REGULAMENT   Nr. 25 din 10 decembrie 2010

pentru modificarea si completarea Regulamentului Bancii Nationale a României nr. 18/2009 privind cadrul de administrare a activitatii institutiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri si conditiile de externalizare a activitatilor acestora

ACT EMIS DE: BANCA NATIONALA A ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 856 din 21 decembrie 2010

Având în vedere prevederile art. 24, art. 77 alin. (1), art. 101, 104, 106, art. 108 alin. (1), art. 122, 148-149, 159, 161-163, 289, 320, 382, art. 384 alin. (1) şi ale art. 385 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) şi ale art. 48 alin. (1) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României şi al art. 420 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare,

Banca Naţională a României emite următorul regulament:

Art. I. - Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 18/2009 privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 23 septembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Expresiile riscul rezidual, riscul de concentrare şi riscul din securitizare au semnificaţia prevăzută de Regulamentul Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 23/28/2006 privind criteriile tehnice referitoare la organizarea şi tratamentul riscurilor, precum şi criteriile tehnice utilizate de autorităţile competente pentru verificarea şi evaluarea acestora, aprobat prin Ordinul Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 20/117/2006, cu modificările şi completările ulterioare, expresiile risc operaţional şi risc legal au semnificaţia prevăzută de Regulamentul Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 24/29/2006 privind determinarea cerinţelor minime de capital pentru riscul operaţional ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investiţii, aprobat prin Ordinul Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 21/118/2006, cu modificările şi completările ulterioare, expresia risc de credit al contrapartidei are semnificaţia prevăzută de Regulamentul Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 20/25/2006 privind tratamentul riscului de credit al contrapartidei în cazul instrumentelor financiare derivate, al tranzacţiilor de răscumpărare, al operaţiunilor de dare/luare de titluri/mărfuri cu împrumut, al tranzacţiilor cu termen lung de decontare şi al tranzacţiilor de creditare în marjă, aprobat prin Ordinul Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 17/114/2006, cu modificările şi completările ulterioare, iar expresia grup de clienţi aflaţi în legătură are semnificaţia prevăzută de Regulamentul Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 14/24/2010 privind expunerile mari ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investiţii, aprobat prin Ordinul Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 13/89/2010."

2. La articolul 2 alineatul (5) litera d), articolul 13 alineatul (2), articolul 32 alineatul (1), articolul 54 alineatul (2) şi articolul 220, sintagma „funcţia de control al riscurilor" se înlocuieşte cu sintagma „funcţia de administrare a riscurilor".

3. La articolul 2 alineatul (5), literele t), u) şi aa) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,t) externalizare - utilizarea de către o instituţie de credit a unui furnizor extern, în vederea desfăşurării de către acesta, pe bază contractuală şi în mod continuu, a unor activităţi efectuate în mod obişnuit de către instituţia de credit în cauză;

u) furnizor extern - furnizorul de bunuri şi servicii, care poate fi o entitate autorizată sau nu, în funcţie de activitatea externalizată, respectiv o entitate afiliată în cadrul unui grup ori o entitate în afara grupului;

..............................................................................................

aa) persoane cu funcţii-cheie de execuţie - persoane ale căror activităţi profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituţiei de credit, incluzând membrii organelor cu funcţie de conducere, personalul care expune instituţia de credit unor riscuri - de exemplu persoane cărora li s-au acordat competenţe individuale sporite în ceea ce priveşte derularea tranzacţiilor în care este implicată instituţia de credit, cum ar fi: dealeri, persoane care au competenţa de a aproba credite de valori semnificative -, personalul funcţiilor sistemului de control intern şi orice angajat care primeşte o remuneraţie totală, inclusiv clauze privind beneficiul discreţionar de tip pensie, ce conduce la încadrarea acestuia în aceeaşi categorie de remuneraţie cu cea a membrilor organelor cu funcţie de conducere şi cu a personalului care expune instituţia de credit unor riscuri;".

4. La articolul 2 alineatul (5), după litera ee) se introduc trei noi litere, literele ff), gg) şi hh), cu următorul cuprins:

,,ff) depozite stabile (core deposits) - resursele de finanţare care rămân la dispoziţia instituţiei de credit o perioadă de timp îndelungată, determinate de către aceasta potrivit politicilor interne la care se face referire la art. 154;

gg) operaţiuni de înlocuire a expunerilor existente - operaţiuni desfăşurate în legătură cu expuneri aflate în portofoliu, concretizate prin noi expuneri sau prin modificarea termenilor contractuali ai acestora;

hh) beneficii discreţionare de tipul pensiilor - beneficii suplimentare de tipul pensiilor asigurate pe o bază discreţionară de către o instituţie de credit unui angajat, ca parte a pachetului de remuneraţie variabilă al respectivului angajat, care nu includ beneficiile datorate garantate unui angajat în conformitate cu termenii schemelor de pensionare ale instituţiei de credit."

5. La articolul 3 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

,,d) cerinţe de publicare şi transparenţă."

6. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) Structura de conducere a unei instituţii de credit mamă, persoană juridică română, are responsabilitatea generală pentru existenţa unui cadru adecvat de administrare a activităţii în cadrul grupului şi pentru asigurarea unor politici şi mecanisme privind cadrul de administrare a activităţii corespunzătoare structurii, activităţii şi riscurilor aferente grupului şi entităţilor acestuia.

(2) In sensul alin. (1), structura de conducere a unei instituţii de credit mamă trebuie să conştientizeze toate riscurile semnificative şi problemele care ar putea afecta grupul, instituţia de credit mamă şi filialele acesteia. In acest context, instituţia de credit mamă este responsabilă pentru determinarea structurii de administrare a filialelor care contribuie cel mai bine la exercitarea funcţiei de supraveghere la nivelul grupului.

