ORDIN
Nr. 219 din 1 aprilie 2002
pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din
activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza
nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale
ACT EMIS DE: MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 386 din 6 iunie 2002
Ministrul sanatatii si familiei,
avand in vedere prevederile Legii nr. 100/1998 privind asistenta de
sanatate publica si ale art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata si modificata prin Legea nr.
426/2001,
vazand Referatul de aprobare al Directiei generale de sanatate publica nr.
DB 3.421 din 1 aprilie 2002,
in temeiul Hotararii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si
functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, cu modificarile si
completarile ulterioare,
emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Normele tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din
activitatile medicale, prevazute in anexa nr. 1.
Art. 2
Se aproba Metodologia de culegere a datelor pentru baza nationala de date
privind deseurile rezultate din activitatile medicale, prevazuta in anexa nr.
2.
Art. 3
Se aproba Conditiile de colectare prin separare la locul producerii, pe
categoriile stabilite, a deseurilor rezultate din activitatile medicale,
prevazute in anexa nr. 3.
Art. 4
Se aproba utilizarea urmatoarelor formulare prevazute in anexele nr. 4 - 7:
formular pentru inscrierea cantaririlor trimestriale pentru fiecare sectie,
compartiment sau laborator, chestionar pentru evaluarea sistemului de
gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, formular de identificare
pentru transport si eliminare finala, tabele centralizatoare pentru cantitatile
de deseuri rezultate din activitati medicale, produse in sectii, compartimente
si laboratoare.
Art. 5
Se aproba utilizarea pictogramei "Pericol biologic" prevazute in
anexa nr. 8.
Art. 6.
Anexele nr. 1 - 8 fac parte integranta din prezentul ordin.
Art. 7
In toate unitatile sanitare activitatile legate de gestionarea deseurilor
rezultate din activitatile medicale fac parte din obligatiile profesionale si
vor fi inscrise in fisa postului fiecarui salariat.
Art. 8
Sumele necesare pentru punerea in aplicare a prevederilor prezentului ordin
se cuprind in bugetul de venituri si cheltuieli al fiecarei unitati sanitare.
Art. 9
Introducerea si aplicarea prevederilor prezentului ordin si elaborarea
planului anual privind gestionarea deseurilor sunt obligatorii pentru obtinerea
autorizatiei sanitare sau pentru acreditarea unitatilor sanitare.
Art. 10
(1) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului ordin
unitatile in care se desfasoara activitati medicale vor elabora, in
conformitate cu reglementarile legale in vigoare, planul de gestionare a
deseurilor rezultate din activitati medicale.
(2) Planul de gestionare prevazut la alin. (1) este analizat si actualizat
anual.
(3) Planul de gestionare prevazut la alin. (1) este cuprins in documentatia
necesara pentru autorizarea sanitara a unitatilor in care se desfasoara
activitati medicale.
Art. 11
In termen de 6 luni de la publicarea prezentului ordin in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, Ministerul Sanatatii si Familiei va elabora standardul
national care aproba metodele specifice de testare a rezistentei la actiuni
mecanice pentru recipientele de colectare a deseurilor intepatoare-taietoare,
rezultate din activitatea medicala, de productie romaneasca.
Art. 12
Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sanctioneaza conform Legii
nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele
legale de igiena si sanatate publica, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Art. 13
Directia generala de sanatate publica, Directia generala a bugetului
sanatatii, Inspectia Sanitara de Stat, Institutul de Sanatate Publica
Bucuresti, ministerele cu retea sanitara proprie si unitatile care desfasoara
activitati medicale, indiferent de forma de organizare, vor aduce la
indeplinire dispozitiile prezentului ordin.
Art. 14
La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul
ministrului sanatatii nr. 663/1999 privind gestionarea deseurilor rezultate din
activitatile medicale.
Art. 15
Prezentul ordin va intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data
publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul sanatatii si familiei,
Daniela Bartos
ANEXA 1
NORME TEHNICE
privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale
CAP. 1
Obiective si domenii de aplicare
Art. 1
Normele tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile
medicale (norme tehnice) reprezinta reglementarea modului in care se
colecteaza, se ambaleaza, se depoziteaza temporar, se transporta si se elimina
aceste deseuri, o atentie deosebita acordandu-se deseurilor periculoase pentru
a preveni astfel contaminarea mediului si afectarea starii de sanatate.
Art. 2
(1) Prezentele norme tehnice se aplica de catre toate unitatile in care se
desfasoara activitati medicale in urma carora sunt produse deseuri, indiferent
de forma de organizare.
(2) Producatorul de deseuri este raspunzator pentru indepartarea si
eliminarea deseurilor rezultate din activitatea sa.
3) Unitatile sanitare elaboreaza si aplica cu prioritate programe,
strategii de management si proceduri medicale care sa previna producerea de
deseuri periculoase sau sa reduca pe cat posibil cantitatile produse.
(4) Unitatile sanitare elaboreaza si aplica planul propriu de gestionare a
deseurilor rezultate din activitatile medicale, in concordanta cu regulamentele
interne si cu codurile de procedura, pe baza reglementarilor in vigoare.
Art. 3
Producatorii de deseuri au urmatoarele obligatii:
a) sa diminueze cantitatile de deseuri ce urmeaza sa fie eliminate, inca
din etapa de producere, prin toate mijloacele disponibile;
b) sa promoveze reutilizarea si reciclarea acelor categorii de deseuri care
se preteaza la aceste operatiuni;
c) sa separe la locul de producere deseurile periculoase de cele
nepericuloase.
Art. 4
Prezentele norme tehnice se aplica in toate unitatile sanitare care produc
deseuri, si anume:
a) producatorii mari:
- spitalele judetene si municipale;
- clinicile universitare;
- institutele de cercetare medicala si farmaceutica;
- Agentia Nationala a Medicamentului;
- institutele de medicina legala;
- serviciile judetene de medicina legala;
- unitatile preclinice din universitatile si facultatile de medicina si
farmacie;
- unitatile de productie, depozitare si pastrare a medicamentelor si a
produselor biologice;
b) producatorii medii:
- centrele de diagnostic si tratament;
- centrele de transfuzii;
- centrele de recoltare si conservare a sangelui;
- laboratoarele;
- serviciile de prosectura ale spitalelor;
- spitalele de pneumologie;
- cabinetele medicale de orice specialitate si cabinetele stomatologice;
- spitalele si clinicile particulare;
c) producatorii mici:
- laboratoarele de tehnica dentara;
- laboratoarele de sanatate mentala;
- spitalele de bolnavi psihici cronici;
- spitalele de recuperare;
- bazele de tratament balnear;
- salile de pregatire a cadavrelor din cadrul serviciilor funerare;
- centrele de plasament;
- centrele de ingrijire si asistenta;
- cabinetele medicale din institutii, intreprinderi, scoli, licee,
gradinite;
- cabinetele pentru realizarea tatuajelor;
- centrele pentru tratamente cosmetice/infrumusetare;
- unitatile farmaceutice - farmacii, drogherii;
- centrele de optica medicala;
- centrele de acupunctura.
Art. 5
Prezentele norme tehnice nu se refera la gestionarea deseurilor radioactive
a caror gestionare este prevazuta in reglementari specifice.
