ORDIN Nr. 269
din 31 martie 2008
pentru aprobarea Normelor
tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate in anul 2008*)
ACT EMIS DE:
CASA NATIONALA DE ASIGURARI DE SANATATE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 258 din 2 aprilie 2008
Văzând Referatul de aprobare nr. E.N. 3.554 din 31
martie 2008 al Agenţiei Naţionale de Programe a Ministerului Sănătăţii Publice
şi nr. D.G. 1.151 din 31 martie 2008 al Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate,
având în vedere art. 48 alin. (3) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările
şi completările ulterioare, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 357/2008 pentru
aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul 2008,
în temeiul art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, al art. 7 alin. (4) din Hotărârea
Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Sănătăţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 17
alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul sănătăţii publice si preşedintele Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate în anul 2008, prevăzute în anexele nr. 1, 2
şi 3 (3A-3D).
Art. 2. - (1) Prezentul ordin intră în vigoare începând
cu luna aprilie 2008.
(2) Fondurile utilizate în trimestrul I al anului 2008
din bugetul de stat, veniturile proprii ale
Ministerului Sănătăţii Publice, precum şi cele din bugetul Fondului naţional
unic de asigurări sociale de sănătate pentru finanţarea programelor naţionale
de sănătate, în baza ordinului ministrului sănătăţii publice şi al
preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 570/116/2007 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind implementarea, evaluarea şi finanţarea
programelor naţionale de sănătate, responsabilităţile în' monitorizarea şi
controlul acestora, detalierea pe subprograme şi activităţi, indicatorii specifici, precum şi unităţile sanitare
prin care se derulează acestea în anul 2007, cu modificările şi completările
ulterioare, sunt cuprinse în sumele aprobate în acest an pentru programele
respective.
Art. 3. -Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate,
direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice, Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate, autorităţile de sănătate publică, casele de asigurări de
sănătate, furnizorii de servicii medicale, precum şi instituţiile publice
nominalizate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4. -Anexele nr. 1, 2 şi 3 (3A-3D) fac parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Ministrul sănătăţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,
Vasile Ciurchea
*) Ordinul nr. 574/269/2008 a fost publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 2 aprilie
2008 şi este reprodus şi în acest număr bis.
ANEXA Nr. 1
CADRUL GENERAL
de realizare a programelor de sănătate
SECŢIUNEA A
Programe naţionale de sănătate de evaluare,
profilactice şi cu scop curativ, finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii
Publice
1. In anul 2008, potrivit
Hotărârii Guvernului nr. 357/2008 pentru aprobarea programelor naţionale de
sănătate în anul 2008, se derulează următoarele programe:
I. Programele naţionale privind bolile transmisibile:
1. Programul naţional de imunizare;
2. Programul naţional de boli transmisibile
(infecţie HIV/SIDA, tuberculoză, hepatite virale, infecţii cu transmitere
sexuală şi alte boli transmisibile prioritare);
3. Programul naţional de supraveghere şi control al
infecţiilor nosocomiale;
4. Programul naţional de monitorizare a factorilor
determinanţi din mediul de viaţă şi muncă;
5. Programul naţional de hematologie şi securitate
transfuzională.
II. Programele
naţionale privind bolile netransmisibile:
1. Programul naţional de boli cardiovasculare;
2. Programul naţional de
oncologie;
3. Programul naţional de sănătate mintală;
4. Programul naţional de diabet zaharat;
5. Programul naţional de transplant de organe,
ţesuturi şi celule de origine umană;
6. Programul de diagnostic şi tratament cu ajutorul
aparaturii de înaltă performanţă;
7. Programul naţional de boli endocrine;
8. Programul naţional de hemofilie, talasemie şi alte
boli rare;
9. Programul de management al registrelor naţionale;
10. Programul de urgenţă prespitalicească.
III. Programul naţional
de promovare a sănătăţii
IV. Programul naţional
de sănătate a femeii şi copilului
V. Programul naţional de tratament în străinătate
VI. Programul naţional
de asistenţă comunitară şi acţiuni pentru sănătate
VII. Rezerva
Ministerului Sănătăţii Publice
VIII. Programul
naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa
medicală primară.
2. Programele naţionale de sănătate prevăzute la pct. 1
sunt elaborate şi derulate în mod distinct sau în comun de către Ministerul
Sănătăţii Publice şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, după caz.
3. Resursele financiare pentru finanţarea
programelor naţionale de sănătate provin de la bugetul de stat şi din
veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice.
4. Programele naţionale, respectiv subprogramele de
sănătate care sunt derulate în comun de către Ministerul Sănătăţii Publice şi
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi care sunt finanţate din fondurile
transferate din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice în bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:
a) Programul naţional de boli cardiovasculare -
tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare prin chirurgie
cardiovasculară, chirurgie intervenţională şi electrofiziologie;
b) Programul naţional de
oncologie - tratamentul pacienţilor cu afecţiuni oncologice;
c) Programul naţional de diabet zaharat - prevenţia secundară
prin dozarea HbA1c, tratamentul bolnavilor cu diabet
zaharat, automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulino-dependent;
d) Programul naţional de transplant de organe,
ţesuturi şi celule de origine umană - tratamentul stării posttransplant în
ambulatoriu al pacienţilor cu transplant;
e) Programul de diagnostic şi tratament cu ajutorul
aparaturii de înaltă performanţă - tratamentul surdităţii congenitale prin
implant cohlear şi proteză
auditivă BAHA;
f) Programul de hemofilie, talasemie şi alte boli rare
- tratamentul bolnavilor cu hemofilie, talasemie şi alte boli rare;
g) Programul naţional privind evaluarea stării de
sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară - pentru obiectivele a)-e)
şi i) ale programului prevăzut la pct. VIII lit. A din anexa la Hotărârea
Guvernului nr. 357/2008.
5. (1) Programele naţionale de sănătate sunt
coordonate la nivel naţional de către Agenţia Naţională pentru Programe de
Sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice.
(2) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate derulează
activităţile cuprinse în cadrul programelor prevăzute la pct. 4, finanţate prin
transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice în bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
6. Programele naţionale de sănătate finanţate de la
bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice
sunt implementate şi monitorizate la nivel regional şi local de coordonatorii
din cadrul institutelor, centrelor de sănătate publică şi autorităţilor de sănătate
publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
7. Programele naţionale de sănătate se derulează prin
institute şi centre de sănătate publică, autorităţi de sănătate publică,
furnizori de servicii medicale aflaţi în relaţie contractuală cu casele de
asigurări de sănătate şi prin alte unităţi sanitare desemnate de Ministerul
Sănătăţii Publice sau autorităţile de sănătate publică, după caz.
8. (1) Instituţiile şi unităţile sanitare publice care
derulează programe naţionale de sănătate au obligaţia gestionării eficiente a
mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei contabile a
cheltuielilor pentru fiecare program sau subprogram, pe subdiviziunile
clasificaţiei bugetare, precum şi organizarea evidenţei nominale, pe bază pe
cod numeric personal, a beneficiarilor programului/subprogramului.
(2) Furnizorii privaţi de servicii medicale care
derulează programe naţionale de sănătate au obligaţia gestionării eficiente a
mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei nominale, pe cod
numeric personal, a beneficiarilor programului/ subprogramului.
9. Programele naţionale de sănătate, respectiv
subprogramele se finanţează de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale
Ministerului Sănătăţii Publice de la titlurile bugetare 20 „Bunuri şi
servicii" şi 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei
publice", prevăzute în Clasificaţia indicatorilor privind finanţele
publice.
10. Finanţarea programelor naţionale şi a
subprogramelor de sănătate se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor
fundamentate ale ordonatorilor de credite, în raport cu:
a) gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie
anterior;
b) disponibilul din cont rămas neutilizat;
c) indicatorii fizici realizaţi în perioada anterioară;
d) bugetul aprobat cu această destinaţie;
e) raportarea, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare, a datelor în registrul bolnavilor specific programului derulat, acolo unde acesta există.
Cererile de finanţare fundamentate ale ordonatorilor de
credite se transmit spre avizare Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate
din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, până cel târziu în data de 19 a
lunii curente pentru luna următoare.
Cererile de finanţare fundamentate transmise de către
ordonatorii de credite după termenul stabilit în prezentul ordin nu sunt
avizate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, iar activităţile
cuprinse în cererea de finanţare se finanţează în luna următoare celei pentru
care a fost transmisă solicitarea.
In urma evaluărilor trimestriale ale indicatorilor
specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activităţilor propuse se
stabileşte şi modul de alocare a resurselor rămase neutilizate.
11. Sumele alocate pentru programele naţionale de
sănătate sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale institutelor
şi centrelor de sănătate publică, autorităţilor de sănătate publică, respectiv
ale unităţilor sanitare publice, se aprobă odată cu acestea şi se utilizează
potrivit destinaţiilor stabilite.
Sumele alocate pentru programele naţionale de sănătate
sunt cuprinse în veniturile furnizorilor de servicii medicale privaţi prin care
acestea se derulează şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite.
12. (1) Pentru realizarea activităţilor specifice
programelor naţionale de sănătate din fondurile alocate la titlul 20 „Bunuri şi
servicii" instituţiile sau unităţile sanitare pot finanţa, în principal,
următoarele categorii de cheltuieli: medicamente şi materiale sanitare,
inclusiv reactivi şi dezinfectanti, vaccinuri, bunuri de natura obiectelor de
inventar, materiale de laborator, tichete de masă pentru donatorii de sânge,
precum şi cheltuielile specifice de natura bunurilor şi serviciilor prevăzute
în machetele de raportare a indicatorilor programelor, transmise de Agenţia
Naţională pentru Programe de Sănătate.
(2) Din fondurile alocate la titlul 20 „Bunuri şi
servicii" instituţiile sau unităţile sanitare nu pot finanţa cheltuieli de
natura utilităţilor.
13. (1) Din fondurile alocate la titlul 51 „Transferuri
între unităţi ale administraţiei publice" unităţile sanitare care
derulează programe de sănătate pot finanţa următoarele categorii de cheltuieli:
a) cheltuieli de personal
aferente personalului ce urmează a fi încadrat cu contract individual de muncă
pe durată determinată sau cu timp parţial de muncă, potrivit legii, ocuparea
posturilor făcându-se cu aprobarea autorităţii de sănătate publică sau a
Ministerului Sănătăţii Publice, după caz, în funcţie de subordonarea unităţii
sanitare;
b) cheltuieli pentru bunuri şi servicii în
conformitate cu detalierea pe subprograme.
(2) Activităţile pentru care se utilizează personalul
prevăzut la alin. (1) sunt următoarele:
a) coordonarea, implementarea şi monitorizarea
programelor, subprogramelor şi obiectivelor;
b) educaţia pentru sănătate pe grupe de populaţie cu
risc de îmbolnăvire;
c) promovarea sănătăţii la nivel comunitar prin
asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari comunitari din cadrul
comunităţilor de rromi, consilieri HIV/SIDA;
d) efectuarea screeningului pentru grupele de
populaţie incluse în program sau subprogram, după caz;
e) instruirea şi formarea personalului;
f) informarea, educarea şi
acordarea de consultaţii în probleme specifice privind promovarea unui
comportament sănătos;
g) realizarea lucrărilor legate de sistemul
informaţional clinic şi logistic al reţelei;
h) coordonarea centrelor de consiliere pentru
renunţarea la fumat;
i) logistica aprovizionării şi
distribuirii contraceptivelor prin reţeaua de asistenţă medicală spitalicească
şi ambulatorie, primară sau direct către grupuri vulnerabile de populaţie;
j) coordonarea activităţii de transplant de organe şi
ţesuturi, menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte
cerebrală;
k) coordonarea activităţii reţelei de TBC;
l) managementul registrelor
naţionale ale bolnavilor cronici;
m) alte activităţi cuprinse în cadrul programelor
naţionale de sănătate.
14. Din sumele alocate
instituţiilor şi unităţilor sanitare care derulează programe naţionale de sănătate
nu se pot efectua cheltuieli de capital.
15. (1) Pentru realizarea unor programe naţionale de
sănătate, Ministerul Sănătăţii Publice organizează licitaţii naţionale pentru
achiziţia de:
a) vaccinuri şi materiale sanitare, din sumele
prevăzute în Programul naţional de imunizări, pentru realizarea imunizărilor
conform Calendarului naţional de vaccinare;
b) vaccin gripal pentru campania de vaccinare a
populaţiei în sezonul 2008-2009, din sumele prevăzute în Programul naţional de
boli transmisibile, subprogramul Supraveghere şi control al bolilor
transmisibile prioritare;
c) pompe de insulina şi materiale consumabile pentru
pompele de insulina destinate bolnavilor cu diabet zaharat, din sumele
prevăzute în Programul naţional de diabet zaharat;
d) contraceptive acordate în cadrul Programului
naţional de sănătate a femeii şi copilului;
e) medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante,
materiale sanitare, produse tehnico-medicale,
consumabile, alte materiale specifice pentru intervenţie în situaţii speciale,
sume prevăzute pentru Rezerva Ministerului Sănătăţii Publice;
f) tehnica de calcul necesară derulării Programului
naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa
medicală primară din sumele aferente acestui program finanţat din veniturile
proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice;
g) programele informatice necesare colectării,
validării, raportării, preluării raportărilor privind serviciile acordate în
cadrul programului, centralizării şi prelucrării datelor colectate, necesare
derulării Programului naţional privind evaluarea stării de sănătate a
populaţiei în asistenţa medicală primară.
(2) Ca urmare a licitaţiilor naţionale organizate de
Ministerul Sănătăţii Publice pentru achiziţionarea produselor, bunurilor şi
serviciilor menţionate la pct. 15 (1), contractele de furnizare se încheie
astfel:
- pentru lit. a), b), d), e) şi g) - între Ministerul
Sănătăţii Publice şi furnizorii adjudecaţi;
- pentru lit. f) - între instituţiile desemnate de
Ministerul Sănătăţii Publice şi furnizorii adjudecaţi;
- pentru lit. c) - între unităţi sanitare şi furnizorii
adjudecaţi.
16. Pentru realizarea unor obiective şi activităţi
cuprinse în programele naţionale de sănătate, Ministerul Sănătăţii Publice
încheie contracte de servicii pentru depozitarea, conservarea şi eliberarea
produselor achiziţionate prin licitaţii la nivel naţional, precum şi pentru
produsele primite ca donaţie/sponsorizare, prin negociere cu Compania Naţională
„Unifarm" - S.A., cu respectarea obiectului de activitate al acesteia
prevăzut în statutul acesteia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 892/1998 privind înfiinţarea
Companiei Naţionale „UNIFARM - SA".
17. Ministerul Sănătăţii
Publice poate încheia contracte, în condiţiile legii, cu unităţi din coordonarea
sau de sub autoritatea sa, pentru realizarea de studii, activităţi şi lucrări
aferente programelor naţionale de sănătate.
Contractele vor cuprinde, în mod obligatoriu, date referitoare la activităţile care fac obiectul
contractului, sumele aferente fiecărei activităţi, modul de raportare şi de
valorificare a rezultatelor, termenele intermediare şi termenul final de
predare.
Decontarea contravalorii lucrărilor sau prestaţiilor
contractate se face în raport cu gradul de realizare a acestora, precum şi de îndeplinirea
sarcinilor şi termenelor contractuale.
18. Drepturile de proprietate intelectuală pentru
datele colectate şi analizele/studiile realizate în cadrul programelor
naţionale de sănătate aparţin Ministerului Sănătăţii Publice şi/sau Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate, după caz.
19. Pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor
cuprinse în programele naţionale de sănătate pentru care Ministerul Sănătăţii
Publice nu organizează licitaţii naţionale, achiziţia bunurilor, produselor
specifice, serviciilor etc. se realizează la nivel local, în condiţiile legii,
de către instituţiile şi unităţile sanitare prin care acestea se derulează.
20. In vederea realizării
programelor naţionale de sănătate, se stabilesc următoarele atribuţii:
(1) Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate are
următoarele responsabilităţi:
a) propune spre aprobare ministrului sănătăţii
publice domeniile prioritare de acţiune în structurarea programelor naţionale
de sănătate, evaluează şi fundamentează necesarul de resurse financiare în
raport cu obiectivele şi activităţile propuse pentru programele de sănătate;
b) elaborează şi propune spre aprobare ministrului
sănătăţii publice strategia programelor naţionale de sănătate, de organizare şi
desfăşurare a acestora, pe baza propunerilor direcţiilor de specialitate din
Ministerul Sănătăţii Publice şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;
c) stabileşte, pe baza propunerilor direcţiilor de
specialitate şi ale comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii
Publice şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, structura programelor
naţionale şi subprogramelor de sănătate (indicatorii fizici, de eficienţă şi de
rezultat), obiectivele şi activităţile fiecărui program;
d) fundamentează necesarul de resurse financiare în
raport cu obiectivele şi activităţile cuprinse în programele de sănătate;
e) propune spre aprobare ministrului sănătăţii
publice alocarea fondurilor pe programe, subprograme şi obiective, precum şi
repartiţia fondurilor pe judeţe şi unităţi sanitare, pe baza propunerilor
direcţiilor de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice, ale comisiilor de
specialitate ale Ministerului Sănătăţii Publice, precum şi ale Agenţiei
Naţionale de Transplant;
f) evaluează trimestrial şi anual realizarea
obiectivelor programelor naţionale de sănătate şi face propuneri pentru
îmbunătăţirea acestora în scopul îndeplinirii obiectivelor aprobate;
g) propune spre aprobare ministrului sănătăţii publice lista unităţilor sanitare prin care se
derulează programele naţionale de sănătate;
h) transmite autorităţilor de sănătate publică şi
unităţilor sanitare desemnate activităţile şi sumele repartizate pentru
realizarea acestora;
i) centralizează solicitările
de finanţare lunară ale autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti, precum şi ale celorlalte instituţii cu atribuţii în
derularea programelor de sănătate
şi supune aprobării ordonatorului de credite finanţarea numai în măsura în care
acestea sunt temeinic justificate şi fundamentate de utilizarea fondurilor puse
la dispoziţie anterior;
j) monitorizează, controlează şi analizează lunar,
trimestrial şi anual, în colaborare cu direcţiile de specialitate, realizarea
indicatorilor fizici, de eficienţă şi de rezultate specifici fiecărui program
şi subprogram de sănătate, evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor şi
dispune măsurile ce se impun în situaţia unor disfuncţionalităţi în utilizarea
fondurilor aferente;
k) comunică serviciului achiziţii publice necesităţile
şi priorităţile în domeniul programelor naţionale de sănătate în vederea
întocmirii de către acesta a programului anual al achiziţiilor publice, în
condiţiile legii;
l) analizează modul de derulare
a programului naţional de sănătate cu scop curativ finanţat din bugetul
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pe baza datelor şi
analizelor transmise de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în termen de
30 de zile de la încheierea fiecărei luni.
(2) Direcţiile de specialitate din Ministerul
Sănătăţii Publice (Autoritatea de Sănătate Publică şi Direcţia generală
politici strategii şi managementul calităţii în sănătate) au următoarele
responsabilităţi în domeniul programelor de sănătate:
a) transmit, până cel târziu la data de 30 septembrie
2008, propuneri Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate privind
strategia programelor naţionale de sănătate, de organizare şi desfăşurare a
acestora pentru anul 2009;
b) colaborează cu Agenţia Naţională pentru Programe de
Sănătate la elaborarea structurii programelor şi subprogramelor de sănătate pe
obiective, activităţi şi indicatori specifici;
c) colaborează cu Agenţia Naţională pentru Programe de
Sănătate la fundamentarea necesarului de resurse financiare pe programe,
subprograme şi pe surse de finanţare;
d) colaborează cu Agenţia Naţională pentru Programe de
Sănătate la elaborarea listei unităţilor sanitare prin care se derulează
programele si subprogramele de sănătate pentru anul 2009.
(3) Direcţia generală buget şi credite externe din
Ministerul Sănătăţii Publice are următoarele responsabilităţi privind
finanţarea programelor naţionale de sănătate:
a) elaborează proiectul bugetului Ministerului
Sănătăţii Publice pentru anul 2009 în care sunt cuprinse sumele aferente
programelor naţionale de sănătate, pe baza propunerilor şi fundamentărilor
prezentate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate;
b) comunică Agenţiei Naţionale pentru Programe de
Sănătate fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanţare, în vederea
repartizării acestora pe programe, pe judeţe şi pe unităţi sanitare;
c) elaborează şi supune spre aprobare conducerii
ministerului filele de buget, pe surse de finanţare şi pe programe naţionale de
sănătate, şi le comunică autorităţilor de sănătate publică teritoriale,
instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul de stat şi unităţilor
sanitare subordonate MSP;
d) avizează lunar solicitările de finanţare ale
instituţiilor şi unităţilor sanitare cuprinse în program, centralizate de
Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, şi efectuează deschiderile de
credite la nivelul programelor naţionale de sănătate, pe judeţe, instituţii şi
unităţi sanitare;
e) comunică lunar Agenţiei Naţionale pentru Programe
de Sănătate situaţia deschiderilor de credite bugetare, pe surse de finanţare,
la nivelul programelor naţionale de sănătate, pe judeţe, pe instituţii publice
şi unităţi sanitare;
f) analizează trimestrial execuţia fondurilor alocate
pe programe naţionale de sănătate;
g) finanţează, la solicitarea Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Programe de
Sănătate, acţiunile cuprinse în programele naţionale de sănătate derulate în
comun, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice în
bugetul FNUASS;
h) solicită lunar, trimestrial şi anual Casei Naţionale
de Asigurări de Sănătate execuţia fondurilor alocate prin transferuri din
bugetul Ministerului Sănătăţii Publice în bugetul FNUASS.
(4) Direcţia logistică, administrativ, relaţii publice
şi mass-media:
a) elaborează programul anual al achiziţiilor publice,
pe baza necesităţilor şi priorităţilor comunicate de către Agenţia Naţională
pentru Programe de Sănătate;
b) elaborează sau, după caz, coordonează activităţile
de elaborare a documentaţiei de atribuire ori, în cazul organizării unui concurs
de soluţii, a documentaţiei de concurs;
c) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate,
astfel cum sunt acestea prevăzute de legislaţia în vigoare;
d) aplică şi finalizează procedurile de atribuire prin
încheierea contractului de achiziţie publică sau a acordului-cadru, pentru
achiziţiile organizate de Ministerul Sănătăţii Publice necesare realizării
programelor naţionale de sănătate;
e) asigură constituirea şi păstrarea dosarului
achiziţiei publice.
21. Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au
obligaţia utilizării fondurilor în limita bugetului aprobat şi potrivit
destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale, a gestionării
eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti, a organizării evidenţei contabile
a cheltuielilor pe fiecare program şi subprogram, pe surse de finanţare şi pe
subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi a raportării indicatorilor
fizici şi de eficienţă.
22. Coordonatorii regionali şi
locali din cadrul institutelor, centrelor de sănătate publică, autorităţilor de
sănătate publică şi altor unităţi sanitare asigură implementarea, monitorizarea
programelor naţionale de sănătate, precum şi raportarea realizării obiectivelor, conform prevederilor prezentului ordin.
23. Directorul financiar contabil al unităţii sanitare
şi instituţiei publice prin care se derulează programele naţionale de sănătate
răspunde de modul de organizare a contabilităţii, a evidenţelor
tehnico-operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor aprobate, cu
respectarea legilor în vigoare, de exactitatea şi realitatea datelor raportate.
24. a) Indicatorii fizici şi de eficienţă prevăzuţi în
programele şi subprogramele de sănătate se monitorizează pe baza evidenţei
tehnico-operative conduse la nivelul institutelor, centrelor de sănătate
publică, al autorităţilor de sănătate publică şi unităţilor sanitare.
Indicatorii se raportează centralizat Agenţiei Naţionale pentru Programe de
Sănătate din Ministerul Sănătăţii Publice de către fiecare coordonator tehnic
al programului/ subprogramului.
b) Raportarea indicatorilor fizici şi de eficienţă
prevăzuţi în programe şi subprograme se transmit trimestrial (după caz, cumulat
de la începutul anului) şi anual de către coordonatorii regionali şi locali de
programe/subprograme, conform machetelor de raportare primite de la Agenţia
Naţională pentru Programe de Sănătate. Indicatorii de rezultat se raportează
anual către Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate
de fiecare coordonator tehnic al programului/subprogramului.
c) Medicii responsabili de program din cadrul
unităţilor sanitare elaborează trimestrial un raport de activitate care
include: stadiul realizării obiectivelor propuse, probleme întâmpinate în
desfăşurarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire şi evaluarea impactului
asupra stării de sănătate a populaţiei cuprinse în subprogramele de sănătate.
25. Costul mediu/indicator fizic se calculează ca
raport între cheltuielile efective şi indicatorii fizici realizaţi. In cazul în
care au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi
indicatori fizici acestea vor fi evidenţiate distinct, indicându-se cheltuiala
pe fiecare acţiune.
26. La finele anului, nivelul costurilor medii realizate stă la baza unor analize comparative atât cu nivelul
indicatorilor prevăzuţi a se realiza, cât şi cu cel efectiv realizat pe
unităţi.
27. Unităţile sanitare care derulează programe şi
subprograme de sănătate transmit, până la data de 15 a lunii următoare
încheierii trimestrului, autorităţilor de sănătate publică, institutelor de sănătate
publică sau Ministerului Sănătăţii Publice, după caz, raportul de activitate,
indicatorii şi cheltuielile aferente realizării acestora. După centralizare şi
verificare, autorităţile de sănătate publică şi institutele de sănătate publică
transmit aceste date Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate din
Ministerul Sănătăţii Publice, până la data de 20 a primei luni din trimestrul
următor şi până la 1 martie 2009, pentru indicatorii ce se raportează anual.
28. Controlul raportării indicatorilor prevăzuţi în
programele naţionale şi subprogramele de sănătate este efectuat, trimestrial şi
anual, de către serviciul de programe de sănătate din cadrul autorităţilor de
sănătate publică şi de către Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate,
prin sondaj.
Controlul indicatorilor va urmări, în principal,
următoarele:
a) realizarea indicatorilor aprobaţi;
b) încadrarea în bugetul aprobat, precum şi măsura în
care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite;
c) respectarea de către persoanele implicate a
responsabilităţilor legate de derularea programelor şi subprogramelor de
sănătate;
d) realitatea, acurateţea şi validitatea indicatorilor
raportaţi;
e) eventuale disfuncţionalităţi în derularea
programului sau subprogramului de sănătate.
29. Pentru realizarea şi raportarea activităţilor
specifice din cadrul unor programe naţionale de sănătate se elaborează norme
metodologice, aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii publice şi al
preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
SECŢIUNEA B
Programe naţionale de sănătate de evaluare, profilactice şi cu scop
curativ, finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
CAPITOLUL I
Programul naţional de sănătate cu scop curativ
A. Generalităţi
1. Programele naţionale de sănătate cu scop curativ
finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice şi din
bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate au ca scop
îmbunătăţirea stării de sănătate şi creşterea speranţei de viaţă a pacienţilor
cu boli cu impact major asupra stării de sănătate.
2. Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate
estimează numărul de bolnavi care urmează să fie beneficiari ai fiecărui
program, în funcţie de propunerile comisiilor de specialitate ale Ministerului
Sănătăţii Publice (pe baza numărului de bolnavi eligibili, tendinţei
morbidităţii specifice, eventualelor liste de aşteptare) şi de nivelul sumelor
aprobate pentru derularea programelor naţionale cu scop curativ.
3. Structura programelor naţionale de sănătate
finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate,
sumele aferente acestora, obiectivele, criteriile de eligibilitate
stabilite de comisiile de specialitate ale
Ministerului Sănătăţii Publice, indicatorii specifici de monitorizare, fizici
şi de eficienţă, natura cheltuielilor, precum şi unităţile sanitare prin care
se derulează programele sunt prevăzute în anexa nr. 2.
4. Programele naţionale de sănătate cu scop curativ se
derulează prin furnizori de servicii medicale, farmacii cu circuit deschis,
furnizori autorizaţi şi evaluaţi, în relaţie contractuală cu casele de
asigurări de sănătate sau cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, inclusiv
unităţi sanitare aflate în subordinea ministerelor cu reţea sanitară proprie,
la propunerea acestora, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii Publice.
5. Sumele alocate din bugetul Fondului naţional unic
de asigurări sociale de sănătate pentru finanţarea programelor se utilizează
pentru:
a) asigurarea în spital şi în ambulatoriu a unor
medicamente şi materiale sanitare specifice unor boli cronice cu risc crescut;
b) asigurarea serviciilor de supleere renală,
inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, transportul nemedicalizat
al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor şi transportul
lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale
la domiciliul pacienţilor.
6. Sumele aferente programelor
se alocă unităţilor sanitare în baza contractelor încheiate, distinct, între
casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare prin care se derulează
programele, precum şi între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi
furnizorii de servicii medicale de dializă, respectiv centrele-pilot şi furnizori
privaţi de servicii medicale de specialitate, autorizaţi şi evaluaţi.
7. Decontarea medicamentelor şi/sau a materialelor
sanitare specifice şi a serviciilor de supleere renală pentru unităţile
sanitare aflate în contract cu casele se realizează lunar de casele de
asigurări de sănătate din fondurile aprobate cu această destinaţie, cu condiţia
raportării, conform legislaţiei în vigoare, a datelor în registrul bolnavilor
aferent programului naţional de sănătate derulat.
8. Lista cuprinzând denumirile comerciale ale
medicamentelor, pentru care nu se stabileşte preţ de referinţă, aferente
denumirilor comune internaţionale aprobate prin hotărâre a Guvernului, precum
şi materialele sanitare specifice care se acordă în spital şi ambulatoriu în
cadrul programelor naţionale de sănătate se aprobă prin ordin comun al
ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări
de Sănătate.
9. (1) Medicamentele şi/sau materialele sanitare
specifice se asigură, în condiţiile legii, prin farmaciile unităţilor sanitare
nominalizate să deruleze programele respective şi/sau prin farmaciile cu
circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de
sănătate, după caz.
(2) Medicamentele specifice necesare pentru tratamentul
în ambulatoriu al bolnavilor cu HIV/SIDA se eliberează atât prin farmaciile cu
circuit deschis, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de
sănătate, cât şi prin farmaciile cu circuit închis ale unităţilor sanitare prin
care se derulează programul, asigurându-se optimizarea accesului la tratament,
în funcţie de situaţia bolnavului cu infecţie HIV/SIDA.
10. Unităţile sanitare nominalizate de Ministerul
Sănătăţii Publice să deruleze programe raportează caselor de asigurări de
sănătate indicatorii specifici pe baza evidenţei tehnico-operative, în format
electronic şi pe suport hârtie, conform machetelor de raportare aprobate prin
ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
11. Casele de asigurări de sănătate raportează Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul
anului) şi anual, sumele contractate, sumele utilizate potrivit destinaţiei
acestora şi indicatorii specifici conform machetelor aprobate în condiţiile
de la pct. 10.
12. Modificarea structurii, sumelor şi indicatorilor
specifici pentru evaluarea şi monitorizarea programelor, pe parcursul derulării
acestora, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii publice şi al
preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la propunerea Agenţiei
Naţionale pentru Programe de Sănătate, pe baza cererii fundamentate a
direcţiilor de specialitate din Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
13. In vederea derulării în bune condiţii a
programelor naţionale de sănătate din cadrul Programului naţional cu scop
curativ, în urma evaluărilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în
funcţie de realizarea obiectivelor şi activităţilor propuse, se stabileşte
modul de alocare a resurselor rămase neutilizate.
B. Finanţarea programelor
14. In anul 2008, programele naţionale cu scop curativ
sunt finanţate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din bugetul aprobat
prin Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr. 388/2007, precum şi prin
transferuri din bugetul aprobat Ministerului Sănătăţii Publice către bugetul
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
15. Sumele aferente programelor sunt cuprinse în
contractele încheiate, distinct, între casele de asigurări de sănătate şi
unităţile sanitare/farmaciile cu circuit deschis prin care se derulează
programele, precum şi între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi
furnizorii de servicii medicale de dializă, respectiv centrele-pilot şi alte
unităţi private de specialitate autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice.