(3) In sensul alin. (2), structura de conducere a unei instituţii de credit mamă trebuie:

a) să stabilească o structură a cadrului de administrare a activităţii care să contribuie la supravegherea eficace a filialelor sale şi care să ia în considerare natura, dimensiunea şi complexitatea diferitelor riscuri la care grupul şi filialele acestuia sunt expuse;

b) să evalueze periodic structura cadrului de administrare a activităţii pentru a asigura că aceasta rămâne corespunzătoare, având în vedere creşterea dimensiunilor şi complexităţii, extinderea geografică etc;

c) să aprobe o politică privind cadrul de administrare a activităţii la nivelul grupului şi pentru filialele acestuia, care să includă angajamentul de a îndeplini toate cerinţele aplicabile cadrului de administrare a activităţii;

d) să asigure că sunt disponibile resurse suficiente pentru fiecare filială în scopul îndeplinirii atât a standardelor la nivel de grup, cât şi a standardelor locale privind cadrul de administrare a activităţii;

e) să înţeleagă rolul şi relaţiile atât dintre filiale, cât şi cu instituţia de credit mamă;

f) să dispună de mijloace corespunzătoare pentru a monitoriza ca fiecare filială să se conformeze tuturor cerinţelor aplicabile privind cadrul de administrare a activităţii.

(4) In cazul unei instituţii de credit filială, persoană juridică română, structura de conducere a acesteia trebuie să adere la valorile şi principiile privind cadrul de administrare a activităţii stabilite de societatea-mamă şi să aibă în vedere obiectivele de afaceri, profilul de risc şi politicile stabilite de către structura de conducere a instituţiei-mamă. In acest sens, structura de conducere a unei instituţii de credit filială trebuie să stabilească propriile responsabilităţi pe linia cadrului de administrare a activităţii şi trebuie să evalueze orice decizii sau practici la nivel de grup pentru a asigura că acestea nu determină ca filiala să încalce prevederile cadrului de reglementare ori regulile prudenţiale aplicabile la nivel individual pe teritoriul României. Structura de conducere a unei instituţii de credit filială trebuie, de asemenea, să asigure că asemenea decizii sau practici nu aduc atingere:

a) administrării sănătoase şi prudente a filialei;

b) solidităţii financiare a filialei;

c) intereselor legale ale deţinătorilor de interese în filială.

(5) In cazul în care o instituţie de credit desfăşoară activitate în străinătate fie prin intermediul unei sucursale, fie prin intermediul unei filiale, structura de conducere a instituţiei de credit este responsabilă pentru implementarea corespunzătoare a strategiilor şi a politicilor stabilite, cu respectarea obligaţiilor impuse de legislaţia din ţara în care respectiva sucursală sau filială îşi desfăşoară activitatea."

7. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 19. - (1) Organele cu funcţie de supraveghere trebuie să asigure că politicile şi practicile de remunerare a personalului instituţiei de credit, inclusiv a membrilor organelor cu funcţie de supraveghere şi a membrilor organelor cu funcţie de conducere, corespund culturii instituţiei de credit, obiectivelor şi strategiei pe termen lung, precum şi mediului de control al acesteia.

(2) Personalul aferent funcţiilor sistemului de control intern şi, după caz, personalul departamentelor de resurse umane şi experţii externi trebuie, de asemenea, să fie implicaţi în elaborarea politicilor de remunerare ale unei instituţii de credit.

(3) Politica de remunerare a unei instituţii de credit trebuie să fie accesibilă tuturor angajaţilor, iar procesul de evaluare a personalului trebuie să fie formalizat în mod corespunzător şi să fie transparent pentru angajaţi.

(4) In sensul alin. (1), la stabilirea şi aplicarea politicilor de remunerare totală, inclusiv a salariilor şi beneficiilor discreţionare de tipul pensiilor, pentru categoriile de personal ale căror activităţi profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituţiilor de credit, incluzând membrii organelor cu funcţie de conducere, personalul care expune instituţia de credit unor riscuri, personalul aferent funcţiilor sistemului de control intern şi orice angajat care primeşte o remuneraţie totală ce conduce la încadrarea acestuia în aceeaşi categorie de remuneraţie cu cea a membrilor organelor cu funcţie de conducere şi a personalului care expune instituţia de credit unor riscuri, instituţiile de credit trebuie să respecte următoarele principii în mod corespunzător mărimii, organizării interne şi naturii, extinderii şi complexităţii activităţilor acestora:

a) politica de remunerare permite şi promovează o administrare a riscurilor sănătoasă şi eficace, fără a încuraja asumarea de riscuri care depăşeşte nivelul toleranţei la risc a instituţiei de credit;

b) politica de remunerare corespunde strategiei de afaceri, obiectivelor, valorilor şi intereselor pe termen lung ale instituţiei de credit şi cuprinde măsuri pentru a evita conflictele de interese;

c) organele cu funcţie de supraveghere adoptă şi revizuiesc periodic principiile generale ale politicii de remunerare şi sunt responsabile cu implementarea acesteia;

d) implementarea politicii de remunerare face obiectul, cel puţin anual, al unei evaluări interne independente, la nivel centralizat, privind conformitatea cu politicile şi procedurile de remunerare adoptate de organele cu funcţie de supraveghere, In acest sens, la implementarea politicii de remunerare se va conferi o atenţie specială prevenirii acordării de stimulente pentru asumarea excesivă a riscurilor şi pentru alte comportamente contrare intereselor instituţiei de credit;

e) remunerarea coordonatorilor funcţiilor de administrare a riscurilor şi de conformitate este supravegheată direct de către structura de conducere sau de către comitetul de remunerare, în situaţia în care acesta există;

f) în cazul în care remuneraţia este corelată cu performanţa, suma remuneraţiei totale se bazează pe o combinaţie a evaluării performanţei individuale şi a structurii în cauză în care se desfăşoară activitatea, precum şi a rezultatelor generale ale instituţiei de credit, iar la evaluarea performanţei individuale sunt luate în considerare atât criterii financiare, cât şi criterii nonfinanciare, cum ar fi: cunoştinţele acumulate/calificările obţinute, dezvoltarea personală, conformarea cu sistemele şi controalele instituţiei de credit, implicarea în strategiile de afaceri şi în politicile semnificative ale instituţiei de credit şi contribuţia la performanţa echipei;

g) evaluarea performanţei este realizată într-un cadru multianual, pentru a se asigura că procesul de evaluare se bazează pe performanţa pe termen lung şi că plata efectivă a componentelor remuneraţiei bazate pe performanţă se întinde pe o perioadă care ţine cont de ciclul de afaceri al instituţiei de credit şi de riscurile specifice activităţii acesteia;

h) remuneraţia variabilă totală nu limitează capacitatea instituţiei de credit de a-şi întări baza de capital;

i) remuneraţia variabilă garantată are caracter excepţional şi apare doar atunci când se angajează personal, fiind limitată la primul an de activitate al acestuia;

j) în cazul instituţiilor de credit care beneficiază de asistenţă guvernamentală excepţională:

