ORDIN
Nr. 515/824/320 din 7 august 2003
pentru aprobarea metodelor de prelevare a probelor in vederea efectuarii
analizelor chimice pentru controlul laptelui conservat si a metodelor de
analiza pentru anumite sortimente de lapte conservat, partial sau total
deshidratat, destinate consumului uman
ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR, APELOR SI
MEDIULUI
Nr. 515 din 7 august 2003
MINISTERUL SANATATII
Nr. 824 din 3 septembrie 2003
AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR
Nr. 320 din 11 septembrie 2003
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 667 din 22 septembrie 2003
Avand in vedere prevederile art. 38 alin. (9) lit. b) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei
si comercializarii alimentelor, aprobata si modificata prin Legea nr. 57/2002,
in temeiul Hotararii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea si functionarea
Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, al Hotararii
Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului
Sanatatii si al Hotararii Guvernului nr. 755/2003 privind organizarea si
functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor,
vazand Referatul de aprobare nr. 144.475 din 9 iunie 2003 al Directiei
generale de elaborare si armonizare a politicilor, strategiilor si programelor,
ministrul agriculturii, padurilor, apelor si mediului, ministrul sanatatii
si presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor emit
urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba:
a) metodele de prelevare a probelor in vederea efectuarii analizelor
chimice pentru controlul laptelui conservat, prevazute in anexa nr. 1 care face
parte integranta din prezentul ordin;
b) metodele de analiza recomandate pentru anumite sortimente de lapte
conservat, partial sau total deshidratat, destinate consumului uman, prevazute
in anexa nr. 2 si descrise in anexa nr. 3, precum si ustensilele si
echipamentele utilizate pentru prelevarea probelor, prezentate in anexa nr. 4.
Anexele nr. 1, 2, 3 si 4 fac parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Metodele de prelevare a probelor si metodele de analiza se aplica de catre
agentii economici care produc si comercializeaza sortimentele de lapte
conservat, partial sau total deshidratat, destinate consumului uman, si de
catre autoritatile competente pentru executarea controlului oficial al
alimentelor, stabilite prin art. 38 al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
97/2002 pentru reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii
alimentelor, aprobata si modificata prin Legea nr. 57/2002.
Art. 3
Agentii economici care produc si/sau care comercializeaza sortimente de
lapte conservat, partial sau total deshidratat, ale caror denumire si
compozitie, mentionate pe eticheta, nu corespund cu rezultatele analizelor de
laborator se sanctioneaza de catre autoritatile mentionate la art. 2, conform
art. 41 - 43 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2002, aprobata si
modificata prin Legea nr. 57/2002.
Art. 4
Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, Ministerul
Sanatatii si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor vor duce la
indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in
vigoare la data de 1 ianuarie 2004.
Ministrul agriculturii, padurilor,
apelor si mediului,
Ilie Sarbu
Ministrul sanatatii,
Mircea Beuran
Presedintele Autoritatii Nationale
pentru Protectia Consumatorilor,
Rovana Plumb
ANEXA 1
METODE
de prelevare a probelor in vederea efectuarii analizelor chimice pentru
controlul laptelui conservat
I. PREVEDERI GENERALE
1. Instructiuni administrative
1.1. Personalul
Prelevarea de probe se va efectua de o persoana calificata autorizata,
conform celor specificate in prezenta anexa.
1.2. Sigilarea si etichetarea probelor
Fiecare proba prelevata pentru uz oficial va fi sigilata la locul
prelevarii si va fi identificata conform prezentei anexe.
1.3. Probe duplicat
Pentru analiza trebuie prelevate simultan cel putin doua probe echivalente.
Probele trebuie trimise la laborator imediat dupa prelevare.
1.4. Raport
Probele vor fi insotite de un raport care se elaboreaza in conformitate cu
legislatia in vigoare.
2. Echipamente de prelevare a probelor
Specificatii
- Toate echipamentele de prelevare vor fi confectionate din materiale
corespunzatoare, cu rezistenta adecvata, ce nu vor determina modificari ale
probei care pot afecta rezultatele analizelor ulterioare si nici nu vor cauza
modificari ale probei in timpul efectuarii procesului de prelevare a probelor.
Se recomanda utilizarea otelului inoxidabil.
- Toate suprafetele trebuie sa fie netede si fara fisuri, iar colturile
trebuie sa fie rotunjite.
Echipamentul de prelevare a probelor va fi in conformitate cu cerintele
stabilite pentru fiecare produs din care se vor preleva probe.
3. Recipiente folosite la prelevarea probelor
Specificatii
- Recipientele si capacele folosite la prelevarea probelor vor fi astfel
construite si confectionate din materiale care protejeaza corespunzator proba
si care nu vor determina modificari ale probei care ar putea afecta rezultatele
analizelor sau examinarilor ulterioare. Materialele corespunzatoare includ
sticla, unele metale si unele materiale din plastic.
- Recipientele vor fi de preferinta opace. Daca insa recipientul plin este
transparent sau translucid, el va trebui pastrat in locuri intunecate.
- Recipientele si capacele vor fi curate si uscate. Forma si capacitatea
recipientelor vor fi in conformitate cu cerintele stabilite pentru fiecare
dintre produsele din care vor fi prelevate probe.
- Pot fi utilizate recipiente din plastic de unica folosinta, recipiente
confectionate din plastic, laminate, inclusiv folie de aluminiu sau pungi din
plastic adecvate, prevazute cu sisteme corespunzatoare de inchidere.
- Recipientele, in afara de pungile din plastic, vor fi bine inchise fie cu
un dop adecvat, fie cu un capac filetat din metal sau din material plastic,
fiind prevazut, daca este necesar, cu captuseala din plastic etansa. Toate
dopurile sau benzile utilizate trebuie sa fie insolubile, impermeabile la apa
si la grasime si nu trebuie sa afecteze mirosul, aroma, proprietatile sau
compozitia probei.
- Dopurile vor fi confectionate sau acoperite cu materiale inodore
neabsorbante.
4. Metoda de prelevare
Recipientul folosit la prelevare va fi inchis imediat dupa efectuarea prelevarii
de probe.
5. Depozitarea probelor
Temperaturile de depozitare recomandate pentru probele prelevate din
produsele mentionate in prezenta anexa nu vor depasi 25 grade C. Timpul si
temperatura de depozitare trebuie luate in considerare impreuna si nu separat.
6. Transportul probelor
- Probele vor fi aduse cat mai repede posibil la laboratorul responsabil cu
testarea (de preferat in 24 de ore de la prelevarea probelor).
- In timpul tranzitului trebuie luate masurile de precautie necesare pentru
a preveni expunerea la mirosuri contaminante, la lumina directa a soarelui si
la temperaturi mai mari de 25 grade C.
II. METODA Nr. 1: PRELEVAREA DE PROBE PENTRU SORTIMENTELE DE LAPTE PARTIAL
DESHIDRATAT
1. Obiect si domeniu de aplicare:
a) lapte concentrat neindulcit, cu continut ridicat de grasimi;
b) lapte concentrat neindulcit;
c) lapte concentrat neindulcit, partial degresat;
d) lapte concentrat neindulcit, degresat;
e) lapte concentrat indulcit;
f) lapte concentrat indulcit, degresat;
g) lapte concentrat indulcit, partial degresat.
2. Echipamente
2.1. Generalitati - vezi pct. 2 din partea I - Prevederi generale
2.2. Ustensile si agitatoare
- Ustensilele sau agitatoarele utilizate la amestecarea lichidelor
depozitate in vrac vor avea o suprafata suficienta pentru a produce o buna
omogenizare a produsului, fara a dezvolta o aroma ranceda. Avand in vedere
forma si dimensiunile diferite ale recipientelor nu se recomanda aceeasi forma
de agitatoare pentru toate produsele, ci trebuie proiectate astfel incat sa se
evite zgarierea suprafetei interioare a recipientului in timpul agitarii
produsului.
- Materialele adecvate au fost descrise la pct. 2 din partea I - Prevederi
generale.
- Forma de agitator recomandat pentru amestecarea lichidelor in galeti sau
in vase metalice trebuie sa aiba urmatoarele dimensiuni: (fig. 1 din anexa nr.
4): un disc cu diametrul de 150 mm, perforat cu 6 orificii, fiecare orificiu
avand diametrul de 12,5 mm, dispuse pe un cerc cu diametrul de 100 mm, iar in
centrul discului este fixata o tija metalica avand la cealalta extremitate un
maner cu bucla. Lungimea tijei, inclusiv manerul, este de aproximativ 1 m.
- Ustensilele corespunzatoare pentru utilizarea in tancuri mici vor avea
urmatoarele dimensiuni aproximative (fig. 2 din anexa nr. 4): o tija cu
lungimea de cel putin 2 m, avand la o extremitate un disc cu diametrul de 300
mm, perforat cu 12 orificii, fiecare orificiu avand un diametru de 30 mm,
dispuse pe un cerc cu diametrul de 230 mm.
- Pentru amestecarea lichidelor din recipiente mari se recomanda agitarea
mecanica sau agitarea cu aer comprimat curat. Se va utiliza un volum minim de
aer, la o presiune minima, pentru a preveni contaminarea.
Nota:
De cate ori este solicitat "aer comprimat curat" este necesar sa
se utilizeze aerul comprimat din care s-au eliminat toti contaminantii
(inclusiv uleiurile, apa si praful).
2.3. Agitator
Cu lama lata, cu o lungime destul de mare pentru a se ajunge la baza
recipientului cu produs, fiind de preferat ca una dintre margini sa aiba forma
recipientului (fig. 3 din anexa nr. 4).
2.4. Cupe
- Fig. 4 din anexa nr. 4 prezinta o cupa de dimensiuni si forma
corespunzatoare pentru prelevarea probei. Cupa este dotata cu un maner solid cu
o lungime de cel putin 150 mm.
Capacitatea cupei nu trebuie sa fie mai mica de 50 ml. Un avantaj in plus
il reprezinta manerul indoit. Forma conica permite stivuirea cupelor.
- Alternativ, se pot utiliza cupe de o capacitate similara, care trebuie sa
aiba partile laterale gradate in 5 sectiuni egale pentru a asista prelevarea de
probe a produselor pastrate proportional in mai multe recipiente.
2.5. Bagheta
Rotunda, cu lungimea de aproximativ 1 m si diametrul de 35 mm.
2.6. Recipient
Pentru o capacitate de prelevare de 5 l, cu gura larga.
2.7. Lingura sau spatula
Cu lame late.
2.8. Recipiente cu probe
Conform pct. 3 din partea I - Prevederi generale
3. Procedura
3.1. Prelevarea de probe din sortimentele de lapte partial deshidratat,
neindulcit
Se preleveaza o proba in cantitate minima de 200 g.
3.1.1. Se omogenizeaza bine produsul, prin amestecare sau prin agitare cu
ustensilele mentionate ori prin agitare mecanica sau prin transvazarea dintr-un
recipient intr-altul ori prin utilizarea aerului comprimat (vezi nota de la
pct. 2.2), pana in momentul in care produsul va fi suficient de omogen.
Proba se ia imediat dupa ce s-a omogenizat cu ajutorul unei sonde. Daca atingerea
unei omogenitati suficiente se dovedeste dificila, probele trebuie prelevate
din parti diferite ale recipientului care contine produsul respectiv, pana la
cantitatea totala minima de 200 g (daca proba este un amestec de subprobe,
acest lucru trebuie mentionat pe eticheta probei si in raportul insotitor).
3.1.2. Prelevarea de probe din produsele ambalate in recipiente mici
destinate comercializarii cu amanuntul:
Recipientul intact si inchis poate constitui o proba. Se pot lua unul sau
mai multe recipiente avand acelasi numar de lot sau cod, astfel incat sa poata
constitui o proba de cel putin 200 g.
3.2. Prelevarea de probe din laptele partial deshidratat, indulcit
3.2.1. Generalitati
Prelevarea de probe din recipientele pentru vanzarea en gros a laptelui
partial deshidratat, indulcit, poate fi foarte dificila, mai ales daca produsul
nu este omogen si este foarte vascos.
Probleme de prelevare pot aparea si datorita prezentei cristalelor mari de
zaharoza sau lactoza ori din cauza precipitarii unor saruri variate care se pot
forma in interiorul produsului sau pot adera de pereti; probleme mai pot aparea
si datorita prezentei bucatilor mari de produs. Aceste conditii devin evidente
in momentul in care se introduce in recipientul cu produsul o sonda de
prelevare, ce se scoate dupa ce a fost explorata o suprafata cat mai mare. Daca
dimensiunea cristalelor nu depaseste 6 mm, nu vor fi probleme de prelevare din
aceasta cauza. Daca produsul nu este omogen, acest lucru trebuie notat pe eticheta
probei de pe raportul insotitor. Deoarece laptele concentrat indulcit este
depozitat frecvent la temperatura atmosferica, se recomanda ca, pentru a se
obtine o proba reprezentativa, sa se aduca continutul la o temperatura de
minimum 20 grade C.