16. Contractele încheiate între casele de asigurări
de sănătate şi unităţile sanitare prin care se derulează programele se
realizează după modelul de contract prevăzut în anexele nr. 3A şi 3B, cu
excepţia contractelor cu farmaciile cu circuit deschis, care se vor realiza conform
prevederilor din Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind
condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări
sociale de sănătate pentru anul 2008.
17. Contractele încheiate între Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate şi furnizorii de servicii medicale de dializă, respectiv
centrele-pilot şi alte unităţi private de specialitate, autorizate de
Ministerul Sănătăţii Publice, se realizează în limita numărului de bolnavi
cuprins în Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu
insuficienţă renală cronică şi a fondurilor aprobate cu această destinaţie prin
buget, pentru anul 2008. In situaţia în care o unitate sanitară este autorizată
de Ministerul Sănătăţii Publice în condiţiile mai sus menţionate, pe parcursul
derulării acestui program, contractul cu Casa Naţională de Asigurări de
Sănătate se poate încheia numai prin preluarea bolnavilor existenţi în program
de la alte unităţi sanitare.
18. Sumele aferente programelor sunt aprobate în
bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate la capitolul
66.05 „Sănătate", titlul 20 „Bunuri şi servicii", articolele 66.05.02
„Medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele
naţionale cu scop curativ", 66.05.03 „Materiale sanitare specifice
utilizate în programele naţionale cu scop curativ", 66.05.04 „Servicii
medicale de hemodializă şi dializă peritoneală" în cadrul bugetului
aprobat.
19. Sumele alocate programelor
sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate ale Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate, caselor de asigurări de sănătate şi,
respectiv, ale unităţilor sanitare prin care acestea se derulează şi se
utilizează potrivit destinaţiilor stabilite.
20. Sumele aferente medicamentelor eliberate prin
farmaciile cu circuit deschis se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli
ale caselor de asigurări de sănătate şi distinct în actele adiţionale la contractele de furnizare de
medicamente, încheiate între acestea şi farmaciile cu circuit deschis.
C. Achiziţia medicamentelor
şi/sau a materialelor sanitare specifice programelor
21. Achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor
sanitare specifice pentru tratamentul în spital şi a tratamentului ambulatoriu,
după caz, se face, în condiţiile legii, de către unităţile sanitare care
derulează programele respective.
22. (1) Achiziţia medicamentelor pentru tratamentul
pe perioada spitalizării, ce se acordă bolnavilor beneficiari ai programului
naţional de oncologie, programului naţional de diabet zaharat şi ai
subprogramului de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere din cadrul
programului naţional de boli transmisibile se face, în condiţiile legii, de
către unităţile sanitare care derulează programele respective.
(2) Pentru medicamentele care se eliberează în cadrul
acestor programe şi prin farmacii cu circuit deschis, achiziţia acestora de
către unităţile sanitare se face la un preţ care nu poate depăşi preţul de
decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii publice.
23. Achiziţia testelor de monitorizare a bolnavilor cu
infecţie HIV/SIDA în cadrul subprogramului de tratament şi monitorizare a
persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere se face, în condiţiile legii, de către
unităţile sanitare cu paturi care au în structură centrele regionale HIV/SIDA.
D. Decontarea medicamentelor
şi/sau a materialelor sanitare specifice programelor
24. Decontarea medicamentelor
şi/sau a materialelor sanitare specifice programelor se realizează lunar de
către casele de asigurări de sănătate, din fondurile aprobate de Casa Naţională
de Asigurări de Sănătate cu această destinaţie.
25. Decontarea serviciilor de hemodializă şi dializă
peritoneală în sistem ambulatoriu, furnizate de unităţile sanitare care
derulează programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu
insuficienţă renală cronică, cuprinse în anexa nr. 2 lit. B pct. 10, se
realizează la tarifele aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii publice şi
al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru
proiectul-pilot şi în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 236/2006 pentru aprobarea Normelor
privind condiţiile şi modalitatea de decontare a serviciilor de hemodializă şi
dializă peritoneală în sistem ambulatoriu, în baza contractelor încheiate în
acest sens de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu furnizorii din
sectorul privat, câştigători ai licitaţiei naţionale pentru centrele-pilot, cu
modificările şi completările ulterioare, şi luând în considerare rata de schimb
euro/leu utilizată la stabilirea bugetului Fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate aprobat pentru anul 2008 pentru acest domeniu de asistenţă
medicală, respectiv 1 euro = 3,5 lei.
Contractarea cu unităţi private de specialitate,
autorizate şi evaluate în condiţiile legii, se realizează pe baza modelului de
contract încheiat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu centrele-pilot,
adaptat.
26. Unităţile sanitare prin care se derulează programe
în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate prezintă
acestora, până la data de 15 a lunii următoare, indicatorii specifici
programelor realizaţi în luna anterioară şi documente justificative cu privire la
sumele achitate, conform copiei ordinului de plată (cu ştampila trezoreriei) cu
care s-a achitat contravaloarea facturii pentru medicamente şi/sau materiale
sanitare specifice aprovizionate pentru luna precedentă, şi cererea
justificativă, însoţită de copia de pe factura emisă de furnizor pentru medicamentele şi/sau
materialele sanitare specifice aprovizionării pentru luna în curs.
27. Casele de asigurări de sănătate vor analiza
situaţiile prezentate de unităţile sanitare şi gradul de utilizare a resurselor
puse la dispoziţie anterior şi vor deconta, în limita sumei prevăzute în
contract, în termen de 5 zile de la primire, contravaloarea facturii prezentate
în copie de unitatea prestatoare de servicii medicale pentru medicamentele
şi/sau materialele sanitare specifice, cuprinse în ordinul ministrului
sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,
cu care s-a aprovizionat pentru luna curentă în cadrul
programelor.
28. Neprezentarea documentelor prevăzute la pct. 26 de
către unităţile sanitare atrage prelungirea termenului de decontare până la
termenul următor prezentării documentelor.
29. Medicamentele pentru tratamentul în ambulatoriu al
bolnavilor cu HIV/SIDA, diabet zaharat (cu excepţia
antidiabeticelor orale), al bolnavilor cu afecţiuni oncologice, pentru
tratamentul stării posttransplant al pacienţilor transplantaţi şi tratamentul
pacienţilor cu unele boli rare, eliberate prin farmaciile cu circuit deschis,
se decontează la preţ de decontare stabilit prin ordin al ministrului sănătăţii
publice privind aprobarea preţului de decontare al acestora.
E. Prescrierea şi eliberarea
medicamentelor şi a materialelor sanitare specifice decontate în cadrul programelor
30. (1) Medicamentele şi materialele sanitare
specifice necesare derulării unor programe de sănătate, nominalizate în anexa
nr. 2, se eliberează prin farmaciile cu circuit închis ale unităţilor sanitare
nominalizate.
(2) Medicamentele specifice
pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu HIV/SIDA, diabet zaharat,
afecţiuni oncologice, pentru tratamentul stării posttransplant al pacienţilor
transplantaţi şi pentru tratamentul pacienţilor cu unele boli rare, medicamente
pentru care se stabileşte preţ de decontare, se eliberează prin farmaciile cu
circuit deschis.
(3) Testele de automonitorizare a bolnavilor cu diabet
zaharat insulinodependent se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis, pe
baza documentului justificativ (formularul de recomandare a testelor de
automonitorizare), prevăzut în anexa nr. 3D, care însoţeşte prescripţia
medicală pentru insulina, documente care sunt eliberate de medicul curant,
începând cu trimestrul III al anului 2008. Suma fixă pentru un copil cu diabet
zaharat insulinodependent este 180 lei/lună, iar pentru un adult cu diabet
zaharat insulinodependent este 60 lei/lună.
31. Eliberarea medicamentelor şi materialelor sanitare
prin farmaciile cu circuit închis ale unităţilor sanitare se face pe bază de
reţetă medicală şi/sau condică de medicamente, după caz.
32. Prescrierea şi eliberarea medicamentelor
antidiabetice de tipul insulinelor, medicamentelor oncologice specifice şi a
medicamentelor specifice necesare tratamentului stării posttransplant în
ambulatoriu, nominalizate prin ordin al ministrului sănătăţii publice privind
aprobarea preţului de decontare, se realizează astfel:
a) Tratamentul cu insulina al bolnavilor cu diabet
zaharat se iniţiază de către medicul specialist diabetolog sau de către medicul
cu competenţă/atestat în diabet şi poate fi continuat pe baza scrisorii
medicale de către medicii desemnaţi.
b) Analogii de insulina şi tiazolidindionele şi
combinaţiile acestora, eliberate la preţ de decontare, se aprobă de către
unitatea judeţeană de implementare a programului, pe baza referatului cuprins
în anexa nr. 3C, la propunerea medicului diabetolog sau a medicului cu
competenţă/atestat în diabet.
Referatul se completează în două exemplare pe care
medicul diabetolog le transmite spre aprobare Comisiei de la nivelul Unităţii
judeţene de implementare a programului. In termen de 7 zile comisia va lua o
decizie în funcţie de îndeplinirea criteriilor de eligibilitate conform
protocolului. Iniţierea tratamentului cu insuline şi/sau tiazolidindionele şi
combinaţiile acestora pentru pacienţii care îndeplinesc criteriile de
eligibilitate se face numai cu încadrarea în sumele alocate în acest sens. In
termen de două zile se trimite un exemplar al referatului medicului care l-a
transmis. Celălalt exemplar se înaintează casei de asigurări de sănătate pentru
analiza şi validarea prescripţiei medicale în vederea decontării. Pe baza
referatului aprobat medicul va întocmi prescripţia medicală cu obligativitatea
menţionării perioadei pentru care a făcut prescrierea, maximum 90 de zile,
precum şi a aprobării acordate de comisie şi o înmânează împreună cu referatul
asiguratului. Acesta îl păstrează pe toată perioada de valabilitate a
referatului, pe care îl prezintă farmaciei în vederea eliberării
medicamentelor.
c) Eliberarea dispozitivelor
de administrare a insulinei (seringi, penuri şi ace), precum şi instruirea
pacientului care îşi administrează insulina privind tehnica de administrare a
insulinei şi modalitatea de utilizare a seringii sau penului (unghiul sub care
se introduce acul, rotaţia locurilor de injectare, adâncimea injecţiei etc.) se
fac de către medicul diabetolog sau cu competenţă/atestat. Informarea şi
instruirea pacienţilor se vor face particularizat pentru fiecare tip de pen
utilizat, în funcţie de insulina umană specifică prescrisă. Recuperarea
dispozitivelor de administrare a insulinei se face prin cabinetele prin care
acestea s-au distribuit şi care vor respecta regulile de colectare şi
distrugere a deşeurilor de această natură.
d) Pentru tratamentul stării
posttransplant în ambulatoriu, medicul specialist din centrele acreditate
pentru activitatea de transplant şi nominalizate prin ordin al ministrului
sănătăţii publice, care are în evidenţă şi monitorizează pacienţii
transplantaţi, eliberează scrisoare medicală către medicul prescriptor aflat în
relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate la care pacientul se află
în evidenţă. Scrisoarea medicală are valabilitate pe o perioadă maximă de 180
de zile. In situaţia în care valoarea prescripţiei medicale este mai mare de
3.000 lei pe lună, aceasta se eliberează în farmacie numai dacă are aprobarea
şefului centrului acreditat. Pentru următoarele DCI-uri: VORICONAZOL,
VALGANCICLOVIR, EPOETINABETA şi DARBOPOETINA, prescrierea şi eliberarea
medicamentelor se fac numai cu aprobarea Agenţiei Naţionale de Transplant.
Referatul de aprobare se completează de către medicul specialist din centrele
acreditate, care îl transmite spre aprobare şefului centrului şi, după caz,
Agenţiei Naţionale de Transplant. In termen de două zile aceştia trimit un exemplar
al referatului medicului care l-a transmis. Celălalt exemplar se înaintează
casei de asigurări de sănătate în vederea analizării şi validării prescripţiei
medicale în vederea decontării. Pe baza referatului aprobat medicul va întocmi
prescripţia medicală, cu obligativitatea menţionării perioadei pentru care a
făcut prescrierea, maximum 90 de zile, precum şi a aprobării acordate de
comisie şi o înmânează împreună cu referatul asiguratului. Acesta îl păstrează
pe toată perioada de valabilitate a referatului, pe care îl prezintă farmaciei
în vederea eliberării medicamentelor.
e) Pentru tratamentul bolnavilor cu afecţiuni
oncologice iniţierea şi continuarea tratamentului se fac de către medicul
oncolog sau hematolog, după caz.
f) In cadrul Programului naţional de oncologie,
pentru următoarele DCI-uri: ERLOTINIBUM, IMATINIBUM, TRASTUZUMABUM,
BEVACIZUMABUM, FLUDARABINUM, RITUXIMABUM iniţierea şi continuarea tratamentului
se fac numai cu aprobarea Comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări
de Sănătate, iar pentru următoarele DCI-uri: ACIDUM IBANDRONICUM cpr., ACIDUM
CLODRONICUM cpr., TEMOZOLOMIDUM, IDARUBICINUM, INTERFERONUMALFA 2b şi
INTERFERONUM ALFA 2a iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu
aprobarea comisiilor de la nivelul caselor de asigurări de sănătate, în baza
documentelor şi referatului de aprobare transmis către acestea de către medicul
prescriptor. Medicul prescriptor întocmeşte referatul de aprobare, pe care îl
transmite comisiei de la nivelul casei de asigurări de sănătate cu care se află
în relaţie contractuală. Comisia de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate, respectiv comisia de la nivelul casei de asigurări de sănătate,
transmite referatul aprobat casei de asigurări de sănătate care se află în
relaţie contractuală cu medicul prescriptor care a întocmit referatul de
aprobare, în termen de două zile de la aprobare. Referatul se păstrează la
nivelul casei de asigurări de sănătate pentru analiza şi validarea prescripţiei
medicale în vederea decontării. Casa de asigurări de sănătate transmite o copie
a referatului aprobat medicului prescriptor. Pentru medicamentele oncologice
nominalizate în ordinul ministrului sănătăţii publice pentru aprobarea Listei
preţurilor de decontare ale medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit
deschis pentru tratamentul bolnavilor incluşi în unele programe de sănătate din
cadrul Programului naţional cu scop curativ, nominalizate prin Hotărârea
Guvernului nr.357/2008, medicul prescriptor întocmeşte prescripţia medicală cu
obligativitatea menţionării perioadei pentru care a făcut prescrierea, pe care
o înmânează bolnavului împreună cu copia referatului aprobat; pentru eliberarea
acestora, bolnavul prezintă farmaciei cu circuit deschis prescripţia medicală
şi copia referatului. Pacientul păstrează copia referatului de aprobare pe
toată perioada de valabilitate a acestuia.
g) Medicamentele prevăzute la lit. f), pentru care
iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiei de la
nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, respectiv a comisiei de la
nivelul casei de asigurări de sănătate, se eliberează la nivelul farmaciilor cu
circuit închis ale unităţilor sanitare/farmaciilor cu circuit deschis aflate în
relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate. Pentru asigurarea
continuităţii şi eficienţei tratamentului, bolnavul va rămâne în evidenţa
medicului care a iniţiat schema de tratament pe toată perioada efectuării
acesteia. In cazuri justificate, în care bolnavul se adresează unui alt medic
oncolog sau hematolog decât cel care a întocmit referatul, medic aflat în
relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, bolnavul se poate
transfera numai cu aprobarea casei de asigurări de sănătate cu care medicul
respectiv se află în relaţie contractuală.
h) Comisia de la nivelul casei de asigurări de sănătate
care aprobă iniţierea şi continuarea tratamentului cu medicamentele prevăzute
la lit. f) este formată din: un reprezentant al unităţii judeţene de
implementare a subprogramului din subordinea Agenţiei Naţionale pentru
Programe, un reprezentant al casei de asigurări de sănătate şi medicul
coordonator al subprogramului.
F. Responsabilităţile
specifice în derularea programelor
33. Unităţile sanitare prin care se derulează programe
au următoarele responsabilităţi:
a) răspund de utilizarea fondurilor primite potrivit
destinaţiei aprobate;
b) dispun măsurile necesare în vederea asigurării
realizării obiectivelor programului;
c) răspund de organizarea, monitorizarea şi buna
desfăşurare a activităţilor medicale din cadrul programelor de sănătate;
d) organizează evidenţa bolnavilor care beneficiază de
medicamente şi/sau de materiale sanitare specifice prescrise şi eliberate în
cadrul programelor, precum şi de servicii de supleere renală, după caz, prin
înregistrarea la nivel de pacient, în format electronic, a următorului set
minim de date: CNP bolnav, diagnostic specific concordant cu programul, medicul
curant (cod parafă), medicamentele eliberate, cantitatea şi valoarea de
decontat, conform schemei terapeutice prescrise, cu respectarea protocoalelor;
e) răspund de raportarea corectă şi la timp a datelor
către casele de asigurări de sănătate;
f) transmit caselor de asigurări de sănătate raportări
lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale, până la data
de 15 a lunii următoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea,
cuprinzând indicatorii fizici şi de eficienţă, precum şi valoarea
medicamentelor şi a materialelor sanitare consumate pentru tratamentul bolnavilor,
valoarea serviciilor de supleere renală, corespunzătoare programelor finanţate
din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
g) indicatorii de eficienţă reprezintă costul
mediu/bolnav tratat şi se calculează ca raport între valoarea medicamentelor
şi/sau a materialelor sanitare specifice consumate pentru tratamentul
bolnavilor şi numărul de bolnavi beneficiari în cadrul fiecărui program, iar
pentru serviciile de supleere renală, ca raport între cheltuielile pentru
serviciile de supleere renală şi numărul de bolnavi dializaţi;
h) răspund de modul de organizare a contabilităţii, a
evidenţelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor
aprobate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, precum şi de
exactitatea şi realitatea datelor raportate caselor de asigurări de sănătate;
i) răspund de gestionarea eficientă a mijloacelor
materiale şi băneşti şi de organizarea evidenţelor contabile a cheltuielilor
pentru fiecare program şi pe paragrafele şi subdiviziunile clasificaţiei
bugetare, atât pentru bugetul aprobat, cât şi în execuţie.
34. Casele de asigurări de sănătate, prin direcţiile
şi structurile implicate în derularea programelor, au următoarele
responsabilităţi:
a) răspund de asigurarea, urmărirea şi controlul
utilizării fondurilor alocate pentru derularea programelor;
b) realizează analiza şi monitorizarea derulării
programelor prin indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi transmişi de
unităţile sanitare;
c) raportează Casei Naţionale
de Asigurări de Sănătate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului)
şi anual, până la data de 20 a lunii următoare perioadei pentru care se face
raportarea, sumele alocate de acestea pentru fiecare program de sănătate,
sumele utilizate de unităţile sanitare şi farmaciile cu circuit deschis care
derulează programe, precum şi indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi,
conform machetelor prevăzute la pct. 10;
d) evaluează şi fundamentează, în raport cu numărul de
pacienţi eligibili, fondurile necesare pentru
asigurarea tratamentului cu medicamentele care sunt
aprobate la nivelul comisiilor de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate şi de la nivelul caselor de asigurări de sănătate;
e) analizează şi validează prescripţiile medicale
eliberate în farmaciile cu circuit deschis în cadrul programelor, în vederea
decontării, pe baza referatelor de aprobare aflate în evidenţa caselor de
asigurări de sănătate;
f) monitorizează consumul total de medicamente
eliberate prin farmaciile cu circuit deschis în cadrul programelor, cu evidenţe
distincte pentru DCI-urile aprobate prin comisii, în limita fondurilor
stabilite cu această destinaţie şi comunicate comisiilor de experţi.
35.Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin
direcţiile de specialitate, are următoarele responsabilităţi:
a) răspunde de asigurarea, urmărirea, evidenţierea şi
controlul utilizării fondurilor alocate pentru derularea programelor;
b) realizează monitorizarea derulării subprogramelor
prin indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi;
c) trimestrial şi anual, întocmeşte un raport de
analiză comparativă a indicatorilor prevăzuţi faţă de cei realizaţi;
d) raportează Ministerului Sănătăţii Publice modul de
utilizare a sumelor transferate din bugetul acestuia în bugetul Fondului naţional
unic de asigurări sociale de sănătate;
e) transmite trimestrial şi anual Agenţiei Naţionale
pentru Programe de Sănătate un raport cuprinzând situaţia centralizată a
indicatorilor fizici şi de eficienţă realizaţi pentru fiecare program de
sănătate din cadrul programul naţional cu scop curativ;
f) colaborează cu comisiile de experţi de la nivel
naţional, numite prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate, pentru implementarea programelor naţionale de sănătate cu scop
curativ.
36. Farmaciile cu circuit deschis prin care se
eliberează medicamentele specifice pentru bolnavii cu HIV/SIDA, diabet zaharat,
afecţiuni oncologice şi pentru tratamentul stării posttransplant, pentru
tratamentul în ambulatoriu au obligaţiile prevăzute în actele adiţionale la
contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate. Actele adiţionale se
adaptează corespunzător modelului de contract din normele metodologice de
aplicare a contractului-cadru pentru anul 2008 şi a prezentului ordin.
G. Controlul derulării
programelor
37. Controlul indicatorilor din programele de sănătate
va urmări, în principal, următoarele obiective:
a) încadrarea în bugetul aprobat, precum şi modul în
care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite pentru
realizarea obiectivelor propuse în programul respectiv;
b) respectarea de către persoanele implicate a
responsabilităţilor legate de derularea programelor de sănătate;
c) realitatea indicatorilor raportaţi;
d) acurateţea şi validarea datelor colectate şi
raportate;
e) eventuale disfuncţionalităţi în derularea
programelor.
38. In urma fiecărui control se va întocmi un raport
care va fi analizat cu persoanele responsabile de derularea programelor
respective, în vederea remedierii eventualelor disfuncţionalităţi, urmând ca în
termen de 30 de zile să se stabilească rezultatele finale ale controlului. In
cazul în care casa de asigurări de sănătate identifică probleme ce nu pot fi
soluţionate la nivel local, acestea vor fi transmise spre soluţionare Direcţiei
monitorizare şi corp control din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate.
39. Pentru anul 2008, controlul anual se va efectua
până la data de 15 februarie 2009.
ANEXA Nr. 2
STRUCTURA
programelor naţionale de sănătate - buget,
obiective, activităţi, indicatori de evaluare, responsabilităţi şi unităţi care
derulează programele
A. PROGRAME NAŢIONALE DE EVALUARE, PROFILAXIE Şl
TRATAMENT FINANŢATE DE MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
- mii lei -
|
Denumirea programului
|
Buget de stat
|
Venituri proprii
|
Buget total
|
Din care: transfer FNUASS
|
|
I. Programele naţionale privind bolile
transmisibile
|
96.660
|
10.000
|
106.660
|
|
|
II. Programele naţionale privind bolile
netransmisibile
|
182.633
|
711.864
|
894.497
|
758.364
|
|
III. Programul naţional de promovare a
sănătăţii
|
2.517
|
20.000
|
22.517
|
|
|
IV. Programul naţional de sănătate a
femeii şi copilului
|
36.000
|
|
36.000
|
|
|
V Programul naţional de tratament în
străinătate
|
8.000
|
|
8.000
|
|
|
VI. Programul naţional de asistenţă
comunitară şi acţiuni pentru sănătate
|
21.000
|
9.500
|
30.500
|
|
|
VII. Rezerva ministerului sănătăţii publice
|
|
|
7.500
|
|
|
VIII. Programul naţional privind evaluarea stării
de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară
|
|
481.000
|
481.000
|
480.000
|
|
TOTAL PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE
|
346.810
|
1.239.864
|
1.586.674
|
1.238.364
|
I. PROGRAMELE NAŢIONALE
PRIVIND BOLILE TRANSMISIBILE
Structura:
1. Programul naţional de imunizare;
2. Programul naţional de boli transmisibile (infecţie
HIV/SIDA, tuberculoză, hepatite virale, infecţii cu transmitere sexuală şi alte
boli transmisibile prioritare);
3. Programul naţional de supraveghere şi control al
infecţiilor nosocomiale;
4. Programul naţional de monitorizare a factorilor
determinanţi din mediul de viaţă şi muncă;
5. Programul naţional de
hematologie şi securitate transfuzională.
1. Programul naţional de
imunizare
Coordonarea tehnică:
Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi
Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT)
Obiectiv:
Protejarea sănătăţii populaţiei împotriva principalelor
boli prevenibile prin vaccinare
Activităţi
a) Activităţi derulate la nivelul Institutului de
Sănătate Publică Bucureşti prin CPCBT:
1. coordonează şi monitorizează la nivel naţional
derularea activităţilor desfăşurate de institutele/centrele de sănătate publică
regionale şi de autorităţile de sănătate publică judeţene:
a) realizează anual estimarea necesarului de vaccinuri
în vederea achiziţionării centralizate a acestora de către Ministerul Sănătăţii
Publice;
b) realizează şi transmite
către autorităţile de sănătate publică judeţene repartiţiile trimestriale, pe
tipuri de vaccinuri, în funcţie de necesarul solicitat de autorităţile de
sănătate publică judeţene, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Programe de
Sănătate;
c) raportează Agenţiei Naţionale pentru Programe de
Sănătate consumurile trimestriale de vaccinuri pe baza machetei aprobate;
2. propune Ministerului Sănătăţii Publice calendarul
naţional de vaccinare, elaborat în colaborare cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii Publice
(sănătate publică şi epidemiologie, boli infecţioase, pediatrie, medicină de
familie), bazat pe evidenţe ştiinţifice, în vederea introducerii de noi
vaccinuri sau scheme de vaccinare;
3. propune şi realizează studii de seroprevalenţă,
împreună cu institutele de sănătate publică regionale;
4. coordonează supravegherea reacţiilor adverse
postvaccinale indezirabile (RAPI) şi informează direcţia de specialitate cu privire
la evenimentele deosebite (clustere de RAPI, alerte naţionale/internaţionale
privind loturi de vaccinuri în urma cărora s-au înregistrat RAPI);
5. organizează la nivel naţional campania „Săptămâna
europeană a imunizărilor", stabilită de OMS - aprilie 2008;
6. introduce Registrul unic de vaccinări şi carnetul
de vaccinări;
7. realizează tipărirea şi distribuirea carnetului de
vaccinări;
8. organizează instruiri metodologice pentru
personalul de specialitate din autorităţile de sănătate publică judeţene,
împreună cu institutele de sănătate publică regionale;
9. analizează realizările la acoperirea vaccinală
pentru toate vaccinurile şi grupele de vârstă prevăzute în calendarul naţional
de vaccinare şi transmite rapoarte semestriale şi anuale către Agenţia
Naţională pentru Programe de Sănătate cu privire la acoperirea vaccinală;
10. întocmeşte raportul anual solicitat de OMS pe
problema vaccinărilor;
11. primeşte şi analizează indicatorii de rezultate,
fizici şi de eficienţă transmişi de institutele de sănătate publică regionale
şi raportează Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate sinteza realizării
indicatorilor propuşi.
b) Activităţi derulate la nivelul institutelor de
sănătate publică regionale:
1. coordonează şi monitorizează activităţile
autorităţilor de sănătate publică judeţene din teritoriul
arondat;
2. propun şi realizează studii de seroprevalenţă, sub
coordonarea CPCBT;
3. realizează sesiuni de instruire a personalului
medical din autorităţile de sănătate publică judeţene arondate;
4. participă la activităţile Campaniei "Săptămâna
europeană a imunizărilor", stabilită de OMS - aprilie 2008;
5. raportează trimestrial către CPCBT datele privind
acoperirile vaccinale pentru toate tipurile de vaccinuri şi grupe de vârstă, conform
solicitării CPCBT;
6. coordonează supravegherea reacţiilor adverse
postvaccinale indezirabile (RAPI) în teritoriul arondat şi transmite CPCBT
rapoarte trimestriale şi anuale.
c) Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de
sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti:
1. asigură transportul, depozitarea şi distribuţia
vaccinurilor către furnizorii de servicii medicale;
2. identifică comunităţile cu acces dificil la
serviciile de sănătate şi organizează campanii suplimentare de vaccinare pentru
acestea, cu sprijinul asistenţilor comunitari şi al
mediatorilor sanitari;
3. asigură funcţionarea sistemului de supraveghere a
reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile în teritoriul de
responsabilitate;
4. realizează anchetele bianuale de estimare a
acoperirii vaccinale în teritoriul de responsabilitate şi transmit rezultatele
acestora la institutul regional de care aparţin;
5. verifică condiţiile de păstrare, înregistrare şi
raportare a vaccinurilor, precum şi modul de administrare în condiţii de
siguranţă maximă la nivelul furnizorilor de servicii
medicale;
6. participă la realizarea de studii de
seroprevalenţă organizate de CPCBT şi/sau ISP regionale;
7. raportează trimestrial datele privind acoperirile
vaccinale la ISP regional pentru toate tipurile de vaccinuri şi grupe de
vîrstă;
8. participă la sesiuni de
instruire organizate de CPCBT şi/sau ISP regionale;
9. asigură instruirea personalului medical vaccinator
şi a mediatorilor sanitari, cu privire la modul de realizare şi raportare, a
vaccinărilor;
10. participă la Săptămâna europeană a imunizărilor,
stabilită de OMS -aprilie 2008;
11. Asigură distribuirea carnetelor de vaccinare şi
informarea personalului medical cu privire la modul de utilizare a acestora;
12. asigură realizarea catagrafiilor, estimarea
cantităţilor de vaccinuri necesare pentru imunizarea copiilor şi utilizarea cu
eficienţă a vaccinurilor solicitate şi repartizate de CPCBT.
d) Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii
medicale de la nivelul asistenţei medicale primare:
1. realizarea imunizărilor conform calendarului de
vaccinări;
2. asigură acoperirea vaccinală optimă pentru toate
tipurile de vaccinuri şi grupele de vârstă, în comunităţile în care îşi
exercită activitatea, cu accent pe populaţiile greu accesibile;
3. asigură utilizarea vaccinurilor în condiţii de
maximă eficienţă;
4. asigură supravegherea, înregistrarea şi notificarea
RAPI;
5. asigură completarea corectă şi completă a
carnetelor de vaccinări;
6. asigură înregistrarea şi raportarea corectă a
vaccinurilor efectuate şi răspund de utilizarea cu eficienţă a cantităţilor de
vaccinuri primite de la autorităţile de sănătate publică judeţene;
7. asigură preluarea, transportul, păstrarea şi
administrarea vaccinurilor în condiţii de siguranţă maximă;
8. participă la sesiuni de instruire organizate de
autorităţile de sănătate publică judeţene;
9. asigură distribuirea carnetelor de vaccinare şi
informarea părinţilor cu privire la modul de utilizare a acestora.
Indicatori de evaluare:
a) Indicatori de rezultate - anual:
- acoperirea vaccinală la nivelul diferitelor
categorii de populaţie, la nivel naţional (%) - 96
b) Indicatori fizici - trimestrial:
- număr doze de vaccin estimate a fi achiziţionate
centralizat *- 2,5 milioane doze/an - anual
- număr doze efectiv administrate, pe tip de vaccin şi
pe grupe de vârstă - trimestrial
c) Indicatori de eficienţă - trimestrial:
- cost mediu/doză vaccin achiziţionat centralizat *- 20
lei
*Se raportează de MSP-ANP.
