi soluţionează plângerile şi cererile în legătură cu
activitatea de urmărire penală desfăşurată de procurorii din cadrul biroului;
f) examinează temeinicia şi legalitatea soluţiilor
de netrimitere în judecată;
g) ţine legătura cu serviciile şi cu organele
specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor de pe raza biroului, în
vederea preluării datelor şi informaţiilor privind săvârşirea unor infracţiuni
de competenţa direcţiei;
h) asigură comunicarea evenimentelor şi a altor date
importante la serviciul teritorial, întocmind informări scrise;
i) întocmeşte periodic analize în legătură cu
activitatea desfăşurată de biroul teritorial;
j) organizează activitatea de primire în audienţă a
cetăţenilor, precum şi activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamaţiilorşi
a plângerilor;
k) se preocupă de dotarea sediului biroului şi de
asigurarea unor condiţii corespunzătoare de muncă;
l) exercită orice alte atribuţii ce îi revin potrivit
legii sau dispuse de procurorul şef al serviciului teritorial ori de conducerea
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism.
CAPITOLUL III
Atribuţiile procurorilor
Art. 88. - Procurorii de la serviciile şi birourile
teritoriale îndeplinesc următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele
repartizate, potrivit legii;
b) conduc şi coordonează activitatea de cercetare penală
efectuată de ofiţerii de poliţie judiciară, precum şi activităţile de ordin
tehnic efectuate de specialişti;
c) ţin evidenţa cauzelor în curs de soluţionare,
respectând termenele stabilite de procurorul şef serviciu sau birou;
d) participă, potrivit dispoziţiei procurorului şef, la
judecarea cauzelor penale;
e) exercită căile de atac împotriva hotărârilor
judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;
f) examinează temeinicia şi legalitatea hotărârilor
judecătoreşti rămase definitive şi fac propuneri pentru promovarea căilor de
atac extraordinare în cazurile în care se impun;
g) sesizează conducerea serviciului cu privire la
practicile neunitare din activitatea instanţelor de judecată, precum şi cu
privire la dificultăţile în aplicarea unor dispoziţii legale;
h) primesc cetăţenii în audienţă, conform programului
stabilit de conducerea serviciului sau a biroului;
i) rezolvă, potrivit legii, sesizările, reclamaţiile şi
plângerile repartizate de conducerea serviciului sau a biroului;
j) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de
procurorul şef al serviciului sau biroului.
CAPITOLUL IV
Atribuţiile grefierului şef serviciu
Art. 89. - Grefierul şef al serviciului teritorial
îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) primeşte şi verifică corespondenţa serviciului, pe
care o prezintă procurorului şef pentru repartizare şi soluţionare;
b) după repartizarea lucrărilor de către procurorul
şef al serviciului, le înregistrează în registrele unităţii, conform rezoluţiei
şi Nomenclatorului arhivistic;
c) efectuează înregistrarea lucrărilor în registrul de
urmărire penală, în registrul de arestaţi, registrul de valori şi corpuri
delicte, registrul de lucrări generale, registrul de plângeri, sesizări,
cereri, memorii, registrul secret de serviciu, registrul pentru evidenţa şi
punerea în executare a sancţiunilor administrative aplicate potrivit art. 181
din Codul penal, în opisul alfabetic, precum şi în alte evidenţe dispuse de
procurorul şef al serviciului sau de conducerea Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
d) răspunde de exactitatea şi corectitudinea
înregistrărilor efectuate, precum şi de ţinerea la zi a registrelor din cadrul
grefei;
e) predă procurorilor lucrările repartizate de
procurorul şef al serviciului, pe bază de semnătură în condica pentru evidenţa
lucrărilor şi primeşte lucrările de la personalul serviciului, după
soluţionare, semnând în condică;
f) asigură culegerea şi înregistrarea la timp a
datelor statistice privind activitatea serviciului, verifică exactitatea
acestora şi centralizează periodic datele statistice la nivelul serviciului
teritorial;
g) repartizează lucrările pentru tehnoredactare
personalului auxiliar de specialitate;
h) scade în registru lucrările soluţionate şi le
arhivează, conform Nomenclatorului arhivistic şi dispoziţiilor procurorului şef
al serviciului;
i) verifică permanent şi predă lucrările cu termen
expirat la arhiva Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, conform Nomenclatorului arhivistic;
j) ţine zilnic evidenţa prezenţei personalului la locul
de muncă, completând condica de prezenţă şi luând măsuri pentru întocmirea foii
colective de prezenţă, în vederea plăţii drepturilor salariale;
k) ţine evidenţa concediilor de odihnă şi a concediilor
medicale ale personalului din cadrul serviciului;
l) îndeplineşte orice alte atribuţii privind
activitatea de grefă, dispuse de procurorul şef al serviciului.
CAPITOLUL V
Atribuţiile personalului auxiliar de specialitate şi ale personalului conex
Art. 90. - Personalul auxiliar de specialitate
îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) tehnoredactează lucrările repartizate de grefierul
şef serviciu sau de procurorul şef;
b) din dispoziţia conducerii serviciului sau
biroului, înregistrează lucrările în registrele serviciului sau biroului şi ţin
evidenţa acestora;
c) exercită, în lipsa grefierului şef serviciu,
atribuţiile acestuia, din dispoziţia procurorului şef;
d) se îngrijeşte de păstrarea şi menţinerea în condiţii
optime a calculatorului;
e) se preocupă de dotarea corespunzătoare cu materiale
a compartimentului de grefă, precum şi de păstrarea şi achiziţionarea altor
bunuri necesare funcţionării optime a serviciului;
f) execută orice alte sarcini dispuse de procurorul şef
sau de grefierul şef serviciu ori, după caz, de procurorul care instrumentează
cauza.
Art. 91. - Şoferii îndeplinesc următoarele atribuţii:
a) întreţin în condiţii optime de funcţionare şi
curăţenie autoturismele din dotare;
b) respectă şi aplică întocmai dispoziţiile legale
privind regulile de circulaţie pe drumurile publice;
c) execută dispoziţiile date de grefierul şef
serviciu, potrivit legii;
d) exercită orice alte dispoziţii date de procurorul
şef, conform legii.