CAP. 2
Definitii
Art. 6
Prin prezentul ordin sunt definiti urmatorii termeni:
a) deseurile rezultate din activitati medicale - toate deseurile,
periculoase sau nepericuloase, care se produc in unitatile sanitare;
b) deseurile nepericuloase - deseurile a caror compozitie este asemanatoare
cu cea a deseurilor menajere si care nu prezinta risc major pentru sanatatea
umana si pentru mediu;
c) deseurile periculoase - deseurile rezultate din activitati medicale,
care constituie un risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu si care
sunt generate in unitatea sanitara in cursul activitatilor de diagnostic,
tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicala, inclusiv de
cercetare medicala si producere, testare, depozitare si distributie a
medicamentelor si produselor biologice;
d) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice - deseurile care includ
tesuturile si organele, partile anatomice rezultate din actele chirurgicale,
din autopsii si din alte proceduri medicale; in aceasta categorie se includ si
animalele de laborator utilizate in activitatea de diagnostic, cercetare si
experimentare;
e) deseurile infectioase - deseurile lichide si solide care contin sau sunt
contaminate cu sange ori cu alte fluide biologice, precum si materialele care
contin sau au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele
microorganismelor;
f) deseurile chimice si farmaceutice - substantele chimice solide, lichide
sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele
expirate si reziduurile de substante chimioterapice, care pot fi citotoxice,
genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;
g) deseurile intepatoare-taietoare - deseurile care pot produce leziuni
mecanice prin intepare sau taiere;
h) deseurile radioactive - deseurile solide, lichide si gazoase rezultate
din activitatile nucleare medicale, de diagnostic si tratament, care contin
materiale radioactive;
i) unitatea sanitara - orice unitate publica sau privata care desfasoara
activitati cu profil sanitar;
j) activitatea medicala - orice activitate de diagnostic, preventie,
tratament, monitorizare si recuperare a starii de sanatate, care implica sau nu
implica utilizarea de instrumente, echipamente ori aparatura medicala;
k) sistemul de gestionare a deseurilor - totalitatea activitatilor de
colectare separata la locul de producere, ambalare, depozitare intermediara,
transport si eliminare finala;
l) depozitarea temporara - pastrarea pe o perioada limitata a deseurilor
ambalate corespunzator in spatii special destinate si amenajate, pana la
preluarea si transportul lor la locul de eliminare finala;
m) eliminarea finala - totalitatea metodelor si tratamentelor fizice,
chimice si biologice aplicate deseurilor periculoase rezultate din activitatile
medicale, care vizeaza eliminarea pericolelor si riscurilor potentiale asupra
mediului si asupra starii de sanatate a populatiei, precum si reducerea
volumului de deseuri;
n) incinerarea deseurilor - arderea deseurilor in instalatii speciale,
denumite incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi inalte de combustie ce
determina neutralizarea deseurilor, utilizandu-se echipamente de retinere si
purificare a gazelor;
o) depozitarea sanitara - depozitarea deseurilor rezultate din activitatea
medicala in locuri special amenajate, denumite depozite de deseuri periculoase
sau nepericuloase. Deseurile periculoase sunt depozitate in depozitul de
deseuri dupa ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare;
p) fisa interna a gestiunii deseurilor - formularul de pastrare a evidentei
deseurilor produse in unitatile sanitare, cu date privind circuitul complet al
deseurilor de la producere si pana la eliminarea finala a acestora, conform
Hotararii Guvernului nr. 155/1999 pentru introducerea evidentei gestiunii
deseurilor si a Catalogului European al Deseurilor.
CAP. 3
Clasificari
Art. 7
Clasificarea pe categorii a deseurilor rezultate din activitatea medicala
se face pe criterii practice, dupa cum urmeaza:
1. deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile celor menajere,
rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale,
administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a oficiilor de
distribuire a hranei; aceste deseuri se colecteaza si se indeparteaza la fel ca
deseurile menajere. Deseurile asimilabile celor menajere inceteaza sa mai fie
nepericuloase cand sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri
periculoase. Urmatoarele materiale se includ in categoria deseurilor nepericuloase:
ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit in
contact cu sangele sau cu alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu
lichide biologice, hartia, resturile alimentare (cu exceptia celor provenite de
la sectiile de boli contagioase), sacii si alte ambalaje din material plastic,
recipientele din sticla care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte
lichide biologice etc.;
2. deseurile periculoase se clasifica in:
a) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice, care cuprind parti
anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie si
obstetrica (fetusi, placente), parti anatomice rezultate din laboratoarele de
autopsie, cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si
experimentare. Toate aceste deseuri se considera infectioase conform
Precautiunilor universale;
b) deseurile infectioase sunt deseurile care contin sau au venit in contact
cu sangele ori cu alte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii,
paraziti si/sau toxinele microorganismelor, de exemplu: seringi, ace, ace cu
fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipiente care au continut sange sau
alte lichide biologice, campuri operatorii, manusi, sonde si alte materiale de
unica folosinta, comprese, pansamente si alte materiale contaminate, membrane
de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de
laborator folosite etc.;
c) deseurile intepatoare-taietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir,
catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unica folosinta, pipete,
sticlarie de laborator ori alta sticlarie sparta sau nu, care au venit in
contact cu material infectios. Aceste deseuri se considera infectioase conform
Precautiunilor universale;
d) deseurile chimice si farmaceutice sunt deseurile care includ serurile si
vaccinurile cu termen de valabilitate depasit, medicamentele expirate,
reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substantele folosite in
laboratoare. Substantele de curatenie si dezinfectie deteriorate ca urmare a
depozitarii lor necorespunzatoare sau cu termenul de valabilitate depasit vor
fi considerate deseuri chimice, de exemplu: substante dezinfectante, substante
tensioactive etc.
Art. 8
Materialele folosite in practica medicala, care sunt de utilizare
indelungata (nu de unica utilizare), pot fi recuperate, refolosite si reciclate
dupa ce au fost supuse procesului de sterilizare adecvat. Materialele si
instrumentele care se pot refolosi, utilizate la efectuarea analizelor de
laborator, sunt si ele supuse sterilizarii.
CAP. 4
Colectarea la locul de producere (sursa)
Art. 9
Colectarea si separarea deseurilor pe categorii sunt primele etape in
gestionarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala. In
situatia in care nu se realizeaza separarea deseurilor pe categorii, intreaga
cantitate de deseuri se trateaza ca deseuri periculoase.
CAP. 5
Ambalarea deseurilor
Art. 10
Ambalajul in care se face colectarea si care vine in contact direct cu
deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala este de unica
folosinta si se elimina o data cu continutul.
Art. 11
Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din
unitatile sanitare sunt:
a) galben - pentru deseurile periculoase (infectioase,
taietoare-intepatoare, chimice si farmaceutice);
b) negru - pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile celor
menajere).
Art. 12
Pentru deseurile infectioase si taietoare-intepatoare se foloseste
pictograma "Pericol biologic". Pentru deseurile chimice si
farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului:
"Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.
Art. 13
Pentru deseurile infectioase care nu sunt taietoare-intepatoare se folosesc
cutii din carton prevazute in interior cu saci din polietilena sau saci din
polietilena galbeni ori marcati cu galben. Atat cutiile prevazute in interior
cu saci din polietilena, cat si sacii sunt marcati cu pictograma "Pericol
biologic". Sacii trebuie sa fie confectionati din polietilena de inalta
densitate pentru a avea rezistenta mecanica mare; termosuturile trebuie sa fie
continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid. Sacul trebuie sa se
poata inchide usor si sigur. La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de
cantitatea de deseuri produse in intervalul dintre doua indepartari succesive
ale deseurilor. Sacul se introduce in pubele prevazute cu capac si pedala sau
in portsac. Inaltimea sacului trebuie sa depaseasca inaltimea pubelei, astfel
incat sacul sa se rasfranga peste marginea superioara a acesteia, iar surplusul
trebuie sa permita inchiderea sacului in vederea transportului sigur. Gradul de
umplere a sacului nu va depasi trei patrimi din volumul sau. Grosimea
polietilenei din care este confectionat sacul este cuprinsa intre 50 - 70
microni.