Calendarul de vaccinare valabil până la 30 septembrie
2008:
|
Vârsta recomandată
|
Vaccin
|
Comentarii
|
|
Primele 24 de ore 4-7 zile
|
Hep B
BCG
|
In maternitate
|
|
2 luni
|
DTP-HepB, VPO
|
Simultan
|
|
4 luni
|
DTP-VPO
|
Simultan
|
|
6 luni
|
DTP-HepB, VPO
|
Simultan
|
|
12 luni
|
DTP, VPO
|
Simultan
|
|
12-15 luni
|
RRO
|
|
|
30-35 luni
|
DTP
|
|
|
7 ani (în cls. I)
|
DT, RRO
|
Campanii şcolare
|
|
9 ani (în cls. a III-a)
|
VPO
|
Campanii şcolare
|
|
14 ani (în cls. a VIII-a)
|
DT, Rubeolic *
|
Campanii şcolare
|
|
18 ani (în cls. a XII-a)
|
HepB
|
Campanii şcolare
|
*Numai fetele.
Abrevieri:
DTP = vaccin diftero-tetano-pertussis;
DT = vaccin diftero-tetanic pediatric (se utilizează până la vârsta de 14 ani);
VPO = vaccin polio oral (pentru copii
instituţionalizaţi şi copii care au contraindicaţii pentru VPO se va utiliza
VPI = Vaccin polio inactivat sau combinat DTP-VPI);
Hep B = vaccin hepatitic B;
DTP-Hep B = vaccin diftero-tetano-pertussis-hepatita B;
RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion;
BCG = vaccin de tip Calmette Guerrin;
Rub = vaccin rubeolic.
Calendarul de vaccinare valabil de la 1 octombrie 2008:
|
Vârsta recomandată
|
Vaccin
|
Comentarii
|
|
Primele 24 de ore
4-7 zile
|
HepB
BCG
|
In maternitate
|
|
2 luni
|
DTPa-VPI, HepB
|
Simultan
|
|
4 luni
|
DTPa-VPI
|
Simultan
|
|
6 luni
|
DTPa-VPI, HepB
|
Simultan
|
|
13-15 luni
|
DTPa
RRO
VPO*
|
Simultan
|
|
4 ani
|
DTPa**
|
|
|
7 ani (în cls. I)
|
RRO
|
Campanii şcolare
|
|
9 ani (în cls. a III-a)
|
VPO***
|
Campanii şcolare
|
|
14 ani (în cls. a VIII-a)
|
dT, Rubeolic****
|
Campanii şcolare
|
|
24 ani şi ulterior din 10 în 10 ani*****
|
dT
|
|
Notă privind tipurile de vaccin utilizate în cadrul
Programului naţional de imunizări:
* VPO se menţine pentru anii 2008 şi 2009 şi se va înlocui
cu VPI, asociat cu DTPa, sub forma de prezentare DTPa-VPI, de la 1 ianuarie
2010.
** Pentru cohortele de copii care nu au primit DTP doza
a 5-a până la data de 30 septembrie 2008, precum şi cohorta de copii care împlinesc 30 de luni în luna octombrie 2008 se va
realiza vaccinarea cu DTPa la împlinirea vârstei de 4 ani, începând din anul
2010.
*** VPO se va înlocui cu VPI începând cu anul 2012.
**** Numai pentru fete.
***** Se achiziţionează pe plan
local.
Abrevieri:
DTPa = vaccin diftero-tetanic-pertussis
acelular
DT = vaccin diftero-tetanic pediatric
(se utilizează până la vârsta de 14 ani)
VPI = vaccin polio inactivat (se va
utiliza VPI =Vaccin polio inactivat sau combinat DTPa-VPI)
Hep B = vaccin hepatitic B
DTPa-VPI = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular -
poliomielitic inactivat
RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion
BCG = vaccin de tip Calmette Guerrin
Rubeolic = vaccin rubeolic
dT = vaccin diftero-tetanic pentru
adulţi
Pentru administrarea tuturor vaccinurilor menţionate se
vor utiliza numai seringi de unică folosinţă.
Unităţi care derulează programul:
- Institutele de sănătate publică - Bucureşti (CPCBT şi CEBTIN), Cluj,
Iaşi şi Timişoara
- Autorităţile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti
- Cabinete de medicină de familie şi unităţi sanitare
cu paturi
2. Programul naţional de
boli transmisibile (infecţie HIV, tuberculoză, hepatite virale, infecţii cu
transmitere sexuală şi alte boli transmisibile prioritare)
Obiectiv:
- Supravegherea şi controlul infecţiei HIV/SIDA,
tuberculozei, hepatitelor virale, infecţiilor cu transmitere sexuală şi a altor
boli transmisibile importante
2.1. Subprogramul de
supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare
Coordonare tehnică:
Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi
Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT)
Activităţi:
a) Activităţi derulate la nivelul ISPB prin CPCBT şi
Biroul Evenimente de Supraveghere şi Alertă Precoce şi RSI (BESAP):
1. coordonează supravegherea bolilor transmisibile
prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza,
interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice către forurile naţionale şi
europene);
2. asigură coordonarea metodologică a reţelei de boli
transmisibile;
3. asigură coordonarea metodologică a sistemului de
alertă precoce şi răspuns rapid;
4. elaborează şi implementează metodologii noi de
supraveghere a bolilor transmisibile;
5. organizează instruiri pentru personalul din cadrul
autorităţilor de sănătate publică judeţene în domeniul supravegherii bolilor
transmisibile şi al alertei precoce;
6. raportează Autorităţii de sănătate publică din
Ministerul Sănătăţii Publice cazurile de boli infecţioase, măsurile întreprinse
şi propune acţiuni specifice, dacă situaţia o impune participând la realizarea
acestora;
7. notifică şi verifică alertele naţionale şi
internaţionale în conformitate cu RSI 2005;
8. propune MSP măsurile ce trebuie aplicate în
situaţii de alertă naţională/internaţională;
9. raportează Agenţiei Naţionale pentru Programe de
Sănătate indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a
derulării programului, sesizând eventualele disfuncţionalităţi.
b) Activităţi derulate la nivelul institutelor de
sănătate publică regionale:
1. îndrumare metodologică a reţelei de sănătate publică
din judeţele arondate pentru instituirea măsurilor necesare, conform
competenţei;
2. supravegherea bolilor
transmisibile din teritoriul arondat (culegerea, validarea, analiza,
interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice la
ASP-MSP);
3. identificarea, intervenţia şi supravegherea
bolilor transmisibile considerate probleme de sănătate publică
locală/regională;
4. acordarea de asistenţă tehnică autorităţilor de
sănătate publică judeţene în instituirea şi aplicarea măsurilor de prevenire şi
control al focarului de boală transmisibilă;
5. efectuarea de către institutele de sănătate publică
a unor studii epidemiologice în domeniul bolilor transmisibile, cu acordul
Autorităţii de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii Publice;
6. organizarea de sesiuni de instruire a personalului
din autorităţile de sănătate publică judeţene pe probleme de supraveghere a
bolilor transmisibile, cu acordul Autorităţii de Sănătate Publică din
Ministerul Sănătăţii Publice;
7. continuarea activităţilor derulate în vederea
acreditării laboratoarelor;
8. implementarea sistemului de alertă precoce şi
răspuns rapid;
9. participă la realizarea de studii de
seroprevalenţă organizate de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti prin
Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT) şi/sau ISP
regionale.
c) Activităţi derulate la nivelul Institutului
Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie
„Cantacuzino":
1. asigură diagnosticul microbiologic/confirmarea
diagnosticului pentru bolile transmisibile pentru care nu există posibilităţi
tehnice de diagnostic la nivel local şi regional sau la solicitarea
autorităţilor de sănătate publică judeţene, Institutul de Sănătate Publică
Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile
(CPCBT), ISP regionale şi MSP şi transmite rezultatele în timp util solicitanţilor;
2.asigură diagnosticul/confirmarea de laborator în
cadrul sistemului de supraveghere şi control al gripei şi infecţiilor
respiratorii acute, conform metodologiei elaborate în colaborare cu Institutul
de Sănătate Publică Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul
Bolilor Transmisibile (CPCBT);
3.asigură diagnosticul/confirmarea de laborator în
cadrul sistemului de supraveghere şi control al infecţiei West Nile, conform
metodologiei elaborate în colaborare cu Institutul de Sănătate Publică
Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile
(CPCBT);
4. participă la elaborarea metodologiei de
supraveghere a rezistenţei microbiene la antibiotice;
5. participă, la solicitarea Institutul de Sănătate
Publică Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor
Transmisibile (CPCBT) şi/sau ASP-MSP, la investigarea focarelor/epidemiilor;
6. organizează instruiri cu personalul de specialitate
din structurile reţelei de sănătate publică.
d) Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de
sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti:
1. supravegherea bolilor transmisibile prevăzute în
reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea
şi raportarea datelor epidemiologice în conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 589/2007 şi metodologiile specifice de supraveghere, la ISP regional);
2. vaccinarea grupelor la risc de îmbolnăvire/de
transmitere a unor boli transmisibile (vaccinare antirubeolică în vederea
prevenirii transmiterii nozocomiale a infecţiei rubeolice de la nou-născutul cu
sindrom rubeolic congenital, antitifoidică, antidizenterică, antihepatitică
A/B, antirujeolică, etc);
3. achiziţionarea testelor tip Elisa pentru
diagnosticul hepatitei virale tip A;
4. vaccinarea antigripală a populaţiei din grupele la
risc crescut de a contracta sau transmite gripa, conform metodologiei elaborate
de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti prin Centrul pentru Prevenirea şi
Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT), pe baza recomandărilor OMS şi în
funcţie de situaţia epidemiologică;
5. vaccinarea diftero-tetanică a gravidelor conform
reglementărilor în vigoare;
6. efectuarea dozei de rapel diftero-tetanice la
intervale de 10 ani, începând cu vârsta de 24 de ani, în funcţie de resursele financiare existente;
7. supravegherea bolilor transmisibile considerate
probleme de sănătate publică locală sub coordonarea institutului de sănătate
publică regional, inclusiv imunizări în situaţii epidemiologice deosebite;
8. instituirea şi aplicarea
măsurilor de prevenire şi control al focarului de boală transmisibilă
(depistarea, tratamentul profilactic şi/sau vaccinarea contacţilor, raportare,
dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, anchetă epidemiologică etc.), în
colaborare cu reţeaua de asistenţă primară şi sub coordonarea institutului de
sănătate publică regional;
9. asigurarea activităţii epidemiologice în situaţii
de urgenţă provocate de calamităţi naturale (inundaţii, cutremure etc.) de
către autoritatea de sănătate publică judeţeană, în colaborare cu reţeaua de
asistenţă medicală primară şi de specialitate şi cu administraţia publică
locală, conform practicilor epidemiologice curente;
10. acţiuni speciale de depistare activă şi prevenire a
bolilor transmisibile în comunităţi la risc sub coordonarea institutului de
sănătate publică regional;
11. organizarea de instruiri ale personalului
medico-sanitar şi ale mediatorilor sanitari cu privire la prevenirea,
depistarea, raportarea şi controlul bolilor transmisibile, precum şi cu privire
la vaccinarea populaţiei din grupele expuse la risc sau din comunităţi greu
accesibile;
12. asigurarea medicamentelor, vaccinurilor,
dezinfectantelor, materialelor sanitare, echipamentelor de protecţie necesare
pentru intervenţie în caz de focar/epidemie de boală transmisibilă sau situaţii
de risc epidemiologic datorat calamităţilor naturale (inundaţii, cutremure
etc.), prin reîntregirea rezervei antiepidemice;
13. acreditarea laboratoarelor de microbiologie;
14. participarea la supravegherea rezistenţei la antibiotice;
15. implementează sistemul de alertă precoce şi
răspuns rapid;
16. participă la realizarea de studii de
seroprevalenţă organizate de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul
Bolilor Transmisibile (CPCBT) şi/sau ISP regionale;
17. implementează măsurile de sănătate în porturi,
aeroporturi internaţionale şi puncte de frontieră, în conformitate cu
prevederile Regulamentului sanitar internaţional 2005.
e) Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii
medicale de la nivelul asistenţei medicale primare:
1. raportează bolile transmisibile, în conformitate
cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 589/2007;
2. participă la sistemul naţional de alertă precoce,
prin raportarea în timp util a bolilor transmisibile de interes naţional şi
internaţional, în conformitate cu metodologiile de supraveghere şi Regulamentul
sanitar internaţional 2005.
NOTĂ:
Diagnosticul etiologic al bolilor transmisibile se
asigură din fondurile alocate programului, în măsura în care acestea sunt
identificate ca priorităţi de sănătate publică, iar resursele financiare o
permit. Toate vaccinurile şi materialele sanitare necesare activităţilor
acestui obiectiv se achiziţionează la nivel local, cu excepţia vaccinului
gripal care se achiziţionează centralizat.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- indice de confirmare în laborator al bolilor
transmisibile - minimum 50% (nr. cazuri confirmate în laborator/nr. cazuri boli
transmisibile raportate);
b) indicatori fizici - trimestrial:
- număr de intervenţii în focar - 800/an;
c) indicatori de eficienţă - trimestrial:
- cost mediu/intervenţie în focar - 5.000 lei.
Unităţi care derulează subprogramul:
- institutele de sănătate publică - Bucureşti (CPCBT şi
CEBTIN), Cluj, Iaşi şi
Timişoara;
- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti;
- Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru
Microbiologie şi Imunologie „Cantacuzino";
- cabinete de medicină de familie şi unităţi sanitare cu paturi.
2.2. Subprogramul de
supraveghere şi control al infecţiei HIV
Coordonare tehnică:
Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş"
Obiective:
a) prevenirea şi supravegherea infecţiei HIV;
b) reducerea transmiterii materno-fetale a HIV prin asigurarea accesului femeilor gravide la testare cu
consiliere şi la aplicarea protocolului de prevenire a transmiterii verticale a
infecţiei HIV;
c) asigurarea accesului la consiliere şi testare HIV
pentru populaţiile la risc (persoane care practică prostituţia, persoane care
îşi injectează droguri, persoane fără adăpost, persoane aflate în detenţie,
homosexuali).
Activităţi
a) Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional
de Boli Infecţioase „Prof. Dr.Matei Balş":
1. monitorizează şi evaluează la nivel naţional
derularea activităţilor desfăşurate de centrele regionale HIV/SIDA,
autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi
furnizorii de servicii medicale;
2. realizează afişarea pe pagina de internet a institutului
a datelor privind raportările trimestriale şi anuale despre situaţia HIV/SIDA,
situaţia testărilor HIV, alte date şi informaţii rezultate din cercetări epidemiologice, clinice sau
de comportament legate de HIV/SIDA;
3. asigură coordonarea tehnică şi metodologică a
centrelor regionale HIV/SIDA, a spitalelor de boli infecţioase şi a
autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în
domeniul de competenţă;
4. raportează ANP indicatorii trimestriali şi anuali
şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării activităţilor desfăşurate;
5. asigură pregătirea personalului din reţeaua de
supraveghere a infecţiei HIV/SIDA-cunoaşterea şi instituirea procedurilor care
se aplică în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea PU,
proceduri de diagnostic şi tratament, la nivelul tuturor unităţilor prin care
se acordă tratament specific HIV/SIDA;
6. activităţile 4, 5, 6 şi 7 prevăzute la lit. b).
b) Activităţi derulate la nivelul centrelor regionale
HIV/SIDA:
1. monitorizează şi evaluează
la nivel regional derularea activităţilor desfăşurate de spitalele de boli
infecţioase din teritoriul arondat, precum şi de alţi furnizori de servicii
medicale;
2. raportează Institutului Naţional de Boli
Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş" indicatorii trimestriali şi anuali şi
face propuneri de îmbunătăţire a derulării activităţilor programului;
3. asigură, în colaborare cu Institutul Naţional de
Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş", pregătirea personalului din
reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA- cunoaşterea şi instituirea
procedurilor care se aplică în cazul expunerii profesionale sau accidentale
HIV, respectarea Precautiunilor Universale, proceduri de diagnostic şi
tratament, la nivelul tuturor unităţilor prin care se acordă tratament specific
HIV/SIDA;
4. asigurarea monitorizării din punct de vedere
biologic a pacienţilor aflaţi în evidentă medicală, conform Ghidului naţional
de tratament HIV/SIDA;
5. asigurarea de servicii de consiliere şi suport
pentru aderenţă şi complianţă la tratament pentru toţi pacienţii aflaţi în
evidenţă medicală activă;
6. dezvoltarea şi aplicarea de programe integrate de
servicii de consiliere şi medicale la nivelul unităţilor care acordă tratament
HIV/SIDA pentru a asigura un comportament sigur al persoanelor care trăiesc cu
HIV/SIDA;
7. asigurarea de teste de monitorizare a
tratamentului administrat pacienţilor cu infecţie HIV, în conformitate cu
recomandările CNLAS.
c) Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de
sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti:
1. reducerea transmiterii materno-fetale a HIV prin
asigurarea accesului femeilor gravide la testare cu consiliere şi la aplicarea
protocolului de prevenire a transmiterii verticale a infecţiei HIV;
2. depistarea infecţiei HIV/SIDA în populaţia generală
şi în grupele de risc, cu consiliere pre şi posttestare;
3. asigurarea capacităţii de testare şi consiliere la
nivel judeţean (consiliere pretestare minimală şi consiliere posttestare
individualizată, în funcţie de rezultat);
4. asigurarea de teste rapide şi teste de diagnostic
HIV tip ELISA, pentru testarea gravidelor şi a persoanelor din grupurile la
risc;
5. asigurarea accesului la consiliere şi testare HIV
pentru persoanele cu comportamente la risc:
- persoane care practică
prostituţia;
- utilizatori de droguri injectabile;
- persoane fără adăpost;
- persoane aflate în detenţie;
- persoane care intreţin relaţii sexuale cu persoane
de acelaşi sex;
- persoane cu infecţii transmisibile sexual, precum şi
contacţii acestora (la nivelul unităţilor de specialitate sau, prin protocoale de colaborare cu autorităţile
de sănătate publică locale sau secţiile de boli infectioase locale);
- persoane diagnosticate cu infecţie cu M. tuberculosis cu localizare pulmonară
şi/sau extrapulmonară (la nivelul unităţilor de specialitate sau la nivelul
autorităţilor de sănătate publică judeţene sau în secţiile de boli infectioase
locale - conform protocoalelor de colaborare încheiate la nivel
local/naţional);
- alte categorii la risc: persoane
hemodializate, transfuzaţi, pacienţi cu boli psihice, şoferi de cursă lungă,
persoane care lucrează în străinătate cel puţin 6 luni/an, prenupţial,
contacţii persoanelor cu infecţie HIV, persoane care solicită testarea la
cerere la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului
Bucureşti sau în secţiile/clinicile de boli infectioase.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultate - anual:
- procent de gravide testate în laboratoarele
autorităţilor de sănătate publică locale din totalul gravidelor din judeţ:
minim 50%;
- procent de gravide testate HIV în maternităţi din
totalul gravidelor din judeţ: minim 90%;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- număr total de persoane testate HIV: 250.000 (se
raportează pe grupe de risc; se va raporta şi numărul de persoane pozitive);
- număr de gravide testate HIV pentru prevenirea
transmiterii verticale: 100.000 (se va raporta şi numărul de cazuri pozitive);
- număr de persoane testate HIV din grupele de risc:
75.000 (se va raporta şi numărul de cazuri pozitive);
- număr de persoane din alte categorii testate HIV
(testare voluntară, testarea pacienţilor cu TBC): 75.000 (se va raporta şi
numărul de cazuri pozitive);
- număr persoane consiliate: 100.000;
c) indicatori de eficienţă - trimestrial:
- cost mediu/persoană consiliată: 5 lei;
- cost mediu/persoană testată: 5 lei.
NOTĂ:
Indicatorii vor fi raportaţi de autorităţile de
sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi centrele regionale
HIV/SIDA către institutul de sănătate publică regional şi Institutul Naţional
de Boli Infectioase „Prof. Dr. Matei Balş", pe baza raportărilor primite
de la furnizorii de servicii medicale.
Institutele de sănătate publică analizează situaţia
derulării subprogramului la nivel regional şi transmit la Institutul Naţional
de Boli Infectioase „Prof. Dr. Matei Balş" indicatorii raportaţi de către
autorităţile arondate, împreună cu rezultatele analizei derulării
subprogramului (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire).
Unităţi care derulează subprogramul:
- Institutul Naţional de Boli Infectioase „Prof. Dr.
Matei Balş" Bucureşti - centru regional HIV/SIDA;
- Spitalul Clinic de Boli Infectioase şi Tropicale „Dr.
V. Babeş" Bucureşti -
centru regional HIV/SIDA;
- Spitalul de Boli Infectioase Braşov
- centru regional HIV/SIDA;
- Spitalul de Boli Infectioase Cluj - centru regional
HIV/SIDA;
- Spitalul Clinic de Boli Infectioase Constanta - centru
regional HIV/SIDA;
- Spitalul Clinic de Boli Infectioase şi
Pneumoftiziologie „Dr. V. Babeş"
Craiova - centru regional HIV/SIDA;
- Spitalul Clinic de Boli Infectioase „Sf.
Paraschiva" Iaşi - centru regional HIV/SIDA;
- Spitalul Municipal de Boli Infectioase nr. 1 Târgu
Mureş - centru regional HIV/SIDA;
- Spitalul Clinic de Boli Infectioase şi Pneumoftiziologie „Dr. V. Babeş" Timişoara -
centru regional HIV/SIDA;
- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti;
- spitalele cu secţii de obstetrică-ginecologie.
2.3. Subprogramul de
supraveghere şi control al tuberculozei
Coordonare tehnică: Institutul Naţional de Pneumoftiziologie „Prof. Dr. Marius
Nasta"
Obiectiv:
- menţinerea tendinţei actuale a incidenţei prin
tuberculoză
Activităţi
a) Activităţi derulate la nivelul Institutului
Naţional de Pneumoftiziologie „Prof. Dr. Marius Nasta":
1. asigură coordonarea tehnică a subprogramului şi a
reţelei de pneumoftiziologie;
2. monitorizează şi evaluează la nivel naţional
derularea subprogramului;
3. raportează ANP indicatorii trimestriali şi anuali
şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării activităţilor.
b) Activităţi derulate la nivelul reţelei de
pneumoftiziologie în colaborare cu autorităţile de sănătate publică judeţene şi
a municipiului Bucureşti:
1. controlul simptomaticilor, contacţilor şi altor
grupe la risc pentru depistarea cazurilor de tuberculoză;
2. pregătirea personalului medical pentru aplicarea
prevederilor programului;
3. chimioprofilaxia persoanelor la risc;
4. verificarea asigurării controlului intern şi extern
de calitate al laboratoarelor;
5. supravegherea epidemiologică
şi controlul focarelor de tuberculoză;
6. supervizarea derulării programului cu scopul
evidenţierii deficienţelor şi stabilirii măsurilor pentru remediere.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultate - anual:
- procentul contacţilor examinaţi din totalul
contacţilor înregistraţi > 80%;
- procentul bolnavilor depistaţi din numărul
suspecţilor examinaţi: 10%;
- procentul de persoane chimioprofilactizate din cele
indicate pentru chimioprofilaxie > 90%;
- procentul de vizite efectuate din numărul de vizite programate > 80%;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- numărul contacţilor examinaţi (4 contacţi/1 caz TBC
înregistrat): 120.000;
- numărul de suspecţi examinaţi (10 suspecţi/1 caz TBC
înregistrat): 300.000;
- numărul de cazuri care beneficiază de
chimioprofilaxie: 70.000;
- număr de intradermoreacţii la PPD efectuate: 300.000;
- număr de vizite de supervizare în teritoriu
efectuate de către medicii specialişti: 150;
- număr de vizite de supervizare în cadrul judeţelor:
16.000;
- număr de activităţi de informare, educare,
comunicare efectuate: 200;
c) indicatori de eficienţă - trimestrial:
- cost mediu depistare activă bolnav cu TBC prin
controlul contacţilor şi al altor grupe la risc - 60 lei;
- cost mediu depistare a bolnavului cu TBC prin
controlul simptomaticilor - 60 lei;
- cost mediu/tratament chimioprofilactic - 60 lei;
- cost mediu pe vizită de supervizare în teritoriu -
1.200 lei.
NOTĂ:
Indicatorii vor fi raportaţi de autorităţile de
sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti către institutul de
sănătate publică regional. Institutele de sănătate publică regionale vor
analiza situaţia derulării subprogramului la nivel regional şi vor raporta la
Institutul Naţional de Pneumoftiziologie „Prof. Dr. Marius Nasta" sinteza
regională a indicatorilor pentru autorităţile de sănătate publică arondate,
împreună cu rezultatele analizei derulării activităţilor (realizări,
dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire).
Institutul Naţional de Pneumoftiziologie „Prof. Dr.
Marius Nasta" raportează indicatorii fizici, de eficienţă şi de rezultat,
trimestrial şi anual, la ANP
Pentru coordonarea la nivel local a subprogramului, se
desemnează un coordonator din cadrul autorităţii de sănătate publică pentru
supravegherea epidemiologică şi unul de specialitate din cadrul reţelei de
pneumoftiziologie, care colaborează pentru realizarea subprogramului la nivel
local.
Unităţi care derulează subprogramul:
- Institutul Naţional de Pneumoftiziologie „Prof. Dr.
Marius Nasta" Bucureşti;
- reţeaua de pneumoftiziologie (spitale de
pneumoftiziologie, spitale TBC, ambulatorii de specialitate TBC, sanatorii TBC,
secţii sau compartimente, preventorii);
- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului
Bucureşti.
2.4. Subprogramul de supraveghere şi control al hepatitelor virale
Coordonare tehnică:
Comisia de gastroenterologie şi hepatologie a Ministerului Sănătăţii
Publice
Obiective:
a) prevenirea răspândirii infecţiei cu virusuri hepatitice
prin conştientizarea populaţiei privind riscul de
transmitere a virusurilor hepatitice;
b) diagnosticul precoce al pacienţilor cu hepatite
cronice virale;
c) monitorizarea şi tratamentul pacienţilor cu
hepatite virale în funcţie de criteriile ce vor fi stabilite - se va realiza
prin programul CNAS.
Activităţi:
1. vaccinarea antihepatită B a populaţiei la risc -
se realizează în cadrul programului naţional privind bolile transmisibile
pentru toţi copiii, începând de la naştere, precum şi pentru personalul
medical;
2. vaccinarea antihepatită A în comunităţi/grupuri considerate la risc, în funcţie de contextul
epidemiologic local - se realizează în cadrul programului naţional privind
bolile transmisibile;
3. examen de screening la nivel naţional constând în
efectuarea markerilor virali la persoanele cu transaminaze modificate,
identificate în cadrul PNESS - pe baza metologiei aprobate prin ordin al
ministrului sănătăţii publice;
4. tratamentul antiviral specific la pacienţii
eligibili - tratamentul se realizează în conformitate cu prevederile hotărârii
Guvernlui privind aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale
de care beneficiază asiguraţii în tratament ambulatoriu.
2.5. Subprogramul de
supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexuală
Coordonare tehnică:
Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, prin Centrul
pentru Prevenirea si Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT).
Obiective:
a) scăderea incidenţei bolilor cu transmitere sexuală
şi a sifilisului congenital;
b) creşterea incidenţei cazurilor declarate de gonoree.
Activităţi
a) Activităţi derulate la nivelul Institutul de
Sănătate Publică Bucureşti prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor
Transmisibile (CPCBT):
1. coordonează, monitorizează şi evaluează derularea
programului la nivel naţional;
2. analizează evoluţia
cazurilor de sifilis şi a altor boli cu transmitere sexuală la nivel naţional,
trimestrial şi anual;
3. elaborează lista şi metodologia de calcul a
indicatorilor din subprogram şi o transmite la MSP;
4. raportează ANP indicatorii trimestriali şi anuali
şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării programului;
5. organizează împreună cu MSP şi Institutul
Cantacuzino inventarul laboratoarelor judeţene care au capacitatea de a
diagnostica infecţiile cu sifilis, gonoree şi Chlamydia.
b) Activităţi derulate la
nivelul institutelor de sănătate publică regionale:
1. coordonează, monitorizează şi evaluează la nivel
regional desfăşurarea programului, sub îndrumarea Institutului de Sănătate
Publică Bucureşti - CPCBT;
2. analizează trimestrial evoluţia cazurilor de sifilis
şi a altor boli cu transmitere sexuală, la nivel regional;
3. raportează Institutului de Sănătate Publică
Bucureşti - CPCBT indicatorii trimestriali şi anuali şi fac propuneri de
îmbunătăţire a derulării programului.
c) Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de
sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti:
1. consilierea şi testarea serologică gratuită a
gravidelor cât mai precoce în timpul sarcinii, în vederea depistării infecţiei
luetice;
2. asigurarea medicamentelor
şi materialelor necesare pentru tratamentul specific gratuit, prioritar la
gravide, precum şi pentru persoane cu sifilis şi contacţi ai acestora;
3. efectuarea investigaţiei epidemiologice pentru
cazurile raportate de sifilis congenital la nou-născutul
viu;
4. verificarea, respectiv instituirea tratamentului
specific corect al nou-născutului viu cu sifilis congenital;
5. asigurarea diagnosticului serologic al infecţiei
luetice pentru persoanele care nu sunt asigurate;
6. asigurarea materialelor necesare
pentru laboratoarele proprii care au capacitatea de a diagnostica infecţiile
gonococice şi cele cu Chlamydia;
7. monitorizează şi evaluează la nivel judeţean
desfăşurarea programului;
8. raportează institutelor de sănătate publică
indicatorii trimestriali şi anuali şi fac propuneri de îmbunătăţire a derulării
programului.
d) Activităţi derulate la nivelul cabinetelor de
dermatovenerologie/medici de familie:
1. raportează lunar la autorităţile de sănătate
publică judeţene şi a municipiului Bucureşti/coordonator DV judeţean cazurile
depistate de sifilis, gonoree, chiamidia şi alte boli cu transmitere sexuală;
2. participă la anchetele epidemiologice pentru
depistarea contactilor;
3. asigură tratamentul corect şi complet al bolnavilor
şi al contacţilor acestora.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultate - anual:
- procentul de gravide testate serologic de către
autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti din
totalul de gravide din judeţ - cel puţin 60%;
- asigurarea tratamentului
specific antiluetic la gravidele cu reacţie serologică reactivă - la cel puţin
95% din gravidele cu serologie reactivă;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- număr total de gravide testate serologic gratuit
pentru sifilis şi consiliate - 160.000 gravide;
- număr de gravide depistate cu serologie reactivă şi
care beneficiază de tratament corect gratuit - 1.500;
- număr de cazuri de sifilis congenital - 50;
- număr de persoane diagnosticate cu infecţie luetică,
neasigurate şi tratate - 3.000;
c) indicatori de eficienţă - anual:
- cost mediu test depistare sifilis la gravidă - 15
lei;
- cost mediu tratament antiluetic al gravidei - 23 lei;
- cost mediu test VDRL cantitativ pentru depistare
sifilis congenital - 20 lei;
- cost mediu test serologic
pentru diagnosticul infecţiei luetice la persoană neasigurată - 18 lei;
- cost mediu tratament sifilis congenital - 20 lei;
- cost mediu tratament antiluetic/persoană infectată
neasigurată - 20 lei;
- cost mediu tratament antiluetic/contact identificat-
15 lei.
Unităţi care derulează subprogramul:
- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti;
- institutele de sănătate publică - Bucureşti, Cluj,
laşi şi Timişoara;
- reţeaua de supraveghere şi control a bolilor cu
transmitere sexuală (spitale, cabinete ambulatorii de specialitate
dermatovenerologie);
- cabinete de medicină de familie.
3. Programul naţional de
supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale
Coordonare tehnică:
Institutul de Sănătate Publică Bucureşti - Compartimentul epidemiologia bolilor
transmisibile şi infecţii nosocomiale (CEBTIN)
Obiectiv:
Creşterea calităţii serviciilor medicale în spitale
prin îmbunătăţirea managementului infecţiilor nosocomiale
Supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale se
desfăşoară conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 916/2006 privind
aprobarea normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor
nosocomiale în unităţile sanitare şi din anul 2005 pe baza unui program de
supraveghere tip santinelă pentru anumite tipuri/secţii unde factorii de risc
sunt mai crescuţi.