3.2.2. Procedura
Se preleveaza o proba in cantitate de minimum 200 g.
- Recipiente deschise
Unul dintre capetele recipientului va fi scos dupa ce a fost curatat si
uscat in prealabil pentru a preveni patrunderea materiilor straine in recipient
in timpul deschiderii. Continutul va fi amestecat cu ajutorul unui agitator
(fig. 3 din anexa nr. 4). Se va trece lama peste marginile si fundul
recipientului pentru a se scoate orice urma de produs. Continutul va fi bine
amestecat printr-o combinatie de miscari rotative si verticale, cu agitatorul
inclinat diagonal, cu grija pentru ca aerul sa nu se incorporeze in proba. Se
va scoate agitatorul, iar laptele concentrat aderent va fi transferat intr-un
recipient de 5 l (pct. 2.6), cu ajutorul unei spatule sau a unei linguri.
Amestecarea si scoaterea vor fi repetate pana se vor aduna 2 - 3 l de lapte
concentrat. Acesta se amesteca pana cand devine omogen si pana cand se va
preleva o proba de cel putin 200 g.
- Butoaie inchise, cu dopuri la varf sau laterale
Din motivele descrise la pct. 3.2.1 prelevarea de probe prin orificiul
lasat de dop se poate efectua doar daca laptele concentrat este foarte fluid si
daca are o consistenta uniforma. Continutul va fi amestecat prin introducerea
unei baghete prin orificiu, iar dupa ce a fost explorat si agitat in cat mai
multe directii bagheta se va scoate si se va pregati o proba conform celor
descrise la pct. 3.2.1. Alternativ, se poate transvaza continutul intr-un
recipient corespunzator, astfel incat sa se recupereze cat mai mult din butoi.
Dupa agitarea cu un agitator proba se va colecta conform celor descrise la pct.
3.2.1.
3.2.3. Prelevarea de probe din produsele ambalate in recipiente mici
destinate comercializarii cu amanuntul.
Recipientul intact si inchis poate constitui o proba. Se pot lua unul sau
mai multe recipiente din acelasi lot sau cu acelasi numar de cod, astfel incat
sa poata constitui o proba de cel putin 200 g.
3.3. Conservarea, depozitarea si transportul probelor
Se face in conformitate cu pct. 5 si 6 din partea I - Prevederi generale.
III. METODA Nr. 2: PRELEVAREA DE PROBE DIN SORTIMENTELE DE LAPTE PRAF
1. Obiect si domeniu de aplicare
Metoda se refera la prelevarea de probe pentru analiza chimica a:
a) laptelui deshidrat integral sau a laptelui praf integral;
b) laptelui deshidrat degresat sau a laptelui praf degresat;
c) laptelui deshidratat partial degresat sau laptelui praf partial
degresat;
d) laptelui deshidratat cu continut ridicat de grasimi sau laptelui praf cu
continut ridicat de grasimi.
2. Echipamente
Conform pct. 2 din partea I - Prevederi generale
2.1. Sonde cu dimensiunea destul de mare pentru a atinge baza recipientului
care contine produsul
Sondele care sunt in conformitate cu descrierea cuprinsa in partea a IV-a
sunt cele potrivite acestei utilizari.
2.2. Polonic, lingura sau spatula cu lama lata
2.3. Recipiente cu probe
Conforme pct. 3 din partea I - Prevederi generale
3. Procedura
3.1. Generalitati
Produsul nu trebuie sa absoarba umiditatea atmosferica in timpul in care
este depozitat in recipient sau in perioada anterioara prelevarii de probe
pentru analiza. Dupa prelevarea de probe recipientul va fi bine inchis.
3.2. Prelevarea de probe
Se va preleva o proba de cel putin 200 g. Sonda curata si uscata se
introduce in produs, daca este nevoie cu recipientul inclinat sau asezat pe o
parte. Sonda se introduce cu deschiderea in jos si se utilizeaza o rata de
penetrare uniforma. In momentul in care sonda atinge baza recipientului, ea va
fi rotita la 180 grade, scoasa din recipient, iar continutul va fi turnat in
recipientul de proba. Pentru formarea unei probe de cel putin 200 g sunt
necesare una sau mai multe sonde. Imediat dupa ce s-a terminat prelevarea de
probe recipientul de probe se inchide.
3.2.1. Prelevarea de probe din produsele ambalate in recipiente mici
destinate vanzarii cu amanuntul
Recipientul intact si inchis poate constitui o proba. Se pot lua unul sau
mai multe recipiente din acelasi lot sau cu acelasi numar de cod, astfel incat
sa poata constitui o proba in cantitate minima de 200 g.
Nota:
In cazul produselor descrise cu denumirea "instant", proba
trebuie sa fie constituita dintr-un pachet intreg nedeschis.
3.3. Conservarea, depozitarea si transportul probei
Se face in conformitate cu pct. 5 si 6 din partea I - Prevederi generale.
IV. SONDE PENTRU PRELEVAREA DE PROBE DIN LAPTELE PRAF CONSERVAT, IN VRAC
1. Tipuri de sonde
Tipul A: lunga
Tipul B: scurta
(fig. 5 din anexa nr. 4)
2. Materiale
Lama si tija vor fi confectionate din metal lustruit, de preferat din otel
inoxidabil.
Sonda de tip lung va fi de preferinta confectionata din otel inoxidabil.
Sonda de tip scurt va fi prevazuta cu un maner detasabil din lemn sau din
plastic, dotat cu o tija prinsa de lama.
3. Constructia
3.1. Forma, materialul si finisarea sondei trebuie sa permita curatarea
usoara.
3.2. Muchiile lamei de tip A trebuie sa fie ascutite, pentru a permite
prelevarea probei prin razuire.
3.3. Varful lamei va fi suficient de ascutit pentru a facilita prelevarea
de probe.
4. Dimensiunile principale
Sondele vor fi conforme cu dimensiunile date in tabelul de mai jos (cu o
toleranta de 10%):
___________________________________________________________________________
Tipul A lung Tipul B scurt
___________________________________________________________________________
Lungimea lamei 800 400
Grosimea lamei de la 1 la 2 de la 1 la 2
Diametrul interior al lamei la varf 18 32
Diametrul interior al lamei la maner sau tija 22 28
Latimea santului la varf 4 20
Latimea santului la maner sau tija 14 14
___________________________________________________________________________
5. Nota privind utilizarea sondelor
5.1. Sondele pot fi introduse vertical, daca exista mai putine particule
care plutesc liber.
Sondele de tip A vor fi complet umplute prin intoarcere si astfel pot fi
retrase vertical.
Sondele de tip B sunt deja umplute complet in timpul inserarii, dar trebuie
scoase in pozitie oblica pentru a se evita pierderile de la partea inferioara.
5.2. In cazul in care sunt prezente particule care plutesc liber, se
inclina recipientul, iar sondele sunt inserate aproape orizontal, cu santurile
in jos, la scoatere fiind orientate cu santul in sus.
ANEXA 2
METODE DE ANALIZA
recomandate pentru anumite sortimente de lapte conservat partial sau total
deshidratat
I. Prevederi generale
II. Determinarea substantei uscate in:
a) lapte concentrat neindulcit, cu continut ridicat de grasime, conform
metodei nr. 1 descrise in anexa nr. 3;
b) lapte concentrat neindulcit, conform metodei nr. 1 descrise in anexa nr.
3;
c) lapte concentrat neindulcit, partial degresat, conform metodei nr. 1
descrise in anexa nr. 3;
d) lapte concentrat neindulcit, degresat, conform metodei nr. 1 descrise in
anexa nr. 3;
e) lapte concentrat indulcit, conform metodei nr. 1 descrise in anexa nr.
3;
f) lapte concentrat indulcit, partial degresat, conform metodei nr. 1
descrise in anexa nr. 3;
g) lapte concentrat indulcit, degresat, conform metodei nr. 1 descrise in
anexa nr. 3.
III. Determinarea umiditatii in:
a) lapte deshidratat cu continut ridicat de grasime sau lapte praf cu
continut ridicat de grasime, conform metodei nr. 2 descrise in anexa nr. 3;
b) lapte deshidratat integral sau lapte praf integral, conform metodei nr.
2 descrise in anexa nr. 3;
c) lapte deshidratat partial degresat sau lapte praf partial degresat,
conform metodei nr. 2 descrise in anexa nr. 3;
d) lapte deshidratat degresat sau lapte praf degresat, conform metodei nr.
2 descrise in anexa nr. 3.
IV. Determinarea grasimii in:
a) lapte concentrat neindulcit, cu continut ridicat de grasime, conform
metodei nr. 3 descrise in anexa nr. 3;
b) lapte concentrat neindulcit, conform metodei nr. 3 descrise in anexa nr.
3;
c) lapte concentrat neindulcit, partial degresat, conform metodei nr. 3
descrise in anexa nr. 3;
d) lapte concentrat neindulcit, degresat, conform metodei nr. 3 descrise in
anexa nr. 3;
e) lapte concentrat indulcit, conform metodei nr. 3 descrise in anexa nr.
3;
f) lapte concentrat indulcit, partial degresat, conform metodei nr. 3 descrise
in anexa nr. 3;
g) lapte concentrat indulcit, degresat, conform metodei nr. 3 descrise in
anexa nr. 3;
h) lapte deshidratat cu continut ridicat de grasime sau lapte praf cu
continut ridicat de grasime, conform metodei nr. 4 descrise in anexa nr. 3;
i) lapte deshidratat integral sau lapte praf integral, conform metodei nr.
4 descrise in anexa nr. 3;
j) lapte deshidratat partial degresat sau lapte praf partial degresat,
conform metodei nr. 4 descrise in anexa nr. 3;
k) lapte deshidratat degresat sau lapte praf degresat, conform metodei nr.
4 descrise in anexa nr. 3.
V. Determinarea zaharozei din:
a) lapte concentrat indulcit, conform metodei nr. 5 descrise in anexa nr.
3;
b) laptele concentrat indulcit, partial degresat, conform metodei nr. 5
descrise in anexa nr. 3;
c) laptele concentrat indulcit, degresat, conform metodei nr. 5 descrise in
anexa nr. 3.
VI. Determinarea acidului lactic si lactatilor din:
a) lapte deshidratat cu continut ridicat de grasime sau lapte praf cu
continut ridicat de grasime, conform metodei nr. 6 descrise in anexa nr. 3;
b) lapte deshidratat integral sau lapte praf integral, conform metodei nr.
6 descrise in anexa nr. 3;
c) lapte deshidratat partial degresat sau lapte praf partial degresat,
conform metodei nr. 6 descrise in anexa nr. 3;
d) lapte deshidratat degresat sau lapte praf degresat, conform metodei nr.
6 descrise in anexa nr. 3.
VII. Determinarea activitatii fosfatazei in:
a) lapte deshidratat cu continut ridicat de grasime sau lapte praf cu
continut ridicat de grasime, conform metodelor nr. 7 sau 8 descrise in anexa
nr. 3;
b) lapte deshidratat integral sau lapte praf integral, conform metodelor
nr. 7 sau 8 descrise in anexa nr. 3;
c) lapte deshidratat partial degresat sau lapte praf partial degresat,
conform metodelor nr. 7 sau 8 descrise in anexa nr. 3.
d) lapte deshidratat degresat sau lapte praf degresat, conform metodelor
nr. 7 sau 8 descrise in anexa nr. 3.
ANEXA 3
DESCRIEREA METODELOR DE ANALIZA
pentru anumite sortimente de lapte conservat, partial sau total deshidratat,
destinate consumului uman
PREVEDERI GENERALE
1. Prepararea probei pentru analiza chimica
1.1. Lapte concentrat neindulcit cu continut ridicat de grasime
Lapte concentrat neindulcit
Lapte concentrat neindulcit, partial degresat
Lapte concentrat neindulcit, degresat
Recipientul inchis se agita si se rastoarna. Se deschide recipientul si se
transvazeaza incet laptele in al doilea recipient care poate fi inchis ermetic,
omogenizand prin transfer repetat. Se asigura omogenizarea grasimii ramase si a
laptelui, care au aderat la peretii si la capacul recipientului. Se inchide
recipientul. In cazul in care continutul nu este omogen, se incalzeste
recipientul intr-o baie de apa la temperatura de 40 grade C. Se agita puternic
la fiecare 15 minute. Dupa doua ore recipientul se scoate din baia de apa si se
lasa la racit la temperatura camerei. Se scoate capacul si se amesteca bine
continutul recipientului cu o lingura sau cu o spatula (daca s-a separat
grasimea, proba nu trebuie verificata). Se pastreaza la loc rece.