Art. 14
Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din material
rezistent la actiuni mecanice. Cutiile trebuie prevazute la partea superioara
cu un capac special care sa permita introducerea deseurilor si sa impiedice
scoaterea acestora dupa umplere, fiind prevazute in acest scop cu un sistem de
inchidere definitiva. Capacul cutiei are orificii pentru detasarea acelor de
seringa si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confectioneaza aceste
cutii trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile
trebuie prevazute cu un maner rezistent pentru a fi usor transportabile la
locul de depozitare intermediara si, ulterior, la locul de eliminare finala.
Cutiile au culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma "Pericol
biologic". Cutiile se avizeaza din punct de vedere sanitar de catre
Ministerul Sanatatii si Familiei - Directia generala de sanatate publica.
Art. 15
Recipientul destinat colectarii deseurilor intepatoare-taietoare trebuie sa
aiba urmatoarele caracteristici:
a) sa fie impermeabil si sa prezinte etanseitate, iar prin sistemul de
inchidere definitiva sa impiedice posibilitatea de contaminare a personalului
care manipuleaza deseurile intepatoare-taietoare si a mediului, precum si
posibilitatea de refolosire a acestora de catre persoane din exteriorul
unitatii sanitare;
b) sa fie inscriptionat, in cazul recipientelor importate, si in limba
romana. Inscriptia trebuie sa cuprinda: modul de utilizare, pictograma
"Pericol biologic", linia de marcare a nivelului maxim de umplere,
unitatea sanitara care a folosit recipientul, persoana desemnata responsabila
cu manipularea sa, data umplerii definitive;
c) sa fie avizat de Ministerul Sanatatii si Familiei dupa ce a fost supus
procedurilor de testare specifica a rezistentei materialului la actiuni
mecanice. Testele trebuie sa fie realizate de catre laboratoare acreditate
pentru astfel de testari, rezultatele testelor determinand calitatea produsului.
Produsul, in urma testarii, nu trebuie sa isi modifice nici una dintre
caracteristicile privitoare la structura, forma, culoare.
Art. 16
In situatia in care numai acele de seringa sunt colectate in recipientele
descrise la art. 14 si 15, seringile pot fi colectate separat in cutii de
carton rigid prevazute in interior cu sac din polietilena de inalta densitate,
de culoare galbena, si marcate cu pictograma "Pericol biologic".
Termosuturile sacului trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita
scurgeri de lichid. La confectionarea sacului trebuie sa se respecte cerintele
art. 13.
Art. 17
Pentru deseurile infectioase de laborator se pot folosi in locul sacilor de
polietilena cutiile din carton rigid prevazute in interior cu sac de
polietilena, marcate cu galben si cu pictograma "Pericol biologic".
Art. 18
Al doilea ambalaj in care se depun sacii si cutiile pentru deseurile
periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereti rigizi, aflate in
spatiul de depozitare temporara. Containerele pentru deseuri infectioase si
intepatoare-taietoare au marcaj galben, sunt inscriptionate "Deseuri
medicale" si poarta pictograma "Pericol biologic". Containerele
trebuie confectionate din materiale rezistente la actiunile mecanice, usor
lavabile si rezistente la actiunea solutiilor dezinfectante. Containerul
trebuie sa fie etans si prevazut cu un sistem de prindere adaptat sistemului
automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire
in incinerator. Dimensiunea containerelor se alege astfel incat sa se asigure
preluarea intregii cantitati de deseuri produse in intervalul dintre doua
indepartari succesive. In aceste containere nu se depun deseuri periculoase
neambalate (vrac) si nici deseuri asimilabile celor menajere.
Art. 19
Partile anatomice destinate incinerarii sunt colectate in mod obligatoriu
in cutii din carton rigid, prevazute in interior cu sac din polietilena de
inalta densitate, sau in saci din polietilena cu marcaj galben, special destinati
acestei categorii de deseuri. Sacii trebuie sa fie perfect etansi pentru a nu
permite scurgeri de lichide biologice. In cazul recuperarii placentelor,
acestea sunt ambalate si supuse dezinfectiei in conformitate cu cerintele
beneficiarului.
Art. 20
In cazul inhumarii in cimitire partile anatomice sunt ambalate si
refrigerate, dupa care se vor depune in cutii speciale, etanse si rezistente.
Aceste cutii au un marcaj specific.
Art. 21
Animalele de laborator urmeaza ciclul de eliminare a deseurilor periculoase
chiar si dupa autoclavare.
Art. 22
Deseurile chimice si farmaceutice se colecteaza in recipiente speciale, cu
marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Corosiv",
"Toxic" etc.). Ele se indeparteaza conform prevederilor legale privind
deseurile chimice periculoase.
Art. 23
Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza in saci
din polietilena de culoare neagra, inscriptionati "Deseuri
nepericuloase". In lipsa acestora se pot folosi saci din polietilena transparenti
si incolori.
Art. 24
Pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete
autocolante cu datele de identificare a sectiei sau laboratorului care a produs
deseurile (denumirea sectiei sau laboratorului si data). In cazul in care nu
exista etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker
rezistent la apa, direct pe sacul gol sau pe cutie.
CAP. 6
Depozitarea temporara
Art. 25
Depozitarea temporara trebuie realizata in functie de categoriile de
deseuri colectate la locul de producere. Este interzis accesul persoanelor
neautorizate in incaperile destinate depozitarii temporare.
Art. 26
Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile
de depozitare vor respecta normele de igiena in vigoare. Pentru deseurile
periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa depaseasca 72 de ore,
din care 48 de ore in incinta unitatii si 24 de ore pentru transport si
eliminare finala.
Art. 27
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe in fiecare unitate
sanitara. Amenajarea spatiului pentru depozitarea temporara trebuie prevazuta
in proiectul initial al unitatii, in cazul noilor constructii. Unitatile
sanitare care nu au fost prevazute in proiect cu spatii pentru depozitare
temporara le vor construi sau le vor amenaja ulterior.
Art. 28
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente:
a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de
inchidere care sa permita numai accesul persoanelor autorizate;
b) un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat
conform normelor de igiena in vigoare privind mediul de viata al populatiei.
Art. 29
Conditiile spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase trebuie sa
permita depozitarea temporara a cantitatii de deseuri periculoase acumulate in
intervalul dintre doua indepartari succesive ale acestora. Spatiul de
depozitare temporara a deseurilor periculoase este o zona cu potential septic
si trebuie separat functional de restul constructiei si asigurat prin sisteme
de inchidere. Incaperea trebuie prevazuta cu sifon de pardoseala pentru
evacuarea in reteaua de canalizare a apelor uzate rezultate in urma curatarii
si dezinfectiei. Spatiul de depozitare trebuie prevazut cu ventilatie
corespunzatoare pentru asigurarea temperaturilor scazute care sa nu permita
descompunerea materialului organic din compozitia deseurilor periculoase.
Trebuie asigurate dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare in scopul
prevenirii aparitiei vectorilor (insecte, rozatoare).
Art. 30
Deseurile asimilabile celor menajere se depoziteaza si se evacueaza conform
prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul
deseurilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 426/2001, si ale Ordinului
ministrului sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei.