TITLUL IX
Numirea, promovarea, eliberarea din funcţie şi răspunderea juridică a personalului auxiliar de specialitate,
a personalului economic, financiar şi administrativ şi a specialiştilor
CAPITOLUL I
Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului
auxiliar de specialitate
Art. 92. - (1) Numirea în funcţie a personalului
auxiliar de specialitate se face în condiţiile stabilite prin Legea nr.
567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi
completările ulterioare.
(2) Poate fi numită în funcţia de grefier persoana
care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi
capacitate deplină de exerciţiu;
b) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi
se bucură de o bună reputaţie;
c) cunoaşte limba română;
d) este aptă din punct de vedere medical pentru
exercitarea funcţiei;
e) are studii superioare de specialitate juridică sau
studii medii, cunoştinţe de operare pe calculator ori de dactilografiere;
f) este absolventă a Şcolii Naţionale de Grefieri.
(3) In cazuri excepţionale, Consiliul Superior al
Magistraturii poate decide organizarea unui concurs la nivel naţional sau poate
aviza numirea în funcţia de grefier, fără concurs, pentru persoanele care îndeplinesc
condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. a)-e) şi au o vechime în specialitate de
cel puţin 10 ani.
Art. 93. - Persoanele care îndeplinesc condiţiile
prevăzute la art. 92 sunt numite în funcţie prin decizie a procurorului şef
direcţie.
Art. 94. - (1) Pentru numirea în funcţia de agent
procedural, candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 92
alin. (2) lit. a)-d), să fie absolvenţi de studii medii şi să promoveze
concursul organizat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior
al Magistraturii.
(2) Numirea în funcţiile vacante de agent procedural a
persoanelor prevăzute la alin. (1), care au promovat concursul, se face prin
decizie a procurorului şef direcţie.
Art. 95. - (1) Personalul auxiliar de specialitate este
eliberat din funcţia de conducere sau de execuţie în următoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare, în condiţiile legii;
c) constatarea nepregătirii profesionale corespunzătoare
sau, după caz, îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei
de conducere;
d) neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile prevăzute
pentru numirea în funcţie;
e) ca sancţiune disciplinară;
f) condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei
infracţiuni.
(2) Eliberarea din funcţie se face prin decizie a
procurorului şef direcţie.
(3) Deciziile de eliberare din funcţie pentru
personalul auxiliar de specialitate care a urmat cursurile Şcolii Naţionale de
Grefieri şi nu a împlinit 5 ani de la numirea în funcţie se aduc la cunoştinţa
acestuia, în termen de 30 de zile de la emitere, pentru luarea măsurilor
prevăzute de Legea nr. 567/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Deciziile de eliberare din funcţie pentru cazurile
prevăzute la alin. (1) lit. c)-f) pot fi contestate la instanţa competentă.
CAPITOLUL II
Promovarea personalului auxiliar de specialitate
Art. 96. - (1) Promovarea în funcţii de execuţie se
face prin concurs sau examen, în funcţia imediat superioară.
(2) Promovarea personalului auxiliar de specialitate în
funcţii de execuţie, în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism, se face pe bază de examen, organizat potrivit regulamentului aprobat
de Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) Promovarea în funcţii de execuţie, în cadrul
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism, a personalului auxiliar de specialitate se face numai prin concurs,
organizat potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al
Magistraturii. Pentru participarea la concurs, candidaţii trebuie să aibă o
vechime de cel puţin 3 ani în funcţia în care sunt încadraţi şi să fi obţinut
în această perioadă calificativul „foarte bine".
(4) Promovarea în funcţiile de conducere de grefier şef
direcţie şi grefier şef serviciu se face de Colegiul de conducere al Direcţiei
de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Selecţia candidaţilor se face pe baza candidaturii depuse, a proiectului de
îmbunătăţire a activităţii personalului auxiliar al Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a interviului
susţinut în faţa membrilor Colegiului de conducere. Candidatul desemnat
câştigător este numit în funcţie, prin decizie a procurorului şef direcţie, pe
o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii.
CAPITOLUL III
Răspunderea juridică a personalului auxiliar de specialitate
Art. 97. - Personalul auxiliar de specialitate răspunde
civil, disciplinar, administrativ şi penal, după caz, în condiţiile legii.
Art. 98. - (1) Personalul auxiliar de specialitate
răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi
pentru comportările care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului
justiţiei.
(2) Sunt considerate abateri disciplinare ale
personalului auxiliar de specialitate:
a) întârzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor;
b) absenţele nemotivate de la serviciu, precum şi
încălcarea dispoziţiilor Regulamentului de ordine interioară al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a altor
acte normative, referitoare la programul de lucru;
c) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor
cereri privind satisfacerea unor interese personale ale membrilor de familie
ori ale altor persoane, precum şi orice alte imixtiuni în activitatea
procurorilor;
d) atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării
atribuţiilor de serviciu faţă de procurori şi judecători, faţă de colegi,
avocaţi, experţi, martori, justiţiabili sau orice altă persoană cu care intră
în relaţii;
e) nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor care au
acest caracter;
f) manifestări care aduc atingere demnităţii sau
probităţii profesionale;
g) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce
îi revine potrivit legii şi Regulamentului de organizare şi funcţionare al
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism ori alte atribuţii stabilite de procurorul şef direcţie;
h) neglijenţa gravă ori neglijenţe repetate în
rezolvarea lucrărilor;
i) încălcarea incompatibilităţilor sau interdicţiilor
prevăzute de lege;
j) omisiunea gravă de a îndeplini atribuţiile ce îi
revin potrivit legii;
k) nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul
deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.