Supravegherea de rutină se efectuează în toate
unităţile sanitare cu raportările conform legislaţiei în vigoare către ASPJ,
Casa de Asigurări şi în cazul apariţiei de focare acestea să fie semnalate ASPJ
care pot interveni şi care la rîndul lor pot solicita asistenţa tehnică la
nivel regional sau naţional (ISP regional, respectiv responsabilul naţional
pentru supravegherea şi controlul infecţiei nosocomiale).
In cadrul acestui obiectiv se derulează programul
naţional de supraveghere al infecţiilor nosocomiale în sistem santinelă care se
aplică numai unui număr de unităţi sanitare selectate şi în care se va efectua
în paralele activitatea de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale
în sistem de srutiona, cât şi activitatea de depistare a infecţiilor
nosocomiale în sistem santinelă.
Activităţi
a) Activităţi derulate la nivelul Institutului de Sănătate
Publică Bucureşti prin CEBTIN:
1. implementează, monitorizează şi evaluează programul
naţional de supraveghere a infecţiilor nosocomiale în sistem sentinelă la nivel
naţional, pe baza metodologiei de supraveghere şi control al infecţiilor
nosocomiale;
2. actualizează metodologia de supraveghere şi control
a infecţiilor nosocomiale în sistem sentinelă;
3. organizează instruiri şi activităţi de
perfecţionare profesională pentru personalul implicat în activităţile de
supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;
4. raportează la Agenţia Naţională pentru Programe
trimestrial indicatorii realizaţi de unităţile incluse în subprogram;
5. asigură diseminarea informaţiilor obţinute în urma
analizelor epidemiologice efectuate la nivel naţional, trimestrial, către
Ministerul Sănătăţii Publice, institutele de sănătate publică şi autorităţile
de sănătate publică judeţene;
6. propune Agenţiei Naţionale pentru Programe de
Sănătate lista unităţilor sanitare care vor fi incluse în program.
b) Activităţi derulate la nivelul INCDMI Cantacuzino -
centrele naţionale de referinţă:
1. elaborează protocoalele de lucru pentru
determinarea germenilor stabiliţi în metodologie în vederea unui diagnostic
unitar;
2. efectuează diagnosticul de laborator pentru unităţile
sanitare sentinelă care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii
bacteriologice, la solicitarea acestora;
3. primeşte tulpini izolate din unităţi sentinelă de
la institutul/autoritatea de sănătate publică, confirmă şi efectuează investigaţii
pentru markeri epidemiologici (serologie, lizotip/subtip/genotip);
4. confirmă rezistenţă la antibiotice
a tulpinilor primite;
5. asigură diseminarea informaţiilor obţinute în urma
analizelor de laborator efectuate şi a rezultatelor antibioticorezistenţei
germenilor izolaţi conform metodologiei.
c) Activităţi derulate la nivelul institutelor de
sănătate publică regionale:
1. coordonează implementarea metodologiei de
supraveghere elaborată la nivel naţional şi face analiza datelor aferente
judeţelor arondate;
2. verifică şi validează datele din fişele primite;
3. completează şi trimite lunar la Institutul de
Sănătate Publică Bucureşti baza de date (format unic EPIDATA/EPIINFO);
4. sprijină tehnic şi metodologic ASP şi/sau unităţile
santinelă;
5. monitorizează şi evaluează trimestrial la nivel
regional derularea programului, utilizând indicatorii
de evaluare din metodologie;
6. comunică trimestrial la ASP judeţene şi a
municipiului Bucureşti rezultatele analizei epidemiologice efectuate la nivel
regional;
7. asigură diagnosticul de laborator pentru unităţile
sanitare santinelă care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii
bacteriologice, în cazul în care acestea sunt situate pe teritoriul aceluiaşi
judeţ cu ISP (ISP Timişoara, ISP Iaşi, ISP Cluj);
8. asigură identificarea şi caracterizarea preliminară
a tulpinilor primite de la unităţile sanitare santinelă;
9. colaborează cu INCDMI Cantacuzino - centrele
naţionale de referinţă şi asigură trimiterea tulpinilor (numai pentru
microorganismele specificate în metodologie) pentru caracterizare completă şi realizarea
băncii de izolate la nivel naţional;
10. asigura activităţi de perfecţionare profesională
continuă pentru personalul implicat în activităţile de supraveghere şi control
al infecţiilor nosocomiale la nivel regional.
d) Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de
sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti:
1. coordonează şi implementează activităţile de
supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale în sistem sentinelă la nivel
judeţean conform metodologiei;
2. desemnează din compartimentul/biroul de
supravegherea şi controlul bolilor transmisibile persoana care asigură suportul
tehnic profesional pentru organizarea şi funcţionarea programului;
3. instruieşte personalul medico-sanitardin unitatea
sanitară cu paturi, respectiv secţiile selectate;
4. centralizează, verifică,
validează datele din fişele primite şi trimit lunar la ISP regional baza de
date (format unic EPIDATA/EPIINFO);
5. asigură diagnosticul de laborator pentru unităţile
sanitare santinelă care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii
bacteriologice, în judeţele în care acesta nu este asigurat de ISP;
6. asigură trimiterea probelor la ISP şi I. Cantacuzino (numai pentru microorganismele specificate în
metodologie);
7. monitorizează şi evaluează trimestrial derularea
programului în unitatea/unităţile selectată/selectate utilizând indicatorii de
evaluare din metodologie;
8. comunică trimestrial unităţilor sanitare santinelă
rezultatele analizelor epidemiologice efectuate;
9. instituie şi aplică măsuri de control al focarului
de infecţie nosocomială după anunţarea acestuia de către unitatea în care
evoluează;
10. organizează sesiuni de instruire a personalului
din serviciile de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale din unităţile
sanitare;
11. asigură diseminarea informaţiilor obţinute în
urma desfăşurării activităţilor de supraveghere către unităţile sentinelă şi către
ISP regional.
e) Activităţi derulate la nivelul unităţilor sanitare
selectate:
1. organizează sistemul de supraveghere la nivelul
unităţii, conform metodologiei stabilite pentru anul 2008, în următoarele
secţii: chirurgie, ATI, nou-născuţi şi obstetrică-ginecologie;
2. depistarea cazurilor de infecţie nosocomială de
rutină se face conform ord. MS 916/2006, iar depistarea tipurilor de infecţii
nosocomiale selectate în sentinelă se face conform metodologiei stabilite;
3. recoltează probele biologice pentru examenul
bacteriologic, conform protocolului;
4. completează fişele de supraveghere/fişa cazului de
infecţie nosocomială;
5. trimit fişele de supraveghere/fişa cazului de
infecţie nosocomială, săptămânal la ASP;
6. realizează investigaţiile de laborator şi trimit
tulpinile izolate (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) de
la cazurile de infecţie nosocomială la ISP teritorial şi Institutul
Cantacuzino, prin intermediul ASP*);
7. raportează lunar la ASP judeţene indicatorii de
evaluare din metodologie;
8. raportează lunar la ASP judeţene numărul de cazuri
de infecţii nosocomiale depistate în sistem de rutină, numărul de cazuri de
infecţii nosocomiale depistate în sistem sentinelă şi numărul de externaţi din
secţiile respective.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat:
- rata incidenţei IN depistate în sistemul sentinelă
(nr. cazuri noi de infecţii nosocomiale/100 externaţi - pe tipuri de secţii, pe
tipuri de infecţii) - 2%;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- nr. cazuri IN depistate în sistem sentinelă pe
unitate sentinelă şi pe tipuri de infecţii ( raportat la 100 de pacienţi
externaţi = 2%);
- nr. cazuri IN depistate în
sistemul de rutină (raportat la 100 de pacienţi externaţi = 5 %);
- nr. cazuri IN investigate cu laboratorul pe unitate
sentinelă (raportat la numărul de cazuri depistate = 90%);
c) indicatori de eficienţă:
- cost mediu/acţiune de depistare a unui caz de
infecţie nosocomială în sistem sentinelă - 200 lei;
- cost mediu/acţiune de investigare cu laboratorul a
unui caz de infecţie nosocomială în sistem sentinelă - 500 lei.
NOTĂ:
Programul de supraveghere al infecţiilor nosocomiale se
va continua în spitale judeţene sau clinici universitare care au avut selectate
secţii ce pot înregistra infecţii nosocomiale (chirurgie, neonatologie, terapie
intensivă, obstetrică-ginecologie).
Raportarea trimestrială, pe categorii de infecţii şi
secţii, a infecţiilor nosocomiale se va desfăşura conform legislaţiei în
vigoare pentru toate unităţile sanitare cu paturi de la nivel naţional.
Toate unităţile sanitare vor respecta şi implementa
normele de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale, conform
Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 916/2006.
In cazul în care în judeţul în care funcţionează
unitatea sanitară din sistemul santinelă nu există capacitate de laborator
pentru investigarea infecţiilor cu anaerobi, probele biologice destinate
acestor investigaţii se recoltează şi se introduc direct în sisteme de
transport speciale pentru anaerobi, conform protocolului, şi se trimit direct
la Laboratorul de referinţă pentru anaerobi din INCDMI Cantacuzino. Institutele
de sănătate publică regionale Timişoara, laşi, Cluj: asigură diagnosticul de
laborator pentru unităţile sanitare sentinelă care nu au capacitatea de
laborator pentru investigaţii bacteriologice, în cazul în care acestea sunt
situate pe teritoriul aceluiaş judeţ cu institutele de sănătate publică şi
trimite tulpinile izolate (numai pentru microorganismele specificate în
metodologie ) la INCDMI Cantacuzino.
Pentru teritoriul arondat Institutului de Sănătate
Publică Bucureşti: în situaţia în care spitalul nu are capacitatea de laborator
pentru investigaţiile bacteriologice ASP judeţene asigură diagnosticul de
laborator şi trimite tulpinile izolate) numai microorganismele specificate în
metodologie) către INCDMI Cantacuzino.
Indicatorii programului vor fi raportaţi de
autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti către
institutul de sănătate publică regional. Institutele de sănătate publică vor
analiza situaţia derulării subprogramului la nivel regional şi vor raporta la
Institutului de Sănătate Publică Bucureşti prin CEBTIN indicatorii transmişi de
către autorităţile arondate împreună cu rezultatele analizei derulării subprogramului
(realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire). Institutul de Sănătate
Publică Bucureşti va transmite la ANP indicatorii realizaţi.
*) In situaţia în care spitalul
nu are capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice.
Unităţi care derulează programul:
- spitale judeţene, institute clinice şi clinici
universitare care au selectate secţii ce pot înregistra infecţii nosocomiale
(chirurgie, neonatologie, terapie intensivă, obstetrică-ginecologie) la
propunerea Institutului de Sănătate Publică Bucureşti prin CEBTIN;
- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti;
- institutele de sănătate publică Bucureşti, laşi,
Cluj, Timişoara şi INCDMI Cantacuzino.
4. Programul naţional de
monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă
Coordonare tehnică:
Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.
Obiectiv:
- protejarea sănătăţii publice prin prevenirea
îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc determinanţi din mediul de viaţă şi
muncă.
a) Activităţi de protejare a sănătăţii şi prevenire a
îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viaţă:
- la nivelul institutelor şi centrelor de sănătate
publică:
1. elaborarea metodologiilor de monitorizare pe
domenii specifice, pentru implementarea legislaţiei în vigoare şi pentru
realizarea sintezelor naţionale;
2. instruirea şi formarea personalului autorităţilor de
sănătate publică din teritoriul de responsabilitate, pentru aplicarea unitară a
metodologiilor naţionale;
3. implementarea metodologiilor de monitorizare pe
domenii specifice şi controlul implementării acestora, în teritoriul de
responsabilitate;
4. coordonarea metodologică a activităţilor de
supraveghere şi monitorizare pe domenii specifice, analiza datelor colectate
din toate judeţele implicate şi elaborarea de sinteze/rapoarte naţionale, în
conformitate cu actele normative în vigoare, precum şi în alte domenii
prioritare stabilite de ANPS;
5. transmiterea rapoartelor/sintezelor naţionale la
ANPS, celelalte institute/centre de sănătate publică şi autorităţi de sănătate
publică, până la data de 15 martie 2009;
6. efectuarea de studii şi cercetări în domeniul
stării de sănătate în relaţie cu factorii de risc din mediul de viaţă, în
funcţie de priorităţile stabilite la nivelul MSP;
7. elaborarea de proiecte de acte normative în
domeniile specifice de responsabilitate;
8. achiziţia de iod stabil în vederea
iodoprofilaxiei persoanelor expuse la radiaţii ionizante, prin ISP Bucureşti.
- la nivelul autorităţilor de sănătate publică
judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin compartimentele de evaluare a
factorilor de mediu şi prin serviciile de inspecţie sanitară de stat judeţene:
1. monitorizarea şi inspecţia
calităţii apei potabile în relaţie cu bolile posibil asociate apei (inclusiv
determinări de laborator);
2. monitorizarea şi inspecţia calităţii apei de
îmbăiere, în relaţia cu starea de sănătate (inclusiv determinări de laborator);
3. supravegherea cazurilor de
methemoglobinemie acută infantilă generate de apa din fântână;
4. supravegherea calităţii aerului şi a indicatorilor
de sănătate în relaţie cu aceasta;
5. evaluarea efectelor schimbărilor climatice asupra
populaţiei;
6. screeningul biologic al
populaţiei pentru cercetarea expunerii la plumb;
7. supravegherea şi inspecţia produselor cosmetice;
8. monitorizarea intoxicaţiilor neprofesionale cu
pesticide, a radioactivităţii apei potabile şi alimentului, a stării de
sănătate în relaţie cu expunerea profesională la radiaţii ionizante;
9. supravegherea stării de sănătate a populaţiei din
jurul obiectivelor nucleare majore şi profilaxia efectelor cu iod stabil;
10. monitorizarea protecţiei radiologice a
pacientului în radiologia diagnostică, radioterapie şi medicină nucleară;
11. monitorizarea şi inspecţia sistemului de
gestionare a deşeurilor medicale;
12. supravegherea stării de sănătate a populaţiei în
raport cu calitatea habitatului uman şi a poluării sonore urbane;
13. instruire şi formare
profesională;
14. activităţi de inspecţie privind acţiunea
factorilor de risc din mediu;
15. acţiuni de inspecţie din domeniul bunei practici
de laborator;
16. alte acţiuni destinate rezolvării priorităţilor
locale.
b) Activităţi de protejare a sănătăţii şi prevenirea
îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari:
- la nivelul institutelor şi centrelor de sănătate
publică:
1. elaborarea metodologiilor de monitorizare pe
domenii specifice, pentru implementarea legislaţiei în vigoare şi pentru
realizarea sintezelor naţionale;
2. instruirea şi formarea personalului autorităţilor de
sănătate publică din teritoriul de responsabilitate, pentru aplicarea unitară a
metodologiilor naţionale;
3. implementarea metodologiilor de monitorizare pe domenii specifice şi controlul implementării acestora, în
teritoriul de responsabilitate;
4. coordonarea metodologică a activităţilor de
supraveghere şi monitorizare pe domenii specifice, analiza datelor colectate
din toate judeţele implicate şi elaborarea de sinteze/rapoarte naţionale, în
conformitate cu actele normative în vigoare, precum şi în alte domenii
prioritare stabilite de ANPS;
5. transmiterea rapoartelor/sintezelor naţionale la
ANPS, celelalte institute/centre de sănătate publică şi autorităţi de sănătate
publică, până la data de 15 martie 2009;
6. efectuarea de studii şi cercetări în domeniul
alimentului, în funcţie de priorităţile stabilite la nivelul MSP;
7. elaborarea de proiecte de acte normative în
domeniile specifice de responsabilitate;
- la nivelul autorităţilor de sănătate publică
judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin compartimentele de evaluare a
factorilor de mediu şi serviciile de inspecţie sanitară de stat judeţene:
1. instruire şi formare profesională;
2. monitorizarea calităţii
nutritive şi a contaminării microbiologice a alimentelor de origine animală şi
nonanimală;
3. monitorizarea şi inspecţia materialelor în contact
cu alimentul, aditivilor alimentari, substanţelor aromatizante, alimentelor
tratate cu radiaţii, suplimentelor alimentare, alimentelor cu destinaţie
nutriţională specială;
4. monitorizarea şi inspecţia alimentelor pentru
evaluarea contaminării chimice indicatorii - GEMS FOOD;
5. monitorizarea şi inspecţia nivelului de iod din
sarea iodată pentru consumul uman;
6. monitorizarea şi inspecţia toxiinfecţiilor
alimentare şi notificarea prin SRAAF (Sistemul rapid de alertă pentru alimente
şi furaje);
7. monitorizarea şi inspecţia alimentelor modificate
genetic;
8. evaluarea stării de nutriţie a populaţiei;
9. activităţi de inspecţie privind acţiunea factorilor
de risc din domeniul alimentului;
10. alte acţiuni destinate rezolvării priorităţilor
locale.
c) Activităţi de evaluarea şi supravegherea stării de
sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi în relaţie cu factorii din
mediul de viaţă şi activitate; scăderea prevalentei afecţiunilor oro-dentare şi
a tulburărilor cranio-mandibulare (TCM):
- la nivelul autorităţilor de sănătate publică
judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin compartimentele de evaluare a factorilor de mediu şi
serviciile de inspecţie sanitară de stat judeţene:
1. instruire şi formare profesională;
2. evaluarea capacităţii de adaptare a elevilor la
activitatea şcolară pentru depistarea sindromului de suprasolicitare;
3. identificarea şi
cuantificarea riscului specific pentru sănătate generat de comportamentele cu
risc (droguri, fumat, alcool, comportament alimentar etc.);
4. monitorizarea stării de sănătate a copiilor şi
tinerilor;
5. activităţi de inspecţie privind acţiunea factorilor
de risc din colectivităţile de copii şi tineri;
6. alte acţiuni destinate rezolvării priorităţilor
locale.
- la nivelul dispensarelor medicale
şcolare/studenţeşti de medicină generală şi stomatologie:
1. colectarea, evacuarea şi neutralizarea deşeurilor
provenite din activităţi medicale;
2. asigurarea cu medicamente, instrumentar, materiale
sanitare, echipamente specifice a cabinetelor şcolare/studenţeşti; asigurarea
service-ului, consumabilelor şi pieselor de schimb pentru echipamentele din
cabinetele medicale şcolare, formulare medicale, consumabile necesare pentru desfăşurarea
activităţii cabinetelor medicale şcolare/studenţeşti.
- la nivelul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă
Constanţa - Secţia chirurgie buco-maxilo-facială, Spitalului Clinic de Urgenţe
pentru Copii „Sf. Maria" Iaşi şi Institutului de Ocrotirea Mamei şi
Copilului Bucureşti:
1. profilaxia cariei dentare prin clătiri orale cu
substanţe fluorurate;
2. tratamentul profilactic al cariei dentare.
d) Activităţi de protejarea sănătăţii şi prevenirea
îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupaţionali:
- la nivelul institutelor de sănătate publică
regionale şi al centrelor de sănătate publică:
1. elaborarea metodologiilor de monitorizare şi
inspecţie pe domenii specifice;
2. instruirea personalului structurilor teritoriale
pentru aplicarea metodologiei;
3. coordonarea metodologică a activităţilor de
monitorizare şi control pe domenii specifice, analiza datelor colectate şi
elaborarea rapoartelor naţionale;
4. controlul implementării
metodologiilor în teritoriul arondat;
5. valorificarea rezultatelor rapoartelor naţionale;
6. acreditarea şi constituirea laboratoarelor
regionale;
7. efectuarea de studii şi cercetări în domeniul
stării de sănătate în relaţie cu factorii de risc din mediul de viaţă şi de
muncă;
8. monitorizarea şi raportarea îndeplinirii
planurilor de implementare specifice pentru integrarea europeană;
9. instruire de specialitate şi formare profesională;
10. elaborarea de proiecte de acte normative în
domeniul specific;
- la nivelul autorităţilor de sănătate publică
judeţene şi a municipiului Bucureşti:
1. instruire de specialitate şi formare profesională;
2. evaluarea factorilor de risc ocupaţionali;
3. cercetarea caracterului de profesionalitate a cazurilor de boală în vederea declarării bolilor profesionale;
4. acţiuni de evaluare, comunicare de risc şi
informare asupra riscului profesional;
5. monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi
a absenteismului medical prin boala profesională.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici - trimestrial:
- număr de acţiuni specifice (inclusiv studii) de
evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate -
1.000;
- număr de acţiuni de inspecţie - 200.000;
- număr total persoane tratate - 20.000 (judeţul laşi
- 8.000, judeţul Constanţa - 12.000);
- număr studii naţionale privind prevalenta cariei
dentare şi a TCM la grupele de vârstă cu risc - 1 (raportare anuală);
b) indicatori de eficienţă - trimestrial:
- cost mediu/acţiune de evaluare a efectelor factorilor
de risc din mediu pentru starea de sănătate - 1.000 lei;
- cost mediu/acţiune de inspecţie - 450 lei;
- cost mediu/trusă pentru clătire orală, achiziţionate
- 6 lei;
- cost mediu/trusă pentru clătire orală, distribuite - 6,2 lei.
NOTĂ:
Indicatorii vor fi raportaţi de către autorităţile de
sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti la institutele şi
centrele de sănătate publică, care după centralizare şi evaluare le transmit la
autoritatea de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice,
trimestrial şi anual, împreună cu rezultatele analizei derulării intervenţiei
(realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire).
Unităţi care derulează programul:
- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti;
- institute şi centre de sănătate publică;
- dispensarele medicale şcolare/studenţeşti de medicină
generală şi stomatologie;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa -
Secţia chirurgie buco-maxilo-facială;
- Spitalul Clinic de Urgenţe
pentru Copii „Sf. Maria" Iaşi;
- Institutul de Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti.
5. Programul naţional de
hematologie şi securitate transfuzională
Coordonare tehnică:
Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională „Prof. Dr. C.T. Nicolau"
Obiectiv:
Asigurarea securităţii transfuzionale şi promovarea
donării benevole, recrutarea şi menţinerea donatorilor
Activităţi:
1. colectarea de sânge şi componente sanguine;
2. controlul imunohematologic, biologic şi
bacteriologic al sângelui;
3. stocarea, transportul şi
distribuţia sângelui şi a componentelor sanguine derivate;
4. promovarea donării benevole neremunerate şi
menţinerea donatorilor recrutaţi;
5. asigurarea tichetelor de masă pentru donatori.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultate - anual:
- creşterea numărului de donări de sânge - 5-6 % din
populaţia ţării;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- număr donări/unităţi recoltate şi testate pe an
400.000 donări;
c) indicatori de eficienţă - trimestrial:
- cost mediu/unitate de sânge
recoltată şi testată- 135 lei.
NOTĂ:
Indicatorii se centralizează şi evaluează de către INHT
şi se raportează la Agenţia Naţională de Programe din cadrul Ministerului
Sănătăţii Publice, trimestrial şi anual, împreună cu rezultatele analizei
derulării subprogramului (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire).
Unităţi care derulează programul:
- Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională
„Prof. dr. C.T Nicolau" Bucureşti;
- centrele regionale de transfuzie sanguină;
- centrele de transfuzie
sanguină judeţene.
II. PROGRAMELE NAŢIONALE
PRIVIND BOLILE NETRANSMISIBILE
Structura:
1. Programul naţional de boli cardiovasculare;
2. Programul naţional de oncologie;
3. Programul naţional de sănătate mintală;
4. Programul naţional de diabet
zaharat;
5. Programul naţional de transplant de organe,
ţesuturi şi celule de origine umană;
6. Programul de diagnostic şi tratament cu ajutorul
aparaturii de înaltă performanţă;
7. Programul naţional de boli endocrine;
8. Programul naţional de hemofilie, talasemie şi alte
boli rare;
9. Programul de management al registrelor naţionale;
10. Programul de urgenţă prespitalicească.
1. Programul naţional de boli cardiovasculare
Coordonare tehnică:
Institutul de boli cardiolovasculare „Prof.C.C. Iliescu" Bucureşti
Obiective:
a) prevenţia primară şi secundară a bolilor
cardiovasculare
b) tratamentul pacienţilor cu afecţiuni
cardiovasculare, prin chirurgie cardiovasculară, cardiologie intervenţională şi
electrofiziologie
Activităţi:
1. prevenirea bolilor cardiovasculare
prin promovarea unui stil de viaţă sănătos - campanie IEC pentru prevenirea
bolilor cardio-vasculare prin intervenţie specifică asupra principalilor
factori de risc;
2. diagnosticarea şi tratamentul endovascular al
bolii anevrismale toraco-abdominale.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat anual:
- scăderea mortalităţii specifice prin boli
cardiovasculare - 675/100.000 locuitori;
b) indicatori fizici:
- număr pacienţi trataţi prin proteză endovasculară/an
: 55;
c) indicatori de eficienţă:
- cost mediu/pacient prevenţie moarte subită prin
endoprotezare: 155.000 lei.
Unităţi care derulează programul:
- Institutul de Boli Cardiolovasculare „Prof. Dr. C.C.
Iliescu" Bucureşti;
- Institutul Inimii „Prof.Dr. Nicolae Stăncioiu"
Cluj;
- Institutul de Boli
Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş.
Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii,
natura cheltuielilor şi unităţile care derulează obiectivul b) din program sunt
prevăzute în anexa nr. 2. lit. B.
2. Programul naţional de oncologie
Coordonarea tehnică:
Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă" Cluj-Napoca
Obiective:
a) prevenirea şi diagnosticarea în stadii incipiente
a afecţiunilor oncologice;
b) tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice.
Activităţi:
1. campanie de informare,
educare şi comunicare cu privire la mijloacele de prevenire a cancerului;
2. screening pentru depistarea precoce a cancerului de
col uterin, glandă mamară, colo-rectal şi de prostată - pe baza metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii publice;
3. formarea personalului de specialitate;
4. organizarea sistemului informaţional şi a
registrelor regionale de cancer.
Indicatori de evaluare:
Se stabilesc după aprobarea metodologiei de realizare a
screening-ului pentru depistarea precoce a cancerului
Unităţi care derulează programul:
- Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă"
Cluj-Napoca;
- Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al.
Trestioreanu" Bucureşti;
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului
Bucureşti;
- Institutul Clinic Fundeni;
- Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie laşi;
- Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal
Cluj-Napoca;
- Autorităţile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti şi unităţi sanitare cu paturi, cu secţii sau compartimente de specialitate, desemnate de acestea.
Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii,
natura cheltuielilor şi unităţile care derulează obiectivul b) din program sunt
prevăzute în anexa nr. 2 lit. B.
3. Programul naţional de
sănătate mintală
Coordonarea tehnică:
Centrul Naţional de Sănătate Mintală
Obiective:
a) asigurarea continuităţii şi creşterea
accesibilităţii şi calităţii îngrijirilor de sănătate mintală;
b) prevenirea consumului de droguri şi asigurarea
tratamentului la persoanele cu toxicodependenţă;
3.1 Subprogramul de
profilaxie în patologia psihiatrică şi pshihosocială
Activităţi:
1. dezvoltarea procedurilor de organizare şi
funcţionare a CSM-urilor;
2. implementarea protocoalelor de asigurare a
continuităţii îngrijirilor;
3. dezvoltarea curriculei
naţionale de nursing psihiatric;
4. formarea asistentelor medicale în nursing psihiatric;
5. dezvoltarea centrelor de formare în nursing
psihiatric;
6. activităţi de terapie ocupaţională şi ergoterapie în
spitalele de psihiatrie;
7. formarea specialiştilor
(instructorilor) în terapie ocupaţională;
8. instruire medici familie în recunoaşterea şi
abordarea depresiei, anxietăţii, insomniei şi a somatizărilor;
9. formarea psihologilor de legătură în unele
spitalele;
10. implementarea ghidurilor
clinice pentru schizofrenie, depresie şi alcoolism, dezvoltate în 2007;
11. dezvoltarea de servicii de terapie ocupaţională în
unităţile psihiatrice de cronici;
12. dezvoltarea serviciului de psihoeducaţie în
depresie, alcoolism şi schizofrenie;
13. dezvoltarea de servicii specializate în tratamentul
tulburărilor autiste şi ADHD.
Indicatori de evaluare
a) indicatori de rezultat - anual:
- reducerea duratei de spitalizare cu peste 10% fată de
anul 2007;
- reducerea procentului de bolnavi dependenţi socio-familial cu 25%;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- număr bolnavi incluşi în activităţi de ergoterapie şi
terapie ocupaţională - 15.000;
- număr asistente medicale în nursing psihiatric
instruite - 500;
- număr terapeuţi ocupaţionali instruiţi - 60;
- număr medici familie instruiţi - 150;
- număr pacienţi incluşi în serviciile de
psihoeducaţie in depresie, alcoolism şi schizofrenie - 12.000;
- număr copii cu autism incluşi în program în 3 centre
specializate - 210;
c) indicatori de eficienţă - trimestrial:
- cost mediu/bolnav inclus în activităţi de
ergoterapie şi terapie ocupaţională - 100 lei;
- cost mediu/asistentă în nursing psihiatric instruită
- 1.000 lei/asistentă;
- cost mediu/terapeut ocupaţional instruit - 100
lei/oră;
- cost mediu/medic familie instruit - 1.000 lei/medic;
- cost mediu/pacient inclus in serviciile de
psihoeducaţie în depresie, alcoolism, schizofrenie - 150 lei;
- cost mediu/copil cu autism inclus în program - 4.750
lei/copil.
Unităţi care derulează subprogramul:
- unităţi sanitare cu secţii de psihiatrie;
- LSM/CSM din cadrul spitalelor de psihiatrie sau
spitalelor cu secţii de psihiatrie.
3.2. Subprogramul
tratamentul toxicodependenţelor
Activităţi:
1. informarea şi
educarea populaţiei cu privire la mijloacele de prevenire
a consumului de droguri;
2. asigurarea tratamentului de substituţie cu agonişti
de opiacee pentru persoane cu toxicodependenţă;
3. testarea metaboliţilor stupefiantelor, în toate
unităţile medicale de profil, adulţi şi copii;
4. tratamentul de
dezintoxicare pentru persoane cu toxicodependenţă.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea ratei consumatorilor de droguri reintegraţi
social;
- scăderea ratei recăderilor cu 5 % la pacienţii
trataţi pentru tulburări legate de consumul de droguri
(comparativ cu anul trecut);
b) indicatori fizici - trimestrial:
- număr persoane testate pentru depistarea prezenţei
drogurilor în urina pacienţilor- 15.000;
- număr de pacienţi trataţi în postcură - 2.000;
- număr de pacienţi în
tratament substitutiv: 8.000;
c) indicatori de eficienţă - trimestrial:
- cost mediu/test de depistare a drogurilor în urină -
20 lei;
- cost mediu/pacient tratat în postcură - 320 lei;
- cost mediu/pacient tratat substitutiv - 120 lei.
Unităţi care derulează subprogramul:
- Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iaşi;
- Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă
Jebel Timiş;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;
- Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Secţia
toxicomanie copii;
- Spitalul Clinic de Urgenţă
Floreasca Bucureşti - Secţia ATI II toxicologie;
- Spitalul Clinic de Copii „Grigore Alexandrescu"
Bucureşti - Secţia toxicologie;
- Spitalul de Psihiatrie „Al. Obregia" Bucureşti;
- Spitalul de Psihiatrie „Dr.
Constantin Gorgos" Titan Bucureşti;
- Centrul de Evaluare şi Tratament al
Toxicodependenţilor Tineri „Sfântul Stelian";
- Spitalul de Psihiatrie şi Neurologie Braşov;
- Spitalul de Psihiatrie Botoşani.
4. Programul naţional de diabet zaharat
Coordonarea tehnică:
„Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Prof. Dr. N. Paulescu"
Bucureşti
Obiective:
a) prevenţia primară şi secundară a diabetului
zaharat, inclusiv prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c);
b) tratamentul medicamentos al bolnavilor cu diabet
zaharat;
c) automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat
insulinodependent.