- remuneraţia variabilă este strict limitată ca procent din venitul net atunci când nu este în concordanţă cu menţinerea unei baze de capital sănătoase şi cu obiectivul de ieşire în timp util de sub asistenţa guvernamentală;

- Banca Naţională a României solicită instituţiilor de credit să restructureze remunerarea într-o manieră conformă cu administrarea sănătoasă a riscurilor şi creşterea pe termen lung, incluzând, atunci când este cazul, stabilirea de limite privind remuneraţia membrilor structurii de conducere;

- nicio remuneraţie variabilă nu trebuie plătită membrilor structurii de conducere ai respectivei instituţii de credit decât dacă este justificată;

k) componentele fixă şi variabilă ale remuneraţiei totale sunt echilibrate în mod corespunzător şi componenta fixă reprezintă o proporţie suficient de mare din remuneraţia totală, astfel încât să permită aplicarea unei politici complet flexibile privind componentele remuneraţiei variabile, incluzând posibilitatea de a nu plăti nicio componentă a acesteia. Instituţiile de credit trebuie să stabilească un raport adecvat între componenta fixă şi cea variabilă a remuneraţiei totale, iar structura politicii de remunerare trebuie actualizată în timp, astfel încât să se asigure că aceasta evoluează în sensul adaptării la schimbările intervenite în situaţia instituţiei de credit respective;

l) plăţile referitoare la încetarea anticipată a unui contract reflectă performanţa obţinută în timp şi sunt proiectate într-o modalitate care să nu recompenseze nereuşita;

m) măsurarea performanţei utilizate pentru a calcula componentele remuneraţiei variabile sau portofoliile de componente ale remuneraţiei variabile include o ajustare pentru toate tipurile de riscuri curente şi potenţiale şi ia în considerare costul capitalului şi lichiditatea necesară. Alocarea componentelor remuneraţiei variabile în cadrul instituţiei de credit trebuie să ia în considerare şi toate tipurile de riscuri curente şi potenţiale;

n) o parte substanţială şi care reprezintă, în toate cazurile, cel puţin 50% din orice remuneraţie variabilă trebuie să fie formată dintr-un raport corespunzător între:

(i) acţiuni sau titluri din care rezultă drepturi de proprietate echivalente în funcţie de forma juridică a instituţiei de credit în cauză sau instrumente legate de acţiuni ori instrumente echivalente de tip non-cash în cazul instituţiilor de credit necotate; şi

(ii) atunci când este cazul, alte instrumente în sensul art. 21 alin. (11) lit. a) din Regulamentul Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investiţii, aprobat prin Ordinul Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 15/112/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care să reflecte corespunzător, pe o bază continuă, calitatea creditului aferentă instituţiei de credit;

o) o parte substanţială şi care reprezintă, în toate cazurile, cel puţin 40% din componenta de remuneraţie variabilă, este amânată pe o perioadă de cel puţin 3-5 ani şi este corelată în mod adecvat cu natura activităţii, riscurile acesteia şi activităţile personalului în cauză. Membrii personalului intră în drepturile aferente remuneraţiei datorate potrivit acordurilor de amânare nu mai rapid decât ar intra pe o bază proporţională. In cazul unei componente a remuneraţiei variabile în sumă deosebit de mare, cel puţin 60% din sumă este amânată. Durata perioadei de amânare este stabilită în conformitate cu ciclul de afaceri, natura activităţii, riscurile acesteia şi activităţile personalului în cauză;

p) membrilor personalului le este plătită sau aceştia intră în drepturile aferente remuneraţiei variabile, inclusiv ale părţii amânate a acesteia, doar dacă remuneraţia variabilă poate fi susţinută în conformitate cu situaţia financiară a instituţiei de credit în ansamblu şi dacă poate fi justificată în conformitate cu performanţa instituţiei de credit, a structurii în care se desfăşoară activitatea şi a angajatului în cauză;

q) politica de pensionare este aliniată la strategia de afaceri, obiectivele, valorile şi interesele pe termen lung ale instituţiei de credit. Dacă angajatul încetează, din proprie voinţă, raporturile contractuale cu instituţia de credit înainte de pensionare, beneficiile discreţionare de tipul pensiilor trebuie reţinute de instituţia de credit pe o perioadă de 5 ani sub forma instrumentelor aşa cum sunt acestea definite la lit. n). In cazul unui angajat ajuns la pensionare, beneficiile discreţionare de tipul pensiilor trebuie plătite angajatului sub forma instrumentelor definite la lit. n), cu obligaţia respectivului angajat de a nu le înstrăina timp de 5 ani;

r) personalul se obligă să nu utilizeze strategii personale de acoperire împotriva riscurilor sau poliţe de asigurare legate de remuneraţie şi de răspundere pentru a contracara efectele de aliniere la risc prevăzute în acordurile sale de remunerare;

s) remuneraţia variabilă nu este plătită prin mijloace sau metode care facilitează eludarea îndeplinirii cerinţelor prezentului regulament.

(5) Instrumentele prevăzute la alin. (4) lit. n) fac obiectul unei politici adecvate de reţinere proiectată să alinieze stimulentele cu interesele pe termen lung ale instituţiei de credit. Banca Naţională a României poate impune restricţii cu privire la tipul şi la caracteristicile acestor instrumente sau poate interzice utilizarea unor astfel de instrumente atunci când consideră necesar. Prevederile alin. (4) lit. n) se aplică atât părţii componentei de remuneraţie variabilă amânată conform lit. o), cât şi părţii de remuneraţie variabilă care nu este amânată.

(6) In sensul alin. (4) lit. p), fără a aduce atingere principiilor generale de drept naţional aplicabile în materia contractelor şi în raporturile de muncă, remuneraţia variabilă totală este în general redusă considerabil în cazul în care se înregistrează o performanţă financiară redusă sau negativă la nivelul instituţiei de credit în cauză, luându-se în considerare atât remuneraţia curentă, cât şi reducerile plăţilor aferente sumelor cuvenite, determinate anterior, incluzând acorduri de tip malus sau de tip clawback.