(3) Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica
personalului auxiliar de specialitate în raport cu gravitatea abaterilor sunt:
a) avertismentul;
b) reducerea cu 5-15% a salariului şi/sau a
indemnizaţiei de conducere pe o durată de 1-3 luni;
c) retrogradarea în gradul profesional sau treapta
profesională în cadrul aceleiaşi funcţii pe o durată de 1-3 luni;
d) revocarea din funcţia de conducere ocupată;
e) mutarea disciplinară la un alt serviciu teritorial
pe o durată de 1-3 luni;
f) excluderea din profesie.
(4) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) se aplică de
procurorul şef direcţie.
(5) In cazul nerespectării prevederilor cuprinse în
Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, procurorul şef direcţie
poate dispune ca, pe lângă sancţiunea disciplinară aplicată, persoana
sancţionată să urmeze cursuri de deontologie a profesiei, organizate de Şcoala
Naţională de Grefieri.
Art. 99. - (1) In cazul în care există indiciile
săvârşirii unei abateri disciplinare, procurorul şef al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism va dispune
efectuarea cercetării prealabile.
(2) Cercetarea prealabilă este obligatorie în toate
cazurile, se efectuează de către un procuror desemnat de procurorul şef
direcţie şi se finalizează printr-un act de constatare, care va cuprinde datele
prevăzute la art. 87 alin. (4) din Legea nr. 567/2004, cu modificările şi
completările ulterioare.
(3) In vederea efectuării cercetării prealabile se vor
dispune citarea persoanei în cauză, ascultarea acesteia şi verificarea apărărilor
formulate. Refuzul persoanei cercetate de a se prezenta la cercetări sau de a
face declaraţii se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea
cercetării.
(4) Pe perioada cercetării, procurorul şef direcţie
poate dispune, în raport cu gravitatea faptei, suspendarea din funcţie a
persoanei în cauză. Măsura suspendării din funcţie poate fi contestată, în
termen de 30 de zile de la comunicare, la instanţa competentă.
Art. 100. - (1) Sancţiunea disciplinară se aplică în
termen de 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare la
cabinetul procurorului şef direcţie, dar nu mai târziu de un an de la data
săvârşirii abaterii disciplinare.
(2) Sancţiunea disciplinară se aplică prin decizie şi
se comunică persoanei sancţionate în cel mult 5 zile de la data emiterii.
Comunicarea se face personal, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al
primirii, prin scrisoare recomandată trimisă la domiciliul sau la reşedinţa
indicată de persoana în cauză. Decizia produce efecte de la data comunicării.
(3) Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia va
cuprinde în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere
disciplinară;
b) precizarea prevederilor legale care au fost
încălcate de cel sancţionat;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările
formulate de cel sancţionat în timpul cercetării disciplinare prealabile ori
motivele pentru care persoana nu a fost citată sau ascultată;
d) temeiul de drept în baza căruia se aplică
sancţiunea disciplinară;
e) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi
contestată;
f) instanţa competentă la care decizia prin care s-a
aplicat sancţiunea disciplinară poate fi contestată.
(4) Decizia de sancţionare poate fi contestată în
termen de 30 de zile de la data comunicării, la instanţa competentă.
CAPITOLUL IV
Numirea, promovarea, eliberarea din funcţie şi răspunderea juridică a personalului economico-financiar şi
administrativ
Art. 101. - (1) Managerul economic conduce
Departamentul economico-financiar şi administrativ al Direcţiei de Investigare
a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(2) Poate fi numită în funcţia de manager economic
persoana care îndeplineşte condiţiile generale pentru ocuparea unei funcţii
publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor
publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, are studii
superioare economice, o vechime în specialitate de minimum 5 ani şi a promovat
concursul organizat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, potrivit regulamentului aprobat de procurorul şef al
acesteia.
(3) Numirea în funcţia de manager economic a
persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) se face prin
ordin al procurorului şef direcţie.
Art. 102. - Numirea în celelalte funcţii publice de
execuţie şi de conducere economico-financiare şi administrative se face prin
ordin al procurorului şef direcţie, dintre persoanele care îndeplinesc
condiţiile generale pentru ocuparea unei funcţii publice, prevăzute de Legea
nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi au
promovat concursul organizat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
Art. 103. - Dispoziţiile privind drepturile şi îndatoririle
funcţionarilor publici, promovarea în funcţie şi evaluarea performanţelor
profesionale ale acestora, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor
de serviciu, răspunderea juridică, precum şi celelalte prevederi stabilite în
Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se
aplică în mod corespunzător şi personalului economic, financiar şi
administrativ din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism, care are calitatea de funcţionar public.
Art. 104. - (1) Personalul care desfăşoară activităţi
administrative, de gospodărire, întreţinere, reparaţii şi de deservire în
cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism nu are calitatea de funcţionar public şi este angajat cu contract
individual de muncă.
(2) Selectarea personalului care urmează să desfăşoare
activităţi administrative, de gospodărire, întreţinere, reparaţii şi de
deservire se face pe bază de concurs sau examen, organizat de Direcţia de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, potrivit
regulamentului aprobat de procurorul şef direcţie.
Art. 105. - (1) Personalului angajat în baza unui
contract individual de muncă îi sunt aplicabile dispoziţiile din legislaţia
muncii în ceea ce priveşte încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi
încetarea contractului individual de muncă.
(2) Răspunderea disciplinară a personalului prevăzut
la alin. (1) este angajată pentru săvârşirea unei abateri disciplinare.
(3) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu
munca şi constă într-o acţiune sau inacţiune, săvârşită cu vinovăţie de către
salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern,
contractul individual de muncă ori ordinele şi dispoziţiile legale ale
conducătorilor ierarhici.
(4) Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica
procurorul şef direcţie în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere
disciplinară sunt:
a) avertismentul scris;
b) suspendarea contractului individual de muncă pentru
o perioadă ce nu poate depăşi 10 zile lucrătoare;
c) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului
corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu
poate depăşi 60 de zile;
d) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, a
indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%';
e) desfacerea disciplinară a contractului individual de
muncă.