CAP. 7
Transportul
Art. 31
Transportul deseurilor periculoase pana la locul de eliminare finala se
face cu respectarea stricta a normelor de igiena si securitate in scopul
protejarii personalului si populatiei generale.
Art. 32
Transportul deseurilor periculoase in incinta unitatii sanitare se face pe
un circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor. Deseurile sunt
transportate cu ajutorul unor carucioare speciale sau cu ajutorul containerelor
mobile. Carucioarele si containerele mobile se spala si se dezinfecteaza dupa
fiecare utilizare, in locul unde sunt descarcate.
Art. 33
Transportul extern (in afara unitatii sanitare) al deseurilor periculoase
rezultate din activitatea medicala se face in conformitate cu reglementarile in
vigoare, elaborate de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Ministerul
Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si Ministerul Sanatatii si
Familiei.
Art. 34
Transportul deseurilor periculoase pe drumurile publice spre locul de
eliminare finala se face pe rute avizate de Directia de sanatate publica
judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti.
Art. 35
Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie conceput, amenajat
special si avizat sanitar de Ministerul Sanatatii si Familiei.
Art. 36
Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie sa raspunda
urmatoarelor cerinte minime:
a) compartimentul destinat containerelor sa fie separat de cabina soferului
si realizat din materiale usor lavabile si rezistente la agentii chimici
folositi la dezinfectie;
b) sa aiba dispozitive de fixare a containerelor in timpul transportului;
c) sa fie utilat cu sisteme etanse de inchidere a usilor compartimentului
destinat containerelor, pentru a se evita pierderile de orice fel din timpul
transportului;
d) sa contina sisteme de asigurare impotriva raspandirii deseurilor
periculoase in mediu in caz de accident.
Art. 37
Conducatorul auto trebuie sa aiba cunostinte referitoare la natura
incarcaturii si la normele de igiena privind deseurile periculoase rezultate
din activitatea medicala.
CAP. 8
Eliminare finala
Art. 38
Eliminarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se
face in conformitate cu reglementarile in vigoare referitoare la aceasta
categorie de deseuri.
Art. 39
Deseurile periculoase produse de unitatile sanitare trebuie eliminate prin
procedee autorizate, specifice fiecarei categorii de deseuri.
Art. 40
Metodele de eliminare trebuie sa asigure distrugerea rapida si completa a
factorilor cu potential nociv pentru mediu si pentru starea de sanatate a
populatiei.
Art. 41
Metodele folosite pentru eliminarea finala a deseurilor rezultate din
activitatea medicala sunt:
a) incinerarea - incineratoarele trebuie sa respecte normele si standardele
in vigoare privind emisiile de gaze in atmosfera si pe cele privitoare la
produsele secundare rezultate din procesul de incinerare;
b) depozitarea in depozitul de deseuri - la nivelul unitatii sanitare
deseurile periculoase pot fi supuse tratamentelor de neutralizare, cum ar fi:
autoclavare, dezinfectie chimica, dezinfectie cu microunde, incapsulare,
iradiere, inainte de a fi eliminate final prin depozitare in depozitul de
deseuri.
Art. 42
(1) Deseurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale si
se includ in ciclul de eliminare a deseurilor municipale.
(2) Exceptie fac resturile alimentare provenite din spitalele de boli
contagioase, care necesita autoclavare inainte de a fi preluate de serviciile
de salubritate.
CAP. 9
Evidenta cantitatilor de deseuri produse de unitatea sanitara
Art. 43
Fiecare producator este obligat sa cunoasca cantitatile de deseuri produse.
Art. 44
Pentru cunoasterea cantitatilor de deseuri produse in unitatea sanitara se
aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru culegerea periodica a datelor
si pentru calcularea cantitatilor medii lunare, conform anexei nr. 2.
CAP. 10
Inregistrarea datelor privind deseurile periculoase predate contractantilor
de servicii pentru transport si eliminare finala
Art. 45
Inregistrarea datelor reprezinta controlul ciclului
producere-transport-eliminare finala de catre producator.
Art. 46
Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea finala a
deseurilor periculoase care parasesc unitatea producatoare in scopul eliminarii
finale, conform anexei nr. 6, se completeaza si se semneaza in 3 exemplare de
catre producator si transportator la predarea/primirea fiecarui transport. Un
exemplar ramane la producator, iar celelalte doua exemplare se semneaza de
catre agentul economic care efectueaza operatiunea de eliminare finala. Dupa
eliminarea finala un exemplar ramane la agentul economic care a efectuat
operatiunea de eliminare finala, iar al treilea exemplar se returneaza prin
posta la producator de catre agentul economic care a facut operatiunea de
eliminare finala.
Art. 47
Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea finala a
deseurilor contine urmatoarele date:
a) datele de identificare pentru unitatea producatoare si pentru agentii
economici prestatori de servicii de transport si eliminare finala;
b) cantitatile de deseuri periculoase trimise, transportate si tratate;
c) data si ora pentru fiecare etapa (predare/primire pentru transport, predare/primire
la agentul economic care va face eliminarea finala);
d) numele si semnaturile responsabililor, pentru fiecare etapa, din partea
producatorului si din partea prestatorilor de servicii care au primit/predat
deseurile si au aplicat procedeul de eliminare stipulat in contract;
e) procedura de eliminare finala utilizata.
CAP. 11
Educarea si formarea personalului
Art. 48
Pentru aplicarea prezentului ordin personalul responsabil cu gestionarea
deseurilor rezultate din activitatea medicala trebuie instruit sub coordonarea
Ministerului Sanatatii si Familiei - Directia generala de sanatate publica.
Art. 49
Unitatea este obligata sa asigure educarea si formarea profesionala
continua pentru angajati, in urmatoarele situatii:
a) la angajare;
b) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt
post;
c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor
existente;
d) la introducerea de tehnologii noi;
e) la recomandarea medicului Serviciului de prevenire si control ale
infectiilor nozocomiale (SPCIN) sau a medicului delegat cu responsabilitati in
prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale, care a constatat nereguli in
aplicarea codului de procedura, precum si la recomandarea inspectorilor
sanitari de stat;
f) la recomandarea coordonatorului activitatii de protectie a mediului;
g) periodic, indiferent daca au survenit sau nu schimbari in sistemul de
gestionare a deseurilor.
Art. 50
Perioada dintre doua cursuri succesive va fi stabilita de medicul SPCIN,
coordonatorul activitatii de protectie a mediului sau de medicul delegat cu
responsabilitati in prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale, dar nu va
depasi 12 luni.
Art. 51
Personalul implicat in sistemul de gestionare a deseurilor periculoase
trebuie sa cunoasca:
a) tipul si cantitatile de deseuri produse in unitate;
b) riscurile pentru mediu si sanatatea umana in fiecare etapa a ciclului de
eliminare a deseurilor;
c) planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale,
cu regulamentele interne si codurile de procedura pentru colectarea,
depozitarea, transportul si eliminarea deseurilor periculoase.
CAP. 12
Responsabilitati in domeniul gestionarii deseurilor rezultate din
activitatile medicale
Art. 52
Directorul unitatii:
a) initiaza programul de introducere a sistemului de gestionare a
deseurilor periculoase;
b) prevede fondurile necesare pentru asigurarea functionarii sistemului de gestionare
a deseurilor periculoase;
c) nominalizeaza persoanele responsabile cu activitatile specifice
sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
d) controleaza modul in care functioneaza sistemul de gestionare a
deseurilor periculoase;
e) aproba planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile
medicale, pe baza regulamentelor interne si a codurilor de procedura ale
sistemului de gestionare a deseurilor periculoase din unitate;
f) aproba planul de formare profesionala continua.