(7) In sensul alin. (6), un acord de tip malus reprezintă o practică de ajustare în funcţie de performanţă, care permite ajustarea părţii din bonusul unui angajat pentru care nu s-a intrat încă în drepturi, dar care fusese deja comunicat angajatului, pentru a ţine cont de evenimentele ulterioare comunicării bonusului, iar un acord de tip clawback reprezintă o practică de ajustare în funcţie de performanţă, care permite retragerea integrală sau parţială a bonusului unui angajat, pentru care s-a intrat deja în drepturi, pentru a lua în considerare evenimentele ulterioare intrării în drepturi. De principiu, un bonus acordat face obiectul retragerii integrale sau parţiale numai în cazul unei fraude dovedite ori în cazul în care evaluarea performanţei are la bază informaţii care se dovedesc ulterior a fi în mod semnificativ eronate.

(8) Principiile stabilite în prezentul articol se aplică de către instituţiile de credit la nivel de grup, de instituţie-mamă şi de filială, incluzând şi pe cele înfiinţate în centre financiare oîfshore.

(9) Remunerarea membrilor neexecutivi ai consiliului de administraţie, în cazul instituţiilor de credit care au adoptat sistemul unitar de administrare, şi a membrilor consiliului de supraveghere, în cazul instituţiilor de credit care au adoptat sistemul dualist de administrare, nu trebuie corelată într-un mod necorespunzător cu performanţa pe termen scurt a instituţiei de credit.

(10) In situaţia în care membrii organelor cu funcţie de conducere sunt eligibili pentru acordarea de stimulente corelate cu performanţa instituţiei de credit, nivelul remunerării acestora trebuie să facă obiectul unor condiţii relevante şi obiective şi nu trebuie corelate în mod excesiv cu performanţa pe termen scurt a instituţiei de credit.

(11) Instituţiile de credit care sunt semnificative din punctul de vedere al mărimii, organizării interne şi naturii, extinderii şi complexităţii activităţilor acestora trebuie să înfiinţeze un comitet de remunerare.

(12) Comitetul de remunerare trebuie să fie constituit astfel încât să aibă capacitatea de a emite opinii competente şi independente asupra politicilor şi practicilor de remunerare şi asupra stimulentelor create pentru administrarea riscului, capitalului şi lichidităţii.

(13) Comitetul de remunerare este responsabil cu pregătirea deciziilor privind remunerarea, inclusiv a deciziilor care au implicaţii din perspectiva riscului şi administrării riscului în instituţia de credit în cauză şi care trebuie luate de organele cu funcţie de supraveghere. Preşedintele şi membrii comitetului de remunerare trebuie să fie membri ai structurii de conducere care nu exercită nicio funcţie executivă în cadrul instituţiei de credit în cauză. La pregătirea unor astfel de decizii, comitetul de remunerare trebuie să ia în considerare interesele pe termen lung ale acţionarilor, investitorilor şi ale altor deţinători de interese în instituţia de credit."

8. La articolul 22, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,b) referitor la acţionariat - poziţiile ocupate de reprezentanţii acţionarului majoritar în organele cu funcţie de supraveghere şi în cele cu funcţie de conducere;".

9. La articolul 23, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 23. - (1) Organele cu funcţie de supraveghere şi organele cu funcţie de conducere ale instituţiilor de credit trebuie să înţeleagă structura operaţională a acestora, inclusiv în situaţia în care instituţiile de credit desfăşoară în numele clienţilor activităţi în jurisdicţii în care este redusă transparenţa - cum ar fi centre financiare de tip oîfshore - sau prin intermediul unor structuri care reduc transparenţa - cum ar fi structurile complexe de tipul entităţilor special constituite în scopul securitizării, în sensul prevăzut în cadrul Regulamentului Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 18/16/2010 privind tratamentul riscului de credit aferent expunerilor securitizate şi poziţiilor din securitizare, aprobat prin Ordinul Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 17/73/2010."

10. La articolul 32, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) In sensul alin. (1), funcţia de administrare a riscului trebuie să aibă în componenţă funcţia de control al riscurilor pe fiecare linie de activitate."

11. La articolul 32, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alineatele (4), (5), (6) şi (7), cu următorul cuprins:

„(4) In sensul prezentului regulament, centralizarea funcţiilor sistemului de control intern la instituţia de credit mamă nu se consideră externalizare din perspectiva unei instituţii de credit filială, persoană juridică română.

(5) In situaţia centralizării funcţiilor sistemului de control intern, instituţiile de credit vor asigura respectarea prevederilor art. 10.

(6) Instituţiile de credit filiale, persoane juridice române, care fac parte dintr-un grup pentru care instituţia de credit mamă centralizează funcţiile sistemului de control intern, trebuie să se conformeze cu prevederile prezentului regulament în ceea ce priveşte organizarea funcţiilor sistemului de control intern.

(7) Casa centrală a cooperativelor de credit asigură coordonarea funcţiilor de administrare a riscurilor, de conformitate şi de audit intern şi pentru cooperativele de credit afiliate."

12. La articolul 33 alineatul (1), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,b) funcţia sistemului de control intern este separată din punct de vedere organizaţional de activităţile atribuite pentru monitorizare şi control, iar coordonatorul funcţiei sistemului de control intern este subordonat unei persoane care nu are nicio responsabilitate pe linia conducerii activităţilor care urmează să fie monitorizate şi controlate;

c) coordonatorul funcţiei sistemului de control intern raportează direct structurii de conducere şi comitetului de audit şi participă, cel puţin o dată pe an, la şedinţele structurii de conducere căreia îi raportează;".

13. La articolul 35, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Instituţiile de credit trebuie să decidă dacă riscul de conformitate se referă strict la conformitatea cu cadrul de reglementare, normele şi standardele aferente activităţilor bancare sau vizează conformitatea cu un cadru de reglementare mai larg (de exemplu, conformitatea cu legislaţia muncii, legislaţia privind protecţia şi securitatea muncii, legislaţia privind asigurările sociale de sănătate, legislaţia privind calitatea în construcţii şi legislaţia privind prevenirea incendiilor)."

14. La articolul 35, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Funcţia de conformitate a unei instituţii de credit evaluează, după caz, posibilul impact al oricăror schimbări ale elementelor prevăzute la alin. (2) asupra activităţilor instituţiei de credit."