Art. 106. - (1) Cu excepţia sancţiunii prevăzute la
art. 105 alin. (4) lit. a), nicio altă sancţiune nu poate fi dispusă mai
înainte de efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către persoana
împuternicită de procurorul şef direcţie.
(2) In vederea efectuării cercetării disciplinare
prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită să
realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută
în condiţiile alin. (2), fără un motiv obiectiv, îi dă dreptul procurorului şef
direcţie să dispună sancţionarea fără efectuarea cercetării disciplinare
prealabile.
(4) In cursul cercetării disciplinare prealabile,
salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea
sa şi să ofere toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare,
precum şi dreptul de a fi asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al
sindicatului al cărui membru este.
(5) Sancţiunea disciplinară se dispune de procurorul
şef direcţie prin decizie, emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile
calendaristice de la data luării la cunoştinţă de săvârşirea abaterii, dar nu
mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.
(6) Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia va
cuprinde în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere
disciplinară;
b) precizarea prevederilor din actele normative în
vigoare care au fost încălcate de salariat;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările
formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele
pentru care nu a fost efectuată cercetarea;
d) temeiul de drept în baza căruia se aplică
sancţiunea disciplinară;
e) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi
contestată;
f) instanţa competentă la care decizia prin care s-a
aplicat sancţiunea disciplinară poate fi contestată.
(7) Decizia de sancţionare se comunică salariatului în
cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data
comunicării.
(8) Comunicarea se face personal salariatului, cu
semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare
recomandată trimisă la domiciliul sau la reşedinţa indicată de acesta.
(9) Decizia de sancţionare poate fi contestată în
termen de 30 de zile de la data comunicării, la instanţa competentă.
CAPITOLUL V
Numirea, eliberarea din funcţie şi răspunderea
juridică a specialiştilor
Art. 107. - Numirea şi eliberarea din funcţie a
specialiştilor se face de procurorul şef direcţie, prin ordin.
Art. 108. - Dispoziţiile privind drepturile şi
îndatoririle funcţionarilor publici şi evaluarea performanţelor profesionale
ale acestora, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu,
răspunderea juridică, precum şi celelalte prevederi stabilite în Legea nr.
188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori în alte
acte normative, referitoare la funcţionarii publici, se aplică în mod
corespunzător şi specialiştilor.
TITLUL X
Registrele, condicile şi formularele statistice folosite de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism
CAPITOLUL I
Registre şi condici
Art. 109. - Pentru evidenţa activităţii Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se
folosesc şi se completează următoarele registre şi condici:
1. Registrul pentru evidenţa ordinelor cu caracter
normativ ale procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism (R-1);
2. Registrul secret de serviciu;
3. Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire
penală (R-2);
4. Registrul de evidenţă a persoanelor arestate, a
sesizărilor privind efectuarea percheziţiilor şi a sesizărilor privind
autorizarea interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor (R-3);
5. Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor
delicte (R-4);
6. Registrul pentru evidenţa şi punerea în executare
a cheltuielilor judiciare şi a sancţiunilor aplicate potrivit art. 181
şi 91 din Codul penal (R-5);
7. Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei
(R-13);
8. Registrul opis alfabetic pentru identificarea
lucrărilor (R-15);
9. Registrul pentru evidenţa sigiliilor şi ştampilelor
(R-17);
10. Registrul de audienţă (R-18);
11. Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor,
sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (R-19);
12. Registrul numerelor de inventar (R-20);
13. Registrul de formulare cu regim special (R-27);
14. Registrul de evidenţă pentru înregistrarea
cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile publice (R-9);
15. Registrul opis alfabetic pentru evidenţa
personalului auxiliar/procurorilor (R-11);
16. Registrul pentru evidenţa legitimaţiilor de
serviciu (R-12);
17. Registrul de evidenţă a parcului auto (R-22);
18. Registrul de mişcare a autovehiculelor (R-23);
19. Registrul de evidenţă a accidentelor de circulaţie
(R-24);
20. Registrul de casă (R-25);
21. Registrul pentru evidenţa ordinelor de plată
(R-26);
22. Condica activităţii de urmărire penală (C-1);
23. Condica de evidentă a cauzelor cu autori
neidentificati (C-2);
24. Condica pentru evidenţa folosirii materialelor de
criminalistică (C-3);
25. Condica pentru evidenţa lucrărilor procurorilor
(C-4);
26. Condica pentru evidenţa lucrărilor procurorilor -
activitatea judiciară (C-5);
27. Condica de prezenţă (C-6);
28. Condica de corespondenţă (C-7);
29. Condica de evidentă a persoanelor primite în
audientă (C-8).
CAPITOLUL II
Formulare statistice
Art. 110. - (1) Evidenţa statistică a activităţii
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism se ţine pe următoarele formulare:
1. Formular P1 (centralizator şi desfăşurător) privind
activitatea de urmărire penală efectuată de procuror;
2. Formular P3 (centralizator şi desfăşurător), care
cuprinde două părţi:
- partea I - privind inculpaţii trimişi în judecată
pentru infracţiuni prin care s-au produs pagube, pe domenii de activitate;
- partea a II-a - privind pagubele produse de
inculpaţii trimişi în judecată pentru unele infracţiuni, pe domenii de
activitate;
3. Formular P4 (centralizator şi desfăşurător) privind
activitatea de urmărire penală în cauzele cu minori şi tineri între 18 şi 20 de
ani inclusiv;
4. Formular P5 (centralizator şi desfăşurător) privind
activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamaţiilor, cererilor şi memoriilor
şi de primire a cetăţenilor în audienţă;
5. Formular P7 (centralizator şi desfăşurător) privind
activitatea judiciară în cauzele penale ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor
de Criminalitate Organizată şi Terorism;
6. Formular P8: indicatorii principali privind
activităţile de urmărire penală (P1); activitatea judiciară penală;
soluţionarea sesizărilor, reclamaţiilor, cererilor şi memoriilor. Formularul
este centralizat şi se întocmeşte potrivit formularului P1, pentru trimestrul I
şi, respectiv, trimestrele I-III.