1.2. Lapte concentrat indulcit
Laptele concentrat indulcit, partial degresat
Laptele concentrat indulcit, degresat
Cutii de conserve: Cutia de conserve inchisa se incalzeste intr-o baie de
apa la temperatura de 30 - 40 grade C timp de aproximativ 30 de minute. Se
deschide cutia si se amesteca bine continutul cu o lingura sau cu o spatula, cu
miscari ascendente, descendente si circulare, pana se obtine un amestec omogen
al straturilor superioare si inferioare cu tot continutul. Se asigura
incorporarea in proba a laptelui ramas pe peretii si pe baza cutiei. In masura
posibilitatilor se varsa continutul intr-un al doilea recipient prevazut cu un
capac ermetic. Se inchide recipientul si se pastreaza la loc rece.
Tuburi: Se taie capatul si se varsa continutul intr-un recipient prevazut
cu capac ermetic. Apoi tubul se taie longitudinal. Se razuieste continutul care
s-a lipit pe interior si se amesteca cu grija cu restul continutului.
Recipientul se pastreaza la loc rece.
1.3. Lapte deshidratat cu continut ridicat de grasime sau lapte praf cu
continut ridicat de grasime
Lapte deshidratat integral sau lapte praf integral
Lapte deshidratat partial degresat sau lapte praf partial degresat
Lapte deshidratat degresat sau lapte praf degresat
Laptele praf se transfera intr-un recipient curat si uscat (cu capac
ermetic), cu o capacitate de doua ori mai mare decat volumul laptelui praf. Se
inchide imediat recipientul si se amesteca bine laptele praf prin agitarea
continua si rasturnarea recipientului. In timpul pregatirii probei trebuie
evitata, pe cat posibil, expunerea laptelui praf la conditiile atmosferice
pentru a se minimiza absorbtia de umiditate.
2. Reactivi
2.1. Apa
2.1.1. In cazurile in care se mentioneaza apa pentru dizolvare, diluare sau
spalare, se va utiliza apa distilata sau demineralizata ori un tip de apa cu
puritate cel putin echivalenta.
2.1.2. In cazul in care se face referire la "dizolvare",
"solutie" sau "diluare" fara alte indicatii, se face in
fapt referire la "solutia in apa" si "diluarea in apa".
2.2. Reactivi chimici
Toti reactivii chimici utilizati trebuie sa aiba calitatea analitica
recunoscuta reactivilor, cu exceptia stipularilor contrare.
3. Echipamente
a) Listele de echipamente
Listele de echipamente contin doar acele aparate cu utilizari specializate
si aparatele cu specificatii proprii.
b) Balanta analitica
Balanta analitica reprezinta balanta care poate cantari cu o precizie de
cel putin 0,1 mg.
4. Exprimarea rezultatelor
c) Calcularea procentelor
Cu exceptia stipularilor contrare, rezultatele vor fi calculate ca procent
raportat la masa probei sub forma primita in laborator.
d) Numarul cifrelor semnificative
Rezultatul nu va contine mai multe cifre semnificative decat cele care sunt
justificate de precizia metodei de analiza utilizate.
5. Raportul testului
- Raportul testului va identifica metoda de analiza utilizata si
rezultatele obtinute. In plus, acesta va mentiona toate detaliile procedurii
nespecificate in metoda de analiza sau cele optionale, precum si orice
circumstante care ar fi putut influenta rezultatele obtinute.
- Raportul testului va furniza toate informatiile necesare pentru
identificarea completa a probei.
METODA Nr. 1: DETERMINAREA CONTINUTULUI DE SUBSTANTA USCATA
(etuva la temperatura de 99 grade C)
1. Obiect si domeniu de aplicare
Aceasta metoda determina continutul de substanta uscata din:
a) laptele concentrat neindulcit, cu continut ridicat de grasimi;
b) laptele concentrat neindulcit;
c) laptele concentrat neindulcit, partial degresat;
d) laptele concentrat neindulcit, degresat;
e) laptele concentrat indulcit;
f) laptele concentrat indulcit, partial degresat;
g) laptele concentrat indulcit, degresat.
2. Definitie
Continutul de substanta uscata a tipurilor de lapte concentrat - continutul
de substanta uscata determinat prin metoda specificata.
3. Principiu
O cantitate determinata de proba se dilueaza in apa, se amesteca cu nisip
si se usuca la o temperatura de 99 grade C +/- 1 grad C. Masa dupa uscare
reprezinta masa de substanta uscata si se calculeaza ca procent raportat la
masa probei.
4. Reactivi
Nisip de cuart sau nisip de mare, tratat cu acid clorhidric (dimensiunea
grauntelor: 0,18 - 0,5 mm, care sunt trecute printr-o sita de 500 microni si
retinute cu o sita de 180 microni).
Nisipul trebuie sa respecte urmatorul test de control: se incalzesc
aproximativ 25 g de nisip timp de doua ore in etuva (pct. 5.3), conform celor
descrise la pct. 6.1. - 6.3. Se adauga 5 ml de apa, se incalzeste iar in etuva
timp de doua ore, se raceste si se recantareste. Diferenta dintre cele doua
mase nu trebuie sa depaseasca 0,5 mg.
Daca este nevoie, se trateaza nisipul cu o solutie de acid clorhidric 25%
timp de 3 zile, amestecandu-se din cand in cand. Se spala cu apa pana dispare
reactia acida sau pana cand apa de spalare nu mai contine clor. Se usuca la
temperatura de 160 grade C si se testeaza din nou, conform celor descrise mai
sus.
5. Aparatura
5.1. Balanta analitica
5.2. Capsule metalice, preferabil din nichel, aluminiu sau otel inoxidabil.
Capsulele trebuie sa fie prevazute cu capace care se inchid foarte bine, dar
care se scot usor. Dimensiunile adecvate sunt: diametrul 60 - 80 mm si
adancimea aproximativ 25 mm.
5.3. Etuva la presiune atmosferica, bine aerisita, prevazuta cu dispozitiv
de termoreglare, cu o temperatura fixata la 99 grade C +/- 1 grad C.
Temperatura in etuva trebuie sa fie uniforma.
5.4. Exicator, prevazut cu silicagel proaspat uscat, tratat cu un indicator
higrometric sau cu un agent deshidratant echivalent.
5.5. Baghete din sticla, aplatizate la un capat, astfel incat sa poata fi
introduse in interiorul capsulelor metalice (pct. 5.2.).
5.6. Baie de apa fierbinte.
6. Procedura
6.1. In capsula se introduc 25 g de nisip (pct. 4) si o bagheta scurta din
sticla (pct. 5.5).
6.2. Fara a acoperi capsula si continutul sau cu capacul, capsula,
continutul si capacul se introduc in etuva (pct. 5.3) si se incalzesc timp de
doua ore.
6.3. Se pune capacul si se transfera capsula in exicator (pct. 5.4.). Se
raceste la temperatura camerei si se cantareste cu o precizie de 0,1 mg (M0).
6.4. Se pune nisipul intr-o parte a capsulei. In spatiul ramas liber se
introduc aproximativ 1,5 g proba de lapte concentrat indulcit sau 3,0 g lapte
concentrat neindulcit. Se pune capacul si se cantareste cu o precizie de 0,1 mg
(M1).
6.5. Se ia capacul, se adauga 5 ml de apa si, cu ajutorul unei tije din
sticla, se amesteca lichidele si apoi nisipul cu portiunea ocupata de lichide.
Bagheta se lasa in amestec.
6.6. Se pune capsula intr-o baie de apa la temperatura de fierbere (pct.
5.6) pana la evaporarea apei, care dureaza de obicei 20 de minute. Din cand in
cand se agita amestecul cu bagheta, pentru ca masa sa fie astfel aerisita si sa
nu se compacteze in momentul uscarii. Bagheta se lasa in interiorul capsulei.
6.7. Se introduce capsula impreuna cu capacul in etuva (pct. 5.3) si se
lasa o ora si jumatate.
6.8. Se pune capacul, se transfera capsula in exicator (pct. 5.4) si se
lasa la racit la temperatura camerei, apoi se cantareste cu o precizie de 0,1
mg.
6.9. Se introduce din nou in etuva capsula cu capac, se ia capacul de pe
capsula si se incalzeste impreuna cu capacul timp de inca o ora.
6.10. Se repeta procesul descris la pct. 6.8.
6.11. Se repeta procesele descrise la pct. 6.9 si 6.10 pana in momentul in
care diferenta dintre cele doua mase cantarite succesiv este mai mica de 0,5 mg
sau pana cand masa creste. Daca apare o crestere a masei, se va utiliza cea mai
mica masa obtinuta prin calcul (pct. 7.1). Ultima greutate inregistrata trebuie
sa fie M2 g.
7. Exprimarea rezultatelor
7.1. Metoda de calcul
Continutul de substanta uscata, calculat ca procent raportat la masa
probei, este dat de formula:
M2 - M0
--------- x 100,
M1 - M0
in care:
M0 - masa exprimata in grame a capsulei, capacului si nisipului dupa
procesul descris la pct. 6.3;
M1 - masa exprimata in grame a capsulei, capacului, nisipului si probei dupa
procesul descris la pct. 6.4;
M2 - masa exprimata in grame a capsulei, capacului, nisipului si probei
uscate dupa procesul descris la pct. 6.11.
7.2. Repetabilitate
Diferenta dintre rezultatele celor doua determinari efectuate simultan sau
intr-o succesiune rapida pe aceeasi proba, de acelasi analist, in aceleasi
conditii, nu va depasi 0,2 g de substanta uscata/100 g de produs.
8. Calculul substantei uscate totale si al substantei uscate negrase a
laptelui
8.1. Continutul de substanta uscata totala lactata din lapte concentrat
indulcit este dat de relatia:
Substanta uscata totala (obtinuta prin metoda nr. 1) - zaharoza (obtinuta
prin metoda nr. 5).
8.2. Continutul de substanta uscata negrasa a laptelui concentrat indulcit
este dat de formula:
Substanta uscata totala (obtinuta prin metoda nr. 1) - (continutul de
zaharoza obtinut prin metoda nr. 5 si continutul de grasime obtinut prin metoda
nr. 3).
8.3. Continutul de substanta uscata negrasa a sortimentelor de lapte concentrat
neindulcit este dat de formula:
Substanta uscata totala (obtinuta prin metoda nr. 1) - continutul de
grasime (obtinut prin metoda nr. 3).
METODA Nr. 2: DETERMINAREA UMIDITATII
(etuva la temperatura de 102 grade C)
1. Obiect si domeniu de aplicare
Aceasta metoda determina pierderea masei la uscarea:
a) laptelui deshidratat cu continut ridicat de grasime sau a laptelui praf
cu continut ridicat de grasime;
b) laptelui deshidratat integral sau a laptelui praf integral;
c) laptelui deshidratat partial degresat sau a laptelui praf partial
degresat;
d) laptelui deshidratat degresat sau a laptelui praf degresat.
2. Definitie
Continutul de umiditate: pierderea masei prin uscare, determinata prin
metoda specificata.
3. Principiu
Masa reziduala a unei probe prelevate pentru testare este determinata dupa
uscarea la presiunea atmosferica, intr-o etuva la temperatura de 102 grade C
+/- 1 grad C, pana la obtinerea unei mase constante. Pierderea de masa va fi
calculata ca procent raportat la masa probei.
4. Aparatura
4.1. Balanta analitica
4.2. Capsule, preferabil din nichel, aluminiu, otel inoxidabil sau sticla.
Capsulele trebuie sa fie prevazute cu capace care se inchid foarte bine, dar
care se scot usor. Dimensiunile adecvate sunt: diametrul 60 - 80 mm si
adancimea aproximativ 25 mm.
4.3. Etuva la presiune atmosferica, bine aerisita, prevazuta cu dispozitiv
de termoreglare, cu o temperatura fixata la temperatura de 102 grade C +/- 1
grad C. Temperatura in etuva trebuie sa fie uniforma.
4.4. Exicator care contine silicagel proaspat uscat, tratat cu un indicator
higrometric sau cu un agent deshidratant echivalent.
5. Procedura
5.1. Se ia capacul de pe capsula (pct. 4.2), se asaza impreuna cu acesta in
etuva (pct. 4.3) si se incalzeste timp de aproximativ o ora.
5.2. Se acopera capsula cu capacul si se transfera in exicator (pct. 4.4).
Se lasa la racit la temperatura camerei si se cantareste cu o precizie de 0,1
mg (M0).
5.3. In capsula se introduc aproximativ 2 g proba de lapte deshidratat, se
acopera capsula cu capacul, iar capsula astfel acoperita se cantareste imediat,
cu o precizie de 0,1 mg (M1).
5.4. Se ia capacul de pe capsula si se introduce capsula descoperita impreuna
cu capacul in etuva unde se lasa doua ore.
5.5. Se pune capacul, se transfera in exicator capsula acoperita, se lasa
la racit la temperatura camerei si se cantareste imediat cu o precizie de 0,1
mg.