15. La articolul 45, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 45. - (1) Personalul funcţiei de conformitate trebuie să elaboreze şi să aplice metodologii de evaluare a riscului de conformitate, prin utilizarea unor indicatori de performanţă (cum ar fi: numărul de reclamaţii ale clienţilor, numărul de derogări înregistrate, numărul de încălcări ale politicii de conformitate, rapiditatea în remedierea deficienţelor constatate, activităţi atipice privind tranzacţionarea sau plăţile)."

16. La articolul 51 alineatul (2), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,b) aprobarea sau propunerea de aprobare adresată organelor cu funcţie de supraveghere sau acţionarilor privind numirea, remunerarea şi revocarea auditorului financiar;

c) avizarea sferei de cuprindere a auditului şi frecvenţei angajamentelor de audit;".

17. La capitolul II, după secţiunea a 3-a se introduce o nouă secţiune, secţiunea a 4-a, cu următorul cuprins:

„SECŢIUNEA a 4-a

Cerinţe de publicare şi transparenţă

Art. 62T - (1) In desfăşurarea activităţii lor, instituţiile de credit trebuie să îndeplinească cerinţele de transparenţă stabilite de cadrul de reglementare.

(2) In sensul alin. (1), pentru a permite părţilor interesate să efectueze o evaluare credibilă şi fidelă a instituţiilor de credit, acestea trebuie să facă publice informaţii referitoare la:

a) organizarea structurii de conducere (atât organele cu funcţie de supraveghere, cât şi organele cu funcţie de conducere);

b) structura organizatorică;

c) structura stimulentelor/remuneraţiei practicate;

d) natura şi extinderea tranzacţiilor cu persoanele aflate în relaţii speciale cu instituţia de credit;

e) informaţii referitoare la organizarea funcţiilor sistemului de control intern.

Art. 622. - (1) Fiecare instituţie de credit trebuie să îşi prezinte poziţia curentă şi estimările viitoare într-o manieră echilibrată, credibilă şi oportună.

(2) In sensul alin. (1), informaţiile privind poziţia curentă a instituţiei de credit trebuie să fie conforme cu orice cerinţe ale cadrului de reglementare privind publicarea unor astfel de informaţii. In acest sens, informaţiile publicate trebuie să aibă un nivel ridicat de acurateţe, să fie relevante, oportune şi accesibile, astfel încât să satisfacă necesităţile de informare ale Băncii Naţionale a României, investitorilor, clienţilor, agenţiilor de rating, instituţiilor externe de evaluare a creditului şi publicului.

(3) In situaţiile în care asigurarea unui nivel ridicat de acurateţe ar conduce la întârzierea publicării de informaţii care sunt sensibile în timp, instituţiile de credit trebuie să asigure un echilibru corespunzător între oportunitatea prezentării informaţiilor la timp şi acurateţea acestora, având în vedere cerinţa de a furniza o imagine fidelă şi justă a situaţiei lor.

(4) Informaţiile publicate trebuie să includă, dar fără a se limita la, informaţii semnificative privind rezultatele financiare şi operaţionale ale unei instituţii de credit, factorii de risc care pot fi previzionaţi, organizarea structurii de conducere şi politicile privind cadrul de administrare a activităţii instituţiei de credit."

18. La articolul 63, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) In sensul alin. (1), procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri al unei instituţii de credit trebuie să asigure structurii de conducere posibilitatea să evalueze în mod continuu profilul de risc al instituţiei de credit şi gradul de adecvare a capitalului intern în raport cu acesta."

19. La articolul 63, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) In cadrul procesului intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri instituţiile de credit trebuie să realizeze:

a) identificarea, măsurarea, diminuarea şi raportarea riscurilor la care instituţia de credit este sau poate fi expusă, pentru calcularea şi evaluarea continuă a necesităţilor de capital intern;

b) planificarea şi menţinerea surselor de capital intern necesare realizării adecvării capitalului la profilul de risc al instituţiei de credit."

20. La articolul 64, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

,,e) ipotezele utilizate pentru determinarea disponibilului de capital intern, inclusiv orizontul de timp avut în vedere la planificarea capitalului intern."

21. Partea introductivă a articolului 65 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 65. - (1) Pentru evaluarea adecvării capitalului intern la riscuri, instituţia de credit trebuie să identifice şi să evalueze toate riscurile semnificative la care este sau poate fi expusă, incluzând:".

22. La articolul 65 alineatul (1), partea introductivă a literei b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,b) riscurile pentru care cerinţele de capital reglementate nu sunt integral acoperitoare:".

23. La articolul 65 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) In conformitate cu principiul proporţionalităţii prevăzut de art. 148 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile de credit trebuie să stabilească modalitatea şi măsura în care riscurile semnificative sunt tratate în cadrul procesului intern de evaluare a adecvării capitalului. In acest sens instituţiile de credit trebuie să stabilească riscurile pentru care vor determina o cerinţă de capital intern pentru acoperirea lor, precum şi cele pentru care vor fi utilizate alte metode pentru administrarea şi reducerea lor."

24. La articolul 68, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) In sensul alin. (2), o instituţie de credit poate utiliza propriile definiţii pentru capitalul intern şi elementele componente ale acestuia, sub rezerva furnizării de clarificări Băncii Naţionale a României - Direcţia supraveghere, specificând metodologia utilizată pentru determinarea capitalului intern disponibil instituţiei de credit."

25. La articolul 70, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) In cadrul planului privind capitalul, instituţiile de credit îşi stabilesc ca obiectiv un nivel intern al cerinţei de capital având în vedere profilul de risc, mediul economic în care îşi desfăşoară activitatea, calitatea proceselor de control intern şi de administrare a riscurilor, planurile strategice, calitatea capitalului intern disponibil etc."

26. La articolul 70, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

„(41) Instituţiile de credit trebuie să utilizeze rezultatele simulărilor de criză atât în procesul de planificare a capitalului intern disponibil, cât şi în determinarea cerinţelor interne de capital adecvate profilului de risc."

27. La articolul 71 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,b) utilizarea de metodologii diferite pentru diferitele tipuri de riscuri şi calcularea unei sume a cerinţelor de capital rezultate, In acest sens, pentru un anumit tip de risc, instituţiile de credit pot utiliza alte metodologii decât cele utilizate în scopurile determinării cerinţelor minime reglementate de capital;".