(2) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism întocmeşte şi următoarele anexe:
a) anexa criminologică la formularul P1 (centralizator
şi desfăşurător), cu două părţi: partea I, conţinând date privind persoana
inculpaţilor trimişi în judecată, şi partea a II-a, privind victimele unor
infracţiuni;
b) anexa de corelare la formularul P3 - prejudicii
(centralizator şi desfăşurător);
c) anexa la formularul P8 (centralizator P1).
Art. 111. - Termenele în care se completează
formularele statistice şi modul de centralizare, stocare computerizată şi de
prelucrare a datelor sunt reglementate prin ordin al procurorului general al
Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind organizarea
şi funcţionarea sistemului informaţional al Ministerului Public.
TITLUL XI
Primirea, înregistrarea şi circulaţia lucrărilor
CAPITOLUL I
Reguli generale privind primirea, înregistrarea şi
circulaţia lucrărilor
Art. 112. - (1) Corespondenţa adresată structurilor
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism se primeşte de grefierul şef sau de alt salariat desemnat de
conducătorul acestora.
(2) La primirea corespondenţei, se verifică dacă
menţiunile de pe plicuri corespund cu conţinutul acestora şi dacă există toate
anexele enumerate în corespondenţă. Lipsurile ori nepotrivirile dintre
menţiunile de pe plicuri şi conţinutul acestora se aduc la cunoştinţa
expeditorilor, cărora li se va cere, în scris sau verbal, să completeze
corespondenţa ori să dea lămuririle necesare în legătură cu cele constatate.
(3) Conducătorul structurii poate dispune ca întreaga
corespondenţă sau numai o parte din aceasta să îi fie prezentată nedesfăcută.
Art. 113. - (1) Corespondenţa primită direct sau de la
alte parchete se sortează de grefierul şef sau de salariatul desemnat de
conducătorul structurii, potrivit nomenclatoarelor arhivistice în vigoare, care
identifică lucrările anterioare, în cazul în care corespondenţa nou-primită are
legătură cu aceste lucrări.
(2) Intreaga corespondenţă se prezintă spre examinare
conducătorului structurii, care repartizează sau ia măsuri de repartizare aleatorie
a lucrărilor procurorilor ori altor salariaţi din subordine, potrivit legii,
sau dispune trimiterea lor, când este cazul, instituţiilor competente, spre
rezolvare.
(3) Sortarea corespondenţei de către grefierul şef
sau salariatul desemnat, prezentarea acesteia spre examinare conducătorului
structurii şi repartizarea lucrărilor spre rezolvare se fac, de regulă, în ziua
primirii corespondenţei ori cel mai târziu a doua zi.
Art. 114. - (1) După examinarea şi repartizarea
corespondenţei, conducătorul structurii restituie lucrările grefei, în vederea
înregistrării, predării ori expedierii acestora, potrivit rezoluţiei.
(2) In cazul în care din cuprinsul unor scrisori nu
rezultă cu claritate obiectul cererilor, plângerilor ori al sesizărilor,
conducătorul structurii va da dispoziţie procurorului sau salariatului căruia i
s-a repartizat lucrarea spre soluţionare să ceară petiţionarului să facă
precizările necesare în scris, telefonic ori direct, prin chemare la sediul
unităţii, după caz.
Art. 115. - Plângerile şi sesizările prin care se
reclamă fapte cu caracter penal, precum şi dosarele primite de la alte organe
de cercetare penală care au fost sesizate direct se înregistrează în ordine
cronologică în Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală (R-2).
Numărul de înregistrare va fi însoţit de indicativul „P" (penal).
Art. 116. - Primirea, evidenţa, întocmirea şi toate
celelalte operaţiuni privind lucrările care conţin informaţii clasificate se
efectuează potrivit dispoziţiilor prevăzute în ordinele procurorului şef al
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism privind protecţia informaţiilor clasificate.
Art. 117. - (1) Cererile, reclamaţiile, sesizările şi
memoriile se înregistrează în registrul R-19, dându-se numere de înregistrare
fără soţ.
(2) Toate celelalte categorii de corespondenţă se
înregistrează în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei (R-13), dându-se
cronologic numere cu soţ şi indicativele corespunzătoare din Nomenclatorul
arhivistic.
Art. 118. - (1) Lucrările efectuate din oficiu se
înregistrează potrivit dispoziţiilor art. 109, în raport cu conţinutul lor.
(2) Dacă pe parcursul soluţionării sau după
definitivarea lor unele lucrări nu mai corespund înregistrărilor făcute
iniţial, acestea se vor reînregistra potrivit art. 109.
Art. 119. - (1) Inregistrarea lucrărilor se face în
sistem partidă, în sensul că toate revenirile şi lucrările intermediare,
solicitările şi primirile de dosare sau de referate, precum şi orice date în
legătură cu lucrarea de bază se înscriu în mod obligatoriu la numărul de
înregistrare iniţial, astfel încât corespondenţa care se referă la lucrări
anterioare să nu primească numere noi de înregistrare.
(2) Grefierii şefi au obligaţia să urmărească dacă
lucrările repartizate de conducătorii structurilor au fost efectuate în
termenele stabilite de aceştia şi să îi informeze de îndată cu privire la
existenţa unor lucrări nerezolvate.
Art. 120. - (1) După efectuarea operaţiilor de
înregistrare a corespondenţei, lucrările se predau celor cărora le-au fost
repartizate, sub semnătură, în registrul de evidenţă a acestora.
(2) Lucrările rezolvate se predau de procurori şi de
ceilalţi salariaţi grefierului şef sau înlocuitorului acestuia, sub semnătură,
în condica C-4 sau C-5.
(3) Grefierul şef va face personal menţiunile
corespunzătoare de scădere a lucrărilor şi de închidere a poziţiilor în
registre.