5.6. Se ia capacul de pe capsula si se incalzeste capsula descoperita in
etuva impreuna cu capacul timp de o ora.
5.7. Se repeta procedura descrisa la pct. 5.5.
5.8. Se repeta procedurile descrise la pct. 5.5 si 5.6 pana in momentul in
care micsorarea masei dintre cantaririle succesive nu depaseste valoarea de 0,5
mg sau pana in momentul in care se mareste masa. In cazul in care apare o
crestere a masei, se va utiliza cea mai mica masa obtinuta prin calcul (pct.
6.1). Ultima greutate inregistrata trebuie sa fie M2 g.
6. Exprimarea rezultatelor
6.1. Metoda de calcul
Pierderea masei prin uscarea probei, exprimata ca procent raportat la masa,
se calculeaza cu formula:
M1 - M2
--------- x 100,
M1 - M0
in care:
M0 - masa exprimata in grame a capsulei si capacului dupa procedura
descrisa la pct. 5.2;
M1 - masa exprimata in grame a capsulei, capacului si probei dupa procedura
descrisa la pct. 5.3;
M2 - masa exprimata in grame a capsulei, capacului si probei finale dupa
procedura descrisa la pct. 5.5.
6.2. Repetabilitatea
Diferenta dintre rezultatele a doua determinari efectuate simultan sau
intr-o succesiune rapida pe aceeasi proba, de catre acelasi analist, in
aceleasi conditii, nu va depasi 0,1 g umiditate/100 g de produs.
METODA Nr. 3: DETERMINAREA CONTINUTULUI DE GRASIME DIN SORTIMENTELE DE
LAPTE CONCENTRAT
(METODA ROSE - GOTTLIEB)
1. Obiect si domeniu de aplicare
Metoda determina continutul de grasime din:
a) lapte concentrat neindulcit, cu continut ridicat de grasime;
b) lapte concentrat neindulcit;
c) lapte concentrat neindulcit, partial degresat;
d) lapte concentrat neindulcit, degresat;
e) lapte concentrat indulcit;
f) lapte concentrat indulcit, partial degresat;
g) lapte concentrat indulcit degresat.
2. Definitie
Continutul de grasime al sortimentelor de lapte concentrat - continutul de
grasime determinat prin metoda specificata.
3. Principiu
Continutul de grasime se determina prin extragerea grasimii cu eter etilic
si eter de petrol dintr-o solutie alcoolica amoniacala a probei, urmata de
evaporarea solventilor, cantarirea reziduului, calcularea ca procent din masa
probei, conform principiului Rose - Gottlieb.
4. Reactivi
Toti reactivii trebuie sa respecte cerintele specificate pentru proba
martor (pct. 6.1.). Daca este necesar, reactivii pot fi redistilati in prezenta
unui gram de grasime de unt pentru 100 ml de solvent.
4.1. Solutia amoniacala, aproximativ 25% (m/m) NH3 (densitatea la
temperatura de 20 grade C este de aproximativ 0,91 g/ml) sau o solutie
amoniacala de concentratie cunoscuta.
4.2. Alcool etilic, 96 +/- 2% (v/v), sau, daca nu este disponibil alcool
etilic denaturat cu metanol, etil-metil-cetona sau eter de petrol.
4.3. Eter etilic, fara peroxizi.
Nota 1: Pentru testarea peroxizilor se adauga pana la 10 ml de eter intr-un
cilindru mic de sticla cu dop, clatit inainte cu eter, 1 ml solutie proaspat
pregatita de iodura de potasiu 10% . Se agita si se lasa in repaus timp de un
minut. In nici unul dintre straturi nu trebuie sa apara culoarea galbena.
Nota 2: Eterul etilic poate fi mentinut fara peroxizi, prin adaugarea unei
folii ude de zinc care a fost complet introdusa in solutie diluata de sulfat de
cupru acidificata timp de un minut si ulterior a fost spalata cu apa. Se
utilizeaza aproximativ 8.000 mm^2 folie de zinc pe litru; se taie in benzi
suficient de lungi pentru a ajunge cel putin la jumatatea recipientului.
4.4. Eter de petrol, cu intervalul de distilare intre 30 grade C si 60 grade
C.
4.5. Amestec solvent, preparat cu putin timp inainte de utilizare prin
amestecarea unor volume egale de eter etilic (pct. 4.3) si de eter de petrol
(pct. 4.4) (in cazul in care se indica utilizarea amestecului solvent, el poate
fi inlocuit cu eter etilic sau cu eter de petrol, singure).
5. Aparatura
5.1. Balanta analitica
5.2. Tuburi sau baloane adecvate de extractie, prevazute cu dopuri slefuite
sau cu alte dispozitive de inchidere care nu sunt afectate de solventii
utilizati.
5.3. Baloane cu pereti subtiri si cu fund plat, cu capacitatea intre 150 -
250 ml.
5.4. Etuva la presiune atmosferica, bine aerisita si prevazuta cu
dispozitiv de termoreglare (reglat pentru operarea la temperatura de 102 grade
C +/- 1 grad C).
5.5. Granule care impiedica clocotirea, degresate, neporoase, nefriabile,
de exemplu granulele de sticla sau bucatile de carbura de siliciu (utilizarea
acestui material este optionala; vezi pct. 6.2.1).
5.6. Sifon pentru tuburile de extractie.
5.7. Centrifuga (optional).
6. Procedura
6.1. Proba oarba
In acelasi timp cu determinarea continutului de grasime din proba se
efectueaza o proba oarba, pe 10 ml de apa, utilizandu-se acelasi tip de
aparatura de extractie, aceiasi reactivi, in aceleasi cantitati si cu ajutorul
aceleiasi proceduri, conform celor descrise mai jos, cu exceptia pct. 6.2.2. In
cazul in care rezultatul probei oarbe depaseste 0,5 mg, trebuie verificati
reactivii, iar reactivii impuri trebuie purificati sau inlocuiti.
6.2. Determinarea
6.2.1. Se usuca un balon (pct. 5.3), daca este necesar impreuna cu niste
granule care impiedica clocotirea (pct. 5.5), pentru a se efectua o fierbere
usoara in timpul eliminarii ulterioare a solventilor in etuva (pct. 5.4) timp
de jumatate de ora - o ora. Se lasa balonul sa se raceasca la temperatura
camerei in care se efectueaza cantarirea si apoi se cantareste corespunzator
balonul racit, cu o precizie de 0,1 mg.
6.2.2. Se agita proba preparata si se cantaresc imediat, cu o precizie de 1
mg, 2 - 2,5 g de proba, daca este indulcita, sau 4 - 5 g de proba daca este
neindulcita, direct in aparatura de extractie (pct. 5.2). Se adauga apa pana la
10,5 ml si se agita usor, incalzindu-se putin proba (la temperatura de 40 grade
C - 50 grade C) pana cand produsul este complet dispersat. Proba trebuie
dispersata complet pentru ca altfel determinarea trebuie repetata.
6.2.3. Se adauga 1,5 ml de amoniac (25%) (pct. 4.1) sau un volum
corespunzator dintr-o solutie mai puternica si se amesteca bine.
6.2.4. Se adauga 10 ml alcool etilic (pct. 4.2) si se amesteca lichidele in
aparatul mentinut deschis.
6.2.5. Se adauga 25 ml eter etilic (pct. 4.3). Se raceste sub jet de apa.
Se inchide aparatul, se agita puternic si se intoarce de mai multe ori timp de
un minut.
6.2.6. Se scoate cu atentie dopul si se adauga 25 ml eter de petrol,
utilizandu-se primii mililitri pentru clatirea dopului si a interiorului
gatului aparatului, lasand solutia cu care s-a clatit sa patrunda in interiorul
aparatului. Se inchide cu dopul, se agita si se intoarce de mai multe ori timp
de 30 de secunde. Nu se agita prea tare daca nu se foloseste centrifuga in
cazul descris la pct. 6.2.7.
6.2.7. Se lasa aparatul in repaus pana cand se limpezeste stratul superior
de lichid si se separa distinct de stratul apos inferior. Alternativ se
efectueaza o separare prin utilizarea unei centrifuge adecvate (pct. 5.7).
Nota:
In cazul in care se foloseste o centrifuga ce nu este actionata de un motor
in 3 faze, se pot produce scantei si de aceea trebuie sa se evite cu foarte
multa atentie explozia sau focul care poate fi declansat de vaporii de eter
provenind, de exemplu, dintr-un tub spart.
6.2.8. Se scoate dopul, se clateste dopul si interiorul gatului aparatului cu
cativa mililitri de solvent amestecat (pct. 4.5) si se lasa solutia cu care s-a
clatit sa curga in interiorul aparatului. Se transfera cu foarte multa atentie
un volum cat mai mare din stratul supranatant, prin decantare sau cu ajutorul
unui sifon (pct. 5.6), in balonul pregatit (pct. 6.2.1).
Nota:
Daca transferul nu se efectueaza cu ajutorul unui sifon, poate fi necesar
sa se adauge putina apa pentru ridicarea interfetei dintre cele doua straturi,
astfel ajutandu-se decantarea.
6.2.9. Se clateste interiorul si exteriorul gatului aparatului sau varful
si stratul inferior al sifonului cu cativa mililitri de solvent amestecat (pct.
4.5). Se lasa solutia cu care s-a clatit partea exterioara a aparatului sa
curga in balon, iar pe cea cu care s-a clatit interiorul gatului si sifonul in
interiorul aparatului de extractie.
6.2.10. Se efectueaza o a doua extractie prin repetarea procedurii descrise
la pct. 6.2.5 - 6.2.9 inclusiv, dar folosind 15 ml eter etilic si 15 ml eter de
petrol.
6.2.11. Se efectueaza o a treia extractie prin repetarea procedurii
mentionate la pct. 6.2.10, dar se omite clatirea finala (pct. 6.2.9).
Nota:
Nu este obligatoriu sa se efectueze aceasta a treia extractie la analizarea
probelor de lapte concentrat neindulcit, degresat, si de lapte concentrat
indulcit, degresat.
6.2.12. Se evapora sau se distileaza cu atentie o cantitate cat mai mare de
solvent (inclusiv etanol). Daca balonul este de capacitate mica, va fi nevoie
ca dupa fiecare extractie sa se scoata o anumita cantitate de solvent.
6.2.13. Daca solventul nu emana un miros puternic, se asaza balonul in
etuva si se incalzeste o ora.
6.2.14. Se scoate balonul din etuva, se lasa sa se raceasca la temperatura
camerei in care se va efectua cantarirea si se va cantari cu o precizie de 0,1
mg.
6.2.15. Se repeta procedurile descrise la pct. 6.2.12 si 6.2.14 pentru
perioade de incalzire de 30 - 60 de minute pana cand diferenta dintre cele doua
mase cantarite succesiv este mai mica de 0,5 mg sau pana in momentul in care
creste masa. Daca apare o crestere a masei, se va utiliza cea mai mica masa
obtinuta prin calcul (pct. 7.1). Greutatea finala inregistrata va fi M1 g.
6.2.16. Se adauga 15 - 25 ml eter de petrol pentru a se confirma ca
substanta extrasa este total solubila. Se incalzeste usor si se agita solventul
pana la dizolvarea totala a grasimii.
6.2.16.1. Daca substanta extrasa este total solubila in eterul de petrol,
masa grasimii va reprezenta diferenta dintre greutatile determinate la procedurile
descrise la pct. 6.2.1 si 6.2.15.
6.2.16.2. Daca se remarca prezenta unei anumite cantitati de substanta
insolubila sau in caz ca exista dubii, grasimea se va extrage complet din
baloane, prin spalare repetata cu eter de petrol cald, lasand materialul
nedizolvat sa se aseze dupa fiecare decantare. Se clateste de 3 ori exteriorul
gatului balonului. Se incalzeste balonul, se introduce in etuva si se lasa timp
de o ora, se lasa apoi sa se raceasca la temperatura camerei in care se va
efectua cantarirea (pct. 6.2.1) si se va cantari cu o precizie de 0,1 mg. Masa
grasimii va reprezenta diferenta dintre masa obtinuta potrivit pct. 6.2.15 si
aceasta masa finala.
7. Exprimarea rezultatelor
7.1. Metoda de calcul
Masa exprimata in grame de extras de grasime este:
(M1 - M2) - (B1 - B2),
iar continutul de grasime al probei, exprimat sub forma de procent, este:
(M1 - M2) - (B1 - B2)
----------------------- x 100,
S
in care:
M1 - masa exprimata in grame a balonului M cu grasime dupa etapa descrisa
la pct. 6.2.15;
M2 - masa exprimata in grame a balonului M dupa procedura descrisa la pct.
6.2.1 sau, in caz de substante nedizolvate ori de neclaritati, dupa etapa
descrisa la pct. 6.2.16.2;
B1 - masa exprimata in grame a balonului B al probei martor dupa etapa
descrisa la pct. 6.2.15;
B2 - masa exprimata in grame a balonului B dupa etapa descrisa la pct.