Art. 53
Coordonatorul activitatii de protectie a mediului:
a) elaboreaza si supune spre aprobare conducerii planul de gestionare a
deseurilor rezultate din activitatile medicale, pe baza regulamentelor interne
si a codurilor de procedura pentru colectarea, depozitarea, transportul si
eliminarea deseurilor periculoase;
b) coordoneaza si raspunde de sistemul de gestionare a deseurilor in
unitatea sanitara;
c) stabileste codul de procedura a sistemului de gestionare a deseurilor
periculoase;
d) evalueaza cantitatile de deseuri periculoase si nepericuloase produse in
unitatea sanitara;
e) coordoneaza investigatia-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse
pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a
evidentei gestiunii deseurilor; in acest sens are toate atributiile
coordonatorului echipei de investigare, conform anexei nr. 2;
f) supravegheaza activitatea personalului implicat in gestionarea
deseurilor periculoase;
g) propune si alege metodele de tratare si solutia de eliminare finala
intr-un mod cat mai eficient a deseurilor periculoase in cadrul unitatii
sanitare;
h) propune directorului unitatii agentul economic prestator de servicii de
transport si eliminarea finala a deseurilor;
i) colaboreaza cu medicul-sef SPCIN sau cu medicul delegat cu
responsabilitati in prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale in scopul
derularii unui sistem de gestionare corect si eficient a deseurilor periculoase
rezultate din activitatea medicala.
Art. 54
Medicul-sef SPCIN sau medicul delegat cu responsabilitati in prevenirea si
combaterea infectiilor nozocomiale:
a) participa la stabilirea codului de procedura a sistemului de gestionare
a deseurilor periculoase;
b) participa la buna functionare a sistemului de gestionare a deseurilor
periculoase;
c) supravegheaza activitatea personalului implicat in gestionarea
deseurilor periculoase;
d) raspunde de educarea si formarea continua a personalului;
e) elaboreaza si aplica planul de educare si formare continua;
f) participa la coordonarea investigatiei-sondaj pentru determinarea
cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei de date
nationale si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 55
Seful serviciului administrativ:
a) asigura si raspunde de aprovizionarea unitatii cu materiale necesare
sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
b) asigura si raspunde de intretinerea instalatiilor de incinerare din
incinta unitatii (daca este cazul);
c) controleaza respectarea conditiilor tehnice stipulate in contractul
incheiat cu agentii economici care presteaza activitatile de transport si
eliminarea finala a deseurilor periculoase.
Art. 56
Medicul sef de sectie:
a) controleaza modul in care se aplica codul de procedura stabilit pe
sectie;
b) participa la realizarea investigatiei-sondaj pentru determinarea
cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei
nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor;
c) semnaleaza imediat directorului adjunct economic si sefului serviciului
administrativ deficientele in sistemul de gestionare a deseurilor.
Art. 57
Medicul care isi desfasoara activitatea in sistem public sau privat, in
spital, sau, dupa caz, ca medic de familie, medic de intreprindere, medic
scolar, medic stomatolog, medicul unitatii militare, medicul penitenciarului:
a) supravegheaza modul in care se aplica codul de procedura stabilit in
sectorul lui de activitate;
b) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea
cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei
nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 58
Asistenta-sefa:
a) raspunde de aplicarea codului de procedura;
b) prezinta medicului sef de sectie sau coordonator planificarea
necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deseurilor
periculoase;
c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea
cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei
nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 59
Asistenta:
a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
b) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea
cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei de date
nationale si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 60
Infirmiera:
a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
b) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea
cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei
nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 61
Ingrijitoarea pentru curatenie:
a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
b) asigura transportul deseurilor pe circuitul stabilit de codul de
procedura;
c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea
cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei
nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.
ANEXA 2
METODOLOGIA
de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate
din activitatile medicale
1. Introducere
Culegerea datelor referitoare la deseurile rezultate din activitatile
medicale se va face prin metoda investigatiei-sondaj si este necesara pentru
completarea bazei nationale de date privind deseurile si pentru evidenta
gestiunii deseurilor conform Hotararii Guvernului nr. 155/1999.
Deseurile radioactive sunt gestionate in Romania conform Normelor
republicane de securitate nucleara; regimul de lucru cu surse radioactive.
2. Echivalenta definitiilor utilizate pentru categoriile de deseuri cu
denumirile din Catalogul European al Deseurilor
Denumirile categoriilor de deseuri definite mai sus sunt corespondente cu
urmatoarele denumiri din Catalogul European al Deseurilor cuprins in Hotararea
Guvernului nr. 155/1999:
2.1. deseurile nepericuloase corespund codului 18 01 04 si sunt deseuri ale
caror colectare si eliminare nu fac obiectul unor masuri speciale privind
prevenirea infectiilor (cum ar fi: imbracaminte, lenjerie, aparate ghipsate,
scutece);
2.2. deseurile anatomo-patologice corespund codului 18 01 02 - fragmente
din organe si organe umane, incluzand recipiente pentru sange si sange
conservat;
2.3. deseuri infectioase corespund codului 18 01 03 - alte deseuri ale
caror colectare si eliminare fac obiectul unor masuri speciale privind
prevenirea infectiilor (de exemplu: seringi folosite);
2.4. deseurile intepatoare-taietoare corespund codului 18 01 01 - obiecte
ascutite (de exemplu: ace folosite);
2.5. deseuri chimice si farmaceutice corespund codului 18 01 05 - substante
chimice si medicamente expirate.
3. Investigatia-sondaj
Investigatia-sondaj este actiunea de culegere si analiza a datelor si a
informatiilor privind sistemul de gestionare a deseurilor din unitatea
sanitara, cantitatea produsa pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei
nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor conform Hotararii
Guvernului nr. 155/1999.
3.1. Obiectivele investigatiei-sondaj
Principalele obiective ale investigatiei-sondaj sunt urmatoarele:
3.1.1. Evaluarea sistemului folosit pentru gestionarea deseurilor rezultate
din activitatile medicale in unitatea respectiva: descrierea situatiei actuale
privind colectarea separata la locul de producere, ambalarea, depozitarea
intermediara, transportul, eliminarea finala, codurile de proceduri si sistemul
de formare a personalului, prin completarea chestionarului (anexa nr. 5).
3.1.2. Masurarea prin cantarire a deseurilor produse intr-un anumit
interval, inscrierea datelor in formular (anexa nr. 4) si calcularea
cantitatilor de deseuri produse in unitatea sanitara, cantitatile totale si
medii.
3.1.3. Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru personalul
unitatii sanitare, pacienti si pentru populatia generala, managementul
riscurilor legate de gestionarea deseurilor periculoase, informarea si educarea
personalului.
3.2. Echipa de investigatie
Echipa de investigatie este formata din coordonator si membrii echipei.
Atat coordonatorul, cat si membrii echipei sunt persoane calificate din
unitatea sanitara respectiva si/sau din Directia de sanatate publica.
3.2.1. Atributiile coordonatorului echipei de investigatie
Principalele atributii ale coordonatorului echipei de investigatie sunt
urmatoarele:
- conduce intreaga activitate de investigatie desfasurata in unitatea
sanitara respectiva;
- stabileste componenta echipei de investigatie si coordoneaza activitatea
ei;
- instruieste membrii echipei care participa la investigatie;
- supravegheaza si verifica modul in care se aplica metodologia;
- urmareste corectitudinea inscrierii de catre membrii echipei a
cantitatilor de deseuri;
- efectueaza analiza datelor culese;
- elaboreaza si semneaza raportul final al investigatiei;
- prezinta raportul final spre semnare directorului unitatii sanitare;
- comunica raportul de investigare la directia de sanatate publica
judeteana sau a municipiului Bucuresti si la Institutul de Sanatate Publica
Bucuresti la urmatoarele date: 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 decembrie
ale fiecarui an.