Activităţi:
1. informare, educare,
consiliere pshihologică şi educaţie a copiilor cu diabet zaharat şi a aparţinătorilor
acestora, în primul an de la depistarea afecţiunii;
2. asigurarea accesului la tratamente speciale (pompe
de insulina) pentru cazurile stabilite de către comisia de specialitate a
Ministerului Sănătăţii Publice;
3. asigurarea testelor de automonitorizare pentru
bolnavii cu diabet zaharat insulinodependent - pentru trimestrul II 2008 achiziţia se face de către autorităţile de sănătate publică şi
unităţile sanitare;
4. dezvoltarea şi managementul Registrului naţional de
diabet zaharat;
5. managementul programului naţional de diabet zaharat
la nivel judeţean şi naţional, prin unitatea judeţeană, respectiv naţională, de
implementare a programului.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- asigurarea tratamentului prin pompe de insulina la
copiii care au indicaţie fermă din partea comisiei de
specialitate;
- realizarea Registrului naţional de diabet zaharat;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- număr pompe achiziţionate - 100;
- număr persoane tratate prin perfuzie subcutanată
continuă cu insulina - 230;
- număr persoane cu diabet zaharat insulinodependent
automonitorizate - 20.000 (din care 2.500 copii);
c) Indicatori de eficienţă - trimestrial:
- consumabile/an/persoană - 4.000 lei;
- cost pompă - 9.000 lei;
- cost;
- cost secretariat tehnic - 2.000.000 lei.
Unităţi care derulează programul:
- Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice
„Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti;
- Centrul Clinic de Evaluare şi Recuperare pentru Copii
şi Tineri „Cristian Şerban Buziaş" - pentru activitatea 1;
- unităţi sanitare cu secţii, cabinete şi/sau
compartimente de profil;
- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti.
Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii,
natura cheltuielilor şi unităţile care derulează obiectivele a) dozarea
hemoglobinei glicozilate (HbA 1c), b) şi c) sunt prevăzute în anexa nr. 2 lit.
B.
5. Programul naţional de
transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană
Coordonarea tehnică:
Agenţia Naţională de Transplant
Obiective:
a) asigurarea condiţiilor
pentru efectuarea procedurilor de transplant;
b) asigurarea medicaţiei pentru tratamentul stării
posttransplant în ambulatoriu al pacienţilor transplantaţi.
Activităţi:
1. realizarea testărilor imunologice şi virusologice
a potenţialilor donatori şi a receptorilor (inclusiv cross-match), precum şi
plata personalului implicat în această activitate în afara orelor de program;
2. coordonarea activităţii de transplant (coordonarea
prelevării organelor şi/sau ţesuturilor şi/sau celulelor de la donator,
deplasarea pentru organizarea acţiunilor de coordonare, organizarea acţiunilor
de instruire a coordonatorilor locali, sprijin logistic pentru crearea reţelei
naţionale de coordonare, plata coordonatorului de transplant, mijloace de
comunicare, deplasarea echipelor operatorii, precum şi a organelor, ţesuturilor
şi celulelor prelevate în vederea efectuării procedurilor de transplant,
servicii funerare pentru donatorii-cadavru, inclusiv transportul acestora la
locul de înmormântare, campanii de promovare a donării);
3. menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor
aflaţi în moarte cerebrală (inclusiv testarea acestora, precum şi plata
personalului secţiilor ATI);
4. realizarea procedurilor de transplant.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- procent de pacienţi recuperaţi pe tip de transplant -
90%;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- număr donatori vii testaţi imunologic şi virusologic:
2.405;
- număr receptori testaţi imunologic şi virusologic:
700;
- număr testări compatibilitate
cross-match: 1.400;
- număr diagnosticări morţi cerebrale şi menţinere în
condiţii fiziologice a donatorilor-cadavru (inclusiv testare): 145;
- număr acţiuni de coordonare: 500;
- număr estimativ de transplanturi ce urmează a fi
efectuate, pe tipuri:
1 -transplant hepatic: 30;
2 - transplant renal: 275;
3 - transplant de cord: 24;
4 - transplant pancreas: 10;
5 - transplant celule pancreatice: 15;
6 - transplant medular:
- autotransplant - 90;
- allotransplant - 10;
7 - transplant cord-pulmon: 3;
8 - transplant rinichi şi pancreas: 20;
c) indicatori de eficienţă - trimestrial:
- cost mediu/testare donatori - 1.800 lei;
- cost mediu/testare receptori - 1.800 lei;
- cost mediu/testare compatibilitate cross-match - 1.080
lei;
- cost mediu/menţinere în condiţii fiziologice a
donatorilor în moarte cerebrală şi testarea acestora - 9.200 lei;
- cost mediu/acţiune coordonare - 1.000 lei;
- cost mediu/transplant hepatic - 232.239 lei;
- cost mediu/transplant renal - 66.278 lei;
- cost mediu/transplant combinat rinichi-pancreas -
100.776 lei;
- cost mediu/transplant cord - 107.000 lei;
- cost mediu/transplant cord-pulmon - 117.572 lei;
- cost mediu/transplant celule pancreatice - 83.980 lei;
- cost mediu/transplant corp-pancreas - 139.850 lei;
- cost mediu/transplant celule stern hematopoietice -
autolog: 88.499 lei, allogenic- 162.602 lei.
Unităţi care derulează programul:
- Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant
Cardiac Târgu Mureş, Laboratorul clinic de imunologie transplant;
- Spitalul Clinic Judeţean de
Urgenţă Târgu Mureş, Secţia Clinică de Hematologie şi Transplant Celule Stern,
Clinica ATI, coordonare transplant;
- Institutul Clinic Fundeni - Centrul de Chirurgie
Generală şi Transplant Hepatic, Centrul de Chirurgie Urologică şi Transplant
Renal, Centrul de Hematologie şi Transplant Medular, Clinica ATI, Laboratorul
de diagnostic, biologie moleculară, imunologie HLA şi virusologie;
- Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca - Secţia de
Chirurgie Cardiovasculară, Clinica ATI;
- Serviciul de Ambulanţă al
Municipiului Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni"
Bucureşti, Secţia ATI;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă nr. 1
Cluj-Napoca, Secţia ATI;
- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis
Ţurcanu" Timişoara;
- Spitalul Clinic Judeţean de
Urgenţă nr. 1 Timişoara: Centrul Regional de Imunologie şi Transplant, Clinica
ATI, Centrul de Hemodializă şi Transplant Renal, coordonare transplant;
- Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal
Cluj-Napoca, Laboratorul clinic de analize medicale şi imunologie, coordonare
transplant;
- Spitalul Clinic Judeţean Constanţa, Clinica
Chirurgie, coordonare transplant, Clinica ATI;
- Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Spiridon" Iaşi,
Laboratorul de imunologie şi genetică, Clinica ATI, coordonare
transplant;
- Spitalul Clinic „C.I. Parhon" Iaşi, Clinica
Urologie;
- Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională
„Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti;
- Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, Secţia ATI;
- Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, Secţia ATI;
- Institutul Naţional de Neurologie şi Boli
Neurovasculare Bucureşti, Secţia ATI;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă nr. 1 Craiova,
Secţia ATI, coordonare transplant;
- Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov, Secţia ATI;
- Spitalul Clinic Judeţean de
Urgenţă Oradea, Secţia ATI. Activităţile, criteriile de eligibilitate,
indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează obiectivul
b) sunt prevăzute în anexa nr. 2 lit. B.
6. Programul de diagnostic şi
tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă
Obiective:
a) asigurarea investigaţiilor diagnostice şi a
tratamentului chirurgical al unor afecţiuni complexe cu ajutorul dispozitivelor
de înaltă performanţă;
b) tratamentul surdităţii congenitale prin implant
cohlear şi proteze auditive.
Intervenţia nr. 1 -Chirurgie asistată robotic
Activităţi:
- Tratamentul chirurgical al unor afecţiuni complexe
prin chirurgie minim invazivă asistată robotic.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea numărului de cazuri rezolvate prin procedee
chirurgicale de înaltă performanţă;
b) indicatori fizici:
- număr de intervenţii chirurgicale: 250;
c) indicatori de eficienţă:
- cost mediu/intervenţie (service şi consumabile):
8.000 lei.
Unităţi care derulează subprogramul:
- Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;
- Institutul Clinic Fundeni.
Intervenţia nr. 2 - Radiologie intervenţională
Obiective:
a) prevenirea complicaţiilor şi tratamentul unor
afecţiuni cu ajutorul radiologiei intervenţionale;
b) tratamentul pacienţilor cu
maladia Parkinson prin implantarea dispozitivelor de stimulare profundă.
Activităţi:
1. terapia afecţiunilor cerebrovasculare;
2. tratamentul Gamma-Knife al malformaţiilor vasculare
cerebrale şi al tumorilor vasculare profunde inabordabile chirurgical sau cu
risc crescut de mortalitate sau morbiditate neurologică grav postoperator;
3. terapia afecţiunilor vasculare periferice;
4. terapia unor afecţiuni ale coloanei vertebrale;
5. terapia unor afecţiuni oncologice;
6. terapia hemoragiilor acute
sau cronice post-traumatice sau asociate unor afecţiuni sau unor intervenţii
terapeutice;
7. terapia infertilităţii şi a fibromului uterin prin
proceduri de radiologie intervenţională;
8. implantarea dispozitivelor de stimulare profundă la
bolnavii cu maladie Parkinson.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- prevenirea complicaţiilor unor afecţiuni cu
ajutorul radiologiei intervenţionale;
- eficienţa tratamentului Gamma-Knife de peste 85% la
12 luni;
- scăderea morbidităţii specifice pacienţilor cu
diskinezii cerebrale implantaţi cu 80%;
b) indicatori fizici:
- număr pacienţi cu afecţiuni cerebrovasculare trataţi
- 700/an;
- număr de tratamente Gamma-Knife - 160/an;
- număr pacienţi cu afecţiuni vasculare periferice
trataţi - 900/an;
- număr pacienţi cu afecţiuni ale coloanei vertebrale
trataţi - 400/an;
- număr pacienţi cu afecţiuni oncologice trataţi -
350/an;
- număr pacienţi cu hemoragii acute sau cronice trataţi
- 200/an;
- număr pacienţi trataţi de infertilitate - 220/an;
- număr embolizări fibrom uterin - 400/an;
- număr de stimulatoare cerebrale - 12/an;
c) indicatori de eficienţă:
- cost mediu/pacient cu afecţiuni cerebrovasculare
tratat - 8.100 lei;
- cost mediu/tratament Gamma-Knife - 16.000 lei;
- cost mediu/pacient cu
afecţiuni vasculare periferice tratat - 3.200 lei;
- cost mediu/pacient cu afecţiuni ale coloanei
vertebrale tratat-1.300 lei;
- cost mediu/pacient cu afecţiuni oncologice tratat -
1.100 lei;
- cost mediu/pacient cu hemoragii acute sau cronice
tratat - 1.400 lei;
- cost mediu/pacient cu infertilitate tratat - 1.350
lei;
- cost mediu/embolizare fibrom uterin - 1.000 lei;
- cost mediu/stimulator cerebral - 62.500 lei.
Unităţi care derulează subprogramul:
- Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni"
Bucureşti;
- Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf.
Spiridon" Iaşi;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş.
Intervenţia nr. 3 - Tratamentul surdităţii
congenitale prin implant cohlearşi proteză auditivă BAHA
Obiectiv:
- reabilitarea auditivă prin implant cohlear şi
proteze auditive BAHA
Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii,
natura cheltuielilor şi unităţile care derulează programul sunt prevăzute în anexa nr. 2 lit. B.
Pentru trimestru I 2008 sumele
necesare desfăşurării activităţii subprogramului au fost finanţate direct de
Ministerul Sănătăţii Publice unităţilor sanitare.
7. Programul naţional de
boli endocrine
Coordonarea tehnică:
Institutul de Endocrinologie „Prof. dr. CI.
Parhon" Bucureşti
Obiective:
a) creşterea calităţii vieţii la climacterium şi
profilaxia osteoporozei;
b) scăderea morbidităţii prin guşa datorată carenţei de
iod şi a complicaţiilor sale.
Activităţi:
1. depistarea şi monitorizarea
persoanelor cu risc pentru fracturi osteoporotice;
2. depistarea activă, diagnosticarea şi prevenirea
complicaţiilor guşii şi a proliferărilor maligne.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea incidenţei specifice a hipotiroidismului
prin depistare activă - 1%;
- scăderea incidenţei complicaţiilor datorate
osteoporozei - 1%;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- număr persoane cu disfunctie tiroidiană investigate
- 5.000;
- număr de examene screening pentru osteoporoză la
femei la menopauză - 6.400;
c) indicatori de eficienţă - trimestrial:
- cost mediu/investigatie persoană cu disfunctie
tiroidiană - 95 lei;
- cost mediu/investigaţie pentru osteoporoză - 250 lei.
Unităţi care derulează programul:
- Institutul de Endocrinologie
„Prof. dr. C.I. Parhon" Bucureşti;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf.
Spiridon" Iaşi;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;
- Spitalul Judeţean Piteşti;
- Spitalul Clinic Judeţean Sibiu;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;
- Spitalul Clinic Judeţean
Oradea;
- Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ;
- Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu Vâlcea;
- Spitalul Judeţean „Sf. Gheorghe";
- Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou"
Suceava;
- Spitalul Judeţean Târgovişte;
- Spitalul Judeţean Târgu Jiu;
- Spitalul Judeţean Zalău;
- Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa;
- Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati"
Botoşani;
- Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila;
- Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf.Apostol Andrei"
Galaţi;
- Spitalul Judeţean de Urgenţă
Bacău.
8. Programul naţional de
hemofilie, talasemie şi alte boli rare
Obiective:
a) diagnosticarea precoce şi prevenirea
complicaţiilor bolnavilor cu hemofilie, talasemie şi alte boli rare;
b) tratamentul medicamentos al bolnavilor cu hemofilie, talasemie şi alte boli rare.
Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii,
natura cheltuielilor şi unităţile care derulează programul sunt prevăzute în
anexa nr. 2 lit. B.
9. Programul de management
al registrelor naţionale
Obiectiv:
- realizarea şi implementarea la nivel naţional a
evidenţei informatizate a bolnavilor şi al registrelor pentru afecţiunile cu
impact major asupra stării de sănătate a populaţiei, în scopul dezvoltării
politicilor de sănătate pe baze obiective
Activităţi:
Dezvoltarea şi/sau managementul registrelor naţionale
de boli cronice:
1. Registrul naţional de endoprotezare;
2. Registrul naţional de cancer şi registrele
regionale de cancer aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice nr.
2.027/2007;
3. Registrul bolnavilor cu
insuficienţă renală cronică (Registrul renal român);
4. Registrul naţional ORL- componenta patologiei
auzului;
5. Registrul naţional de diabet;
6. Registrul naţional de boli pulmonare obstructive
cronice şi astm bronşic;
7. Registrele naţionale pentru
malformaţii congenitale şi anomalii genetice;
8. Registrele naţionale de boli cronice la copii.
Indicatori de evaluare:
- nr. registre - 8;
- cost mediu/registru - 100.000 lei.
Unităţi care derulează programul:
- Spitalul Clinic de
Ortopedie, Traumatologie şi TBC osteoarticular Foişor - pentru activitatea nr.
1;
- Institutul Oncologic „Prof. dr. Al.
Trestioreanu", Institutul de Sănătate Publică laşi, Spitalul Clinic
Judeţean de Urgenţă Constanţa, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti,
Spitalul Clinic Judeţean de
Urgenţă Craiova, Institutul de Sănătate Publică „Prof. dr. Leonida
Georgescu" Timişoara, Institutul Oncologic „Prof. dr. I. Chiricuţă"
Cluj-Napoca, Centrul de Sănătate Publică Târgu Mureş - pentru activitatea nr.
2;
- Spitalul Clinic de Nefrologie Dr. Carol Davila -
pentru activitatea nr. 3;
- Spitalul Clinic Colţea Bucureşti - pentru
activităţile nr. 4, 6;
- Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice
„Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti - pentru activitatea nr. 5;
- Spitalul Judeţean Cluj-Napoca
- pentru activitatea nr. 7;
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Prof.
Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti, Spitalul Clinic de Copii „Prof. Dr. Louis
Ţurcanu"- pentru activitatea nr. 8.
10. Programul de urgenţă
prespitalicească
Obiectiv:
a) creşterea calităţii serviciilor de urgenţă prin
formarea continuă a personalului din cadrul serviciilor de urgenţă;
b) creşterea accesului populaţiei la servicii medicale
de urgenţă adecvate, indiferent de zona de reşedinţă.
Activităţi:
1. formarea continuă a
personalului de specialitate din cadrul serviciilor de urgenţă spitaliceşti şi
prespitaliceşti;
2. mentenanţă dispecerate;
3. asigurare medicamente şi materiale sanitare pentru
centrele de permanenţă.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea calităţii asistenţei medicale acordate
pacienţilor;
- creşterea accesului populaţiei la servicii de
urgenţă;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- număr persoane formate la cursuri de educaţie
medicală continuă în medicina de urgenţă - 250;
- număr de dispecerate - 42;
- număr de centre de permanenţă - 258;
c) Indicatori de eficienţă - trimestrial:
- cost mediu/persoană/training - 1.000 lei;
- cost mediu pe dispecerat - 5.500 lei/dispecerat;
- cost mediu pe centru de
permanenţă (medicamente şi materiale sanitare) - 2.000 lei/centru.
Unităţi care derulează programul:
- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti;
- servicii de ambulanţă judeţene şi al municipiului
Bucureşti;
- unităţi sanitare cu paturi.
III. 1. PROGRAMUL NAŢIONAL DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII
Coordonare tehnică:
Institutul de Sănătate Publică Bucureşti
Obiectiv:
- îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin
promovarea unui stil de viaţă sănătos şi combaterea principalilor factori de risc
1. Programul de promovare a
unui stil de viaţă sănătos
Elaborarea strategiei naţionale de promovare a
sănătăţii
2. Programul de comunicare,
informare şi promovare a acţiunilor din cadrul programelor naţionale de
sănătate
Desfăşurarea de campanii de informare, educare şi
comunicare în concordanţă cu problemele de sănătate publică identificate la
nivel naţional şi local:
a) campania naţională de luptă împotriva
discriminării persoanelor infectate şi afectate de HIV/SIDA, Ziua Mondială de
Luptă împotriva Infecţiei HIV;
b) campanie IEC pentru Ziua Mondială de Luptă
împotriva Tuberculozei;
c) campania de informare, educare, comunicare pentru
formarea de comportamente responsabile sau schimbarea comportamentelor la risc:
- promovarea unei alimentaţii
sănătoase, reducerea consumului de sare;
- promovarea activităţii fizice;
- combaterea obezităţii la copii şi adulţi;
d) campanie de informare, educare, comunicare pentru
prevenirea bolilor cardio-vasculare prin intervenţie specifică asupra principalilor factori de risc;
e) campanie de informare, educare şi comunicare cu
privire la mijloacele de prevenire a cancerului;
f) campanie de informare, educare, comunicare pentru
combaterea consumului de droguri şi antistigmă;
g) campanie de informare,
educare, comunicare pentru promovarea sănătăţii femeii şi copilului.
3. Programul de scădere a
consumului de tutun
Studii naţionale privind principalele probleme de
sănătate publică şi factorii de risc:
- studiu de evaluare a impactului diverselor măsuri de control al tutunului (inscripţionarea pachetelor de
ţigarete cu avertismente combinate, creşterea preţului pachetelor de ţigarete,
alte măsuri);
- studiu de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi
practicilor cu privire la fumatul activ şi pasiv în rândul adulţilor şi
minorilor;
- studiu de evaluare a cunoştinţelor şi atitudinilor
referitoare la prevederile legislative din domeniu, existente în rândul
populaţiei generale;
- studiu de evaluare a costului fumatului pentru
sistemul medical din România.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici - raportare trimestrială:
- număr de campanii de informare, educare, comunicare -
3;
- număr de studii de promovare a sănătăţii privind
principalele probleme de sănătate publică din România - 4;
b) indicatori de eficienţă -
raportare semestrială:
- cost mediu/campanie - 600.000 lei;
- cost mediu/studiu de promovare a sănătăţii privind principalele
probleme de sănătate publică - 200.000 lei.
Unităţi care derulează programul:
- institutele şi centrele de sănătate publică;
- institute de specialitate şi unităţi sanitare;
- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti.
III. 2. PROGRAMUL DE CONTROL AL CONSUMULUI DE TUTUN
Coordonare tehnică:
Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta"
Obiectiv:
- scăderea consumului de tutun prin descurajarea
debutului fumatului şi încurajarea renunţării la fumat
Activităţi:
a) Activităţi derulate la nivelul Institutului de
Pneumoftiziologie „Marius Nasta" prin Centrul de consiliere pentru
renunţarea la fumat:
1. asigurarea de servicii necesare terapiei de
susţinere a renunţării la fumat, pentru persoanele care doresc să renunţe la fumat,
de către medici cu pregătire profesională specifică;
2. achiziţionarea medicamentelor şi a aparatelor de
măsurare a monoxidului de carbon din aerul exhalat necesare terapiei de
susţinere a renunţării la fumat, precum şi asigurarea gestionării acestora;
3. achiziţionarea obiectelor necesare terapiei
comportamentale de susţinere a renunţării la fumat;
4. realizarea şi
multiplicarea de materiale de informare despre terapia de susţinere a
renunţării la fumat (tipărituri, filme, CD-ROM);
5. realizarea şi multiplicarea de materiale de
promovare a renunţării la fumat şi a Programului Stop Fumat (tipărituri,
spoturi video şi audio);
6. realizarea şi multiplicarea Ghidului metodologic de
terapie în vederea renunţării la fumat;
7. continuarea şi extinderea activităţii Tel Verde Stop
Fumat;
8. crearea şi întreţinerea unui site de internet
specific;
9. realizarea unui spot TV referitor la nocivitatea
fumatului pasiv;
10. panotare la nivel naţional, atât în interiorul
clădirilor, cât şi în aer liber;
11. organizarea de instruiri cu specialişti din
reţeaua de promovare a sănătăţii, medici şcolari, psihologi şi alte persoane
implicate în acţiuni de promovare a sănătăţii, în vederea implementării
activităţilor la nivel naţional, în mod unitar;
12. organizarea de instruiri cu reprezentanţii
unităţilor medicale de stat în vederea îmbunătăţirii aplicării prevederii
legale de interzicere a fumatului;
13. realizarea unui studiu de evaluare a impactului
diverselor măsuri de control al tutunului (inscripţionarea pachetelor de
ţigarete cu avertismente combinate, creşterea preţului pachetelor de ţigarete,
alte măsuri);
14. realizarea unui studiu de
evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor cu privire la fumatul
activ şi pasiv în rândul adulţilor şi minorilor;
15. realizarea unui studiu de evaluare a cunoştinţelor
şi atitudinilor referitoare la prevederile legislative din domeniu, existente
în rândul populaţiei generale;
16. realizarea unui studiu de evaluare a costului
fumatului pentru sistemul medical din România;
17. monitorizarea şi evaluarea trimestrială şi anuală
a modului de derulare a activităţilor din program.
b) Activităţi derulate la nivelul Spitalului Clinic de
Pneumoftiziologie Iaşi şi Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie
„V Babeş" Timişoara -
Clinica de Pneumoftiziologie:
1. realizarea şi multiplicarea de materiale de
informare despre terapia de susţinere a renunţării la fumat (tipărituri, filme,
CD-ROM);
2. realizarea şi multiplicarea de materiale de promovare
a renunţării la fumat şi a Programului Stop Fumat (tipărituri, spoturi video şi
audio);
3. organizarea de concursuri în unităţi de învăţământ;
4. achiziţionarea de obiecte şi materiale necesare
premierii participanţilor la concursuri;
5. achiziţionarea de obiecte şi materiale
demonstrative pentru evidenţierea efectelor fumatului activ şi pasiv.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici - trimestrial:
- număr total de persoane care beneficiază de asistenţă
medicală în vederea renunţării la fumat - 45.000;
- număr total de persoane care primesc tratament
medicamentos în vederea renunţării la fumat - 30.000;
- număr total de persoane care apelează linia
telefonică gratuită -1500;
- număr total de campanii de informare naţionale - 3;
- număr total de programe de
informare-educare-comunicare în unităţile de învăţământ şi medicale - 5;
- număr total de studii realizate - 4;
- număr total de persoane instruite - 200;
b) indicatori de eficienţă-trimestrial:
- cost mediu/persoană care a beneficiat de asistenţă în
vederea renunţării la fumat: 320 lei/persoană;
- cost mediu/campanie de informare naţională: 250 000
lei;
- cost mediu/program în
unităţile de învăţământ: 250 000 lei;
- cost per studiu: 25 000 lei;
c) indicatori de rezultat - anual:
- procentul persoanelor care au renunţat la fumat la
sfârşitul tratamentului medicamentos (nr. persoane care nu mai fumează la
sfârşitul tratamentului/nr. total de persoane care au
primit tratament): 50;
- rata de creştere a numărului de persoane care
apelează Tel Verde (nr. de apeluri în 2008/nr. de apeluri în 2007): 1,5.
Indicatorii vor fi raportaţi Institutului de
Pneumoftiziologie „Prof. Dr. Marius Nasta"- Centrului de consiliere pentru
renunţarea la fumat, iar acesta va raporta ANP din Ministerul Sănătăţii
Publice.
Unităţi care derulează programul:
- Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta"
Bucureşti (prin Centrul de consiliere pentru renunţarea la fumat);
- Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi;
- Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie
„V. Babeş" Timişoara;
- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti.
IV. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE A FEMEII Şl COPILULUI
Coordonare tehnică: Institutul pentru Ocrotirea Mamei
şi Copilului „Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti
Obiectiv:
- creşterea accesului şi calităţii serviciilor
specifice de sănătate a femeii şi copilului
Intervenţia 1: Creşterea accesului la servicii de
sănătate a reproducerii
Activităţi:
1. procurarea şi
distribuţia de contraceptive*);
2. tipărirea şi distribuţia de formulare de
înregistrare şi raportare a activităţii de planificare familială;
3. instruirea şi perfecţionarea personalului medical
din asistenţa medicală primară şi de specialitate în colaborare cu Biroul
pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie;
4. estimarea necesarului de contraceptive,
monitorizarea consumurilor şi a stocurilor de contraceptive, precum şi a
numărului furnizorilor de servicii, prin sistemul informatic InterCON.
Indicatori de evaluare:
a) Indicatori de rezultat - anual:
- menţinerea numărului de utilizatori de metode moderne
de contracepţie;
- scăderea cu 5% a numărului de avorturi;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- număr de medici de familie implicaţi în furnizarea de
servicii de planificare familială: 3.600/an;
- număr de utilizatori activi de metode moderne de
contracepţie: 150.000/an;
- număr de persoane instruite: 144/an; c) indicatori de
eficienţă - anual:
- cost mediu/utilizator activ de metode de
contracepţie: 15 lei;
- cost mediu/persoană instruită: 375 lei.
Unităţi care derulează intervenţia:
- Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr.
Panait Sârbu" Bucureşti - Centrul de planificare familială - instituţie de
coordonare tehnică;
- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti;
- unităţi sanitare cu paturi, cu secţii de ginecologie,
cabinete de planificare familială, cabinete de
obstetrica-ginecologie din ambulatoriul de specialitate;
- secţiile de ginecologie în care se efectuează avorturi
la cerere.
Intervenţia 2: Profilaxia
sindromului de izoimunizare Rh
Activităţi:
1. procurarea imunoglobulinei specifice;
2. procurarea reactivilor
pentru determinări specifice;
3. vaccinarea antiD a lăuzelor Rh negative eligibile;
4. vaccinarea antiD a femeilor eligibile Rh negative
care au avortat, care au avut sarcini ectopice sau care au suferit proceduri
invazive efectuate în scop terapeutic şi diagnostic.
Indicatori de evaluare
a) indicatori de rezultat - anual:
- scăderea incidenţei sindromului de izoimunizare cu
70%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- număr de lăuze Rh negative vaccinate cu
imunoglobulină specifică: 3.000/an;
- număr de femei Rh negative care au avortat, care au
avut sarcini ectopice sau care au suferit proceduri invazive efectuate în scop
terapeutic şi diagnostic, vaccinate cu imunoglobulină specifică: 200/an;
c) indicatori de eficienţă - anual:
- cost mediu/vaccinare antiD: 500 lei.
Unităţi care derulează intervenţia
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Prof
Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţie de coordonare tehnică;
- spitalele nominalizate de autorităţile de sănătate
publică judeţeane şi a municipiului Bucureşti;
- Spitalul Recuperare Borşa, Maramureş.
Intervenţia 3: Profilaxia şi diagnosticul pre- şi
postnatal al malformaţiilor şi/sau al unor afecţiuni genetice
Activităţi:
1. efectuarea
activităţilor specifice de testare, de diagnostic clinic şi de laborator al
populaţiei-ţintă;
2. procurarea reactivilor specifici, kit-urilor
necesare dozărilor hormonale şi biochimice, precum şi a materialelor sanitare
şi instrumentarului necesare efectuării activităţilor specifice;
3. realizarea unor baze de date,
organizarea unui sistem informaţional şi a registrelor naţionale pentru
malformaţii congenitale şi anomalii genetice.
*) Contraceptivele se acordă fără plată prin cabinetele
de planificare familială, prin cabinetele medicilor de familie incluşi în program,
prin cabinetele de obstetrica-ginecologie din ambulatoriul de specialitate şi
spital, precum şi prin secţiile de ginecologie în care se efectuează avorturi
la cerere. Categoriile de persoane beneficiare ale acordării gratuite a
contraceptivelor sunt şomerele, elevele şi studentele, persoanele care fac
parte din familii beneficiare de ajutor social, femeile cu domiciliu stabil în
mediul rural, femeile care efectuează un avort, la cerere,' într-o unitate
sanitară publică, precum şi alte persoane fără venituri care dau declaraţie pe
proprie răspundere în acest sens.
Toţi furnizorii de servicii medicale de planificare
familială incluşi în program au obligaţia de a justifica consumul de
contraceptive către autorităţile de sănătate publică teritoriale.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- scăderea incidenţei nou-născuţilor cu malformaţii
şi/sau afecţiuni genetice cu 5%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- număr gravide cu risc malformativ şi genetic testate:
12.000/an;
- număr malformaţii ale fătului/embrionului
depistate: 300/an;
- număr de examene citogenetice efectuate pe celule
fetale: 700/an;
- număr de copii cu defecte congenitale evaluaţi clinic
şi paraclinic: 3.000/an;
- număr de copii cu defecte congenitale exploraţi
genetic: 900/an;
c) indicatori de eficienţă - anual:
- cost mediu/gravidă testată pentru risc malformativ:
70 lei;
- cost mediu/examen cariotip fetal: 1.000 lei;
- cost mediu/copil cu defecte congenitale evaluat
clinic şi paraclinic: 120 lei;
- cost mediu/copil cu defecte congenitale explorat
genetic: 300 lei.
Unităţi care derulează intervenţia
- Spitalul Judeţean Cluj-Napoca - instituţie de
coordonare tehnică;
- Spitalul Judeţean Ilfov - Secţia de
obstetrică-ginecologie nr. 2 - Compartimentul de Medicină Materno-Fetală;
- Spitalele de Copii Oradea, Cluj, „Sfânta Maria"
Iaşi;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;
- spitalele de obstetrică-ginecologie „Cuza Vodă"
Iaşi, „Dumitru Popescu" Timişoara şi „Filantropia" Bucureşti;
- Centrul de Patologie
Neuro-Musculară „Dr. Radu Horia" Vâlcele;
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Prof.
Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti.