6.2.1 sau, in caz de substante nedizolvate ori de dubii, dupa etapa descrisa la
pct. 6.2.16.2;
S - masa exprimata in grame a probei utilizate.
7.2. Repetabilitatea
Diferenta dintre rezultatele a doua determinari obtinute simultan sau
intr-o succesiune rapida pe aceeasi proba, de catre acelasi analist, in
aceleasi conditii, nu va depasi 0,05 g grasime/100 g de produs.
METODA Nr. 4: DETERMINAREA CONTINUTULUI DE GRASIME DIN SORTIMENTELE DE
LAPTE DESHIDRATAT
(METODA ROSE - GOTTLIEB)
1. Obiect si domeniu de aplicare
Aceasta metoda determina continutul de grasime din:
a) laptele deshidratat cu continut ridicat de grasime sau laptele praf cu
continut ridicat de grasime;
b) laptele deshidratat integral sau laptele praf integral;
c) laptele deshidratat partial degresat sau laptele praf partial degresat;
d) laptele deshidratat degresat sau laptele praf degresat.
2. Definitie
Continutul de grasime din sortimentele de lapte deshidratat - continutul de
grasime determinat prin metoda specificata.
3. Principiu
Continutul de grasime se determina prin extragerea grasimii cu eter etilic
si eter de petrol dintr-o solutie alcoolica amoniacala a probei, urmata de
evaporarea solventilor, cantarirea reziduului si calcularea ca procent din masa
probei, conform principiului Rose - Gottlieb.
4. Reactivi
Toti reactivii trebuie sa respecte cerintele specificate pentru proba oarba
(pct. 6.1). Daca este necesar, reactivii pot fi redistilati in prezenta unui
gram de grasime de unt pe 100 ml de solvent.
4.1. Solutie amoniacala, aproximativ 25% (m/m) NH3 (densitatea la
temperatura de 20 grade C este de aproximativ 0,91 g/ml) sau o solutie mai
puternica de concentratie cunoscuta
4.2. Alcool etilic, 96 +/- 2% (v/v), sau, daca nu este disponibil, alcool
etilic denaturat cu metanol, etil-metil-cetona sau eter de petrol
4.3. Eter etilic, fara peroxizi
Nota 1: Pentru testarea peroxizilor se adauga pana la 10 ml de eter intr-un
cilindru mic de sticla cu dop, clatit inainte cu eter, 1 ml solutie proaspat
pregatita de iodura de potasiu 10% . Se agita si se lasa in repaus timp de un
minut. In nici unul dintre straturi nu trebuie sa apara culoarea galbena.
Nota 2: Eterul etilic poate fi mentinut fara peroxizi, prin adaugarea unei
folii umede de zinc care a fost complet introdusa in solutie diluata de sulfat
de cupru acidificata, timp de un minut si ulterior a fost spalata cu apa. Se
utilizeaza aproximativ 8.000 mm^2 folie de zinc/litru; se taie in benzi
suficient de lungi pentru a ajunge cel putin la jumatatea recipientului.
4.4. Eterul de petrol, cu domeniul de distilare intre 30 grade C si 60
grade C
4.5. Amestecul solvent, preparat cu putin timp inainte de utilizare, prin
amestecarea unor volume egale de eter etilic (pct. 4.3) si de eter de petrol
(pct. 4.4) (in cazul in care se indica utilizarea amestecului solvent, acesta
se poate inlocui cu eter etilic sau cu eter de petrol, singure).
5. Aparatura
5.1. Balanta analitica
5.2. Eprubete sau baloane adecvate de extractie, prevazute cu dopuri
slefuite sau alte dispozitive de inchidere neafectate de solventii utilizati
5.3. Baloane cu pereti subtiri si cu fund plat, cu capacitatea intre 150 -
250 ml
5.4. Etuva la presiune atmosferica, bine aerisita si prevazuta cu
dispozitiv de termoreglare (reglat pentru operarea la temperatura de 102 grade
C +/- 1 grad C)
5.5. Granule impotriva clocotirii, degresate, neporoase, nefriabile la
utilizare, de exemplu granule de sticla sau bucati de carbura de siliciu
(utilizarea acestui material este optionala; pct. 6.2.1)
5.6. Baie de apa la temperatura de 60 grade C - 70 grade C
5.7. Sifon pentru tuburile de extractie
5.8. Centrifuga (optional).
6. Procedura
6.1. Proba oarba
In acelasi timp cu determinarea continutului de grasime din proba, se
efectueaza o determinare blanc pe 10 ml de apa, utilizandu-se acelasi tip de
aparat de extractie, aceiasi reactivi, in aceleasi cantitati si cu ajutorul
aceleiasi proceduri, conform celor descrise mai jos, cu exceptia pct. 6.2.2. In
cazul in care testul blanc depaseste 0,5 mg, reactivii trebuie verificati, iar
reactivii impuri trebuie purificati sau inlocuiti.
6.2. Determinarea
6.2.1. Se usuca in etuva (pct. 5.4.) un balon (pct. 5.3) si, daca este
necesar, niste granule impotriva clocotirii (pct. 5.5), pentru a se sustine o fierbere
usoara in timpul eliminarii ulterioare a solventilor timp de jumatate de ora -
o ora. Se lasa balonul sa se raceasca la temperatura camerei in care se
efectueaza cantarirea si apoi se cantareste corespunzator balonul racit, cu o
precizie de 0,1 mg.
6.2.2. Se cantareste cu o precizie de 1 mg, direct in aparatul de extractie
(pct. 5.2) sau prin diferenta, aproximativ 1 g de lapte praf integral sau
aproximativ 1,5 g lapte praf degresat ori partial degresat. Se adauga 10 ml de
apa si se agita usor, pana cand se amesteca complet tot laptele praf (pentru
anumite probe s-ar putea sa fie nevoie de caldura).
6.2.3. Se adauga 1,5 ml de amoniac (25%) (pct. 4.1) sau un volum
corespunzator dintr-o solutie mai puternica si se incalzeste intr-o baie de apa
(pct. 5.6) timp de 15 minute la o temperatura de 60 grade C - 70 grade C,
agitandu-se din cand in cand. Se raceste, de exemplu, sub jet de apa.
6.2.4. Se adauga 10 ml etanol (pct. 4.2) si se amesteca lichidele in
aparatul mentinut deschis.
6.2.5. Se adauga 25 ml eter etilic (pct. 4.3). Se raceste sub jet de apa.
Se inchide aparatul, se agita puternic si se intoarce de mai multe ori timp de
un minut.
6.2.6. Se scoate cu atentie dopul si se adauga 25 ml eter de petrol (pct.
4.4), utilizandu-se primii mililitri pentru clatirea dopului si a interiorului
gatului aparatului, lasand solutia cu care s-a clatit sa patrunda in aparat. Se
inchide cu dopul, se agita si se intoarce de mai multe ori timp de 30 de
secunde. Nu se agita prea tare daca nu se va folosi centrifugarea in cazul
descris la pct. 6.2.7.
6.2.7. Se lasa aparatul in repaus pana cand se limpezeste stratul superior
de lichid si se separa distinct de stratul apos inferior. Alternativ se
efectueaza separarea prin utilizarea unei centrifugi adecvate (pct. 5.8).
Nota:
In cazul in care se foloseste o centrifuga ce nu este actionata de un motor
in 3 faze, se pot produce scantei si de aceea trebuie sa se evite cu foarte
multa atentie explozia sau focul care pot fi declansate de vaporii de eter
provenind, de exemplu, dintr-o eprubeta sparta.
6.2.8. Se scoate dopul, se clateste dopul si interiorul gatului aparatului
cu cativa mililitri de solvent amestecat (pct. 4.5) si se lasa solutia cu care
s-a clatit sa curga in interiorul aparatului. Se transfera cu foarte multa
atentie in balonul pregatit (pct. 6.2.1) un volum cat mai mare din stratul
supranatant, prin decantare sau cu ajutorul unui sifon (pct. 5.7).
Nota:
Daca transferul nu se efectueaza cu ajutorul unui sifon, poate fi necesar
sa se adauge putina apa pentru ridicarea interfetei dintre cele doua straturi,
astfel sustinandu-se decantarea.
6.2.9. Se clateste interiorul si exteriorul gatului aparatului sau varful
si partea inferioara a sifonului cu cativa mililitri de solvent amestecat. Se
lasa solutia cu care s-a clatit partea exterioara a aparatului sa curga in
balon, iar pe cea cu care s-a clatit interiorul gatului si sifonul, in
interiorul aparatului de extractie.
6.2.10. Se efectueaza o a doua extractie prin repetarea procedurii descrise
la pct. 6.2.5 - 6.2.9 inclusiv, dar folosindu-se doar 15 ml eter etilic si 15
ml de eter de petrol.
6.2.11. Se efectueaza o a treia extractie prin repetarea procedurii
mentionate la pct. 6.2.10, dar se omite clatirea finala (pct. 6.2.9).
Nota:
Nu este obligatoriu sa se efectueze aceasta a treia extractie la analizarea
probelor de lapte deshidratat degresat.
6.2.12. Se evapora sau se distileaza cu atentie o cantitate cat mai mare de
solvent (inclusiv etanol). Daca balonul este de capacitate mica, este nevoie ca
dupa fiecare extractie sa se indeparteze o anumita cantitate de solvent.
6.2.13. Daca solventul nu emana un miros puternic, se asaza balonul in
etuva si se incalzeste timp de o ora.
6.2.14. Se scoate balonul din etuva, se lasa sa se raceasca la temperatura
camerei in care se efectueaza cantarirea (pct. 6.2.1) si se cantareste cu o
precizie de 0,1 mg.
6.2.15. Se repeta procedurile descrise la pct. 6.2.13 si 6.2.14 cu perioade
de incalzire de 30 - 60 de minute pana cand diferenta dintre cele doua mase
cantarite succesiv este mai mica de 0,5 mg sau pana in momentul in care creste
masa. Daca apare o crestere a masei, se va utiliza cea mai mica masa obtinuta
prin calcul (pct. 7.1). Greutatea finala inregistrata va fi M1 g.
6.2.16. Se adauga 15 - 25 ml eter de petrol pentru a se confirma ca
substanta extrasa este total solubila. Se incalzeste usor si se agita solventul
pana la dizolvarea totala a grasimii.
6.2.16.1. Daca substanta extrasa este total solubila in eter de petrol,
masa grasimii reprezinta diferenta dintre greutatile determinate la procedurile
descrise la pct. 6.2.1 si 6.2.15.
6.2.16.2. Daca se remarca prezenta unei anumite cantitati de substanta
insolubila sau in caz ca exista dubii, grasimea se extrage complet din balon
prin spalare repetata cu eter de petrol cald, lasand materialul nedizolvat sa
se aseze dupa fiecare decantare. Se clateste de 3 ori exteriorul gatului
balonului.
Se incalzeste balonul in etuva timp de o ora, se lasa apoi sa se raceasca
la temperatura camerei in care se va efectua cantarirea (pct. 6.2.1) si se
cantareste cu o precizie de 0,1 mg. Masa grasimii reprezinta diferenta dintre
masa obtinuta potrivit pct. 6.2.15 si aceasta masa finala.
7. Exprimarea rezultatelor
7.1. Metoda de calcul
Masa exprimata in grame de grasime extrasa este:
(M1 - M2) - (B1 - B2),
iar continutul de grasime al probei, exprimat sub forma de procent, este:
(M1 - M2) - (B1 - B2)
----------------------- x 100,
S
in care:
M1 - masa exprimata in grame a balonului M cu grasime dupa etapa descrisa
la pct. 6.2.15;
M2 - masa exprimata in grame a balonului M dupa procedura descrisa la pct.
6.2.1 sau, in caz de substante nedizolvate ori daca apar neclaritati, dupa
etapa descrisa la pct. 6.2.16.2;
B1 - masa exprimata in grame a balonului B al testului blanc dupa etapa
descrisa la pct. 6.2.15;
B2 - masa exprimata in grame a balonului B dupa etapa descrisa la pct.
6.2.1 sau, in caz de substante nedizolvate ori daca apar neclaritati, dupa
etapa descrisa la pct. 6.2.16.2;
S - masa exprimata in grame a probei utilizate.
8. Repetabilitatea
Diferenta dintre rezultatele a doua determinari efectuate simultan sau
intr-o succesiune rapida pe aceeasi proba, de catre acelasi analist, in
aceleasi conditii, nu va depasi 0,2 g grasime/100 g de produs, cu exceptia
laptelui praf degresat in cazul caruia diferenta nu trebuie sa depaseasca 0,1 g
grasime/100 g produs.
METODA Nr. 5: DETERMINAREA CONTINUTULUI DE ZAHAROZA
(METODA POLARIMETRICA)
1. Obiect si domeniu de aplicare
Aceasta metoda determina continutul de zaharoza din:
a) laptele concentrat indulcit;
b) laptele concentrat indulcit, partial degresat;
c) laptele concentrat indulcit, degresat.