3.2.2. Atributiile membrilor echipei de investigatie
Principalele atributii ale membrilor echipei de investigatie sunt
urmatoarele:
- instruiesc intregul personal medical in scopul participarii la investigatie;
- aplica metodologia;
- urmaresc si verifica modul in care se respecta metodologia de catre
personalul medical;
- asista si participa la cantariri si inscriu cantitatile masurate in
tabel;
- calculeaza cantitatile totale, cantitatile medii si participa la analiza
datelor.
4. Metodologia de culegere a datelor
4.1. Metodologia de culegere a datelor referitoare la deseurile rezultate
din activitatile medicale cuprinde urmatoarele etape necesare pentru descrierea
sistemului de gestionare a deseurilor produse in unitatile sanitare, pentru
determinarea cantitatii de deseuri produse intr-o anumita perioada si pentru
calcularea cantitatilor in vederea completarii fisei interne de gestionare a
deseurilor:
- instruirea personalului;
- metoda de lucru;
- modul de calculare a mediilor cantitatilor de deseuri produse, pentru
baza nationala de date;
- modul de calculare a cantitatii totale de deseuri lunare pentru
completarea fiselor interne de gestionare a deseurilor conform Hotararii
Guvernului nr. 155/1999.
4.2. Instruirea personalului implicat in realizarea investigatiei-sondaj
Pentru realizarea investigatiei-sondaj se impune colaborarea cu intregul
personal al unitatii sanitare, personal implicat direct in activitati legate de
gestionarea deseurilor. Personalul unitatii sanitare este reprezentat de:
- directorul economic al unitatii sanitare;
- asistentul-sef al unitatii sanitare;
- medicii si asistentii-sefi ai sectiilor sau compartimentelor;
- coordonatorul activitatii de protectie a mediului;
- medicul-sef al Serviciului de prevenire si control al infectiilor
nozocomiale (SPCIN);
- infirmierele;
- ingrijitoarele pentru curatenie.
4.3. Instruirea consta in scurte intalniri organizate cu personalul, in
cadrul carora se prezinta metodologia. In cadrul intalnirii de informare se vor
stabili punctele de colectare a deseurilor, in asa fel incat sa nu existe alte
cai de inlaturare a deseurilor clinice sau sa se ocoleasca punctul de cantarire.
Documentele pe care echipa de investigatie le face cunoscute personalului sunt
urmatoarele:
1. chestionar pentru evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor
rezultate din activitatile medicale (anexa nr. 5). Se completeaza de
investigatorul-sef pentru intreaga unitate sanitara;
2. formular pentru inscrierea cantaririlor pentru fiecare sectie,
compartiment, laborator (anexa nr. 4). Se completeaza de membrul echipei de
investigatie care asista la cantariri, pentru fiecare sectie, compartiment sau
laborator;
3. material scris continand conditiile de colectare separata la sursa a
deseurilor, pe categorii (anexa nr. 3).
4.4. Metoda de lucru
4.4.1. Periodicitatea efectuarii investigatiei-sondaj
Investigatia-sondaj trebuie sa se desfasoare o data pe trimestru, pentru a
se surprinde variatiile cantitatilor de deseuri in functie de anotimp, si
trebuie sa se realizeze in zilele de marti, miercuri si joi, pentru a se
surprinde variatiile cantitatilor de deseuri din mijlocul saptamanii. Se va
stabili si se va comunica personalului orarul cantaririlor: 3 cantariri in 24
de ore, o perioada de 48 de ore, astfel: se incepe colectarea marti la ora
8,00, prima cantarire va fi facuta marti la ora 14,00, se continua cu
cantaririle marti la ora 20,00, miercuri la ora 8,00, 14,00 si 20,00, iar
ultima cantarire se face joi la ora 8,00.
4.4.2. Colectarea deseurilor pe categorii
Etapa de colectare separata a deseurilor la locul de producere pe 3
categorii este urmata de cantarire. Categoriile de deseuri sunt:
- deseuri asimilabile celor menajere;
- deseuri intepatoare-taietoare;
- deseuri infectioase.
Deseurile colectate pe cele 3 categorii se ambaleaza conform normelor
tehnice.
4.4.3. Depozitarea pe sectie pana la cantarirea deseurilor
Deseurile ambalate se pastreaza pe sectie pana la ora cantaririi. Deseurile
se vor depozita in spatii incuiate in care nu au acces pacientii sau
insotitorii acestora, pana la efectuarea cantaririlor. In eventualitatea
colectarii unei cantitati mari de deseuri, acestea nu vor fi inlaturate de
catre ingrijitoarea de curatenie pana ce nu se vor cantari.
4.4.4. Cantarirea deseurilor
Cantarirea deseurilor se va face cu acelasi tip de cantar in intreaga
unitate sanitara. Cantarele trebuie sa fie verificate din punct de vedere
metrologic si calibrate inainte de cantarire. Unitatea de masura a cantitatii
de deseuri va fi kilogramul (kg) pentru toate tipurile de deseuri.
4.4.5. Inregistrarea datelor
4.4.5.1. Datele obtinute de la fiecare cantarire vor fi inregistrate in
formularul pentru inscrierea cantaririlor, consemnandu-se cu atentie: unitatea
sanitara, sectia/compartimentul sau laboratorul, numarul total de paturi,
numarul mediu de paturi ocupate in perioada investigatiei, data, ora
cantaririlor, cantitatile de deseuri, pe categorii. Acest formular va fi semnat
de fiecare persoana care efectueaza cantaririle respective.
4.4.5.2. Echipa de investigatie va supraveghea permanent modul in care se
aplica metodologia de culegere a datelor. Prezenta unui membru al echipei este
necesara pentru a se evita erorile ce pot interveni in modul de separare pe
categorii a deseurilor, de cantarire si de inregistrare a datelor.
4.4.5.3. Exista cazuri particulare reprezentate de anumite sectii sau
laboratoare, cum ar fi: anatomie patologica, laborator, farmacie, unde
frecventa cantaririlor prevazuta in metodologie nu poate fi respectata datorita
specificului activitatii si modului de producere a deseurilor. In aceasta
situatie cantarirea deseurilor se va face o singura data pe zi, la ora 14,00,
in zilele de marti, miercuri si joi. Cantaririle de la aceste sectii vor fi, de
asemenea, inscrise in formulare si vor intra in calculul general al
masuratorilor efectuate in intreaga unitate sanitara.
4.5. Modul de calcul al cantitatilor totale si al cantitatilor medii de
deseuri produse, in vederea completarii bazei nationale de date
4.5.1. Cantitatea totala de deseuri pe 48 de ore pe cele 3 categorii de
deseuri, exprimata in kg/48 h, reprezinta cantitatea totala de deseuri din
toate sectiile, compartimentele si laboratoarele spitalului. Pentru a se obtine
cantitatea totala de deseuri pe intregul spital se face suma tuturor
cantitatilor de deseuri (pe categorii) rezultate din toate sectiile, compartimentele
si laboratoarele unitatii sanitare.
Cantitatea totala de deseuri pe categorii (kg/48 h) reprezinta suma
cantitatilor de deseuri (pe categorii) rezultate in spital in cele 3 zile ale
investigatiei-sondaj.