Intervenţia 4: Profilaxia anemiei feriprive la
gravidă
Activităţi:
1. procurarea şi distribuţia preparatelor de fier la
gravidă, cu prioritate la cele din categoria de risc;
2. monitorizarea prevalentei anemiei feriprive la
gravidă prin Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- scăderea prevalentei anemiei feriprive la gravidă
sub 35%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- număr de gravide beneficiare de administrare
profilactică a preparatelor de fier: 80.000/an;
c) indicatori de eficienţă - anual:
- cost mediu/gravidă beneficiară de profilaxie cu preparate de fier: 30 lei.
Unităţi care derulează intervenţia:
- Institutul de Sănătate Publică Bucureşti -
coordonare tehnică;
- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti;
- unităţi sanitare cu paturi şi cabinete de medicină
de familie.
Intervenţia 5: Scăderea mortalităţii materne prin
îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei asistenţei gravidei şi lăuzei
Activităţi:
1. actualizarea Carnetului gravidei şi a fişei-anexă
pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei;
2. tipărirea şi distribuţia Carnetului gravidei şi a
fişei-anexă pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei, în formă
actualizată;
3. îmbunătăţirea metodologiei de analiză a deceselor
materne în parteneriat cu birourile pentru România ale Fondului ONU pentru
Populaţie şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii;
4. monitorizarea modului de implementare a ghidurilor
clinice (auditarea ghidurilor clinice ginecologice existente), în parteneriat
cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie;
5. instruirea şi perfecţionarea personalului medical
din asistenţa medicală primară şi de specialitate, în colaborare cu Biroul
pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie.
Indicatori de evaluare
a) indicatori de rezultat - anual:
- scăderea indicatorului de mortalitate maternă prin
risc obstetrical direct la 0,08 decese la 1.000 născuţi vii;
b) indicatori fizici: trimestrial şi anual:
- număr de carnete şi fişe pentru supravegherea
medicală a gravidei şi lăuzei, tipărite în formă actualizată 200.000/an;
- număr de unităţi care au făcut auditarea ghidurilor
clinice: 5/an;
- număr de persoane instruite: 440/an;
c) indicatori de eficienţă - anual:
- cost mediu/carnete şi fişe pentru supravegherea
medicală a gravidei şi lăuzei: 2 lei;
- cost mediu/activitate de instruire: 60 lei.
Unităţi care derulează intervenţia:
- Spitalul Clinic Filantropia Bucureşti - coordonare
tehnică;
- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti;
- cabinete de medicină de familie;
- unităţi sanitare cu paturi, cu secţii de
obstetrică-ginecologie, cabinete de obstetrică-ginecologie din ambulatoriul de
specialitate.
Intervenţia 6: Profilaxia
anemiei feriprive la sugar
Activităţi:
1. procurarea şi distribuţia preparatelor de fier la
sugar, cu prioritate la cei din categoria de risc;
2. monitorizarea prevalentei anemiei feriprive a
copilului prin Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- scăderea prevalentei anemiei feriprive la sugar sub
45%;
b) indicatori fizici -
trimestrial şi anual:
- număr de copii beneficiari de administrare
profilactică a preparatelor de fier: 100.000/an;
c) indicatori de eficienţă:
- cost mediu/copil beneficiar de profilaxie cu preparate
de fier: 20 lei.
Unităţi care derulează intervenţia:
- Institutul de Sănătate Publică Bucureşti -
coordonare tehnică;
- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti;
- cabinete de asistenţă medicală primară, precum şi
colectivităţi de copii.
Intervenţia 7: Profilaxia rahitismului carenţial al copilului
Activităţi:
- Procurarea, distribuţia şi administrarea
profilactică a vitaminei D populaţiei-ţintă.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea numărului de copii beneficiari de administrare
profilactică a vitaminei D carenţial cu 20%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- numărul de copii beneficiari de administrare
profilactică a vitaminei D: 200.000/an;
c) indicatori de eficienţă - anual:
- cost mediu/copil beneficiar de profilaxie cu vitamina
D: 10 lei.
Unităţi care derulează intervenţia:
- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti;
- secţii sau compartimente de nou-născuţi şi cabinete
de asistenţă medicală primară nominalizate de ASPJ şi municipiul Bucureşti;
- Spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş;
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului
„Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţia de coordonare tehnică.
Intervenţia 8: Profilaxia malnutriţiei la prematuri
Activităţi:
1. procurarea de
produse dietetice specifice, produse medicamentoase necesare prevenirii
malnutriţiei (aminoacizi, soluţii lipidice, vitamine, eritropoetina etc.), şi a
consumabilelor necesare;
2. procurarea de formule de lapte praf - medicament cu
destinaţie medicală specială;
3. Administrarea tratamentului dietetic şi
medicamentos necesar în timpul spitalizării şi în ambulator;
4. monitorizarea clinică şi biologică a pacienţilor
aflaţi în tratament.
Indicatori de evaluare
a) indicatori de rezultat anual:
- creşterea numărului de prematuri beneficiari de
produse dietetice specifice cu 30%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- număr copii beneficiari: 17.000/an;
c) indicatori de eficienţă - anual:
- cost mediu/copil beneficiar: 130 lei.
Unităţi care derulează intervenţia:
- spitalele clinice, judeţene, precum şi alte unităţi
propuse de ASPJ şi municipiul Bucureşti;
- spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş;
- institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului
„Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţia de coordonare tehnică.
Intervenţia 9: Profilaxia distrofiei la copiii cu
vârstă cuprinsă între 0-12 luni, care nu beneficiază de lapte matern, prin
administrare de lapte praf
Activităţi:
1. procurarea,
distribuţia de lapte praf la copiii cu vârsta cuprinsă între 0-1 an care nu
beneficiază de lapte matern, conform reglementărilor în vigoare* (inclusiv
cheltuieli de depozitare, transport).
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- scăderea cu 20% a numărului de copii distrofici;
b) indicatori fizici - trimestrial
şi anual:
- număr de copii beneficiari: 40.000/an;
c) indicatori de eficienţă:
- cost mediu/copil beneficiar: 185 lei.
Unităţi care derulează intervenţia:
- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti;
- cabinete de asistenţă
medicală primară.
Intervenţia 10: Promovarea alăptării
Activităţi:
1. formarea personalului medical din asistenţa primară
şi de specialitate pentru promovarea alăptării şi consiliere, în cel puţin 3
judeţe cu populaţie vulnerabilă în parteneriat cu reprezentanţa UNICEFÎn
România;
2. promovarea alăptării şi consilierea privind
alăptarea de către personal specializat a populaţiei ţintă, gravide, lăuze şi
familiilor acestora, prin unităţile sanitare cu paturi cuprinse în iniţiativa
„Spital prieten al copilului";
3. restructurarea şi asigurarea funcţionalităţii
Comitetului Naţional de Promovarea Alăptării în parteneriat cu reprezentanţa
UNICEFÎn România;
4. identificarea şi reglementarea unor măsuri
specifice de monitorizare a modului de respectare a legislaţiei privind
reglementarea promovării substituenţilor de lapte matern în parteneriat cu
reprezentanţa UNICEF în România;
5. susţinerea încadrării, organizării şi funcţionării
centrelor de promovare a alăptării;
6. monitorizarea, evaluarea, certificarea/recertificarea „Spitalelor Prietene ale Copilului" în
parteneriat cu reprezentanţa UNICEFÎn România;
7. elaborarea, tipărirea şi distribuţia de materiale
informative privind alăptarea şi îngrijirea copilului;
8. extinderea sistemului rooming - în unităţile sanitare cu paturi de specialitate.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea numărului de copii alimentaţi exclusiv la
sân timp de 6 luni la 30%;
- creşterea vârstei medii de introducere a alimentaţiei
complementare la 6 luni;
- scăderea prevalentei copiilor întăreaţi la vârsta de
6 luni la 50%;
- creşterea procentului de unităţi sanitare cu paturi
de specialitate care utilizează sistemul rooming-in la 70%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- număr de centre de promovare a alăptării: 22/an;
- număr de personal medical instruit în promovarea
alăptării: 600/an;
- număr de gravide/lăuze beneficiare de activităţi de
consiliere privind alăptarea: 40.000/an;
- număr de maternităţi active în cadrul iniţiativei „Spital Prieten al Copilului": 30/an;
- număr maternităţi care vor introduce/extinde sistemul
rooming-in: 50/an;
c) indicatori de eficienţă - anual:
- cost mediu/centru de promovare a alăptării: 20.000
lei.
* Laptele praf se distribuie în condiţiile prevăzute de
Legea nr. 321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copiii cu
vârste cuprinse între 0- 12 luni, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 341 din 27 iunie
2001, şi Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului
administraţiei şi internelor nr. 267/1.253/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copii cu vârste
cuprinse între 0-12 luni, care nu beneficiază de lapte matern.
Unităţi care
derulează intervenţia:
- Institutul de Sănătate Publică Bucureşti - coordonare
tehnică;
- spitale judeţene din Cluj, Hunedoara, Maramureş,
Mureş, Sibiu, Neamţ, Suceava, Timiş şi Vaslui;
- Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Dr.
Salvador Vuia" Arad;
- Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie Oradea;
- Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie „Dr. Dumitru
Popescu" Timişoara;
- Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie „Cuza
Vodă" Iaşi;
- Spitalul Obstetrică-Ginecologie Râmnicu Vâlcea;
- Spitalul Municipal Sighetu
Marmaţiei;
- Spitalul Obstetrică-Ginecologie Botoşani;
- Spitalul Municipal de Urgenţă Roman;
- Spitalul Municipal Medgidia;
- Spitalul Orăşenesc Cernavodă;
- Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon"
Bucureşti;
- Spitalul Universitar de
Urgenţă Bucureşti;
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Prof.
Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti.
Intervenţia 11: Prevenirea encefalopatiei cauzate de
fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital
Activităţi:
1. procurarea de teste specifice, medii de cultură, de laborator etc., alte materiale necesare
screeningului, medicamente şi preparate dietetice fără fenilalanină sau sărace
în fenilalanină, necesare tratamentului dietetic şi medicamentos necesar în
timpul spitalizării şi în ambulator;
2. recoltare, transport şi
efectuarea testelor specifice;
3. dispensarizarea la nivelul tuturor eşaloanelor
asistenţei medicale a copiilor confirmaţi.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea numărului de nou-născuţi incluşi în screening pentru fenilcetonurie cu 20%;
- creşterea numărului de nou-născuţi incluşi în
screening pentru hipotiroidism congenital cu 20%.
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- număr de nou-născuţi testaţi pentru fenilcetonurie:
95.000/an;
- număr de nou-născuţi
diagnosticaţi cu fenilcetonurie: 6;
- număr de nou-născuţi trataţi pentru fenilcetonurie:
40/an;
- număr de nou-născuţi testaţi pentru hipotiroidism
congenital: 95.000/an;
- număr de nou-născuţi diagnosticaţi cu hipotiroidism
congenital: 30/an;
- număr de nou-născuţi trataţi pentru hipotiroidism
congenital: 50/an;
c) indicatori de eficienţă - anual:
- cost mediu/screening pentru fenilcetonurie: 2 lei;
- cost mediu/screening pentru hipotiroidism congenital:
5 lei;
- cost mediu/copil tratat pentru fenilcetonurie: 15.000
lei;
- cost mediu/copil tratat pentru hipotiroidism
congenital: 8.000 lei.
Unităţi care derulează intervenţia:
- Spitalul Clinic Judeţean Cluj-Napoca - instituţia
coordonatoare;
- Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca;
- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Sf. Maria
Iaşi;
- Spitalul Clinic de Copii III Timişoara;
- secţiile, compartimentele de nou-născuţi din judeţele
în care se efectuează screeningul neonatal;
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu".
Intervenţia 12: Diagnosticul şi tratamentul precoce
al epilepsiilor, paraliziilor cerebrale şi întârzierilor neuropsihomotorii la
copil şi prevenirea complicaţiilor acestora
Activităţi:
1. terapie specifică
decontracturantă cu toxina botulinică în centre nominalizate;
2. formarea medicală continuă a medicilor de familie
şi de specialitate, a cadrelor medii, psihologi, logopezi, kinetoterapeuţi,
terapeuţi pentru terapie ocupaţională etc. pentru depistarea precoce a copiilor
cu risc, tratament corect, prevenirea deficienţelor şi recuperarea copiilor cu
deficienţe neuropsihomotorii, epilepsie şi paralizii cerebrale;
3. tratamentul paraliziilor cerebrale şi al altor
afecţiuni neuromotorii prin electrostimulare;
4. procurare de teste specifice, consumabile, materiale şi obiecte specifice necesare pentru
diagnosticul, tratamentul şi recuperarea epilepsiilor, paraliziilor cerebrale
şi deficitului neuropsihomotor;
5. diagnostic precoce în fenomenele paroxistice la
copil, tulburări motorii, întârzieri neuropsihomotorii;
6. elaborarea, publicarea şi distribuirea de broşuri
educative pentru pacienţii şi părinţii copiilor cu epilepsie.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea numărului de copii diagnosticaţi precoce
cu fenomenele paroxistice la copil, tulburări motorii, întârzieri
neuropsihomotorii cu 10%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- număr de copii cu paralizii cerebrale trataţi cu
toxina botulinică: 200/an;
- număr de copii cu paralizii cerebrale trataţi prin
electrostimulare: 700/an;
- număr de copii diagnosticaţi precoce cu fenomenele
paroxistice, tulburări motorii, întârzieri neuropsihomotorii: 200/an;
c) indicatori de eficienţă - anual:
- cost mediu/copil tratat cu toxina botulinică: 10.000
lei;
- cost mediu/copil cu paralizii cerebrale tratat prin
electrostimulare: 100 lei;
- cost mediu/diagnostic precoce al fenomenelor
paroxistice la copil, tulburărilor motorii, întârzierilor neuropsihomotrii: 100
lei.
Unităţi care derulează intervenţia:
- Institutul pentru Ocrotirea
Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu" Bucureşti;
- Spitalul de Pediatrie Piteşti;
- Spitalul Clinic de Copii Oradea;
- Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Secţia Clinică
de Neuropsihiatrie a Copilului şi Adolescentului Cluj;
- Spitalul Judeţean Mureş -
Clinica de Neuropsihiatrie Infantilă;
- Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Al.
Obregia" Bucureşti, Secţia clinică de neurologie pediatrică - instituţia
de coordonare tehnică;
- Spitalul Clinic de Copii „Dr. V Gomoiu" Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Copii „Grigore Alexandrescu"
Bucureşti;
- Centrul Naţional Medical de Recuperare
Neuropsihomotorie Copii „Dr. N. Robănescu" Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Copii „Louis Ţurcanu"
Timişoara - Secţia clinică de neuropsihiatrie infantilă;
- Spitalul de Copii Botoşani;
- Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix -
Bihor - Secţia recuperare copii „1 Mai";
- Sanatoriul Balnear Techirghiol - Secţia recuperare
copii;
- Centrul Medical Clinic de Evaluare şi Recuperare
pentru Copii şi Adolescenţi „Cristian Şerban" Buziaş, judeţul Timiş;
- Spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş;
- Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni;
- Centrul de Patologie Neuromusculară „Dr. Radu
Horia" Vâlcele;
- Spitalul de Copii Botoşani;
- Spitalul de Copii Braşov;
- Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Sf. Ioan"
Galaţi;
- Spitalul de Copii „Petru şi Pavel" Ploieşti;
- Spitalul de Psihiatrie „Dr. G. Preda" Sibiu;
- Spitalul Clinic de Recuperare laşi - Clinica
neurologie şi recuperare neurologică.
Intervenţia 13: Prevenirea
handicapului auditiv prin depistarea precoce a deficienţelor de auz
Activităţi:
1. screening pentru depistarea precoce a surdităţii;
2. instruirea şi perfecţionarea personalului medical
de specialitate pentru asigurarea sustenabilităţii Programului RoNeonat derulat
în perioada 2002-2007 în parteneriat cu Guvernul Confederaţiei Elveţiene.
Indicatori de evaluare
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea numărului de copii înscrişi în programul
de screening pentru depistarea tulburărilor de auz cu 30%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- număr de copii la care s-a efectuat screening pentru
depistarea deficienţelor de auz: 10.000/an;
c) indicatori de eficienţă - anual:
- cost mediu/screening pentru depistarea deficienţelor de auz: 17 lei.
Unităţi care derulează intervenţia:
- Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională
O.R.L. „Prof. dr. Dorin Hociotă" Bucureşti - instituţia de coordonare tehnică;
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului
„Alfred Rusescu" Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Panait
Sârbu" Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Dr.
Dumitru Popescu" Timişoara;
- Spitalul Clinic de Copii „Louis Ţurcanu"
Timişoara - compartimentul O.R.L.;
- Spitalul Clinic de Urgenţe
Judeţean Timişoara - Clinica O.R.L. Pediatrie;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;
- Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie „Cuza
Vodă" laşi;
- Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi - Clinica de
O.R.L.;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş;
- Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău;
- Spitalul Obstetrică-Ginecologie „Dr. Ioan Aurel
Sbârcea" Braşov;
- Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie Oradea;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;
- Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou" Suceava.
Intervenţia 14: Profilaxia cecităţii la prematuri
prin depistarea precoce şi tratamentul retinopatiei de prematuritate
Activităţi:
1. screening pentru depistarea riscului de cecitate la
populaţia ţintă;
2. tratament specific al retinopatiei de prematuritate;
3. monitorizarea postterapeutică a copiilor trataţi;
4. formarea profesională a medicilor de familie şi a
personalului de specialitate.
Indicatori de evaluare
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea numărului de prematuri examinaţi pentru
depistarea retinopatiei de prematuritate cu 10%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual
- număr de prematuri examinaţi pentru depistarea retinopatiei:
1.000/an;
- număr de prematuri testaţi cu risc pentru
retinopatia de prematuritate: 500/an;
- număr de prematuri trataţi cu laser: 50/an;
c) indicatori de eficienţă:
- cost mediu/prematur testat pentru retinopatie: 30 lei;
- cost mediu/prematur tratat cu laser: 10.000 lei;
Unităţi care derulează intervenţia
- Institutul pentru Ocrotirea
Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu" - instituţia coordonatoare;
- unităţi sanitare din subordinea autorităţilor de
sănătate publică Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, laşi, Mureş, Sibiu,
Timiş şi a municipiului Bucureşti;
- spitalele propuse de
autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Intervenţia 15: Diagnosticul precoce, prevenţia
primară şi secundară, monitorizarea şi recuperarea unor afecţiuni cronice la
copil
15.1. sindromul de detresă respiratorie la nou-născuţi;
15.2. astmul bronşic la copil;
15.3. sindromul de malabsorbţie şi diaree cronică la
copil;
15.4. mucoviscidoza la copil;
15.5. imunodeficienţele primare umorale la copil;
15.6. hepatita cronică la copil.
Activităţi
1. procurare de medicamente, produse dietetice specifice, reactivi, materiale sanitare şi
consumabile specifice;
2. procurarea de suplimente nutritive cu destinaţie
medicală specială;
3. investigaţia paraclinică şi de laborator specifică
pentru stabilirea diagnosticului şi monitorizării
tratamentului;
4. profilaxia şi administrarea tratamentului specific
necesar în timpul spitalizării şi în ambulatoriu;
5. realizarea unor baze de date pentru boli cronice la
copii.
Indicatori de evaluare
a) indicatori de rezultat - anual:
- reducerea mortalităţii
infantile prin sindrom de detresă respiratorie cu 10%;
- creşterea numărului de copii cu astm bronşic
diagnosticaţi precoce cu 10%;
- creşterea numărului de copii cu sindromul de
malabsorbţie si diareea cronică la copil diagnosticaţi precoce cu 10%;
- creşterea numărului de copii cu mucoviscidoza
diagnosticaţi precoce cu 10%;
- creşterea numărului de copii cu imunodeficienţe
primare umorale diagnosticaţi precoce cu 10%;
- creşterea numărului de copii cu hepatită cronică
diagnosticaţi precoce cu 10%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- număr de copii născuţi cu sindrom de detresă
respiratorie trataţi cu surfactant: 450/an;
- număr de copii decedaţi prin sindrom de detresă
respiratorie după administrarea tratamentului cu surfactant:
100/an;
- număr de copii testaţi pentru astm bronşic: 3.600/an;
- număr de copii cu astm bronşic trataţi: 4.500/an;
- număr de copii investigaţi pentru diaree cronică/sindrom
de malabsorbţie: 2.000/an;
- număr de copii cu diaree cronică/sindrom de
malabsorbţie trataţi: 1.800/an;
- număr de copii testaţi pentru mucoviscidoză:
1.000/an;
- număr de copii cu mucoviscidoză trataţi: 300/an;
- număr de copii testaţi pentru imunodeficiente
primare umorale: 1.200/an;
- număr de copii cu imunodeficiente primare umorale
trataţi: 100/an;
- număr de copii testaţi pentru hepatită cronică:
2.000/an;
- număr de copii cu hepatită cronică trataţi: 225/an;
c) indicatori de eficienţă - anual:
- cost mediu/copil cu sindrom de detresă respiratorie
tratat cu surfactant: 2.500 lei;
- cost mediu/copil testat pentru astm bronşic: 50 lei;
- cost mediu/copil cu astm bronşic tratat: 300 lei;
- cost mediu/copil investigat pentru diaree cronică/sindrom
de malabsorbţie: 120 lei;
- cost mediu/copil cu diaree cronică/sindrom de
malabsorbţie tratat: 100 lei;
- cost mediu/copil testat pentru mucoviscidoză: 200
lei;
- cost mediu/copil cu mucoviscidoză tratat: 6.000 lei;
- cost mediu/copil testat pentru imunodeficiente primare
umorale: 100 lei;
- cost mediu/copil cu imunodeficiente primare umorale
tratat: 2.350 lei;
- cost mediu/copil testat pentru hepatită cronică: 100
lei;
- cost mediu/copil cu hepatită cronică tratat: 800 lei.
Unităţi care derulează obiectivul:
• Sindromul de detresă respiratorie la nou-născuţi:
- Institutul pentru Ocrotirea
Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţie de coordonare
tehnică;
- autorităţile de sănătate publică judeţene Bihor,
Braşov, Cluj, Galaţi, laşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti.
•Astmul bronşic la copil:
- Institutul pentru Ocrotirea
Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu" Bucureşti;
- autorităţile de sănătate publică judeţene Alba,
Bihor, Botoşani, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, laşi, Mureş, Satu Mare,
Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti;
- Sanatoriul Balneoclimateric
de Copii Buşteni - instituţie de coordonare tehnică.
• Sindromul de malabsorbţie şi diaree cronică la copil:
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului
„Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţie de coordonare tehnică;
- autorităţile de sănătate publică judeţene Bihor,
Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a
municipiului Bucureşti;
• Mucoviscidoză la copil:
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului
„Alfred Rusescu" Bucureşti;
- autorităţile de sănătate publică judeţene Bihor,
Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş (Spitalul
Clinic Judeţean Timiş - instituţie de coordonare tehnică) şi a municipiului
Bucureşti.
• Imunodeficienţele primare umorale la copil:
- Institutul pentru Ocrotirea
Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu" Bucureşti;
- autorităţile de sănătate publică judeţene Cluj, laşi,
Timiş (Spitalul Clinic de Copii „Prof. Dr. Louis Ţurcanu" - instituţie de
coordonare tehnică);
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş - Clinica Pediatrie 1.
• Hepatita cronică la copil:
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului
„Alfred Rusescu" Bucureşti;
- autorităţile de sănătate publică judeţene Bihor,
Botoşani, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, laşi, Timiş şi a municipiului
Bucureşti;
- Spitalul de Copii „Sf. Maria" Iaşi, Secţia
clinică II Pediatrie -
instituţie de coordonare tehnică;
- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore
Alexandrescu" Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „M.S.
Curie" Bucureşti;
- spitalele judeţene Bihor, Cluj, Constanţa, Dolj,
laşi, Timiş - secţiile de pediatrie;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş -
Clinica Pediatrie 1.
Intervenţia 16: Susţinerea îngrijirilor de terapie
intensivă la nou-născuţi
Activităţi:
1. procurarea de reactivi, consumabile, materiale
sanitare necesare îngrijirii intensive a nou-născuţilor, precum şi asigurarea
de lucrări de service pentru aparatura specifică;
2. organizarea şi asigurarea transportului pentru
nou-născuţi, în cazuri justificate, procurarea de reactivi, medicamente,
materiale sanitare şi consumabile, precum şi asigurarea de lucrări de service
pentru aparatura specifică;
3. instruirea personalului de specialitate pentru
asigurarea sustenabilităţii Programului RoNeonat derulat în perioada 2002-2007
în parteneriat cu Guvernul Confederaţiei Elveţiene.
Indicatori de evaluare
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea numărului de nou-născuţi cu greutate mică
la naştere internaţi în secţiile/compartimentele de terapie intensivă de'nivel
III cu 10%;
- creşterea numărului de nou-născuţi transportaţi cu
unitatea de transport neonatal cu 50%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- număr de secţii de terapie intensivă nou-născuţi
beneficiare: 60/an;
- număr de unităţi de transport nou-născuţi
beneficiare: 5/an;
- număr de nou-născuţi internaţi în
secţii/compartimente de terapie intensivă: 10.000/an;
- număr de nou-născuţi transportaţi cu unităţi de
transport neonatal: 800/an;
c) indicatori de eficienţă - anual:
- cost mediu/secţie de terapie
intensivă: 60.000 lei;
- cost mediu/unitate de transport nou-născuţi: 20.000
lei.
Unităţi care derulează intervenţia:
- Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Cuza
Vodă" Iaşi - instituţie de coordonare tehnică;
- Institutul pentru Ocrotirea
Mamei şi Copilului Bucureşti;
- secţiile şi compartimentele de terapie intensivă
nou-născuţi, spitale sau secţii de pediatrie care oferă servicii de terapie
intensivă pentru nou-născuţi, propuse de autorităţile de sănătate publică
judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Intervenţia 17. Monitorizarea şi evaluarea
Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului
Activităţi:
1. actualizarea şi
diseminarea normelor tehnice de implementare a Programului naţional de sănătate
a femeii şi copilului, în parteneriat cu Biroul pentru România al Fondului ONU
pentru Populaţie;
2. organizarea unităţilor de monitorizare şi evaluare
a activităţilor programului;
3. îmbunătăţirea implementării, monitorizării şi
evaluării programului, în parteneriat cu Biroul pentru România al Fondului ONU
pentru Populaţie;
4. coordonarea şi monitorizarea activităţilor
programului la nivel local.
Unităţi care derulează intervenţia:
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului
„Alfred Rusescu" Bucureşti;
- unităţile sanitare cu paturi desemnate de
autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
V. PROGRAM NAŢIONAL
DE TRATAMENT ÎN STRĂINĂTATE
Coordonare tehnică: Agenţia Naţională pentru
Programe de Sănătate
Obiectiv:
- asigurarea accesului la
investigaţii şi tratament în străinătate pentru afecţiunile care nu pot fi
tratate în ţară
Activităţi:
- asigurarea investigaţiilor de înaltă performanţă
pentru precizare de diagnostic, a tratamentului medico-chirurgical şi a
transplantului de organe şi ţesuturi în străinătate pentru anumite categorii de
bolnavi care prezintă afecţiuni ce nu pot fi tratate în ţară.
Indicatori de evaluare:
- indicatori de rezultat - anual:
- procent pacienţi recuperaţi 90% din totalul
pacienţilor care au efectuat tratament;
- procent pacienţi finanţaţi - 80% din totalul
pacienţilor care au depus dosare pentru tratament în străinătate.
Unităţi care derulează programul:
- autorităţile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti
VI. PROGRAMUL
NAŢIONAL DE ASISTENŢĂ COMUNITARĂ Şl ACŢIUNI PENTRU SĂNĂTATE
Coordonarea tehnică: Şcoala Naţională de Sănătate
Publică şi Management Sanitar
Obiectiv:
- îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, prin
creşterea accesului la servicii medicale furnizate la nivel comunitar a
populaţiei vulnerabile, din zone defavorizate.
Activităţi:
1. formarea asistenţilor
medicali comunitari şi mediatori sanitari comunitari romi, pe baza manualelor
şi ghidurilor de practică;
2. realizarea activităţilor specifice de asistenţă
medicală comunitară şi de mediator sanitar comunitar rom;
3. extinderea reţelei şi organizarea locală a
activităţii de asistenţă medicală comunitară şi mediatori sanitari comunitari
romi;
4. asigurarea mijloacelor pentru desfăşurarea
activităţii (rechizite, cartele telefonice,
abonamente/tichete pentru transport în comun);
5. asigurarea drepturilor salariale pentru asistenţii
comunitari, mediatorii sanitari comunitari romi şi consilierii HIV/SIDA;
6. elaborarea strategiei pentru dezvoltarea resurselor
umane;
7. monitorizarea modului de desfăşurare a
activităţilor cuprinse în programul naţional de asistenţă medicală comunitară.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea numărului de persoane care beneficiază de
servicii comunitare cu 50% faţă de anul 2007;
- creşterea numărului comunităţilor care beneficiază
de servicii comunitare cu 50% faţă de anul 2007;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- număr de asistenţi medicali comunitari şi mediatori
sanitari comunitari romi formaţi: 250;
- număr de asistenţi medicali comunitari, mediatori
sanitari romi şi consilieri HIV/SIDA angajaţi: 1.800;
- număr de comunităţi deservite de asistenţi medicali
comunitari şi mediatori sanitari romi: 5.000;
c) indicatori de eficienţă - trimestrial:
- cost mediu/persoană/training:
700 lei;
- cost elaborare, tipărire şi distribuire de manuale:
127.500 lei;
- cost mediu persoană angajată (drepturi salariale şi
cheltuieli de funcţionare): 13.500 lei/an.
Unităţi care derulează programul:
- unităţile sanitare cu paturi desemnate de
autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;
- Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management
Sanitar
VII. REZERVA MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII PUBLICE
Obiectiv:
- asigurarea cantităţilor de medicamente, seruri,
vaccinuri, dezinfectante, insecticide, materiale sanitare, produse
tehnico-medicale, consumabile, alte materiale specifice pentru situaţii
speciale.
Activităţi:
1. achiziţionarea în rezerva
Ministerului Sănătăţii Publice de medicamente, seruri, vaccinuri,
dezinfectante, insecticide, materiale sanitare, produse tehnico-medicale,
consumabile, alte materiale specifice pentru situaţii speciale;
2. servicii pentru depozitarea, conservarea şi
eliberarea produselor achiziţionate prin licitaţii la nivel naţional în cadrul
unor programe naţionale a produselor din rezerva Ministerului Sănătăţii Publice
pentru intervenţii în situaţii speciale.
VIII. PROGRAMUL NAŢIONAL PRIVIND EVALUAREA STĂRII
DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ
Obiective:
a) asigurarea tipăririi şi securizării cu elemente
împotriva falsificării sau contrafacerii, precum şi expedierea poştală a
taloanelor necesare populaţiei pentru prezentarea la medicul de familie şi la
furnizorul de servicii medicale paraclinice şi a scrisorilor de informare a
populaţiei;
b) evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi a
factorilor de risc, în vederea păstrării şi promovării sănătăţii, precum şi a
prevenirii îmbolnăvirilor şi complicaţiilor acestora;
c) cunoaşterea ponderii factorilor de risc pentru
bolile cu impact major asupra sănătăţii populaţiei;
d) îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin
creşterea accesului populaţiei la servicii de asistenţă medicală preventivă şi
creşterea speranţei de viaţă;
e) efectuarea de consiliere şi
screening clinico-biologic, în vederea depistării precoce a afecţiunilor
oncologice, cardiovasculare şi altele, în funcţie de factorii de risc
identificaţi în urma activităţii de evaluare a stării de sănătate a populaţiei;
f) asigurarea cabinetelor de
medicină de familie cu tehnică de calcul şi programe informatice, necesare
derulării programului*);
g) asigurarea programelor informatice necesare
colectării, validării, raportării, preluării raportărilor privind serviciile
acordate în cadrul programului, centralizarea şi prelucrarea datelor
colectate*);
h) asigurarea programului informatic pentru gestionarea
serviciilor acordate în asistenţa medicală primară;
i) monitorizarea şi controlul activităţilor prevăzute
în contractele încheiate de casele de asigurări de sănătate cu furnizorii de
servicii medicale în asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate
paraclinică, în cadrul programului.