(4) Circulaţia lucrărilor între grefă şi procurorii sau
personalul auxiliar cărora li s-au repartizat spre soluţionare va fi evidenţiată
în registrele în care sunt înscrise lucrările respective, cu menţionarea
datelor de predare-primire.
Art. 121. - (1) Corespondenţa cu autorităţile străine,
cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare din ţara noastră, cu
reprezentanţele străine, cu organizaţiile şi organismele internaţionale care
îşi desfăşoară activitatea în România are loc în condiţiile legii.
(2) Comunicarea actelor procedurale către străini,
persoane fizice ori juridice, cu domiciliul sau cu reşedinţa în România ori cu
domiciliul în străinătate, care se află temporar în România, se va face direct,
în condiţiile legii şi ale prezentului regulament.
(3) Comunicările prevăzute la alin. (2) se vor face
după traducerea actelor în limba pe care aceste persoane o înţeleg sau în limba
oficială a statului resortisant.
(4) Corespondenţa într-o limbă străină, primită de la
alte persoane şi instituţii decât cele menţionate la alin. (1), se traduce în
limba română.
Art. 122. - (1) După efectuarea menţiunilor de scădere
şi de închidere a lucrărilor rezolvate, corespondenţa se expediază
destinatarilor.
(2) Grefierul şef va urmări ca actele de procedură şi
celelalte categorii de corespondenţă expediată să poarte semnătura celor în
drept, să fie ştampilate şi să fie însoţite de anexele la care se referă.
Art. 123. - (1) Inregistrarea corespondenţei pentru
fiecare an începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie.
(2) Registrele se numerotează, iar pe copertele
acestora se înscriu: denumirea registrului, anul, numărul iniţial şi ultimul număr
de înregistrare. La sfârşitul anului sau la închiderea unui volum din registru
se certifică de către grefierul şef numărul înregistrărilor şi numărul filelor
folosite.
Art. 124. - Nu se admit ştersături în registre şi
condici. Eventualele menţiuni eronate se barează printr-o linie trasată cu
cerneală şi se rescriu fie în cuprinsul aceleiaşi rubrici, fie în următorul
rând liber din registru. Rectificarea va fi certificată, pe marginea filei din
registru ori din condică, prin semnătura conducătorului structurii sau a
persoanei desemnate să controleze activitatea grefei.
Art. 125. - (1) Dosarele, întocmite separat pentru
fiecare lucrare, se păstrează timp de un an la grefa structurii Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după care
se depun la arhivă.
(2) Aranjarea actelor se face de procurorul care
rezolvă lucrarea, iar numerotarea şi cusutul dosarelor, precum şi parafarea
acestora se fac de grefierul şef ori de un alt grefier desemnat de procurorul
şef.
Art. 126. -Activitatea de primire, înregistrare şi
circulaţie a lucrărilor este controlată trimestrial de conducătorul structurii
sau de o altă persoană desemnată de conducătorul structurii, care va întocmi o
informare cu privire la neregulile constatate şi va lua măsurile de înlăturare
a acestora ori va propune organelor ierarhic superioare luarea măsurilor care
se impun.
CAPITOLUL II
Reguli speciale privind primirea, înregistrarea şi
circulaţia lucrărilor la structura centrală a
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism
Art. 127. - (1) Corespondenţa adresată Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu
excepţia lucrărilor privind informaţiile clasificate, se primeşte de grefierul şef
direcţie.
(2) Corespondenţa primită referitoare la lucrări
anterioare sau la lucrări solicitate de alte organisme se predă de îndată, după
înregistrarea în partida respectivă, la grefa unde se află lucrarea de bază.
Art. 128. - (1) Corespondenţa expediată de persoane
fizice adresată procurorului şef direcţie sau adjunctului acestuia cu menţiunea
„personal" sau „confidenţial" se primeşte de grefierul şef direcţie,
care predă plicurile nedeschise procurorului şef al Biroului de informare şi relaţii
publice. Acesta deschide plicurile, examinează conţinutul corespondenţei şi o
prezintă celor cărora le este adresată dacă, în raport cu conţinutul, apreciază
că trebuie să fie cunoscută de aceştia.
(2) Corespondenţa adresată procurorului şef direcţie cu
menţiunea „personal" ori „confidenţial", primită de la instituţii sau
organisme oficiale, va fi predată nedesfăcută direct la cabinetul său.
Art. 129. - Se va prezenta procurorului şef direcţie,
indiferent de modul în care a fost adresată:
a) corespondenţa privind comportarea personalului
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în societate;
b) scrisorile prin care se sesizează că s-au făcut
reveniri repetate la memorii depuse anterior şi nu s-a primit răspuns;
c) corespondenţa privind încălcarea ordinii de drept de
către autorităţile statului;
d) alte lucrări care, prin conţinutul lor deosebit,
impun informarea procurorului şef direcţie.
Art. 130. - După examinarea de către procurorul şef
direcţie sau de către adjunctul său a corespondenţei, grefierii înregistrează
lucrările, pentru a fi transmise compartimentelor de resort sau pentru a fi
trimise altor autorităţi publice competente, potrivit legii.
Art. 131. - In secretariatul Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism grefierii anume
desemnaţi vor proceda după cum urmează:
a) înregistrează, în ordine cronologică, în Registrul
de intrare-ieşire a corespondenţei (R-13) corespondenţa care are ca obiect
plângeri, denunţuri şi alte sesizări penale, comunicări de evenimente şi alte
date privind activitatea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism, comunicări de situaţii statistice sau
alte situaţii, lucrări periodice, analize, propuneri, lucrări în legătură cu
activitatea economico-financiară şi administrativă, corespondenţa oficială
primită de la diferite autorităţi publice, precum şi corespondenţa obişnuită,
dându-se numere de înregistrare cu soţ;
b) înregistrează în registrul de evidenţă (R-19)
propunerile, sesizările, reclamaţiile, cererile, plângerile şi memoriile,
altele decât cele penale prevăzute la lit. a), ale persoanelor fizice sau
juridice, dându-se numere de înregistrare fără soţ.