Probele nu trebuie sa contina zahar invertit.
2. Definitie
Continutul de zaharoza din sortimentele de lapte condensat indulcit -
continutul de zaharoza determinat prin metoda specificata.
3. Principiu
Metoda se bazeaza pe principiul inversiunii Clerget, care consta in
tratarea blanda a probei cu acid, care produce hidroliza completa a zaharozei,
dar nu si a lactozei sau a altor zaharuri. Continutul de zaharoza se obtine
prin schimbarea puterii de rotatie a solutiei. Solutia limpede filtrata a
probei, fara mutarotatie prin lactoza, se pregateste prin tratarea solutiei cu
amoniac, urmata de neutralizare si limpezire, efectuate prin adaugarea
succesiva a solutiilor de acetat de zinc si ferocianura de potasiu.
Intr-o portiune a filtratului zaharoza este hidrolizata intr-un mod
specific.
Continutul de zaharoza se calculeaza cu ajutorul formulei corespunzatoare
din rotatia filtratului inainte si dupa inversiune.
4. Reactivi
4.1. Solutie de acetat de zinc, 1M: se dizolva 21,9 g acetat de zinc
cristalizat Zn(C2H3O2)2.2H2O si 3 ml acid acetic glacial in apa si se
completeaza pana la 100 ml cu apa.
4.2. Solutie ferocianura de potasiu, 0,25 M: se dizolva 10,6 g trihidrat
(II) hexacianoferat de potasiu cristalizat K4[Fe(CN)6].3H2O in apa si se
completeaza pana la 100 ml cu apa.
4.3. Solutie de acid clorhidric, 6,35 +/- 0,20 M (20 la 22%) sau 5,0 +/-
0,2 M (16 la 18%)
4.4. Solutie de amoniac, 2,0 +/- 0,2 M (3,5%)
4.5. Solutie de acid acetic, 2,0 +/- 0,2 M (12%)
4.6. Indicator albastru bromotimol, 1% (m/v) solutie in etanol.
5. Aparatura
5.1. Balanta cu o precizie de 10 mg
5.2. Tub polarimetric, 2 dm, de o lungime exact calibrata
5.3. Polarimetru sau zaharimetru:
a) polarimetru cu lumina de sodiu sau cu lumina verde pentru mercur (lampa
cu vapori de mercur cu prisma sau ecranul special Wratten nr. 77A), care va
inregistra cu o precizie de cel putin 0,05 grade unghiulare;
b) zaharimetru cu scala internationala a zaharurilor, care foloseste lumina
alba ce trece printr-un filtru de 15 mm de solutie de bicromat de potasiu 6%
sau lumina de sodiu, care va inregistra cu o precizie de cel putin 0,1 grade pe
scala internationala a zaharurilor.
5.4. Baie de apa, reglata la temperatura de 60 grade C +/- 1 grad C.
6. Procedura
6.1. Determinarea de control
Pentru standardizarea procedurii, reactivilor si a aparatului se efectueaza
o determinare de control in duplicat, conform celor descrise mai jos, utilizandu-se
un amestec de 100 g de lapte si 18 g zaharoza pura sau un amestec de 110 g de
lapte degresat si 18 g zaharoza pura, fiecare fiind corespondentul a 40 g de
lapte condensat care contine 45% zaharoza. Continutul de zaharuri se calculeaza
cu ajutorul formulei specificate la pct. 7, substituind M, F si, respectiv, P
din formula 1 cu cantitatea de lapte luata si grasimea si continutul de
proteine din aceasta cantitate de lapte, iar in formula 2, M se inlocuieste cu
valoarea 40,00. Media valorilor gasite nu va reprezenta mai mult de 0,2% din
45,0% .
6.2. Determinare
6.2.1. Se cantaresc cu o precizie de 10 mg aproximativ 40 g de proba bine
amestecata, intr-un pahar de laborator de 100 ml. Se adauga 50 ml de apa
fierbinte (la temperatura de 80 - 90 grade C) si se amesteca bine.
6.2.2. Se transfera amestecul cantitativ intr-un balon cotat de 200 ml,
clatind paharul cu mai multe cantitati succesive de apa la temperatura de 60
grade C, pana cand volumul total va fi intre 120 ml si 150 ml. Se amesteca si
se lasa sa se raceasca la temperatura camerei.
6.2.3. Se adauga 5 ml de solutie de amoniac diluata (pct. 4.4): se amesteca
din nou si apoi se lasa in repaus 15 minute.
6.2.4. Se neutralizeaza amoniacul prin adaugarea unei cantitati echivalente
de solutie diluata de acid acetic (pct. 4.5). Se determina exact numarul
anterior de mililitri prin titrarea solutiei de amoniac cu indicatorul albastru
bromotimol (pct. 4.6). Se amesteca.
6.2.5. Se adauga 12,5 ml de solutie de acetat de zinc (pct. 4.1) amestecand
usor prin rotirea balonului inclinat.
6.2.6. Se adauga 12,5 ml de solutie ferocianura de potasiu (pct. 4.2) in
acelasi mod in care a fost adaugata solutia de acetat.
6.2.7. Se aduce continutul balonului la o temperatura de 20 grade C si se
completeaza pana la semnul de 200 ml cu apa la temperatura de 20 grade C.
Nota:
In timpul tuturor etapelor descrise pana acum toate adaugarile de apa sau
de reactivi trebuie efectuate astfel incat sa se evite formarea bulelor de aer
si, in acelasi scop, toate amestecarile trebuie efectuate prin rotirea
balonului si nu prin agitare. Daca pana la completarea volumului de 200 ml se
gasesc bule de aer, ele vor putea fi eliminate prin conectarea temporara a
balonului la o pompa de vid si prin rotirea balonului.
6.2.8. Se acopera balonul cu un dop uscat si se amesteca bine prin agitare
puternica.
6.2.9. Se lasa in repaus cateva minute si apoi se filtreaza printr-o hartie
de filtru uscata, respingandu-se primii 25 ml de filtrat.
6.2.10. Polarizarea directa: se determina rotatia optica a filtratului la
temperatura de 20 grade C +/- 1 grad C.
6.2.11. Inversiunea: se picura cu pipeta 40 ml de filtrat obtinut anterior
intr-un balon cotat de 50 ml. Se adauga 6,0 ml de 6,35 M acid clorhidric sau
7,5 ml de 5,0 M acid clorhidric (pct. 4.3). Se introduce balonul intr-o baie de
apa la temperatura de 60 grade C, timp de 15 minute, asigurandu-se ca intregul
balon este acoperit de apa. Se amesteca prin miscari rotative in decursul
primelor 5 minute, timp in care continutul balonului va trebui sa atinga
temperatura baii de apa. Se raceste la temperatura de 20 grade C si se
completeaza volumul cu apa la temperatura de 20 grade C. Se amesteca si se lasa
in repaus o ora la aceasta temperatura.
6.2.12. Polarizarea inversa
Se determina rotatia solutiei invertite la temperatura de 20 grade C +/-
0,2 grade C. (Cu toate acestea, daca temperatura T a lichidului din eprubeta de
polarizare este diferita cu mai mult de 0,2 grade C in timpul masuratorii, va trebui
aplicata corectia de temperatura mentionata la punctul 7.2.).
7. Exprimarea rezultatelor
7.1. Metoda de calcul
Continutul de zaharoza se determina cu ajutorul formulei de mai jos:
M
(1) v = ----- (1,08 F + 1,55 P);
100
D - 1,25 l V - v V
(2) S = ------------ x ------- x ------- %,
Q V L x M
in care:
S - continutul de zaharoza;
M - masa probei cantarite, in grame;
F - procentul de grasime din proba;
P - procentul de proteine (N x 6,38) din proba;
V - volumul in ml la care a fost diluata proba inainte de filtrare;
v - corectarea, in ml, a volumului precipitatului format in timpul
limpezirii;
D - afisajul direct al polarimetrului (polarizarea inainte de inversiune);
l - afisajul polarimetrului dupa inversiune;
L - lungimea, in dm, a tubului polarimetrului;
Q - factorul de inversiune, ale carui valori sunt date mai jos.
Observatii:
a) Cand se cantaresc exact 40,00 g de lapte concentrat si se utilizeaza un
polarimetru cu lampa pentru sodiu, grade unghiulare si un tub de polarimetru de
2 dm, la temperatura de 20 grade C +/- 1 grad C, continutul de zaharoza a
laptelui concentrat normal (C = 9) poate fi calculat dupa urmatoarea formula:
S = (D - 1,25 l) x (2,833 - 0,00612 F - 0,00878 P)
b) Daca polarizarea inversa se masoara la o temperatura diferita de 20
grade C, numerele se inmultesc cu:
1 + 0,0037 (T - 20)
7.2. Valoarea factorului de inversiune Q
Prin formula de mai jos se obtin valorile precise ale Q, pentru surse
variate de lumina, cu corectarile necesare ale concentratiei si temperaturii:
Lumina pentru sodiu si polarimetrul cu grade unghiulare:
Q = 0,8825 + 0,0006 (C - 9) - 0,0033 (T - 20)
Lumina verde pentru mercur si polarimetrul cu grade unghiulare:
Q = 1,0392 + 0,0007 (C - 9) - 0,0039 (T - 20)
Lumina alba cu filtru dicromat si zaharimetru cu scala internationala a
zaharului:
Q = 2,549 + 0,0017 (C - 9) - 0,0095 (T - 20)
In cadrul formulelor de mai sus:
C - procentul zaharurilor totale din solutia invertita polarizata;
T - temperatura solutiei invertite de pe afisajul polarimetrului.
Nota 1:
Procentul zaharurilor totale C din solutia invertita poate fi calculat cu
ajutorul afisajului direct si al modificarii inversiunii, in mod obisnuit, prin
utilizarea valorilor uzuale pentru rotatia specifica a zaharozei, lactozei si
zaharului invertit.
Corectia 0,0006 (C - 9) este precisa doar in cazul in care C este
aproximativ 9; pentru laptele concentrat normal, aceasta corectie poate fi
neglijata, C fiind foarte aproape de 9.
Nota 2:
Variatia de temperatura de la 20 grade C la 1 grad C nu are o mare
influenta asupra afisarii directe a rezultatului, dar variatia de peste 0,2
grade C in afisajul substantei invertite va necesita o corectie. Corectia -
0,0033 (T - 20) este precisa doar in cazul temperaturilor cuprinse intre 18
grade C si 22 grade C.
7.3. Repetabilitatea
Diferenta dintre rezultatele celor doua determinari efectuate simultan sau
intr-o succesiune rapida pe aceeasi proba, de catre acelasi analist, in
aceleasi conditii, nu va depasi 0,3 g de zaharoza pe 100 g lapte concentrat.
METODA Nr. 6: DETERMINAREA ACIDULUI LACTIC SI A CONTINUTULUI DE LACTATI
1. Obiect si domeniu de aplicare
Aceasta metoda determina continutul de acid lactic si lactati, exprimati ca
acid lactic, din:
a) lapte deshidratat cu continut ridicat de grasime sau lapte praf cu continut
ridicat de grasime;
b) lapte deshidratat integral sau lapte praf integral;
c) lapte deshidratat partial degresat sau lapte praf partial degresat;
d) lapte deshidratat degresat sau lapte praf degresat.
2. Definitie
Continutul de acid lactic si lactati din sortimentele de lapte deshidratat
- acidul lactic si lactatii, exprimati sub forma de continut de acid lactic,
determinat prin metoda specificata.
3. Principiu
Grasimile, proteinele si lactoza sunt simultan eliminate dintr-o solutie de
proba prin adaugarea sulfatului de cupru si a hidroxidului de calciu, urmata de
filtrare.
Acidul lactic si lactatii din filtrat sunt convertiti in acetaldehida prin
actiunea acidului sulfuric concentrat in prezenta sulfatului (II) de cupru.
Continutul de acid lactic se determina colorimetric prin adaugarea de
p-hidroxi-di-fenil.
Continutul de acid lactic si lactati se exprima ca mg de acid lactic pe 100
g substanta uscata negrasa.
4. Reactivi
4.1. Solutie de sulfat de cupru (II): se dizolva 250 g de sulfat (II) de
cupru (CuSO4.5H2O) in apa si se dilueaza pana la 1.000 ml cu apa.
4.2. Suspensie de hidroxid de calciu
4.2.1. Se sfarama 300 g hidroxid de calciu [Ca(OH)2] intr-un mojar cu apa,
utilizandu-se in total 900 ml. Suspensia trebuie preparata imediat inainte de
utilizare.
4.2.2. Suspensie de hidroxid de calciu: se sfarama 300 g de hidroxid de
calciu [Ca(OH)2] intr-un mojar cu apa, utilizandu-se in total 1.400 ml.
Suspensia trebuie preparata imediat inainte de utilizare.