4.5.2. Numarul mediu de paturi ocupate pe sectie, respectiv spital, intr-o
perioada de 24 de ore, reprezinta suma numarului de paturi ocupate in fiecare
dintre cele 3 zile ale investigatiei-sondaj, impartita la 3. Numarul se
rotunjeste la intreg conform regulilor metrologice in vigoare.
4.5.3. Cantitatea medie de deseuri, pe categorii, din sectiile cu paturi,
exprimata in kg/(pat ocupat x 24 h). Calculul se face separat, pe sectiile cu
paturi, prin insumarea cantitatilor de deseuri pe cele 3 categorii, rezultate
in 48 de ore. Valorile obtinute se impart fiecare la 2, astfel rezultand
valoarea cantitatii de deseuri produse in 24 de ore. Valorile rezultate pe 24
de ore se impart la numarul mediu de paturi ocupate pe sectiile respective
intr-o perioada de 24 de ore.
Cantitatea medie de deseuri, pe sectiile cu paturi [kg/(pat ocupat x 24 h)]
reprezinta suma cantitatilor de deseuri separat pe cele trei categorii/(2 x
numarul mediu de paturi ocupate intr-o perioada de 24 de ore pe sectiile
respective).
4.5.4. Cantitatile totale medii de deseuri, exprimate in g/(pat ocupat x 24
h)
Se face suma cantitatilor de deseuri rezultate din toate sectiile (inclusiv
laborator, farmacie si anatomie patologica) in 48 de ore pe fiecare categorie
de deseuri. Suma se imparte la 2 pentru a se calcula valoarea intr-un interval
de 24 de ore. Valoarea rezultata se imparte la numarul mediu al paturilor
ocupate o perioada de 24 de ore si se inmulteste cu 1.000, pentru a rezulta
cantitatea totala medie de deseuri pe spital, exprimata in g/(pat ocupat x 24
h).
Cantitatea totala medie de deseuri pe spital [g/(pat ocupat x 24 h)]
reprezinta cantitatea de deseuri rezultata din toate sectiile x 1.000/(2 x
numarul mediu al paturilor ocupate pe 24 h).
Nota 1: Cantitatea de deseuri rezultata din camerele de garda si salile de
operatie se inregistreaza la sectiile de care apartin camerele de garda si
salile de operatie, dupa caz.
Nota 2: Cantitatea de deseuri produsa de compartimentele si laboratoarele
fara paturi (exemplu: anatomie patologica, laborator de analize, farmacie etc.)
se introduce in calculul cantitatilor totale de deseuri pe spital intr-o
perioada de 48 de ore (vezi pct. 4.5.1).
4.6. Raportul investigatiei-sondaj va contine urmatoarele:
- componenta echipei de investigatie si responsabilitatile concrete (pe
care sectii a lucrat, ce anume a efectuat etc.);
- perioada efectuarii investigatiei-sondaj;
- descrierea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitati
medicale, aplicat in unitatea respectiva (vezi pct. 3.1.1); se anexeaza
chestionarul conform anexei nr. 5, completat si semnat;
- datele privind cantitatile de deseuri (pe categorii) totale si medii,
rezultate in urma investigatiei-sondaj; se anexeaza toate formularele
completate cu datele brute, conform anexei nr. 4, pentru fiecare sectie,
compartiment, laborator; se anexeaza tabelele centralizatoare 1 si 2, conform
anexei nr. 7;
- observatii, comentarii si recomandari ale coordonatorului echipei de
investigatie catre conducerea unitatii sanitare.
4.7. Modul de calcul al cantitatii totale lunare de deseuri, pentru
completarea fiselor interne de gestionare a deseurilor, conform Hotararii
Guvernului nr. 155/1999
Valoarea inscrisa in fisele interne se obtine prin inmultirea cantitatii
totale de deseuri rezultate pe intregul spital, exprimata in kg/24 h, cu
numarul de zile ale lunii respective.
ANEXA 3
CONDITII
de colectare prin separare la locul producerii, pe categoriile stabilite, a
deseurilor rezultate din activitatile medicale
1. Sacii negri sau transparenti se folosesc pentru colectarea deseurilor
asimilabile celor menajere, de exemplu: ambalaje pentru materialele sterile,
flacoane de perfuzie care nu au venit in contact cu sangele sau alte lichide biologice,
resturi alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli
infectioase), hartie, bonete si masti de unica folosinta, ghips necontaminat cu
lichide biologice, sacii si alte ambalaje din material plastic, recipientele de
sticla care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte lichide biologice.
2. Sacii de culoare galbena se folosesc pentru colectarea deseurilor
infectioase, de exemplu: parti anatomice si anatomo-patologice (fetusi,
placente, material biopsic) rezultate de la blocurile operatorii de chirurgie
si obstetrica sau de la laboratoarele anatomo-patologice, tampoane, comprese
imbibate cu sange sau cu alte lichide biologice, pansamente si alte materiale
contaminate, recipiente care au continut sange sau alte lichide biologice,
campuri operatorii, materialele, instrumentele si echipamentele medicale de
unica folosinta (de exemplu: manusi, sonde si alte materiale de unica
folosinta), membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea
urinei, materiale de laborator.
3. Cutiile cu pereti rigizi se folosesc pentru colectarea deseurilor
intepatoare-taietoare, de exemplu: seringi de unica folosinta, ace, catetere,
perfuzoare cu tubulatura si ace, lame de bisturiu de unica folosinta, sticlarie
(sparta sau nu) care a venit in contact cu sangele sau cu alte lichide
biologice, deseurile de la sectiile de hemodializa.
ANEXA 4
(Se completeaza pentru fiecare sectie/laborator/compartiment)
FORMULAR
pentru inscrierea cantaririlor trimestriale pentru fiecare sectie, compartiment
sau laborator
1. Unitatea sanitara
.......................................................
(denumirea completa, localitatea, judetul)
2. Sectia/compartimentul/laboratorul in care s-au facut cantaririle
........
............................................................................
(denumirea completa)
3. Numarul mediu de paturi ocupate in perioada investigatiei-sondaj
........
4. Numarul total de paturi pe sectie/compartiment
..........................
5. Tabelul de inscriere a cantaririlor:
______________________________________________________________________________
| | Cantariri (kg)
|
|
|______________________________________________|
| | I | II | III | IV | V | VI
|
|_______________________________|______|______|________|________|_______|______|
| Data cantaririi | | | | | |
|
|_______________________________|______|______|________|________|_______|______|
| Ora cantaririi | | | | | | |
|_______________________________|______|______|________|________|_______|______|
| Deseuri menajere | | | | | |
|
|_______________________________|______|______|________|________|_______|______|
| Deseuri infectioase | | | | | |
|
|_______________________________|______|______|________|________|_______|______|
| Deseuri intepatoare-taietoare | | | | | |
|
|_______________________________|______|______|________|________|_______|______|
| Numele (scris lizibil) si | | | | | |
|
| semnatura membrului echipei | | | | | |
|
| care a facut cantaririle | | | | | |
|
|_______________________________|______|______|________|________|_______|______|
6. Observatii
..............................................................
............................................................................
ANEXA 5
(Se completeaza pentru intreaga unitate sanitara)
CHESTIONAR
pentru evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din
activitatile medicale
1. Unitatea sanitara ......................................................
(denumirea completa, localitatea, judetul)
2. Numarul total de paturi ................................................
3. Numarul mediu de paturi ocupate la data investigatiei-sondaj ...........
4. Specificati daca se folosesc ambalaje corespunzatoare pentru fiecare tip
de deseuri, conform normelor tehnice. Raspundeti cu DA sau NU in dreptul
fiecarei situatii mentionate la lit. a) - d):
a) sac galben pentru deseuri infectioase .................................;
b) cutie din carton, prevazuta in interior cu sac din plastic, pentru
deseuri infectioase ..........................................................;
c) cutie din material rezistent la actiuni mecanice, cu inchidere temporara
si definitiva, pentru deseuri intepatoare-taietoare ..........................;
d) sac negru pentru deseuri asimilabile celor menajere .................. .