Activităţile şi indicatorii de evaluare ai programului
sunt aprobaţi prin ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui
Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 994/354/2007 privind aprobarea
Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice
din cadrul Programului naţional privind evaluarea stării de sănătate a
populaţiei în asistenţa medicală primară, cu modificările şi completările
ulterioare.
B. PROGRAME NAŢIONALE DE
SĂNĂTATE DE EVALUARE, PROFILACTICE Şl CU SCOP CURATIV FINANŢATE DIN BUGETUL
FONDULUI NAŢIONAL UNIC DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
I. PROGRAMUL NATIONAL DE SĂNĂTATE CU SCOP CURATIV
|
Denumire program
|
Buget
|
Din care transfer
din bugetul MSP
|
|
Programul naţional de boli transmisibile, din care:
|
|
|
|
- Subprogramul de tratament şi monitorizare a persoanelor cu
infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere
|
128.134.000
|
|
|
- Subprogramul de tratament al bolnavilor de tuberculoză
|
14.720.000
|
|
|
Programul naţional de boli cardiovasculare
|
59.464.000
|
15.000
|
|
Programul naţional de oncologie
|
366.500.000
|
347.764.000
|
|
Programul naţional de boli neurologice
|
76.000.000
|
6.000
|
|
Programul naţional de diabet zaharat
|
340.610.000
|
317.000.000
|
|
Programul naţional de hemofilie, talasemie şi alte boli rare
|
25.000.000
|
25.000.000
|
|
Programul naţional de boli endocrine
|
8.299.000
|
|
|
Programul naţional de ortopedie
|
39.000.000
|
|
|
Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de
origine umană
|
47.600.000
|
47.600.000
|
|
Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu
insuficienţă renală cronică
|
518.090.000
|
|
|
Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a
populaţiei în asistenţa medicală primară
|
480.000.000
|
480.000.000
|
|
TOTAL
|
2.103.417
|
1.238.364
|
Structura:
1. Programul naţional de boli transmisibile;
a) subprogramul de tratament şi monitorizare a
persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere;
b) subprogramul de tratament al
bolnavilor cu tuberculoză;
2. Programul naţional de boli cardiovasculare;
3. Programul naţional de oncologie;
4. Programul naţional de boli neurologice;
a) subprogramul de tratament al sclerozei multiple;
b) subprogramul de tratament al
surdităţii congenitale prin implant cohlearşi proteze auditive;
5. Programul naţional de diabet zaharat;
6. Programul naţional de hemofilie, talasemie şi alte
boli rare;
7. Programul naţional de boli endocrine;
8. Programul naţional de ortopedie;
9. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi
şi celule de origine umană;
10. Programul naţional de supleere a funcţiei renale
la bolnavii cu insuficienţă renală cronică.
*) Sumele pentru obiectivele prevăzute la lit. f) şi g)
sunt cuprinse în Programul de adminstraţie sanitară şi politici de sănătate al
Ministerului Sănătăţii Publice.
1. Programul naţional de
boli transmisibile
Obiectiv:
Asigurarea de medicamente şi
materiale sanitare specifice
a) Subprogramul de tratament şi monitorizare a
persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere
Activităţi:
a) asigurarea în spital şi în ambulatoriu a
medicamentelor antiretrovirale şi pentru infecţiile asociate, necesare
tratamentului bolnavilor HIV/SIDA şi postexpunere (profesională şi verticală);
b) asigurarea testelor de monitorizare a bolnavilor cu
SIDA.
Criterii de eligibilitate pentru tratamentul cu ARV:
1. Pentru bolnavii cu infecţie HIV/SIDA:
a) criterii de includere:
- infecţie HIV simptomatică;
- infecţie HIV asimptomatică +
criterii imunologice;
- infecţie HIV asimptomatică + criterii virusologice;
- limfocite CD4 <350/mmc;
- limfocite CD4 > 350/mmc, dar cu o rată mare de
scădere;
- nivelul încărcăturii virale (RNA-HIV plasmatic)
100.000 copii/ml;
- nivelul încărcăturii virale (RNA-HIV plasmatic) <
100.000 copii/ml, dar cu o rată mare de creştere;
b) criterii de excludere:
- stadiul de SIDA terminal;
- infecţii oportuniste acute la iniţierea terapiei
specifice;
- alte tratamente instituite cu potenţial toxic
medular, neurotoxic, hepatotoxic;
- tulburări digestive severe: tulburări de deglutiţie,
vărsături şi diaree incoercibile;
- convulsii greu de controlat;
- hematologice: Hb < 9 g/dl; neutrofile < 750/mmc;
- creatinină > 1,7 mg/dl (pentru valori mai mari
ale creatininei serice se impune reducerea dozelor de ARV pe baza calculării
clearence-ului creatininei urinare);
- ALT>3xN;
- bilirubinemie > 3 x N;
- amilazemie > N;
- imposibilitatea asigurării de către bolnav a
aderenţei şi complianţei la tratament.
2. Pentru pacienţii
postexpunere:
- gravide HIV-pozitive şi nou-născuţi până la vârsta
de 6 săptămâni;
- expuneri profesionale accidentale.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici:
- număr de persoane infectate HIV/SIDA tratate - 7.111
- număr de persoane postexpunere
tratate - 200
- număr de persoane monitorizate - 7.111
b) indicatori de eficienţă:
- cost mediu/bolnav HIV/SIDA tratat/an - 17.000,28 lei
- cost mediu/persoană tratată postexpunere/an - 670 lei
- cost mediu/ persoană monitorizată - 1.000 lei
Natura cheltuielilor subprogramului:
- cheltuieli pentru medicamente antiretrovirale şi
pentru infecţii asociate;
- cheltuieli pentru teste de monitorizare a bolnavilor
cu SIDA.
Unităţi care derulează subprogramul:
- Institutul de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei
Balş" Bucureşti;
- Spitalul de Boli Infecţioase şi Boli Tropicale
„Victor Babeş";
- unităţi sanitare cu secţii sau compartimente care au
în competenţă tratarea bolnavilor HIV/SIDA;
- unităţi sanitare cu secţii sau compartimente care au
în competenţă tratarea bolnavilor HIV/SIDA, aparţinând ministerelor cu reţea
sanitară proprie;
- unităţile sanitare care au în structură centrele
regionale HIV/SIDA;
- farmacii cu circuit deschis.
b) Subprogramul de tratament al bolnavilor cu
tuberculoză
Activităţi:
- asigurarea medicamentelor specifice, în spital şi în
ambulatoriu, pentru tratamentul tuberculozei şi a materialelor sanitare
specifice pentru examene bacteriologice şi radiologice.
Criterii de eligibilitate:
- pacienţi cu tuberculoză pulmonară sau extrapulmonară,
confirmaţi ori nu bacteriologic, la care medicul pneumolog sau, pentru
tuberculoză extrarespiratorie, specialistul de organ din judeţe a decis
iniţierea unui tratament antituberculos.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici:
- numărul de bolnavi de tuberculoză trataţi - 46.000;
b) indicatori de eficienţă:
- cost mediu/bolnav de tuberculoză tratat/an - 320 lei.
Natura cheltuielilor subprogramului:
- cheltuieli pentru medicamente şi materiale sanitare
specifice pentru examenele bacteriologice şi radiologice.
Unităţi care derulează subprogramul:
- Institutul de Pneumoftiziologie „Prof. dr. Marius
Nasta" Bucureşti;
- reţeaua de pneumoftiziologie (spitale TBC,
dispensare TBC, sanatorii TBC, secţii, preventorii);
- unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea
sanitară proprie.
2. Programul naţional de
boli cardiovasculare
Activităţi:
- asigurarea în spital a materialelor sanitare
specifice chirurgiei cardiovasculare, cardiologiei intervenţionale şi
electrofiziologiei.
Criterii de eligibilitate:
1. pentru chirurgia cardiovasculară:
- bolnavi adulţi cu afecţiuni cardiace dobândite
(cardiopatie ischemică, valvulopatii cardiace, patologia aortei
oraco-abdominale, tumorile cardiace);
- cardiopatiile congenitale cardiace;
- patologia arterială, venoasă şi limfatică;
- patologia toraco-pulmonară;
- bolnavi cardiaci cu afecţiuni ale altor organe.
2. pentru cardiologia intervenţională şi
electrofiziologie:
- pacienţii cu cel puţin o stenoză arterială
(coronariană, carotidiana, renală, artere periferice), severă (diametrul
stenozei > 50%), simptomatică sau cu ischemie dovedită prin teste
paraclinice;
- pacienţii cu sindroame coronariene acute fără
supradenivelare de segment ST (angină pectorală instabilă sau infarct miocardic
acut fără supradenivelare de segment ST) cu risc înalt;
- pacienţii cu infarct miocardic acut cu
supradenivelare de segment ST ca:
a) metoda de reperfuzie coronariană de elecţie (PCI
primar), în primele 12 ore de la infarct;
b) metoda de salvare a miocardului, în condiţiile
eşecului trombolizei;
c) metoda de rutină la pacienţii cu angină precoce
postinfarct, ischemie dovedită prin teste paraclinice, disfuncţie ventriculară
stângă etc;
- pacienţii cu grefoane venoase stenozate/degenerate
simptomatici sau cu ischemie dovedită prin teste paraclinice;
- pacienţii cu aritmii rezistente la tratamentul
convenţional, care beneficiază de terapie electrofiziologică.
Indicatori de evaluare
a) indicatori fizici:
- numărul de bolnavi trataţi - 20.052, din care:
- 7.543 prin chirurgie cardiovasculară;
- 10.989 prin cardiologie intervenţională şi prin
electrofiziologie;
- 1.500 cu peace-maker;
- 20 cu defibrilatoare interne;
b) indicatori de eficienţă:
- cost mediu/bolnav tratat prin chirurgie
cardiovasculară/an - 3.800 lei;
- cost mediu/bolnav tratat prin
cardiologie intervenţională/electrofiziologie/an - 2.347,86 lei;
- cost mediu/peace-maker - 3.000 lei;
- cost mediu/defibrilator intern - 25.000 lei.
Natura cheltuielilor programului:
- cheltuieli pentru materiale sanitare specifice tratamentului prin procedee specifice chirurgiei
cardiovasculare, cardiologiei intervenţionale şi electrofiziologiei.
Unităţi care derulează programul:
1. chirurgie cardiovasculară:
- Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C.C.
Iliescu" Bucureşti;
- Institutul Inimii „Prof. dr. Niculae Stăncioiu"
Cluj-Napoca;
- Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;
- Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant
Târgu Mureş;
- Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George
I. M. Georgescu" - Iaşi;
- Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;
- Centrul Clinic de Urgenţă de boli cardiovasculare al
Armatei - Bucureşti.
2. cardiologie intervenţională şi electrofiziologie:
- Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C.C Iliescu" Bucureşti;
- Institutul Inimii „Prof. dr.
Niculae Stăncioiu" Cluj-Napoca;
- Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;
- Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant
Târgu Mureş;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;
- Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George
I. M. Georgescu" - Iaşi;
- Centrul de Cardiologie Craiova;
- Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;
- Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;
- Spitalul Clinic „Sf. loan" Bucureşti - Clinica
de cardiologie;
- Spitalul Clinic Colentina;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;
- Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al
Armatei - Bucureşti.
3. Peace-makere şi defibrilatoare interne:
- Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C Iliescu" Bucureşti;
- Institutul Inimii „N.
Stăncioiu" Cluj-Napoca;
- Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant
Cardiac Târgu Mureş;
- Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;
- Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George
I. M. Georgescu" - Iaşi;
- Spitalul Clinic de Urgenţă
Bucureşti;
- Spitalul Clinic Universitar de Urgenţă Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan Bucureşti;
- Centrul de Cardiologie Craiova;
- Spitalul Judeţean Baia Mare;
- Spitalul Clinic Caritas Bucureşti;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;
- Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al
Armatei Bucureşti;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;
- Spitalul Judeţean Sibiu;
- Spitalul de Recuperare Cluj.
3. Programul naţional de
oncologie
Activităţi:
- asigurarea tratamentului
specific bolnavilor cu afecţiuni oncologice: citostatice, imunomodulatori,
hormoni, factori de creştere şi inhibitori de osteoclaste în spital şi în
ambulatoriu.
Criterii de eligibilitate:
1. includerea în subprogram: după stabilirea
diagnosticului de boală neoplazică şi stadializarea extensiei tumorale, conform
procedurilor recomandate de ghidurile şi tratatele naţionale şi internaţionale
recunoscute;
2. excluderea din subprogram: după epuizarea dozelor
de citostatice recomandate sau a timpului de acordare a
tratamentului;
3. reincluderea în subprogram: la constatarea recidivei
sau a progresiei bolii stabilizate, când pacientul necesită reinstituirea
tratamentului antineoplazic.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici:
- număr de bolnavi trataţi - 85.000;
b) indicatori de eficienţă:
- cost mediu/bolnav tratat/an - 4.311,76 lei
Natura cheltuielilor programului:
- cheltuieli pentru medicamente specifice
(citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creştere, inhibitori de osteoclaste).
Unităţi care derulează programul:
- Institutul Oncologic „Prof. dr. Alexandru
Trestioreanu" Bucureşti;
- Institutul Oncologic „Prof. dr. I. Chiricuţă"
Cluj-Napoca;
- unităţi sanitare care au în structură secţii,
compartimente, ambulatorii de specialitate sau cabinete medicale, inclusiv
unităţi sanitare cărora le sunt arondate ambulatorii/cabinete medicale de
specialitate, după caz, ce au în competenţă tratarea bolnavilor pentru
afecţiuni oncologice şi oncohematologice;
- unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea
sanitară proprie;
- farmacii cu circuit deschis.
4. Programul naţional de
boli neurologice
a) Subprogramul de tratament al bolnavilor cu scleroză
multiplă
Activităţi:
- asigurarea în spital şi în ambulatoriu a
tratamentului cu interferon beta 1a, interferon beta 1b, glatiramer acetat
pentru bolnavii cu scleroză multiplă
Criterii de eligibilitate:
Vor fi incluşi bolnavii cu:
- formă recurent remisivă şi scor EDSS </= 3,5
(Avonex, Rebif, Betaferon, Copaxone);
- sindrom clinic izolat (CIS)
cu diagnostic de certitudine de scleroză multiplă (Avonex, Betaferon);
- formă recurent remisivă şi scor EDSS
3,5-5,5 (Copaxone, Rebif, Betaferon);
- formă secundar progresivă şi scor EDSS </= 6,5
(Betaferon);
- formă secundar progresivă cu recăderi şi scor EDSS
3,5-5,5 (Betaferon, Rebif).
Vor fi excluşi bolnavii:
- cu reacţii adverse greu de suportat;
- cu imobilizare definitivă în fotoliu rulant (scor
EDSS 7);
- care refuză tratamentul;
- femei gravide sau care alăptează;
- apariţia unor afecţiuni
hematologice grave, hepatice grave sau neoplazii.
Criterii de schimbare a tratamentului cu un alt
medicament imunomodulator:
- agravarea constantă a stării clinice sub tratament;
- apariţia de reacţii secundare severe sau greu de tolerat sub tratament;
- scăderea complianţei bolnavului sub un anumit
tratament imunomodulator;
- schimbarea formei clinice evolutive sub un anumit
tratament imunomodulator;
- apariţia tulburărilor depresive la pacienţi trataţi
cu interferon (pot fi trataţi cu copaxone).
Indicatori de evaluare
a) indicatori fizici:
- număr de bolnavi cu scleroză multiplă trataţi -
1.857;
b) indicatori de eficienţă:
- cost mediu/bolnav cu scleroză multiplă tratat/an -
37.695,21 lei.
Natura cheltuielilor subprogramului:
- cheltuieli pentru medicamente: interferon beta 1a -
toate formele, interferon beta 1b, glatiramer acetat.
Unităţi care derulează subprogramul:
- Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - Clinica
de neurologie;
- Spitalul Clinic Militar Central de Urgenţă „Dr. Carol Davila" Bucureşti - Clinica de neurologie;
- Spitalul Clinic Colentina - Clinica de neurologie;
- Spitalul Clinic Universitar Elias - Clinica de
neurologie;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;
- Spitalul Clinic de Recuperare laşi;
- Spitalul Militar de Urgenţă „Prof. Agripa
Ionescu" - Clinica de neurologie;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timiş - Clinica
de neurologie;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj - Clinica
de neurologie.
b) Subprogramul de tratament al surdităţii congenitale prin implant cohlear şi proteză auditivă BAHA
Activităţi:
- reabilitarea auditivă prin implant cohlear şi
proteze auditive BAHA
Criteriile de eligibilitate:
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- recuperarea în proporţie de
peste 80% a copiilor cu surditate congenitală;
b) indicatori fizici:
- număr implanturi cohleare - 83;
- număr dispozitive BAHA implantate - 20;
c) indicatori de eficienţă:
- cost mediu/implant cohlear - 68.000 lei;
- cost mediu/proteză BAHA-
17.800 lei.
Natura cheltuielilor subprogramului:
- cheltuieli cu materiale specifice: implante cohleare
şi proteze BAHA.
Unităţi care derulează subprogramul:
- Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie
Funcţională O.R.L. „Prof. dr. Dorin Hociotă";
- Spitalul Clinic Colţea
Bucureşti;
- Spitalul Clinic Municipal Timişoara;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;
- Spitalul Clinic de Recuperare laşi;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;
- Spitalul Clinic „Sf. Spiridon" Iaşi;
- Spitalul Judeţean Ilfov
„Sfinţii Impăraţi Constantin şi Elena".
5. Programul naţional de
diabet zaharat
Activităţi:
a) evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat
prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c)
b) asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu diabet zaharat: insulina şi ADO
c) asigurarea testelor de automonitorizare prin
farmaciile cu circuit deschis, în vederea automonitorizării persoanelor cu
diabet zaharat insulinodependent
Criterii de eligibilitate:
Activitatea a):
Bolnavi cu diabet zaharat, la
recomandarea medicului specialist diabetolog, medicului cu competenţă/atestat
şi a medicului de familie
Activitatea b):
1. pentru bolnavi beneficiari de insulina:
a) bolnavi cu diabet zaharat tip 1;
b) bolnavi cu diabet zaharat tip 2, care necesită tratament (temporar sau pe o durată nedefinită) cu
insulina:
- atunci când, sub tratamentul maximal cu ADO şi
respectarea riguroasă a dietei, hemoglobina A1c depăşeşte 7,5% (fac excepţie
cazurile în care speranţa de viaţă este redusă);
- când tratamentul cu ADO este contraindicat;
- intervenţie chirurgicală;
- infecţii acute;
- infecţii cronice (de exemplu, TBC pulmonar);
- evenimente cardiovasculare acute (infarct miocardic
angoroinstabil, AVC);
- alte situaţii (intoleranţă digestivă, stres);
- bolnave cu diabet
gestaţional.
2. pentru bolnavii beneficiari de medicamente ADO:
- lipsa echilibrării la nivelul ţintelor propuse
exclusiv prin tratament nefarmacologic;
- bolnavi cu diabet zaharat nou-descoperit cu glicemia
a jeun > 180 mg/dl şi/sau HbA1c >/= 8,0%.
Activitatea c):
Bolnavi cu diabet zaharat insulinodependent, la
recomandarea medicului specialist diabetolog şi a medicului cu
competenţă/atestat.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici:
- număr persoane cu diabet cu evaluare anuală
(inclusiv hemoglobina glicată) - 350.000;
- număr de bolnavi cu diabet zaharat trataţi - 457.000,
din care:
• 332.500 trataţi cu antidiabetice orale;
• 95.000 trataţi cu insulina;
• 29.500 trataţi cu antidiabetice orale şi insulina;
- număr copii cu diabet
zaharat insulinodependent automonitorizate - 2.500;
- număr adulţi cu diabet zaharat insulinodependent
automonitorizate - 120.000;
b) indicatori de eficienţă:
- cost mediu/persoană evaluată/an (inclusiv hemoglobina
glicată) - 19 lei;
- cost mediu/bolnav tratat cu antidiabetice orale/an -
300 lei;
- cost mediu/bolnav tratat cu insulină/an - 1.500 lei;
- cost mediu/bolnav tratat cu antidiabetice orale şi
insulină/an - 1.550,89 lei;
- cost mediu/copil cu diabet zaharat insulinodependent
automonitorizate - 180 lei/lună;
- cost mediu/copii cu diabet zaharat insulinodependent
automonitorizate - 60 lei/lună.
Natura cheltuielilor programului:
- cheltuieli pentru medicamente: insulina şi
antidiabetice orale;
- cheltuieli pentru materiale sanitare: teste de automonitorizare şi pentru efectuarea HbA1c.
Unităţi care derulează programul:
- Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice
„Prof. dr. N. Paulescu" Bucureşti;
- centre şi unităţi sanitare judeţene cu secţii,
compartimente şi/sau cabinete prin care se asigură tratamentul pacienţilor cu
diabet zaharat, nominalizate de către coordonatorul local;
- unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea
sanitară proprie;
- furnizori de servicii medicale paraclinice aflaţi în
relaţie contractuală cu casa de asigurări pentru furnizarea serviciilor
medicale paraclinice în ambulatoriu, pe baza actelor adiţionale încheiate în
acest sens. Valoarea actelor adiţionale este orientativă şi egală pentru toţi
furnizorii. Decontarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se face în funcţie de
serviciile realizate, în limita sumelor aprobate cu această destinaţie la
nivelul caselor de asigurări de sănătate. Recomandarea pentru efectuarea
hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se face de către medicii de specialitate sau
cu competenţă în diabet, nutriţie şi alte boli metabolice, medicii desemnaţi,
respectiv medicii de familie;
- farmacii cu circuit deschis.
6. Programul naţional de
hemofilie, talasemie şi alte boli rare
Activităţi:
a) asigurarea în spital şi în ambulatoriu a
medicamentelor specifice prevenţiei şi tratamentului accidentelor hemoragice
ale bolnavilor cu hemofilie şi tratamentul cu chelatori de fier pentru bolnavii
cu talasemie;
b) asigurarea medicamentelor specifice necesare
tratamentului în ambulatoriu al bolnavilor cu unele
afecţiuni rare*
Criterii de eligibilitate:
1. pentru bolnavii cu hemofilie:
- bolnavi cu hemofilie Aşi hemofilie B;
2. pentru bolnavii cu talasemie majoră:
- bolnavi politransfuzaţi (> 20 transfuzii/an);
- bolnavi cu hemosideroză secundară medie sau severă.
Indicatori de evaluare
a) indicatori fizici:
- numărul de bolnavi cu hemofilie fără intervenţie chirurgicală
majoră - 1.190;
- numărul de bolnavi cu hemofilie care necesită
intervenţii chirurgicale majore pentru artropatii invalidante - 10;
- numărul de bolnavi cu talasemie - 240;
b) indicatori de eficienţă:
- cost mediu/bolnav cu hemofilie fără intervenţie
chirurgicală majoră/an - 11.932,71 lei;
- cost mediu/bolnav cu hemofilie cu intervenţie
chirurgicală majoră/an - 60.000 lei;
- cost mediu/bolnav cu talasemie/an - 21.667 lei.
Natura cheltuielilor subprogramului:
- cheltuieli pentru medicamente specifice.
Unităţi care derulează programul:
- Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională
„Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti;
- Clinica de Hematologie Fundeni; Clinica de Pediatrie
Fundeni;
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Prof.
dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Copii „Louis Ţurcanu"
Timişoara;
- Spitalul Clinic Colţea;
- unităţi sanitare cu secţii sau compartimente de
pediatrie şi hematologie;
- unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea
sanitară proprie.
7. Programul naţional de
boli endocrine
Activităţi:
- asigurarea în spital şi în ambulatoriu a
medicamentelor specifice pentru tratamentul osteoporozei şi al guşei prin
tireomegalie datorată carenţei de iod şi proliferării maligne.
* Bolile rare incluse în program, criteriile de
eligibilitate, indicatorii fizici şi de eficienţă aferenţi sumei de 5.000.000
lei se stabilesc după aprobarea Listei cu medicamente de care beneficiază
asiguraţii cu sau fără contribuţie personală, aprobată prin hotărâre a Guvernului,
în condiţiile legii.
Criterii de eligibilitate:
1. pentru bolnavii cu
osteoporoză:
- diagnostic prin absorbţiometrie duală cu raze X (DEXA), după următoarele criterii:
Semnificaţia coloanei E din tabelul de mai jos este
următoarea:
E - Estrogeni
|
Parametrul măsurat
|
E
|
Raloxifen
|
Alendronat
|
Rezindronat
|
Calcitonina Alfacalcidol
|
|
Scor T(DS) DEXA
|
<-2,5
|
<-2,5
|
<-2,7
|
<-2,7
|
<-2,7
|
<-2,5
|
|
Fracturi fragilitate
|
|
|
+
|
+
|
+
|
|
2. pentru bolnavii cu guşă prin tireomegalie datorată
carenţei de iod:
- diagnostic clinic sau ecografic, din zona
dovedită/cunoscută cu deficit geoclimatic de iod;
3. pentru bolnavii cu guşă prin tireomegalie datorată
proliferării maligne:
- confirmare de proliferare malignă a tiroidei prin
puncţie biopsie tiroidiana cu ac subţire sau examen histopatologic
(postintervenţie chirurgicală tiroidiana).
Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici:
- număr de bolnavi trataţi - 21.250, din care:
- 11.600 cu osteoporoză;
- 8.750 cu guşă prin tireomegalie datorată carenţei de
iod;
- 900 cu guşă prin tireomegalie datorată proliferării
maligne.
b) indicatori de eficienţă:
- cost mediu/bolnav cu osteoporoză tratat/an - 602,72
lei;
- cost mediu/bolnav cu guşă
prin tireomegalie datorată carenţei de iod/an - 98 lei;
- cost mediu/bolnav cu guşă prin tireomegalie datorată
proliferării maligne/an - 500 lei;
Natura cheltuielilor programului:
- cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului
osteoporozei şi tratamentului pentru guşa prin
tireomegalie, datorată carenţei de iod sau proliferării maligne.
Unităţi care derulează programul:
- Institutul de Endocrinologie „C.I. Parhon"
Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Urgenţă Elias;
- Spitalul Clinic Judeţean de
Urgenţă Cluj;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul
Spiridon" laşi;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;
- Spitalul Clinic Judeţean Sibiu;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;
- Spitalul Judeţean Piteşti;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;
- Spitalul Clinic Judeţean Oradea;
- Spitalul Judeţean de Urgenţă Neamţ;
- Spitalul Judeţean de Urgenţă
Râmnicu Vâlcea;
- Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel
Nou" Suceava;
- Spitalul Judeţean Sfântu Gheorghe;
- Spitalul Judeţean Târgovişte;
- Spitalul Judeţean Târgu Jiu;
- Spitalul Judeţean Zalău;
- Spitalul Judeţean Brăila;
- Spitalul Judeţean Galaţi;
- Spitalul Judeţean Baia Mare;
- Spitalul Judeţean Botoşani;
- Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud;
- Spitalul Judeţean Prahova.
8. Programul naţional de
ortopedie
Activităţi:
- asigurarea cu materiale sanitare specifice pentru tratamentul prin endoprotezare al bolnavilor cu afecţiuni
articulare şi pentru tratamentul prin implant segmentar de coloană al
pacienţilor cu diformităţi de coloană.
Criterii de eligibilitate:
1. Tratamentul prin endoprotezare:
- pacienţi tineri cu poliartrită reumatoidă sau
spondilită anchilopoietică cu pierderea articulaţiilor periferice;
- pacienţi tineri cu sechele posttraumatice ori după
artrite specifice sau nespecifice;
- pacienţii vârstei a treia care suferă de maladii
degenerative invalidante;
- pacienţi în etate care fac fracturi de col femural,
extremitate superioară humerusului sau cot.
2. Tratamentul prin instrumentaţie segmentară de
coloană:
- pacienţi tineri cu diformităţi grave de coloană:
scolioze, cifoze, cifoscolioze idiopatice sau congenitale, cu afectarea
capacităţii respiratorii şi funcţiei cardiovasculare.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici:
- număr de bolnavi endoprotezaţi - 11.550;
- număr de bolnavi cu implant segmentar de coloană -
520;
b) indicatori de eficienţă:
- cost mediu/bolnav endoprotezat - 3.099,74 lei;
- cost mediu/bolnav cu implant segmentar de coloană -
6.150 lei.
Natura cheltuielilor programului:
- cheltuieli materiale sanitare specifice
(endoproteze, cimentul aferent implantării, elemente de ranforsare cotii şi
metafizo-diafizară femur, instrumentaţie segmentară de coloană).
Unităţi care derulează programul:
1. Tratamentul prin endoprotezare:
- unităţi sanitare cu secţii sau compartimente de
profil raportoare/înscrise la RNE;
- unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea
sanitară proprie.
2. Tratamentul prin implant segmentar de coloană:
- Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC
Osteoarticular „Foişor" Bucureşti;
- Spitalul Clinic Colentina;
- Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore
Alexandrescu" Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii „M.
Curie" Bucureşti;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;
- Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni"
Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Recuperare laşi;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;
- Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon"
Bucureşti;
- Spitalul Clinic Judeţean Târgu Mureş.
9. Programul naţional de
transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană
Activităţi:
- asigurarea medicamentelor specifice necesare
tratamentului în ambulatoriu al stării posttransplant pentru pacienţii
transplantaţi
Criterii de eligibilitate:
- bolnavi cărora li s-a efectuat transplant şi
necesită tratament posttransplant.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici:
- număr de bolnavi trataţi pentru stare
posttransplant: 1.700;
b) indicatori de eficienţă:
- cost mediu/bolnav tratat pentru stare
posttransplant/an - 28.000 lei.
Natura cheltuielilor programului:
- cheltuieli pentru medicamente specifice
tratamentului stării posttransplant
Unităţi care derulează programul:
- farmacii cu circuit deschis, aflate în relaţie
contractuală cu casele de asigurări de sănătate
10. Programul naţional de
supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică
Activităţi:
- asigurarea serviciilor de supleere renală, inclusiv
medicamente şi materiale sanitare specifice, transportul nemedicalizat al
pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor, transportul lunar
al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la
domiciliul pacienţilor.
Criterii de eligibilitate:
- bolnavi cu insuficienţă renală cronică în stadiul
uremic, care necesită tratament substitutiv renal (FG
< 15 mL/min/ 1,73 mp).
Indicatori de evaluare
a) indicatori fizici:
- numărul total de bolnavi trataţi prin dializă -
8.773, din care:
- 6.993 prin hemodializă;
- 1.780 prin dializă peritoneală.
b) indicatori de eficienţă:
- cost mediu/bolnav tratat prin
hemodializă/an - 62.772,63 lei;
- cost mediu/bolnav tratat prin dializă peritoneală/an
- 44.450 lei.
Natura cheltuielilor subprogramului:
- cheltuieli pentru servicii de supleere renală,
inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, transportul nemedicalizat
al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor, transportul
lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale
la domiciliul pacienţilor.
Unităţi care derulează programul:
- unităţile sanitare publice cu secţii şi compartimente
de profil;
- unităţi sanitare private autorizate de Ministerul
Sănătăţii Publice şi evaluate în condiţiile legii;
- centrele-pilot de furnizare a serviciilor medicale
de hemodializă şi dializă peritoneală;
- unităţi sanitare cu secţii şi compartimente de
profil aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie.