28. La articolul 75, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 75. - (1) Procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri al unei instituţii de credit trebuie să aibă ca rezultat determinarea şi menţinerea capitalului intern disponibil al instituţiei de credit la un nivel adecvat în raport cu necesităţile interne aferente profilului de risc al acesteia."

29. La articolul 75, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„( 11) In sensul alin. (1), instituţiile de credit raportează Băncii Naţionale a României nivelul excedentului/deficitului de capital rezultat în urma procesului intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri. Modul de raportare, precum şi frecvenţa transmiterii se stabilesc prin ordin emis de Banca Naţională a României."

30. La articolul 78, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) De principiu, funcţia de administrare a riscurilor trebuie organizată la nivel centralizat în cadrul unei instituţii de credit."

31. La articolul 78, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) Instituţiile de credit de dimensiuni mici şi cu activitate mai puţin complexă pot să nu aplice, cu aprobarea Direcţiei supraveghere, prevederile art. 32 alin. (11)."

32. La articolul 81, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Casa centrală a cooperativelor de credit asigură că politicile şi obiectivele strategice ale fiecărei cooperative de credit afiliate sunt conforme cu cele ale casei centrale şi cu apetitul la risc şi obiectivele generale stabilite de casa centrală. In acest sens, casa centrală a cooperativelor de credit defineşte politicile şi principiile pentru evaluarea şi măsurarea riscurilor şi stabileşte procedurile de control al riscurilor la nivelul reţelei cooperatiste şi pentru fiecare cooperativă de credit afiliată."

33. După articolul 85 se introduce un nou articol, articolul 851, cu următorul cuprins:

„Art. 851. - (1) Organele cu funcţie de supraveghere pot constitui un comitet de administrare a riscurilor care să le asiste în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin pe linia administrării riscurilor.

(2) In sensul alin. (1), instituţiile de credit trebuie să dispună de un regulament al comitetului de administrare a riscurilor, care să indice componenţa, responsabilităţile şi modul de raportare către organele cu funcţie de supraveghere."

34. La articolul 90, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(3) In scopul alin. (2), coordonatorul funcţiei de administrare a riscurilor trebuie să poată comunica direct cu membrii organelor cu funcţie de conducere cu privire la evoluţiile contrare toleranţei la risc stabilite şi strategiei de afaceri ale instituţiei de credit.

(4) In scopul alin. (2), coordonatorul funcţiei de administrare a riscurilor trebuie să poată raporta direct structurii de conducere sau, după caz, comitetului de audit sau altui comitet, cum ar fi comitetul de administrare a riscurilor."

35. La articolul 94, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 94. - (1) Structura de conducere a instituţiilor de credit aprobă şi revizuieşte periodic (cel puţin o dată pe an) strategia de administrare a riscului de credit, precum şi politicile şi procesele semnificative de asumare, identificare, măsurare, control şi raportare pentru riscul de credit - inclusiv riscul de credit al contrapartidei. Strategia, politicile şi procesele respective trebuie să acopere activităţile instituţiei de credit pentru care expunerea din credite conduce la înregistrarea unui risc semnificativ."

36. La articolul 96, litera b) se abrogă.

37. La articolul 96, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

e) politici şi procese pentru identificarea activelor-problemă - active financiare sau grup de active financiare a căror situaţie nu poate fi considerată normală în sensul că sunt depreciate (la nivel individual sau la nivel de portofoliu pentru activele cu caracteristici similare); pentru identificarea activelor financiare sau a grupurilor de active financiare depreciate, instituţiile de credit vor avea în vedere prevederile Standardelor internaţionale de raportare financiară adoptate potrivit procedurii prevăzute la art. 6 paragraful 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.606/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate."

38. Articolul 98 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 98. - Instituţiile de credit trebuie să asigure că deciziile de creditare sunt luate în mod independent, fără a fi afectate de influenţe, presiuni sau conflicte de interese."

39. Articolul 100 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 100. - Instituţiile de credit trebuie să dispună de criterii, politici şi procese, bine definite, privind aprobarea noilor expuneri, operaţiunile de înlocuire a expunerilor existente şi identificarea competenţei de aprobare corespunzătoare dimensiunii şi complexităţii expunerilor."

40. Articolul 104 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 104. - (1) Instituţiile de credit trebuie să dispună de proceduri pentru evaluarea garanţiilor reale şi pentru verificarea faptului că respectivele garanţii sunt şi continuă să fie executabile şi valorificabile.

(2) In ceea ce priveşte garanţiile personale, instituţiile de credit trebuie să evalueze nivelul de protecţie furnizat în relaţie cu calitatea de credit a garantului şi capacitatea acestuia de a-şi asuma obligaţii."

41. După articolul 104 se introduce un nou articol, articolul 1041, cu următorul cuprins:

„Art. 1041. - (1) La evaluarea garanţiilor reale corporale pentru recunoaşterea calităţii acestora de diminuatori de risc de credit în conformitate cu reglementările Băncii Naţionale a României, instituţiile de credit trebuie să aibă în vedere Standardele internaţionale de evaluare, respectiv Ghidul privind evaluarea pentru garantarea împrumuturilor, emis de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România (ANEVAR).

(2) Pentru scopul indicat la alin. (1), instituţiile de credit trebuie să realizeze evaluarea garanţiilor reale corporale cu persoane care deţin calificarea, abilităţile şi experienţa necesare pentru efectuarea unei evaluări şi care sunt independente de procesul decizional în ceea ce priveşte creditul."

42. La articolul 109, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 109. - (1) Instituţiile de credit trebuie să dispună de sisteme informaţionale care să permită raportarea la timp a expunerilor la riscul de credit şi identificarea neconformării cu limitele de expunere stabilite."

43. La articolul 112, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Cu ocazia primei clasificări ulterioare operaţiunilor de înlocuire de expuneri reprezentând credite din categoria activelor-problemă, care au avut ca rezultat credite care în urma evaluării la nivel individual au rămas în continuare, după înlocuire, în categoria activelor-problemă şi care au implicat diminuarea serviciului datoriei, instituţiile de credit vor lua în considerare, în vederea încadrării creditelor respective în categorii de clasificare, performanţa financiară a debitorului în condiţii mai stricte faţă de cele avute în vedere anterior acestor operaţiuni, prin revizuirea corespunzătoare a factorilor cantitativi şi/sau calitativi, pe baza informaţiilor actualizate la data operaţiunilor respective1."