4.3. Solutie de acid sulfuric - sulfat (II) de cupru: se adauga pana la 300
ml acid sulfuric, 95,9 la 97,0% (m/m) de H2SO4,0, 5 ml de solutie de sulfat
(II) de cupru (4.1).
4.4. Solutie de p-hidroxi-di-fenil (C6H5C6H4OH): se dizolva prin agitarea
si incalzirea usoara a 0,75 g de p-hidroxi-di-fenil in 5 ml de solutie apoasa a
hidroxidului de sodiu, care contine 5 g de NaOH pe 100 ml. Se dilueaza pana la
50 ml in apa, intr-un balon cotat. Solutia se pastreaza intr-o sticla de
culoare maro, intr-un loc intunecat si rece. Stabilitatea maxima la depozitare
este de 72 de ore.
4.5. Solutie etalon de acid lactic: se dizolva cu putin timp inainte de
utilizare 0,1067 g de lactat de litiu (CH3CHOHCOOLi) in apa si se dilueaza pana
la 100 ml intr-un balon cotat. 1 ml din aceasta solutie corespunde cu 0,1 mg de
acid lactic.
4.6. Laptele reconstituit etalon: se analizeaza inainte cateva probe de
lapte deshidratat de calitate superioara. Pentru pregatirea curbei de calibrare
se selecteaza proba care are cel mai mic continut de acid lactic, care nu
contine mai mult de 30 mg de acid lactic pe 100 g de substanta uscata negrasa.
Se respecta procedura descrisa la pct. 6.2.1 si 6.2.2 de mai jos.
5. Aparatura
5.1. Balanta analitica
5.2. Spectrofotometru adecvat pentru indicarea la o lungime de unda de 570
nm
5.3. Baie de apa la temperatura de 30 grade C +/- 2 grade C
5.4. Mojar si pistil
5.5. Hartie de filtru (Schleicher si Schull 595, Whatman 1 sau un
echivalent)
5.6. Eprubete din pirex sau echivalent (dimensiune 25 x 150 mm)
Nota:
Toate materialele din sticla trebuie sa fie perfect curate si destinate
utilizarii exclusive pentru aceasta aplicatie. Materialele din sticla care
contin reziduuri precipitate se clatesc, inainte de spalare, cu acid clorhidric
concentrat.
6. Procedura
6.1. Proba oarba
Proba oarba se obtine prin introducerea a 30 ml de apa intr-o eprubeta
gradata de 50 ml si tratarea acestei eprubete conform celor descrise la pct.
6.2.4 - 6.2.11. inclusiv. Daca proba masurata in comparatie cu apa depaseste un
echivalent de 20 mg de acid lactic/100 g substanta uscata negrasa, atunci
trebuie verificati reactivii, iar reactivii sau reactantul impur trebuie
inlocuiti. Proba oarba se efectueaza in acelasi timp cu analiza probei.
6.2. Determinarea
Nota:
Se va evita contaminarea cu impuritati, in special cu saliva sau
transpiratie.
6.2.1. Se determina continutul de substanta uscata negrasa (a) g de proba
prin indepartarea continutului de grasime (determinat prin metoda nr. 4) si a
continutului de umiditate (determinat prin metoda nr. 2) din 100.
1.000
6.2.2. Se cantaresc ---------- g de proba cu o precizie de 0,1 g.
(a - 10)
Aceasta cantitate de proba se adauga la 100 ml de apa si se amesteca bine.
6.2.3. Se picura cu pipeta 5 ml de solutie obtinuta intr-o eprubeta gradata
de 50 ml si se dilueaza cu apa pana la aproximativ 30 ml.
6.2.4. In timpul agitarii se adauga incet 5 ml de solutie de sulfat (II) de
cupru (pct. 4.1) si se lasa in repaus timp de 10 minute.
6.2.5. In timpul agitarii se adauga incet 5 ml de suspensie de hidroxid de
calciu (pct. 4.2.1) sau 10 ml de suspensie de hidroxid de calciu (pct. 4.2.2).
6.2.6. Se dilueaza cu apa pana la 50 ml, se agita puternic, se lasa in
repaus timp de 10 minute si apoi se filtreaza. Se iau primele rezultate.
6.2.7. Se pune cu pipeta 1 ml de filtrat intr-o eprubeta (pct. 5.6).
6.2.8. In eprubeta se adauga, cu ajutorul unei biurete sau a unei pipete
gradate, 6,0 ml de solutie de acid sulfuric - solutie de sulfat (II) de cupru
(pct. 4.3). Se amesteca.
6.2.9. Se incalzeste in baia de apa timp de 5 minute. Se raceste la
temperatura camerei, sub jet de apa.
6.2.10. Se adauga doua picaturi de reactant p-hidroxi-di-fenil (pct. 4.4)
si se agita puternic, astfel incat reactantul sa se imprastie uniform in
lichid. Se asaza eprubeta in baia de apa la temperatura de 30 grade C +/- 2
grade C; se lasa in repaus timp de 15 minute, agitandu-se din cand in cand.
6.2.11. Se introduce eprubeta intr-o baie de apa si se tine 90 de secunde.
Se raceste la temperatura camerei, sub jet de apa.
6.2.12. Se masoara densitatea optica comparativ cu proba martor (pct. 6.1)
in 3 ore, la lungimea de unda specificata la pct. 5.2.
6.2.13. Daca densitatea optica depaseste densitatea celui mai inalt punct
de pe curba de etalonare, se va repeta testul, diluandu-se corespunzator
filtratul obtinut conform pct. 6.2.6.
6.3. Prepararea curbei de etalonare
6.3.1. Se picura cu pipeta 5 ml de lapte reconstituit (pct. 4.6) in 5
eprubete gradate de 50 ml. In aceste eprubete se picura cu pipeta 0, 1, 2, 3
si, respectiv, 4 ml de solutie etalon (pct. 4.5), astfel incat sa se obtina o
serie de solutii etalon care sa corespunda cu 0, 20, 40, 60 si 80 mg de acid
lactic adaugat pe 100 g de substanta uscata negrasa a laptelui deshidratat.
6.3.2. Se dilueaza cu apa pana la aproximativ 30 ml si se trateaza conform
celor descrise la pct. 6.2.4 - 6.2.11.
6.3.3. Se masoara densitatile optice ale solutiilor etalon (pct. 6.3.1),
comparativ cu proba oarba (pct. 6.1) la lungimea de unda specificata la pct.
5.2. Densitatile optice se introduc intr-o diagrama, cu cantitatile de acid
lactic enumerate la pct. 6.3.1, adica 0 mg, 20 mg, 40 mg, 60 mg si 80 mg/100 g
de substanta uscata negrasa. Se deseneaza cea mai potrivita linie dreapta care
uneste punctele si se pregateste curba standard prin miscarea acestei linii
paralel cu ea insasi, astfel incat sa treaca prin originea sa.
7. Exprimarea rezultatelor
7.1. Metoda de calcul
Densitatea optica masurata conform pct. 6.2.12 sau 6.2.13 se transforma in
mg de acid lactic/100 g de substanta uscata negrasa din proba, facandu-se
referire la curba de etalonare. Acest rezultat se inmulteste cu factorul de
diluare, daca filtrul a fost diluat in conformitate cu pct. 6.2.13.
7.2. Repetabilitatea
Diferenta dintre rezultatele celor doua determinari efectuate simultan sau
intr-o succesiune rapida, pe aceeasi proba, de catre acelasi analist si in
aceleasi conditii, nu va depasi 8 mg de acid lactic/100 g substanta uscata
negrasa pentru un continut de pana la 8 mg. Pentru valori mai mari aceasta
diferenta nu va trebui sa depaseasca 10% din cea mai mica valoare.
METODA Nr. 7: DETERMINAREA ACTIVITATII FOSFATAZEI
(PROCEDURA SANDERS SI SAGER MODIFICATA)
1. Obiect si domeniu de aplicare
Aceasta metoda descrie modul de determinare a activitatii fosfatazei din:
a) lapte deshidratat cu continut ridicat de grasime sau lapte praf cu
continut ridicat de grasime;
b) lapte deshidratat integral sau lapte praf integral;
c) lapte deshidratat partial degresat sau lapte praf partial degresat;
d) lapte deshidratat degresat sau lapte praf degresat.
2. Definitie
Activitatea fosfatazica a tipurilor de lapte deshidratat reprezinta
cantitatea de fosfataza alcalina activa prezenta. Se exprima prin cantitatea de
fenol in micrograme eliberata de 1 ml de lapte reconstituit, determinat prin
procedura descrisa mai jos.
3. Principiu
Activitatea fosfatazei din sortimentele de lapte deshidratat este
determinata prin posibilitatea fosfatazei de a elibera fenolul din fenilfosfat
disodic. Cantitatea de fenol eliberata in conditiile stabilite este determinata
printr-o masurare spectrofotometrica a culorii obtinute cu reactantul Gibb.
4. Reactivi
4.1. Solutia A
Solutie tampon de borat hidroxid de bariu: ph 10,6 +/- 0,1 la 20 grade C
Se dizolva 25,0 g de hidroxid de bariu [Ba(OH)2.8H2O] in apa si se dilueaza
pana la 500 ml.
Se dizolva 11,0 g acid boric (H3BO3) in apa si se dilueaza pana la 500 ml.
Se incalzesc cele doua solutii la 50 grade C si se amesteca.
Amestecul se agita si se raceste la temperatura camerei.
Se regleaza pH-ul la 10,6 +/- 0,1 cu solutia de hidroxid de bariu si se
filtreaza.
Solutia se pastreaza intr-un recipient bine inchis cu dop.
Inainte de utilizare solutia tampon se dilueaza cu o cantitate egala de
apa.
4.2. Solutia B
Solutie tampon pentru dezvoltarea culorii
Se dizolva 6,0 g de metaborat de sodiu (NaBO2) (sau 12,6 g de NaBO2.4H2O)
si 20,0 g de clorura de sodiu (NaCl) in apa si se dilueaza pana la 1.000 ml cu
apa.
4.3. Solutia C
Solutie tampon de substrat
4.3.1. Se dizolva 0,5 g de fenilfosfat disodic (Na2C6H5PO4.2H2O) in 4,5 ml
de solutie B (pct. 4.2). Se adauga doua picaturi din solutia E (pct. 4.5) si se
lasa in repaus timp de 30 de minute. Culoarea se extrage cu ajutorul a 2,5 ml
de butanol (pct. 4.10). Daca este nevoie, extractia culorii se repeta. Dupa
separare butanolul se elimina. Aceasta solutie trebuie pastrata cateva zile la
frigider. Inainte de utilizare culoarea se dezvolta si se elimina inca o data.
4.3.2. Se picura cu pipeta 1 ml din aceasta solutie intr-un balon cotat de
100 ml si se completeaza volumul ramas cu solutia A. Solutia tampon se prepara
imediat inainte de utilizare.
4.4. Solutia D
Precipitant
Se dizolva 3,0 g sulfat de zinc (ZnSO4.7H2O) si 0,6 g de sulfat (II) de
cupru (CuSO4.5H2O) in apa si se completeaza pana la 100 ml cu apa.
4.5. Solutia E
Reactivul Gibbs
Se dizolva 0,040 g de 2,6-dibromchinona 1,4 clorimida (O.C6H2Br2.NCl) in 10
ml etanol 96% .
Solutia se pastreaza in frigider, intr-o sticla de culoare inchisa.
Reactivul se arunca daca s-a decolorat.
4.6. Solutie tampon de diluare a culorii
Se dilueaza 10 ml de solutie B (pct. 4.2), solutie tampon pentru
dezvoltarea culorii, pana la 100 ml cu apa.
4.7. Solutie de sulfat de cupru
Se dizolva 0,05 g de sulfat (II) de cupru (CuSO4.5H2O) in apa si se
completeaza pana la 100 ml cu apa.
4.8. Solutie etalon de fenol
Se dizolva 0,200 +/- 0,001 g de fenol pur in apa si se completeaza pana la
100 ml intr-un balon cotat cu apa. Aceasta solutie poate fi pastrata la
frigider mai multe luni. 10 ml din aceasta solutie se dilueaza pana la 100 ml
cu apa. Solutia diluata contine 200 micrograme de fenol intr-un ml si va putea
fi utilizata la pregatirea mai multor solutii diluate.
4.9. Apa distilata fiarta
4.10. n. - Butanol
5. Aparatura:
5.1. Balanta analitica
5.2. Baie de apa, reglata termostatic la temperatura de 37 grade C +/- 1
grad C
5.3. Spectrofotometru adecvat pentru indicarea la o lungime de unda de 610
nm;
5.4. Hartie de filtru (Schleicher si Schull 597, Whatman 42 sau o hartie de
filtru echivalenta);
5.5. Baie de apa, fierbator;
5.6. Folie de aluminiu.
6. Procedura
Masuri de precautie:
- Se evita expunerea directa la soare.