II. PROGRAMUL
NAŢIONAL PRIVIND EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ÎN ASISTENŢA
MEDICALĂ PRIMARĂ
Obiective:
a) asigurarea continuităţii tipăririi şi securizării
cu elemente împotriva falsificării sau contrafacerii a taloanelor necesare
populaţiei pentru prezentarea la medicul de familie şi la furnizorul de
servicii medicale paraclinice şi a scrisorilor de informare a populaţiei;
b) asigurarea expedierii
poştale a taloanelor necesare populaţiei pentru prezentarea la medicul de
familie şi la furnizorul de servicii medicale paraclinice şi a scrisorilor de
informare a populaţiei;
c) îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin
creşterea accesului populaţiei la servicii de asistenţă medicală preventivă şi
creşterea speranţei de viaţă;
d) efectuarea de consiliere şi screening
clinico-biologic, în vederea depistării precoce a afecţiunilor oncologice,
cardiovasculare, neurologice şi altele, în funcţie de factorii de risc
identificaţi în urma activităţii de evaluare a stării de sănătate a populaţiei;
e) Monitorizarea şi controlul activităţilor prevăzute
în contractele încheiate de casele de asigurări de sănătate cu furnizorii de
servicii medicale în asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate
paraclinică, în cadrul programului.
Activităţile şi indicatorii de evaluare ai programului
sunt aprobaţi prin ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui
Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 994/354/2007 privind aprobarea
Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice
din cadrul Programului naţional privind evaluarea stării de sănătate a
populaţiei în asistenţa medicală primară, cu modificările şi completările
ulterioare.
ANEXA Nr. 3A
CONTRACT
pentru finanţarea programelor/subprogramelor din
cadrul programului naţional cu scop curativ în
anul 2008
I. Părţile
contractante
Casa de Asigurări de
Sănătate..................................................., cu sediul în
municipiul/oraşul........................................,
str....................... nr...........
judeţul/sectorul.............................,
telefon/fax......................., reprezentată prin preşedinte-director
general..., şi unitatea sanitară.........................., cu sediul în.............................,
str.............................nr....., telefon...................,
fax......................., reprezentată
prin.........................., având actul de înfiinţare/organizare
nr................................., Autorizaţia sanitară de funcţionare nr......................, Dovada de
evaluare nr............................, codul
fiscal...........................şi contul nr...............................,
deschis la Trezoreria Statului sau cont nr..........................deschis la
Banca.............................................., dovada asigurării de
răspundere civilă în domeniul
medical, atât pentru furnizor, cât şi pentru personalul medico-sanitar angajat
valabilă pe toată durata Contractului
nr.....................................
II. Obiectul contractului
Art. 1. - Obiectul prezentului contract îl constituie
finanţarea programelor/subprogramelor din cadrul programului naţional cu scop curativ (se specifică fiecare
program/subprogram)...............................................................................................................................pentru asigurarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare
specifice (se completează, după caz, în funcţie de program/subprogram)
................................................................................................., necesare
în terapia în spital/în spital şi ambulatoriu, conform Hotărârii Guvernului nr.
357/2008 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul 2008,
Ordinului ministrului sănătăţii publice şi prezentului ordin.
III. Durata contractului
Art. 2. - Prezentul contract este valabil de la data
încheierii lui şi până la data de 31 decembrie 2008.
Art. 3. - Durata prezentului contract se poate
prelungi, cu acordul părţilor, în situaţia prelungirii duratei de
aplicabilitate a Hotărârii Guvernului nr. 357/2008.
IV. Obligaţiile părţilor
Art. 4. - Obligaţiile casei de asigurări de sănătate
sunt:
1. Casa de asigurări de sănătate asigură fonduri
pentru derularea programelor/subprogramelor în cadrul bugetului aprobat cu
această destinaţie, decontând lunar, în limita contractului, contravaloarea
facturilor pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice, necesare
asigurării în spital şi în ambulatoriu, după caz, a tratamentului pentru
bolnavii cu afecţiunile cuprinse în programe/subprograme.
2. Finanţarea programelor/subprogramelor se face din
Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în cadrul bugetului
aprobat pentru cheltuieli materiale şi prestări de servicii cu caracter medical
la subcapitolul respectiv.
3. Sumele alocate sunt stabilite în funcţie de numărul
de bolnavi trataţi şi de costul mediu pe bolnav.
4. Medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice
ce se acordă în ambulatoriu în cadrul programelor/subprogramelor se asigură
prin farmacia unităţii sanitare.
5. Eliberarea medicamentelor şi a materialelor
sanitare menţionate la pct. 4.1.4 se face pe bază de prescripţie medicală sau
condică de medicamente, după caz.
6. Casa de asigurări de sănătate analizează
indicatorii prezentaţi în decontul înaintat de unitatea sanitară, precum şi
gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior.
7. Casa de asigurări de sănătate decontează, în termen
de 5 zile, în baza cererilor justificative transmise de unitatea sanitară, în
limita sumei prevăzute în contract, contravaloarea facturii, prezentată în
copie, pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice, necesare tratamentului
din luna curentă.
Art. 5. - Obligaţiile unităţii sanitare sunt:
1. să utilizeze fondurile primite pentru fiecare
program/subprogram de sănătate, potrivit destinaţiei acestora;
2. să dispună măsuri pentru gestionarea eficientă a
mijloacelor materiale şi băneşti;
3. să organizeze evidenţa cheltuielilor pe fiecare
program/subprogram şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare atât în
prevederi, cât şi în execuţie;
4. să se asigure că serviciile medicale furnizate în
baza prezentului contract se încadrează din punctul de vedere al calităţii în
normele privind calitatea asistenţei medicale, elaborate în condiţiile legii;
5. să furnizeze tratamentul adecvat şi să prescrie
medicamentele conform reglementărilor în vigoare;
6. să efectueze achiziţia medicamentelor şi/sau a
materialelor sanitare specifice, în condiţiile legii;
7. să transmită casei de asigurări de sănătate
raportări lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale
privind sumele utilizate pe fiecare program, precum şi indicatorii realizaţi,
răspunzând atât de exactitatea şi realitatea datelor raportate pentru
justificarea plăţii contravalorii facturii pentru medicamentele şi/sau
materialele sanitare specifice procurate în luna precedentă, cât şi a
indicatorilor raportaţi;
8. să organizeze evidenţa nominală şi în baza
codurilor numerice personale pentru bolnavii care beneficiază de medicamente
şi/sau de materiale sanitare specifice, prescrise şi eliberate în cadrul
programelor/subprogramelor.
9. să raporteze casei de asigurări de sănătate, până
la data de 15 a lunii următoare încheierii perioadei pentru care se face
raportarea, evidenţa nominală şi în baza codurilor numerice personale pentru
bolnavii trataţi în cadrul programelor/subprogramelor.
V. Valoarea contractului
Art. 6. -Valoarea contractului
(se detaliază fiecare program/subprogram) este:
1.........................................lei;
2.........................................lei;
3.........................................lei;
VI. Finanţarea
programelor/subprogramelor
Art. 7. - Unitatea sanitară
prezintă în primele 15 zile ale lunii curente decontul pentru luna precedentă,
cuprinzând numărul de bolnavi trataţi, valoarea medicamentelor şi materialelor
sanitare consumate pentru tratamentul bolnavilor, costul mediu pe bolnav,
sumele achitate conform ordinului de plată (cu ştampila trezoreriei) cu care
s-a achitat contravaloarea facturii pentru medicamentele şi/sau materialele
sanitare specifice procurate în luna precedentă, precum şi cererea justificativă,
însoţită de copia facturii emise de furnizor pentru medicamentele şi/sau
materialele specifice aprovizionate pentru luna în curs.
Art. 8. - Casa de asigurări de sănătate analizează
indicatorii prezentaţi prin decont, precum şi gradul şi modul de utilizare a
fondurilor puse la dispoziţie anterior şi decontează, în limita sumei prevăzute
în contract, în termen de maximum 5 zile de la primire, contravaloarea facturii
prezentate în copie de unitatea sanitară pentru medicamentele şi/sau materialele
specifice achiziţionate pentru luna curentă.
VII. Răspunderea
contractuală
Art. 9. - Unitatea sanitară are următoarele
responsabilităţi:
1. prin medicii coordonatori:
a) răspunde de utilizarea fondurilor primite pentru
efectuarea cheltuielilor pentru medicamentele şi materialele sanitare
specifice;
b) răspunde de organizarea evidenţei electronice a
bolnavilor care beneficiază de medicamentele şi/sau materialele sanitare
specifice, prescrise în cadrul programelor/subprogramelor, pe baza setului
minim de date: CNP bolnav, diagnostic specific concordant cu subprogramul,
medicul curant (cod parafă), medicamentele eliberate, cantitatea şi valoarea de
decontat, conform schemei terapeutice prescrise, cu respectarea protocoalelor.
c) dispune măsurile necesare aplicării metodologiei de
program/subprogram, în vederea asigurării îndeplinirii obiectivelor prevăzute
în acesta;
d) răspunde de organizarea, monitorizarea şi de buna
desfăşurare a activităţilor medicale din cadrul programului/subprogramului;
e) răspunde de raportarea la timp a datelor către casa
de asigurări de sănătate, precum şi de realitatea şi exactitatea acestora;
2. prin contabilul-şef al unităţii sanitare răspunde
de modul de organizare a evidenţelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor
alocate potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea normelor legale în
vigoare, de exactitatea şi realitatea datelor raportate lunar.
Art. 10. - Casa de asigurări de sănătate controlează
trimestrial modul de utilizare a fondurilor alocate şi analizează indicatorii
prezentaţi.
Art. 11. - Controlul casei de asigurări de sănătate va urmări, în principal, următoarele:
a) dacă activităţile se desfăşoară conform
reglementărilor legale în vigoare;
b) dacă se constată obstacole sau disfuncţionalităţi în
derularea programului/subprogramului;
c) dacă se încadrează în sumele contractate pe
programe/subprograme, dacă fondurile alocate au fost utilizate potrivit
destinaţiilor stabilite şi dacă au servit la realizarea obiectivelor
programului/subprogramului respectiv;
d) dacă persoanele implicate respectă
responsabilităţile legate de program/subprogram;
e) realitatea şi exactitatea datelor.
f) stocurile de medicamente şi/sau materiale sanitare
specifice comparativ cu consumul mediu lunar.
Art. 12. - Neprezentarea de către unitatea sanitară a
documentelor prevăzute la pct. 7 al art. 5 atrage sistarea finanţării până la
următoarea perioadă de raportare, cu respectarea prevederilor legale în
vigoare.
Art. 13. - Nerespectarea clauzelor cuprinse la pct. 1
şi 8 ale art. 5 atrage rezilierea contractului.
VIII. Soluţionarea litigiilor
Art. 14. - Litigiile apărute pe perioada derulării
contractului se soluţionează de părţi pe cale amiabilă. In situaţia în care
părţile nu ajung la o înţelegere, acestea se vor adresa Comisiei de arbitraj
sau instanţelor judecătoreşti competente, după caz.
IX. Clauze speciale
Art. 15. - Sumele înscrise în actele adiţionale
încheiate în anul 2008 la contractele pentru anul 2007 vor fi consemnate
distinct ca sume incluse în valoarea totală a contractului pe anul 2008.
Art. 16. - Se pot încheia acte adiţionale la prezentul
contract în situaţia în care, prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate, se aprobă modificări în volumul şi în structura
programului/subprogramului, pe parcursul derulării acestuia.
Art. 17. - Dacă o clauză a acestui contract ar fi
declarată nulă, celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de
această nulitate. Părţile convin ca orice clauză declarată nulă să fie
înlocuită printr-o altă clauză care să corespundă cât mai bine cu putinţă
spiritului contractului, în conformitate cu prevederile legale. Dacă pe durata
derulării prezentului contract expiră termenul de valabilitate a autorizaţiei
sanitare, toate celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de
nulitate, cu condiţia reînnoirii autorizaţiei sanitare pentru toată durata de
valabilitate a contractului.
X. Forţa majoră
Art. 18. - Orice împuternicire independentă de voinţa
părţilor, intervenită după data semnării prezentului contract şi care împiedică
executarea acestuia, este considerată forţă majoră şi exonerează de răspundere
partea care o invocă. Sunt considerate forţă majoră, în sensul acestei clauze,
împrejurări ca: război, revoluţie, cutremur, mari inundaţii, embargo.
Art. 19. - Partea care invocă forţa majoră trebuie să
anunţe cealaltă parte în termen de 5 zile de la data apariţiei respectivului
caz de forţă majoră şi, de asemenea, de la încetarea acestui caz.
Art. 20. - Dacă nu se procedează la anunţarea în
termenele prevăzute mai sus a începerii şi încetării cazului de forţă majoră,
partea care îl invocă suportă toate daunele provocate celeilalte părţi prin
neanunţarea la termen.
Art. 21. -In cazul în care împrejurările care obligă la
suspendarea executării prezentului contract se prelungesc pe o perioadă mai
mare de 6 luni, fiecare parte poate cere rezoluţiunea contractului.
XI. Dispoziţii finale
Art. 22. - Orice modificare poate fi făcută numai cu
acordul scris al ambelor părţi.
Art. 23. -In condiţiile apariţiei unor noi acte
normative în materie, care intră în vigoare pe durata derulării prezentului
contract, clauzele contrare se vor modifica şi se vor completa în mod
corespunzător.
Art. 24. - Rezilierea contractului înainte de expirarea
valabilităţii acestuia poate fi făcută numai cu acordul părţilor.
Prezentul contract s-a încheiat
astăzi,..........................., în două exemplare, câte un exemplar pentru
fiecare parte, şi se completează
conform normelor legale în vigoare.
Casa de Asigurări de Sănătate
...............................................................
Preşedinte-director
general,
...............................................................
Director executiv al Direcţiei management şi
economic,
...............................................................
Director executiv al Direcţiei planificare,
dezvoltare, relaţii cu furnizorii,
...............................................................
Medic şef-director executiv adjunct,
...............................................................
Vizat.
Compartimentul juridic şi contencios
...............................................................
Furnizor de servicii medicale
...............................................................
Manager,
...............................................................
Director financiar-contabil,
...............................................................
Director medical,
...............................................................
Directorul pentru cercetare-dezvoltare,
...............................................................
ANEXA Nr. 3B
CONTRACT
pentru furnizare de servicii de dializă în cadrul programului „Tratamentul de supleere
a funcţiei renale la bolnavii cu insuficientă renală cronică" în anul 2008
I. Părţile contractante
Casa de Asigurări de
Sănătate...................................., cu sediul în
municipiul/oraşul......................................................,
str.......................nr. ... judeţul/sectorul............................,
telefon/fax.................................., reprezentată prin
preşedinte-director general
..............................., şi furnizorul de servicii de
dializă......................................., cu sediul în .........................................
str.............................................nr. ...,
telefon.........................., fax.........................., reprezentat
prin................., având actul de înfiinţare/organizare
nr............................, Autorizaţia sanitară de funcţionare
nr...................., Dovada de evaluare nr................, codul
fiscal.......................................şi contul nr..........................., deschis la Trezoreria Statului, sau cont
nr.............................., deschis la
Banca........................................., dovada asigurării de răspundere
civilă în domeniul medical atât pentru furnizor, cât şi
pentru personalul medico-sanitar angajat valabilă pe
toată durata contractului nr.....
II. Obiectul contractului
Art. 1. - (1) Obiectul prezentului contract îl
constituie furnizare de servicii de dializă în cadrul programului „Tratamentul
de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică"
în anul 2008 ...
(se completează, după caz, cu hemodializă, dializă
peritoneală sau hemodializă şi dializă peritoneală), conform Hotărârii
Guvernului nr. 357/2008 pentru aprobarea programelor naţionale în anul 2008 şi
Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate nr. .../2008 pentru aprobarea normelor tehnice de
realizare a programelori naţionale în anul 2008.
(2) Serviciile de dializă cuprind:
- serviciul de hemodializă:
medicamente şi materiale sanitare specifice, toate cheltuielile necesare
realizării serviciului medical de hemodializă şi transportul nemedicalizat al
bolnavilor de la domiciliul bolnavilor la unitatea sanitară şi retur.
- serviciul de dializă peritoneală: medicamente şi
materiale sanitare specifice şi transportul lunar al medicamentelor şi
materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor.
III. Servicii de dializă
Art. 2. - Serviciile de dializă se acordă bolnavilor cu
diagnosticul de insuficienţă renală cronică în stadiul uremic, care necesită
tratament substitutiv renal (FG < 15 mL/min/1,73 mp)
IV. Durata contractului
Art. 3. - Prezentul contract este valabil de la data
încheierii lui şi până la data de 31 decembrie 2008. Art. 4. - Durata
prezentului contract se poate prelungi, cu acordul părţilor, în situaţia
prelungirii duratei de aplicabilitate a Hotărârii Guvernului nr. .../2008
pentru aprobarea programelor naţionale în anul 2008.
V. Obligaţiile părţilor
Art. 5. - Casa de asigurări de
sănătate are următoarele obligaţii:
a) să încheie contracte numai cu furnizorii de
servicii de dializă autorizaţi şi evaluaţi şi să facă publică lista acestora,
precum şi valoarea de contract, pentru informarea asiguraţilor, actualizate
dacă este cazul;
b) să monitorizeze volumul de servicii de dializă
efectuate de către furnizorul de servicii de dializă;
c) să deconteze furnizorilor de servicii de dializă, la
termenele prevăzute în contract, contravaloarea serviciilor de dializă
contractate, efectuate şi raportate, pe baza facturii însoţite de
desfăşurătoarele privind serviciile de dializă realizate, prezentate atât pe
suport de hârtie, cât şi în format electronic, în formatul solicitat de Casa
Naţională de Asigurări de Sănătate, în limita valorii
de contract;
d) să informeze furnizorii de servicii de dializă
asupra condiţiilor de furnizare a serviciilor de dializă şi despre orice
schimbare în modul de acordare a acestora;
e) să urmărească şi să controleze utilizarea fondurilor
alocate programului;
f) să înmâneze la momentul efectuării controlului sau,
după caz, să comunice furnizorilor de servicii de dializă procesele-verbale
şi/sau notele de constatare ca urmare a efectuării controalelor în termen de 3
zile lucrătoare de la data efectuării controlului;
g) să deconteze, în primele 10 zile ale lunii următoare
celei pentru care se face plata, contravaloarea serviciilor de dializă
efectuate şi raportate în luna precedentă, în baza facturii şi a documentelor
însoţitoare, cu încadrarea în sumele contractate. Pentru fiecare lună, casele
de asigurări de sănătate pot efectua până la data de 20 decontarea lunii
curente pentru perioada 1 - 15 a lunii, în baza indicatorilor specifici
realizaţi şi în limita sumelor contractate, pe baza facturii şi a documentelor
însoţitoare;
h) să deconteze furnizorului de servicii de dializă
contravaloarea serviciilor de dializă acordate bolnavilor, indiferent de casa
de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă acesta.
Art. 6. - Furnizorul de servicii de dializă are următoarele obligaţii:
a) să respecte criteriile de calitate a serviciilor
medicale furnizate în conformitate cu prevederile art. 238 şi art. 239 din
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi
completările ulterioare, precum si cu cele ale Ordinului ministrului sănătăţii
publice nr. 1.718/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a unităţilor de dializă publice şi private;
b) să asigure tratamentul prin dializă numai
bolnavilor care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute în Ordinul
ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări
de Sănătate nr. .../2008 pentru aprobarea normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale în anul 2008;
c) să organizeze evidenţa nominală şi în baza codurilor
numerice personale pentru bolnavii care beneficiază de servicii de dializă;
d) să respecte confidenţialitatea tuturor datelor şi
informaţiilor privitoare la asiguraţi, precum şi intimitatea şi demnitatea
acestora;
e) să transmită casei de asigurări de sănătate
raportări lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale
privind indicatorii realizaţi, până la data de 15 a lunii următoare încheierii
perioadei pentru care se face raportarea;
f) să factureze lunar, în vederea decontării de către
casele de asigurări de sănătate, activitatea realizată conform contractului de
furnizare de servicii de dializă; factura va fi însoţită de
desfăşurătoarele/documentele justificative privind activităţile realizate,
separat pentru asiguraţi, pentru cetăţenii titulari ai cardului european de
asigurări sociale de sănătate şi pentru cetăţenii statelor cu care România a
încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu
prevederi în domeniul sănătăţii, care beneficiază de servicii medicale pe
teritoriul României de la furnizori aflaţi în relaţii contractuale cu casele de
asigurări de sănătate, atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic,
în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Desfăşurătoarele
se stabilesc prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate. Nerespectarea termenelor de depunere a facturii pentru o perioadă de
maximum două luni consecutive în cadrul unui trimestru, respectiv 3 luni
într-un an, conduce la măsuri mergând până la rezilierea contractului de
furnizare de servicii de dializă;
g) să raporteze caselor de asigurări de sănătate şi
autorităţilor de sănătate publică datele necesare pentru urmărirea desfăşurării
activităţii în asistenţa medicală, potrivit formularelor de raportare stabilite
conform reglementărilor legale în vigoare;
h) să completeze corect şi la zi documentele privind
evidenţele obligatorii din sistemul informaţional al Ministerului Sănătăţii
Publice, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al Registrului Renal
Român cu datele corespunzătoare activităţii desfăşurate, conform prevederilor
legale în vigoare;
i) să respecte dreptul la libera alegere de către
asigurat a medicului şi a furnizorului;
j) să anunţe casa de asigurări de sănătate despre
modificarea uneia sau mai multora dintre condiţiile care au stat la baza
încheierii contractului de furnizare de servicii de dializă anterior producerii
acestora sau cel mai târziu la 10 zile lucrătoare de la data producerii
modificării şi să îndeplinească în permanenţă aceste condiţii pe durata
derulării contractului;
k) să respecte prevederile actelor normative
referitoare la sistemul asigurărilor sociale de sănătate;
l) să participe la acţiunile de
informare organizate de casele de asigurări de sănătate şi de autorităţile de
sănătate publică;
m) să acorde servicii medicale bolnavilor fără nicio
discriminare, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în
evidenţă asiguratul;
n) să afişeze într-un loc vizibil numele casei de
asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală, precum şi datele
de contact ale acesteia: adresă, telefon, fax, e-mail, pagină web;
o) să acorde şedinţe de dializă titularilor cardului
european de asigurări sociale de sănătate emis de unul dintre statele membre
ale Uniunii Europene, în perioada de valabilitate a cardului şi în aceleaşi
condiţii ca pentru persoanele asigurate în cadrul sistemului de asigurări
sociale de sănătate din România;
p) să utilizeze „sistemul informatic unic integrat".
In situaţia în care se utilizează un alt sistem informatic acesta trebuie să
fie compatibil cu „sistemul informatic unic integrat", caz în care
furnizorii sunt obligaţi să asigure confidenţialitatea în procesul de
transmitere a datelor;
r) să informeze medicul de familie al pacientului sau,
după caz, medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate, prin
scrisoare medicală transmisă direct sau prin intermediul asiguratului, despre
tratamentele efectuate;
s) să acorde servicii de dializă conform contractului
şi să nu încaseze copiata sau contribuţie personală pentru aceste servicii.
VI. Modalităţi de plată
Art. 7. - Modalitatea de plată a serviciilor de dializă
este:
- pentru hemodializă: tarif pe şedinţa de hemodializă =
413 lei
Tariful pentru şedinţa de hemodializă include toate
cheltuielile aferente acestui serviciu, inclusiv cheltuielile pentru
medicamente şi materiale sanitare specifice, precum şi transportul dializaţilor
de la domiciliul acestora până la centrul de dializă şi retur, suportat de
unitatea sanitară care acordă acest serviciu, cu excepţia cheltuielilor
aferente serviciilor de transport al copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani
şi a persoanelor peste 18 ani cu nanism care nu pot fi preluate în centrele de
dializă de adulţi, în vederea efectuării dializei în unităţile sanitare situate
în alt judeţ decât cel de domiciliu al persoanei respective, pentru care
transportul se suportă din fondul alocat asistenţei medicale de urgenţă şi
transport sanitar, în condiţiile stabilite prin normele metodologice de
aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale
în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2008, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2008;
- pentru dializă peritoneală:
tarif/pacient/an = 44.450 lei.
Tariful pentru dializă peritoneală include cheltuielile
aferente medicamentelor şi materialelor sanitare şi transportul lunar al
medicamentelor şi al materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la
domiciliul pacienţilor.
VII. Valoarea contractului
Art. 8. - (1) Valoarea totală contractată se constituie
din următoarele sume, după caz:
a) suma aferentă serviciilor de hemodializă a căror
plată se face pe bază de tarif pe şedinţă, care se stabileşte astfel:
|
Serviciu de hemodializă
|
Număr bolnavi
|
Număr şedinţe
|
Tarif (lei)
|
Total (lei)
|
|
C1
|
C2
|
C3
|
C4
|
C5=C2*C3*C4
|
b) suma aferentă serviciilor de dializă peritoneală, a
căror plată se face pe tarif/pacient/an, care se stabileşte astfel:
|
Serviciu de dializă peritoneală
|
Număr bolnavi
|
Tarif (lei)
|
Total (lei)
|
|
C1
|
C2
|
C3
44
|
C4=C2*C3
|
(2) Valoarea contractului pentru servicii de dializă în
anul 2008 este ... lei.
VIII. Decontarea
serviciilor de dializă
Art. 9. - (1) Casa de asigurări de sănătate decontează,
în primele 10 zile ale lunii următoare celei pentru care se face plata,
contravaloarea serviciilor de dializă efectuate şi raportate în luna
precedentă, în baza facturii şi a documentelor însoţitoare, cu încadrarea în
sumele contractate. Pentru fiecare lună, casele de asigurări de sănătate pot
efectua până la data de 20 decontarea lunii curente pentru perioada 1-15 a
lunii, în baza indicatorilor specifici realizaţi şi în limita sumelor
contractate, pe baza facturii şi a documentelor însoţitoare.
(2) Pentru serviciile de
hemodializă casele de asigurări de sănătate nu decontează mai mult de 3 şedinţe
pe săptămână pe bolnav.
(3) Neprezentarea de către unitatea sanitară a
documentelor prevăzute la art. 6 alin. e) şi f) atrage sistarea decontării
serviciilor aferente lunii respective până la următoarea perioadă de raportare,
cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
IX. Soluţionarea litigiilor
Art. 10. - Litigiile apărute pe perioada derulării
contractului se soluţionează de părţi pe cale amiabilă. In situaţia în care
părţile nu ajung la o înţelegere, acestea se vor adresa Comisiei de Arbitraj
sau instanţelor judecătoreşti competente, după caz.
X. Clauze speciale
Art. 11. - Sumele înscrise în actele adiţionale
încheiate în anul 2008 la contractele pentru anul 2007 vor fi consemnate
distinct ca sume incluse în valoarea totală a contractului pe anul 2008.
Art. 12. - Se pot încheia acte adiţionale la prezentul
contract în situaţia în care, prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate, se aprobă modificări în volumul şi în structura
programului, pe parcursul derulării acestuia.
Art. 13. - Dacă o clauză a acestui contract ar fi
declarată nulă, celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de
această nulitate. Părţile convin ca orice clauză declarată nulă să fie
înlocuită printr-o altă clauză care să corespundă cât mai bine cu putinţă
spiritului contractului, în conformitate cu prevederile legale. Dacă pe durata
derulării prezentului contract expiră termenul de valabilitate a autorizaţiei
sanitare, toate celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de
nulitate, cu condiţia reînnoirii autorizaţiei sanitare pentru toată durata de
valabilitate a contractului.
XI. Forţa majoră
Art. 14. - Orice împuternicire independentă de voinţa
părţilor, intervenită după data semnării prezentului contract şi care împiedică
executarea acestuia, este considerată forţă majoră şi exonerează de răspundere
partea care o invocă. Sunt considerate forţă majoră, în sensul acestei clauze,
împrejurări ca: război, revoluţie, cutremur, mari inundaţii, embargo.
Art. 15. - Partea care invocă forţa majoră trebuie să
anunţe cealaltă parte în termen de 5 zile de la data apariţiei respectivului
caz de forţă majoră şi, de asemenea, de la încetarea acestui caz.
Art. 16. - Dacă nu se
procedează la anunţarea în termenele prevăzute mai sus a începerii şi a
încetării cazului de forţă majoră, partea care îl invocă suportă toate daunele
provocate celeilalte părţi prin neanunţarea la termen.
XII. Dispoziţii finale
Art. 17. - Orice modificare
poate fi făcută numai cu acordul scris al ambelor părţi.
Art. 18. -In condiţiile apariţiei unor noi acte
normative în materie, care intră în vigoare pe durata derulării prezentului
contract, clauzele contrare se vor modifica şi se vor completa în mod
corespunzător.
Art. 19. - Rezilierea contractului înainte de expirarea
valabilităţii acestuia poate fi făcută numai cu acordul părţilor.
Prezentul contract s-a încheiat astăzi, ..., în două
exemplare, câte un exemplar pentru fiecare parte, şi se completează conform
normelor legale în vigoare.
Casa de Asigurări de Sănătate
.........................................................................................
Preşedinte-director
general,
.........................................................................................
Director executiv al Direcţiei management şi economic,
.........................................................................................
Director executiv al Direcţiei planificare,
dezvoltare, relaţii cu furnizorii,
.........................................................................................
Medic şef- Director
executiv adjunct,
.........................................................................................
Vizat
Compartimentul juridic şi contencios
.........................................................................................
Furnizor de servicii de dializă
.........................................................................................
Manager,
.........................................................................................
Director financiar-contabil,
.........................................................................................
Director medical,
.........................................................................................
Director de îngrijiri,
.........................................................................................
Directorul pentru cercetare-dezvoltare
.........................................................................................
ANEXA Nr. 3C
Spitalul...............................................
Secţia/Ambulatoriul ............................
Către:
......................................................*)
In atenţia
Comisiei de aprobare a ..............
REFERAT DE JUSTIFICARE
Subsemnatul(a)dr......................................................,
în calitate de medic curant, specialist în.................................,
solicit aprobarea iniţierii tratamentului pentru
pacientul(nume şi prenume, CNP
|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|)......................................................................................................................,
aflat în evidenţa Casei de Asigurări de
Sănătate..............................................................
Pacientul se află în evidenţa
noastră cu diagnosticul............................................................................
din anul........., având în prezent următoarea terapie
de fond:
........................................................................................................................................................................ .........................................................
........................................................................................................................................................................ .........................................................
........................................................................................................................................................................ .........................................................
Motive medicale
........................................................................................................................................................................ ..............................
........................................................................................................................................................................ .........................................................
........................................................................................................................................................................ .........................................................
........................................................................................................................................................................ .........................................................
Data ......................
Medic
curant, Aprobat comisie.
.............................. ........................................
(semnătura şi parafa)
(semnătura şi ştampila)
*) După caz: Casa Naţională de Asigurări de Sănătate,
casa de asigurări de sănătate, Agenţia Naţională de Transplant, centre
acreditate pentru activitate de transplant, unitatea judeţeană de implementare
a programului de diabet zaharat.
ANEXA Nr. 3D
Unitatea
Sanitară...............................................
Secţia/Ambulatoriul...........................................
Cod
fiscal.........................................................
Sediu
..............................................................
(localitate, str. nr.)
Judeţul............................................................
Casa de asigurări/Nr.
contract................/.........
FORMULAR DE RECOMANDARE PENTRU TESTE DE
AUTOMONITORIZARE
(document justificativ) PN 5
Serie prescripţie ... Număr prescripţie ...
(se vor completa seria si numărul prescripţiei medicale
pentru insulina)
Numele ... CNP
|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
Prenumele ...
Adresa: ...
|_| Copil
(<18ani) |_| Adult
Diagnostic ...
Sumă fixă teste/lună Copil 180 |_| Număr
luni 1 |_|
Sumă fixă teste/lună Adult 60 |_| 2 |_|
3 |_|
Medic curant,
.............................................................
(semnătura şi parafa)
Data prescrierii.........../............./...........
Data eliberării............/............./...........
Semnătura de primire
Formularul de decontare se completează în 3 exemplare:
un exemplar se păstrează la medicul prescriptor, două exemplare se vor preda
bolnavului de diabet zaharat împreună cu prescripţia medicală pentru insulina
şi cu acestea bolnavul se prezintă la farmacia cu circuit deschis. Farmacia
păstrază un exemplar al formularului şi unul îl depune la casa de asigurări de
sănătate cu care se află în relaţie contractuală.