Art. 132. - Lucrările care urmează să fie trimise spre
rezolvare la două sau mai multe servicii ori la alte structuri ale Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se
multiplică, după caz, integral sau parţial, şi se predau acestora, potrivit
rezoluţiei de repartizare.
TITLUL XII
Calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat, punerea în executare a ordonanţelor prin care s-a
dispus plata cheltuielilor judiciare şi a amenzilor cu caracter
administrativ si gestionarea unor bunuri
Art. 133. - (1) Grefierii şefi, sub îndrumarea
procurorilor care efectuează urmărirea penală, vor asigura, potrivit
dispoziţiilor Codului de procedură penală, recuperarea cheltuielilor judiciare
avansate de stat cu ocazia efectuării urmăririi penale şi punerea în executare
a ordonanţelor prin care s-au aplicat amenzi cu caracter administrativ,
potrivit art. 91 lit. c) din Codul penal.
(2) Evidenţa cheltuielilor judiciare şi a amenzilor
administrative se ţine în registrul R-5.
Art. 134. - La stabilirea cheltuielilor judiciare se
vor avea în vedere cheltuielile făcute de organul de urmărire penală şi de alte
organe pentru:
a) chemarea, prin serviciile poştale, prin telefon,
telex sau fax, a părţilor din proces, a martorilor, experţilor, interpreţilor
şi a altor persoane;
b) plata, în cazurile şi în condiţiile prevăzute la
art. 190 din Codul de procedură penală, a sumelor de bani cuvenite martorilor,
experţilor şi interpreţilor;
c) efectuarea constatărilor tehnico-ştiinţifice şi a
expertizelor;
d) ridicarea şi conservarea mijloacelor materiale de
probă, inclusiv costul filmelor, copertelor, dischetelor, substanţelor chimice
folosite, al ambalajelor, al transportului la locul de depozitare etc;
e) efectuarea fotografiilor judiciare şi a
înregistrărilor audiovideo;
f) deplasarea în interesul rezolvării cauzelor: costul
cazării, al diurnei, al transportului;
g) plata onorariilor apărătorilor din oficiu;
h) contravaloarea hârtiei, imprimatelor şi a altor
materiale ce compun dosarele penale;
i) contravaloarea altor lucrări efectuate în cursul
urmăririi penale, care au necesitat plăţi din fondurile bugetare.
Art. 135. - Calcularea cheltuielilor judiciare se va
face, în fiecare cauză soluţionată de procuror, pe baza următoarelor documente
justificative:
a) actele întocmite de persoanele care au efectuat
lucrări, dispuse de organul de urmărire penală, în care sunt menţionate, în
condiţiile prevăzute de lege, costurile lucrărilor;
b) actele în baza cărora martorii, experţii şi
interpreţii justifică, în condiţiile prevăzute de lege, cheltuielile făcute;
c) actele emise de barourile de avocaţi, în care se
menţionează onorariile ce se plătesc apărătorilor din oficiu;
d) nota întocmită de grefierul şef, sub îndrumarea
procurorului care a efectuat urmărirea penală, privind cheltuielile făcute de
Ministerul Public în cursul urmăririi penale, pentru corespondenţă, chemări
prin telefon, telex sau fax, deplasări, consumuri de materiale etc.
Art. 136. - Cheltuielile judiciare se stabilesc de procuror,
prin rechizitoriu sau ordonanţă de încetare a urmăririi penale ori de scoatere
de sub urmărirea penală, potrivit art. 263, 245 şi art. 249 alin. (2) din Codul
de procedură penală.
Art. 137. - Punerea în executare a ordonanţei prin care
s-au stabilit cheltuieli judiciare ori s-a aplicat amenda prevăzută la art. 91
lit. c) din Codul penal se face de către procuror, potrivit dispoziţiilor art.
2491 alineatul ultim, art. 442 şi 443 din Codul de procedură penală.
Art. 138. - (1) Procurorii şefi serviciu din cadrul
structurii centrale şi teritoriale vor controla, direct sau prin procurori
desemnaţi, evidenţa şi modul de punere în executare a ordonanţelor prin care
s-au stabilit amenzi sau cheltuieli judiciare.
(2) Departamentul economico-financiar şi administrativ
va urmări, cu ocazia controalelor efectuate, modul în care se pun în executare
ordonanţele prin care s-a dispus aplicarea de amenzi sau obligarea la
cheltuieli judiciare şi va propune măsurile de înlăturare a neregulilor
constatate.
Art. 139. - (1) Evidenţa corpurilor delicte, precum şi
a celorlalte mijloace de probă ridicate de procuror şi care nu pot fi ataşate
la dosar se asigură prin grefierii anume desemnaţi de conducătorii serviciilor
din cadrul structurii centrale şi teritoriale. Aceştia semnează de luarea în
primire a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probă, le
înregistrează în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-4)
şi răspund de securitatea depozitării, precum şi de buna păstrare şi conservare
a lor.
(2) Primirea obiectelor se face pe bază de
proces-verbal, în care se vor specifica elementele şi caracteristicile de
identificare, calitatea sau valoarea.
(3) In Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor
delicte (R-4) se vor descrie amănunţit obiectele primite, arătându-se starea
calitativă, materialul din care sunt confecţionate, dimensiunile, greutatea,
marca de fabrică, seria, culoarea, precum şi orice alte elemente de
identificare, pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. In
acelaşi sens se va proceda şi la înregistrarea video a corpurilor delicte şi a
celorlalte mijloace de probă. Suportul material al înregistrării video se
înregistrează separat în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor
delicte (R-4).
Art. 140. - Pentru depozitarea în condiţii de
securitate şi bună conservare a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de
probă vor fi amenajate încăperi speciale şi se vor procura case de fier şi
dulapuri metalice, anume destinate.
Art. 141. - (1) Obiectele de valoare mare se vor ţine
în casa de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale. Fiecare obiect
va avea ataşată o etichetă, pe care se vor nota numărul dosarului şi poziţia
din Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-4).