44. După articolul 112 se introduce un nou articol, articolul 1121, cu următorul cuprins:

„Art. 1121. - (1) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (3), instituţiile de credit raportează Băncii Naţionale a României, periodic, situaţii care să permită monitorizarea operaţiunilor de înlocuire desfăşurate de acestea, supuse prevederilor art. 112 alin. (5).

(2) Forma şi conţinutul formularelor de raportare, precum şi frecvenţa şi modalităţile de transmitere a situaţiilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin emis de Banca Naţională a României.

(3) Pentru scopurile monitorizării operaţiunilor de înlocuire a expunerilor existente, desfăşurate de instituţiile de credit, acestea raportează orice altă situaţie referitoare la operaţiunile menţionate, solicitată de Banca Naţională a României."

45. Articolul 113 se abrogă.

46. Articolul 119 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 119. - (1) Pentru scopurile prezentei subsecţiuni, termenul filială are semnificaţia prevăzută la art. 2 alin. (3) din Regulamentul Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 14/24/2010 privind expunerile mari ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investiţii, aprobat prin Ordinul Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 13/89/2010.

(2) In sensul prezentei subsecţiuni, sintagma persoane aflate în relaţii speciale cu instituţia de credit cuprinde cel puţin:

a) filialele instituţiei de credit, precum şi orice entitate asupra căreia instituţia de credit exercită controlul;

b) orice entitate în care instituţia de credit deţine participaţii;

c) entităţile care exercită control asupra instituţiei de credit;

d) acţionarii care deţin participaţii calificate la capitalul instituţiei de credit;

e) membrii structurii de conducere ai instituţiei de credit, precum şi persoanele care deţin funcţii-cheie de execuţie relevante în contextul art. 120 alin. (1), împreună cu:

(i) entităţile în care aceştia au/prezintă interese directe sau indirecte; şi

(ii) membrii apropiaţi ai familiei acestora, care se anticipează să influenţeze sau să fie influenţaţi de aceştia în raport cu instituţia de credit; aceştia pot include: partenerul de viaţă şi copiii persoanei; copiii partenerului de viaţă al persoanei; dependenţi ai persoanei sau ai partenerului de viaţă al acestuia."

47. La articolul 120, alineatele (1)-(4) se abrogă.

48. La articolul 123, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 123. - (1) Orice operaţiune care conduce la înregistrarea sau la derecunoaşterea unei expuneri faţă de o persoană aflată în relaţii speciale, care depăşeşte un prag prevăzut de normele interne ale instituţiei de credit, precum şi orice operaţiune de acest tip care prezintă în alt fel un risc deosebit vor fi efectuate numai cu aprobarea prealabilă a structurii de conducere a instituţiei de credit."

49. La capitolul III secţiunea a 3-a, după subsecţiunea 3.2 se introduce o nouă subsecţiune, subsecţiunea 3.21, cu următorul cuprins:

„3.21. Operaţiuni în condiţii de favoare

Art. 1271. - (1) Pentru scopurile prezentei subsecţiuni, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) grup - mai multe entităţi (membri), reunite după un anumit criteriu. Prin grupul instituţiei de credit se va înţelege grupul de clienţi aflaţi în legătură, din care face parte instituţia de credit însăşi. Pentru scopurile acestei definiţii, va fi luat în considerare şi cazul particularîn care există o singură/un singur entitate/membru;

b) entitate sau membru din cadrul unui grup - orice entitate sau membru, persoană fizică ori juridică, care face parte dintr-un grup; în cazul grupului instituţiei de credit, se va înţelege şi instituţia de credit însăşi;

c) control comun - împărţirea controlului asupra unei activităţi economice;

d) influenţă semnificativă - autoritatea de a participa la luarea deciziilor de politică financiară şi de exploatare ale unei activităţi economice, dar care nu reprezintă controlul sau controlul comun asupra politicilor respective;

e) grup de persoane fizice cu influenţă semnificativă asupra unei/unor entităţi din cadrul grupului instituţiei de credit - orice grup format din membrii, persoane fizice, ai unui grup de clienţi aflaţi în legătură care are/exercită o influenţă semnificativă asupra grupului instituţiei de credit. In scopul aplicării acestei definiţii vor fi luate în considerare numai acele grupuri de persoane fizice cu influenţă semnificativă, care au în componenţa lor cel puţin un membru care are calitatea de salariat al unei/unor entităţi din cadrul grupului instituţiei de credit. Pentru scopurile acestei definiţii va fi luat în considerare şi cazul particular în care există un singur membru;

f) operaţiune în condiţii de favoare (non-arm's length transaction) - orice operaţiune care este încheiată de către părţi de pe alte poziţii decât cele care reprezintă interese economice diferite.

(2) Unele dintre cele mai întâlnite cazuri de grupuri de persoane fizice cu influenţă semnificativă sunt:

(i) cazul unui grup reprezentat de membrii unei familii din care un membru este persoană care deţine funcţie executivă; totodată pot exista cazuri în care între un membru al familiei şi o altă persoană există, în sensul că se exercită, o relaţie similară celei de control, în aceste cazuri membrii familiei împreună cu persoana respectivă constituind un grup de persoane fizice cu influenţă semnificativă;

(ii) cazul unui grup reprezentat de membrii unei familii din care un membru este administrator sau acţionar semnificativ în una dintre entităţile grupului instituţiei de credit, iar alt membru are calitatea de salariat în aceeaşi/altă entitate din acest grup.

(3) La aprecierea caracterului unei operaţiuni în condiţii de favoare pot fi avute în vedere, fără a se limita la acestea, următoarele aspecte:

(i) disponibilitatea instituţiei de credit de a efectua o operaţiune identică sau similară cu orice altă persoană, probată prin accesul larg la acest tip de operaţiune;

(ii) termenii în care au fost încheiate operaţiuni similare şi care predomină la momentul efectuării operaţiunii în cauză;

(iii) tranzacţionarea unui activ sau decontarea unei datorii la o altă valoare decât valoarea sa justă.

1 In acest context, noţiunile „credit", „serviciul datoriei", „performanţă financiară" şi „clasificare" au sensul definit în cadrul Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 3/2009 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările ulterioare.