- Toate materialele din sticla, dopurile si produsele pentru curatare
trebuie sa fie impecabil de curate. Se recomanda sa fie clatite si fierte cu
apa sau tratate cu abur.
- Se va evita utilizarea materialelor din plastic (dopurile din plastic),
deoarece pot contine fenoli.
- Saliva contine fosfataza; de aceea trebuie evitate cu foarte mare grija
contaminarile cu saliva.
6.1. Pregatirea probei
6.1.1. Se cantaresc, cu o precizie de 0,1 g, 10 g de proba si se dizolva in
90 ml de apa. Temperatura pentru dizolvarea probei nu va depasi in nici un caz
35 grade C.
6.2. Determinarea
6.2.1. In doua eprubete se introduce cate 1 ml de lapte reconstituit,
pregatit conform celor descrise la pct. 6.1.1.
6.2.2. Una dintre cele doua eprubete se incalzeste in apa timp de doua
minute. Se acopera eprubeta si baia de apa (pct. 5.5) sau, de exemplu, paharul
de laborator cu o folie de aluminiu (pct. 5.6), pentru a se asigura incalzirea
suprafetei totale a eprubetei. Se raceste in apa rece la temperatura camerei.
Pentru proba martor se foloseste aceasta eprubeta. Pentru toate operatiunile
ulterioare cele doua eprubete vor fi tratate identic.
6.2.3. Se adauga 10 ml de solutie C (pct. 4.3.2). Se amesteca si se
introduc eprubetele in baia de apa la temperatura de 37 grade C (pct. 5.2).
6.2.4. Se lasa la incalzit in baia de apa, agitandu-se din cand in cand.
6.2.5. Eprubetele se transfera imediat intr-o baie de apa (pct. 5.5) in
fierbere si se incalzesc timp de doua minute; se racesc la temperatura camerei
in apa rece.
6.2.6. Se adauga 1 ml de solutie D (pct. 4.4), se amesteca si se filtreaza
printr-o hartie de filtru; se elimina primele picaturi filtrate pana se obtine
o solutie clara.
6.2.7. Se iau 5 ml din fiecare filtrat in eprubete, se adauga 5 ml de solutie
B (pct. 4.2) si 0,1 de solutie E (pct. 4.5). Se amesteca.
6.2.8. Se lasa sa se dezvolte culoarea la temperatura camerei timp de 30 de
minute, departe de caldura soarelui.
6.2.9. Se masoara densitatea optica a solutiei probei, comparativ cu proba
oarba, la lungimea de unda indicata la pct. 5.3.
6.2.10. Determinarea se repeta daca densitatea optica a solutiei este mai
mare decat cea a probei etalon cu 20 micrograme de fenol preparat in
conformitate cu pct. 7.
Daca se depaseste aceasta limita, se dilueaza un volum corespunzator de
lapte reconstituit, conform pct. 6.1.1, cu un volum corespunzator din acest tip
de lapte fiert, conform celor indicate la pct. 6.2.2, pentru a inactiva
fosfataza prezenta.
7. Pregatirea curbei de etalonare
7.1. In 4 baloane cotate de 100 ml se picura cu pipeta 1, 3, 5 si 10 ml de
solutie etalon diluata conform pct. 4.8 si se completeaza volumul cu apa;
aceste solutii diluate vor contine respectiv 2, 6, 10 si 20 micrograme de
fenol/ml.
7.2. Se picura cu pipeta 1 ml de apa, 1 ml din fiecare solutie etalon (pct.
7.1) in eprubete, pentru a se obtine o serie de probe care contin o (valoarea
martor obtinuta prin utilizarea unui ml de apa) -2-6-10 si 20 micrograme de
fenol.
7.3. Se picura succesiv cu pipeta in fiecare eprubeta 1 ml de solutie de
sulfat (II) de cupru (pct. 4.7), 5 ml de solutie tampon pentru diluarea culorii
(pct. 4.6), 3 ml de apa si 0,1 ml de solutie E (pct. 4.5). Se amesteca.
7.4. Se lasa eprubetele timp de 30 de minute la temperatura camerei, ferite
de lumina directa a soarelui.
7.5. Se masoara absorbanta solutiilor din fiecare dintre eprubete,
comparativ cu valoarea martor, la lungimea de unda indicata la pct. 5.3.
7.6. Curba de etalonare se obtine prin trasarea valorilor absorbantei,
comparativ cu cantitatile de fenol in micrograme, conform celor indicate la
pct. 7.2.
8. Exprimarea rezultatelor
8.1. Metoda de calcul
8.1.1. Rezultatele determinate conform pct. 6.2.9 se transforma in
micrograme de fenol, prin referinta la curba standard.
8.1.2. Activitatea fosfatazei exprimata ca micrograme de fenol pe ml de
lapte reconstituit se calculeaza cu ajutorul urmatoarei formule:
Activitatea fosfatazei = 2,4 x P,
unde P = cantitatea de fenol in micrograme, conform 8.1.1.
8.1.3. Daca a fost necesara diluarea, conform pct. 6.2.10, se inmulteste
rezultatul obtinut la pct. 8.1.2 cu factorul de dilutie.
8.2. Repetabilitatea
Diferenta dintre rezultatele a doua determinari efectuate simultan sau
intr-o succesiune rapida pe aceeasi proba, de catre acelasi analist si in
aceleasi conditii, nu va depasi 2 micrograme de fenol eliberat de 1 ml de lapte
reconstituit.
METODA Nr. 8: DETERMINAREA ACTIVITATII FOSFATAZEI
(PROCEDURA ASCHAFFENBURG SI MULLEN)
1. Obiect si domeniu de aplicare
Aceasta metoda descrie modul de determinare a activitatii fosfatazei din:
a) lapte deshidratat cu continut ridicat de grasime sau lapte praf cu
continut ridicat de grasime;
b) lapte deshidratat integral sau lapte praf integral;
c) lapte deshidratat partial degresat sau lapte praf partial degresat;
d) lapte deshidratat degresat sau lapte praf degresat.
2. Definitie
Activitatea fosfatazica a sortimentelor de lapte deshidratat reprezinta
cantitatea de fosfataza alcalina activa prezenta. Se exprima prin cantitatea de
p-nitrofenol in micrograme eliberata de 1 ml de proba reconstituita,
determinata prin procedura descrisa mai jos.
3. Principiu
Proba reconstituita este diluata cu un substrat tampon cu pH 10,2 si se
lasa la incubare, la o temperatura de 37 grade C, timp de doua ore. Orice
cantitate de fosfataza alcalina prezenta in proba va elibera, in acest caz,
p-nitrofenolul din p-nitrofenil fosfat disodic adaugat. P-nitrofenolul eliberat
se determina prin compararea directa cu sticla colorata standard intr-un
colorimetru simplu care utilizeaza reflectia luminii.
4. Reactivi
4.1. Solutia tampon de carbonat - bicarbonat de sodiu
Se dizolva 3,5 g de carbonat de sodiu anhidru si 1,5 g de bicarbonat de
sodiu in apa si se dilueaza cu apa pana la 1.000 ml intr-un balon cotat.
4.2. Substratul tampon
Se dizolva 1,5 p-nitro-fenilfosfat disodic in solutia tampon de carbonat de
sodiu - bicarbonat de sodiu (pct. 4.1) si se dilueaza cu apa pana la 1.000 ml
intr-un balon cotat.
Aceasta solutie va ramane stabila daca se pastreaza in frigider (</= 4
grade C) timp de o luna, dar pe aceasta solutie va trebui efectuat un test de
control al culorii (pct. 6 - masura de precautie nr. 3 de mai jos).
4.3. Solutii de limpezire
4.3.1. Solutie de sulfat de zinc
Se dizolva 30,0 g de sulfat de zinc (ZnSO4) in apa si se dilueaza cu apa
pana la 100 ml intr-un balon cotat.
4.3.2. Solutie (II) de hexacianoferat de potasiu
Se dizolva 17,2 g de trihidrat (II) de hexacianoferat de potasiu
[K4Fe(CN)6.3H2O] si se dilueaza cu apa pana la 100 ml intr-un balon cotat.
5. Aparatura
5.1. Balanta analitica
5.2. Baie de apa, reglata termostatic la temperatura de 37 grade C +/- 1
grad C.
5.3. Colorimetru, cu un disc special care contine sticle colorate standard
calibrat in micrograme p-nitrofenol pe ml de lapte si cu cuve de 2 x 25 mm.
6. Procedura
Masuri de precautie:
- Dupa utilizare eprubetele vor fi golite, clatite cu apa, spalate cu apa
fierbinte care contine un detergent alcalin, dupa care vor fi clatite cu apa
calda, curata, de la robinet. In final, trebuie clatite cu apa si uscate
inainte de utilizare.
Pipetele trebuie clatite bine cu apa rece, curata, de la robinet, imediat
dupa utilizare, dupa care vor fi iar clatite cu apa si uscate inainte de
utilizare.
- Dopurile eprubetelor trebuie clatite bine cu apa calda de la robinet,
imediat dupa utilizare, dupa care vor fi fierte doua minute in apa.
- Solutia substrat tampon (pct. 4.2) trebuie sa ramana stabila cel putin o
luna, daca este pastrata intr-un frigider, la temperatura de 4 grade C sau mai
mica. Toate formele de instabilitate se vad prin aparitia culorii galbene.
Deoarece rezultatele testului sunt intotdeauna obtinute prin comparatia cu
produsul fiert care contine aceeasi solutie substrat tampon, se recomanda ca
solutia respectiva sa nu fie utilizata daca da o indicatie a culorii mai mare
de 10 micrograme, atunci cand este citita intr-o cuva de 25 mm din colorimetru,
utilizandu-se apa distilata din cealalta cuva de 25 mm.
- Pentru fiecare proba se utilizeaza o pipeta separata si se evita
contaminarea pipetei cu saliva.
- Testul trebuie ferit in permanenta de lumina directa a razelor solare.
6.1. Pregatirea probei
Se dizolva 10 g de lapte praf in 90 ml de apa. Temperatura de dizolvare a
laptelui praf nu trebuie sa depaseasca temperatura de 35 grade C.
6.2. Determinarea
6.2.1. Intr-o eprubeta curata si uscata se picura cu pipeta 15 ml de
solutie substrat tampon (pct. 4.2), dupa care se vor testa 2 ml de proba
reconstituita (pct. 6.1). Se pune un dop la eprubeta, se amesteca prin
intoarcere si se introduce intr-o baie de apa la temperatura de 37 grade C
(pct. 5.2).
6.2.2. In acelasi timp se introduce in baia de apa o eprubeta continand 15
ml de solutie substrat tampon si 2 ml de proba fiarta reconstituita, similara
celei supuse testarii.
6.2.3. Dupa doua ore se scot ambele eprubete din baia de apa, se adauga 0,5
ml de solutie de sulfat de zinc (pct. 4.3.1), se pune dopul, se agita puternic
si se lasa in repaus timp de 3 minute. Se adauga 0,5 ml de solutie (II)
hexacianoferat de potasiu (pct. 4.3.2), se amesteca bine si se filtreaza prin
hartie de filtru cutata (pct. 5.4), iar filtratul colectat se aduna intr-o
eprubeta curata.
6.2.4. Se transfera filtratul intr-o cuva de 25 mm si se compara cu
filtratul probei fierte de control din colorimetru, utilizandu-se discul
special al colorimetrului (pct. 5.3).
7. Exprimarea rezultatelor
7.1. Metoda de calcul
Indicatia directa obtinuta conform pct. 6.2.4 va fi inregistrata ca
micrograme p-nitrofenol pe ml de proba sau pe ml de proba reconstituita.
7.2. Repetabilitatea
Diferenta dintre rezultatele celor doua determinari efectuate simultan sau
in succesiune rapida pe aceeasi proba, de catre acelasi analist, in aceleasi
conditii, nu va depasi 2 micrograme de p-nitrofenol eliberat de 1 ml de lapte
reconstituit.
ANEXA 4*)
*) Anexa nr. 4 este reprodusa in facsimil.
Echipamente si ustensile utilizate pentru prelevarea probelor de lapte
conservat
Figura 1, reprezentand ustensila recomandata pentru recipiente si galeti,
se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 667 din 22
septembrie 2003, la pagina 15.
Figura 2, reprezentand ustensila recomandata pentru tancuri mici, se
gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 667 din 22 septembrie
2003, la pagina 15.
Figura 3, reprezentand agitatorul corespunzator pentru amestecarea laptelui
condensat indulcit, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
667 din 22 septembrie 2003, la pagina 15.
Figura 4, reprezentand cupa corespunzatoare pentru lichide, se gaseste in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 667 din 22 septembrie 2003, la
pagina 15.
Figura 5, reprezentand sonde pentru lapte deshidratat (toate dimensiunile
in milimetri), se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 667
din 22 septembrie 2003, la pagina 16.