(2) Obiectele cu volum mic se ambalează în plicuri, pe
care se vor nota datele de identificare.
Art. 142. - (1) Metalele sau pietrele preţioase ori
obiectele confecţionate din acestea şi mijloacele de plată străine se depun la
cea mai apropiată instituţie bancară competentă.
(2) Titlurile de valoare interne, obiectele de artă
sau de muzeu şi colecţiile de valoare se predau spre păstrare instituţiilor de
specialitate.
(3) Obiectele prevăzute la alin. (1) şi (2) se predau
în termen de 48 de ore de la ridicare. Dacă obiectele sunt strict necesare
urmăririi penale, depunerea se face ulterior, dar nu mai târziu de 48 de ore de
la rezolvarea cauzei de către procuror, după terminarea urmăririi penale.
(4) Sumele de bani ridicate de procuror, în cursul
urmăririi penale, de la deţinători se consemnează la C.E.C. BANK - S.A., pe
numele celui de la care s-au ridicat şi la dispoziţia organului judiciar.
(5) La camera de corpuri delicte se păstrează în
evidenţă copii de pe recipisele de consemnare a sumelor de bani depuse la C.E.C.
BANK - S.A. şi actele de depunere a valorilor la instituţiile de specialitate,
iar recipisele, în original, se depun la dosar.
Art. 143. - (1) Bunurile perisabile se predau de
urgenţă, în condiţiile legii, unităţilor comerciale, potrivit profilului activităţii
acestora, în vederea valorificării.
(2) Sumele de bani rezultate din valorificare se
consemnează la C.E.C. BANK - S.A., după caz, pe numele învinuitului,
inculpatului sau părţilor responsabile civilmente şi la dispoziţia organului
judiciar care a dispus ridicarea bunurilor.
Art. 144. -Armele de foc, muniţiile şi materialele
explozive, radioactive, toxice sau stupefiante, care sunt mijloace materiale de
probă, se predau cu proces-verbal organelor de poliţie din localitatea unde îşi
au sediul structurile Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
Art. 145. - (1) In cazurile în care se dispune
trimiterea în judecată, corpurile delicte şi celelalte mijloace materiale de
probă se predau instanţei de judecată odată cu dosarul cauzei, făcându-se
menţiune despre aceasta în rechizitoriu. In adresa de trimitere a dosarului se
enumera şi se descriu obiectele respective cu datele din procesul-verbal de
primire şi depunere la camera de corpuri delicte a Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(2) Predarea la instanţă a dosarului, împreună cu
corpurile delicte şi celelalte mijloace materiale de probă ori cu documentele
de depunere a corpurilor delicte, la instituţii de specialitate, la C.E.C. BANK
- S.A. sau la bănci se face, sub luare de semnătură, în condica C-7, cu
menţiunea expresă a primirii atât a dosarului, cât şi a corpurilor delicte,
după care se operează scăderea în Registrul de evidenţă a valorilor şi
corpurilor delicte (R-4).
Art. 146. - (1) Dacă se dispune confiscarea specială,
potrivit art. 118 din Codul penal, un exemplar al actului procurorului sau un
extras, împreună cu obiectele confiscate, se trimite executorului judecătoresc,
în vederea valorificării lor în condiţiile legii. Predarea şi primirea
obiectelor şi scoaterea din evidenţă se fac în condiţiile prevăzute la art.
142.
(2) In cazul confiscării mijloacelor de plată străine,
a titlurilor de valoare internă, a obiectelor de artă ori de muzeu, a metalelor
sau pietrelor preţioase ori a obiectelor confecţionate din acestea, precum şi a
colecţiilor de valoare, soluţia dispusă se comunică şi instituţiilor de
specialitate la care acestea au fost depuse.
(3) Pentru sumele de bani ridicate de la făptuitori sau
pentru cele obţinute din valorificarea bunurilor perisabile, măsura confiscării
se comunică şi unităţii C.E.C. BANK - S.A. la care acestea au fost depuse.
(4) Confiscarea muniţiei şi a materialelor explozive,
radioactive, toxice sau stupefiante se comunică organelor de poliţie la care
acestea au fost depuse, pentru a se proceda la valorificarea sau distrugerea
lor, în condiţiile legii.
(5) Măsura confiscării se comunică în toate cazurile
organelor financiare teritoriale, pentru a se urmări virarea la bugetul de stat
a sumelor realizate din valorificarea corpurilor delicte.
Art. 147. - Măsura distrugerii unor obiecte confiscate,
dispusă prin ordonanţă, se execută după respingerea căilor de atac împotriva
soluţiei sau după trecerea unui an de la data ordonanţei, prin mijloace
adecvate, de către o comisie desemnată de procurorul şef direcţie, din care fac
parte: procurorul care a dispus confiscarea sau, în lipsa acestuia, un alt
procuror, grefierul şef şi grefierul care are în primire corpurile delicte. Cu
privire la distrugerea corpurilor delicte, se întocmeşte un proces-verbal,
semnat de membrii comisiei, care se ataşează la dosarul cauzei, iar operaţiunea
se menţionează în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte
(R-4).
Art. 148. - Departamentul economico-financiar şi
administrativ şi Compartimentul de audit public intern, cu ocazia acţiunilor de
control financiar, vor verifica modul în care sunt respectate prevederile
legale în activitatea de evidenţă şi de gestionare a corpurilor delicte şi a
celorlalte mijloace materiale de probă.
Art. 149. - Se interzice folosirea, sub orice formă, a
obiectelor care constituie mijloace materiale de probă în alte scopuri decât
cele prevăzute de lege, precum şi dobândirea acestora cu ocazia valorificării
lor.
TITLUL XIII
Dispoziţii finale
Art. 150. - (1) Prezentul regulament se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Dispoziţiile privind Biroul de informaţii
clasificate intră în vigoare în termen de 90 de zile de la publicarea
prezentului regulament