5. Descrieti cum se face transportul deseurilor in interiorul unitatii pana
la spatiul de depozitare temporara (manual sau cu caruciorul, cu liftul sau pe
scari etc.) ................................................................. .
6. Se folosesc containere mobile cu pereti rigizi in spatiul de depozitare
temporara? Raspundeti cu DA sau NU ............................................
7. Descrieti spatiile de depozitare temporara .............................
...........................................................................
8. Materialele si tehnicile de dezinfectie folosite pentru containerele
mobile ........................................................................
9. Modul de eliminare finala a deseurilor periculoase. Raspundeti cu DA sau
NU in dreptul fiecarei situatii mentionate la lit. a) - e):
a) ardere in crematoriul spitalului ......................................;
b) ardere in aer liber sau in instalatii improvizate .....................;
c) ardere in crematoriul altei unitati sanitare ..........................;
d) depozitare in depozitul municipal a deseurilor trimise fara aplicarea
tratamentelor de neutralizare ............................................... ;
e) depozitare in depozitul municipal a deseurilor trimise dupa aplicarea
tratamentelor de neutralizare ................................................;
f) incinerator ...........................................................;
g) depozitul pentru deseuri periculoase ..................................;
h) altele, precizati .................................................... .
10. Numarul de cazuri noi de boala diagnosticate la personalul unitatii
intr-un an:
a) hepatita A .........................;
b) hepatita B .........................;
c) hepatita non A non B ...............;
d) plagi taiate/intepate ............. .
11. Numarul mediu de angajati in anul respectiv (se calculeaza astfel:
numarul total de angajati lunar timp de 12 luni impartit la 12) ...............
Numele (scris lizibil) si semnatura coordonatorului echipei de investigatie
...........................................................................
Data ..................
ANEXA 6
FORMULAR
de identificare pentru transport si eliminare finala
(se completeaza in 3 exemplare)
1. Datele de identificare a unitatii producatoare de deseuri periculoase
........................................................................
(denumirea completa si adresa)
2. Datele de identificare a agentului economic prestator de servicii de
transport, conform contractului ...............................................
...............................................................................
(denumirea completa, adresa, numarul de inmatriculare la registrul comertului)
3. Datele de identificare a agentului economic prestator de servicii de
eliminare finala, conform contractului ........................................
...............................................................................
(denumirea completa, adresa, numarul de inmatriculare la registrul comertului)
4. Cantitatea de deseuri periculoase trimisa, transportata si eliminata
(kg)
...........................................................................
5. Data si ora predarii pentru transport ..................................
6. Numele (scris lizibil) si semnatura persoanei care a predat deseurile
periculoase pentru transport ..................................................
7. Numele (scris lizibil) si semnatura persoanei care a primit deseurile
periculoase pentru transport ..................................................
8. Data si ora predarii pentru eliminarea finala ..........................
9. Numele (scris lizibil) si semnatura persoanei care a predat deseurile
periculoase spre eliminare ....................................................
10. Numele (scris lizibil) si semnatura persoanei care a primit deseurile
periculoase spre eliminare ....................................................
11. Data si ora eliminarii finale .........................................
12. Procedura de eliminare finala utilizata ...............................
13. Numele (scris lizibil) si semnatura persoanei responsabile din partea
agentului economic care efectueaza eliminarea deseurilor periculoase ..........
...............................................................................
NOTA:
Exemplarul 1, semnat de producator si transportator, ramane la producator.
Exemplarul 2, semnat de producator, transportator si de agentul economic
care asigura eliminarea finala, ramane la agentul economic.
Exemplarul 3, semnat de producator, transportator si agentul economic care
asigura eliminarea finala, se trimite la producator.
ANEXA 7
TABELE CENTRALIZATOARE
pentru cantitatile de deseuri rezultate din activitati medicale, produse in
sectii, compartimente si laboratoare
Denumirea completa a unitatii sanitare
.....................................
Perioada in care s-a efectuat investigatia-sondaj
..........................
1. Tabel centralizator pe sectii, compartimente, laboratoare
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Infectioase
B - Intepatoare-taietoare
C - Asimilabile celor menajere
i - Nu se completeaza
______________________________________________________________________________
|Nr. | Sectia/ | Numarul | Cantitatea totala | Cantitatea medie pe |
|
|crt.|compartimentul/|mediu de | de deseuri, pe | sectiile cu paturi, in |
|
| |laboratorul*1) | paturi | categorii, in | kg/(pat ocupat x 24 h) |
|
| | | ocupate | kg/48 h | |
|
| | | intr-un | | |
|
| | |interval | | |
|
| | | de 24 | | |
|
| | |de
ore*2)|___________________|________________________|__|
| | | | A | B | C | A | B | C |
|
|____|_______________|_________|______|______|_____|_______|_______|________|__|
| 1. | | | | | | | | |
|
|____|_______________|_________|______|______|_____|_______|_______|________|__|
| 2. | | | | | | | | |
|
|____|_______________|_________|______|______|_____|_______|_______|________|__|
| 3. | | | | | | | | |
|
|____|_______________|_________|______|______|_____|_______|_______|________|__|
|... | | | | | | | | |
|
|____|_______________|_________|______|______|_____|_______|_______|________|__|
|... | | | | | | | | |
|
|____|_______________|_________|______|______|_____|_______|_______|________|__|
|... | | | | | | | | |
|
|____|_______________|_________|______|______|_____|_______|_______|________|__|
| |TOTAL pe | i | | | | i | i | i |
|
| |sectii, | | | | | | | |
|
| |compartimente, | | | | | | | |
|
| |laboratoare, | | | | | | | |
|
| |pe categorii: | | | | | | | |
|
|____|_______________|_________|______|______|_____|_______|_______|________|__|
*1) Se inscriu toate sectiile cu paturi si toate compartimentele,
laboratoarele etc. fara paturi.
*2) Se completeaza numai la sectiile cu paturi.
2. Tabel centralizator pe intreaga unitate sanitara
Semnificatia coloanei din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Infectioase
______________________________________________________________________________
| Numarul | Cantitatea totala de deseuri,|Cantitatea totala medie de
deseuri,|
| mediu de | pe categorii, pe intreaga | pe categorii, pe intreaga unitate
|
| paturi | unitate sanitara, in kg/48 h | sanitara, in g/(pat ocupat x 24
h)|
| ocupate | |
|
| pe spital | |
|
| intr-un | | |
|interval de| |
|
| 24 de ore | |
|
|___________|______________________________|___________________________________|
| | A |Intepatoare-|Asimilabile| A |Intepatoare- | Asimilabile
|
| | |taietoare | celor | |taietoare | celor
|
| | | |menajere | | | menajere
|
|___________|_____|____________|___________|_____|_____________|_______________|
|___________|_____|____________|___________|_____|_____________|_______________|
Data completarii .......................
Numele (scris lizibil) si semnatura coordonatorului echipei de investigatie
............................................................................
ANEXA 8
PICTOGRAMA "PERICOL BIOLOGIC"
Figura 1, reprezentand PICTOGRAMA "PERICOL BIOLOGIC", se gaseste
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 386 din 6 iunie 2002, la pagina
15.