(4) Dintre termenii luaţi în considerare la alin. (3) lit. (ii) se pot menţiona:

1. în cazul operaţiunilor de acordare de credite: evaluarea creditului, durata creditului, rata dobânzii, graficul de rambursare, garanţiile solicitate etc;

2. în cazul operaţiunilor de atragere de depozite - dobânda bonificată.

Art. 1272. - (1) Instituţia de credit nu va efectua alte operaţiuni în condiţii de favoare decât cele prevăzute de pachetele de măsuri remuneratorii şi stimulente pentru salariaţii entităţilor membre ale grupului instituţiei de credit, în condiţiile în care pachetele respective prevăd operaţiuni în condiţii de favoare care, dacă sunt efectuate cu un membru al unui grup de persoane fizice cu influenţă semnificativă, în calitatea sa de salariat:

a) sunt larg disponibile pentru salariaţii entităţii/entităţilor din cadrul grupului instituţiei de credit, în care acel grup de persoane fizice cu influenţă semnificativă are sau exercită o asemenea influenţă; şi

b) nu favorizează niciun membru al grupului de persoane fizice cu influenţă semnificativă faţă de salariaţii entităţilor în care acel grup de persoane fizice cu influenţă semnificativă are sau exercită o asemenea influenţă.

(2) Operaţiunile în condiţii de favoare prevăzute de pachetele de măsuri remuneratorii şi stimulente pentru salariaţii entităţilor membre ale grupului instituţiei de credit vor putea fi efectuate numai după analizarea acestora şi obţinerea aprobării prealabile a Băncii Naţionale a României.

(3) Banca Naţională a României poate stabili, diferit faţă de instituţia de credit, dacă o operaţiune prezintă caracteristici care conduc la încadrarea acesteia în categoria operaţiunilor în condiţii de favoare.

(4) Expunerile2 (altele decât cele aferente persoanelor care, la momentul determinării nivelului fondurilor proprii, beneficiază, în calitate de salariaţi, de drepturi oferite prin pachetele de măsuri remuneratorii şi stimulente pentru salariaţii entităţilor membre ale grupului instituţiei de credit) care prezintă caracteristici ce reflectă efectuarea unei operaţiuni în condiţii de favoare vor fi deduse, în cadrul calculului fondurilor proprii ale instituţiei de credit, din nivelul fondurilor proprii de nivel 1.

(5) Respectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1)-(4) va fi monitorizată de către Banca Naţională a României, pe bază individuală şi consolidată."

50. Articolul 129 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 129. - (1) In sensul art. 128, instituţiile de credit trebuie să evalueze dacă, la calcularea cerinţelor interne de capital, recunosc în întregime valoarea diminuatorului de risc avută în vedere la determinarea cerinţelor minime reglementate de capital şi trebuie să demonstreze că respectivele politici şi proceduri sunt adecvate în raport cu nivelul reducerii cerinţelor de capital pe care instituţiile de credit îl obţin.

(2) In cazul în care Banca Naţională a României - Direcţia supraveghere apreciază că instituţiile de credit nu îndeplinesc cerinţa prevăzută la alin. (1), aceasta poate solicita instituţiilor de credit să ia măsuri de remediere, ca de exemplu:

a) să modifice ipotezele cu privire la perioadele de deţinere, ajustările de volatilitate reglementate sau volatilitate (în cadrul abordării bazate pe estimări proprii ale ajustărilor de volatilitate);

b) să nu recunoască în întregime elementele diminuatoare de risc de credit - cu privire la întregul portofoliu de credite sau pe linii specifice de produse;

c) să deţină capital suplimentar specific pentru acoperirea riscului rezidual."

51. La articolul 132, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 132. - (1) Instituţiile de credit trebuie să monitorizeze, să administreze şi să diminueze riscul de concentrare, pe baza politicilor şi limitelor stabilite."

52. La articolul 154, litera m) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,m) dacă toate fluxurile de numerar viitoare sunt incluse sau doar soldul principalului."

53. La articolul 177, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) In sensul alin. (1), instituţiile de credit vor stabili în norme interne nivelul de semnificaţie de la care operaţiunile suspecte şi incidentele de fraudă pot afecta siguranţa, soliditatea şi reputaţia acestora.

(3) Forma şi conţinutul formularelor de raportare, precum şi frecvenţa şi modalităţile de transmitere a situaţiilor menţionate la alin. (1) se stabilesc prin ordin emis de Banca Naţională a României."

54. Articolul 208 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 208. - Nu se consideră externalizare cumpărarea de către o instituţie de credit de bunuri şi servicii, care nu implică accesul furnizorului la informaţii confidenţiale cu privire la clienţi sau alte informaţii cu privire la activităţile desfăşurate de instituţia de credit."

55. La articolul 209 alineatul (1), literele g) şi h) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,g) stabilirea în sarcina furnizorului extern a obligaţiei de a permite accesul complet la datele/informaţiile sale în legătură cu serviciile externalizate, funcţiei de audit intern şi funcţiei de conformitate din cadrul instituţiei de credit, respectiv de a permite, fără restricţii, inspectarea şi auditarea respectivelor date de către auditorul financiar al instituţiei de credit;

h) stabilirea în sarcina furnizorului extern a obligaţiei de a permite, în legătură cu serviciile externalizate, accesul direct al Băncii Naţionale a României la datele acestuia, precum şi efectuarea de către Banca Naţională a României de inspecţii la faţa locului;".

56. La articolul 213, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) In cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), notificarea va fi efectuată cu o lună anterior datei la care se preconizează încheierea noului contract de externalizare, astfel încât Banca Naţională a României să poată efectua evaluarea noilor circumstanţe şi, dacă este cazul, să poată dispune măsurile necesare. In cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), notificarea se realizează în cel mai scurt timp."

57. La articolul 215, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Instituţiile de credit notifică semestrial Băncii Naţionale a României - Direcţia supraveghere evoluţiile semnificative înregistrate la nivelul riscurilor asociate activităţilor externalizate."

58. La articolul 221, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 221. - (1) Instituţiile de credit trebuie să întocmească anual un raport referitor la procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri, ce trebuie să cuprindă elementele prevăzute la art. 64, inclusiv identificarea aspectelor care necesită îmbunătăţiri şi măsurile planificate în acest sens la nivelul instituţiei de credit. Respectivul raport va fi întocmit la nivel individual şi, după caz, la nivel consolidat."

2 Se au în vedere, în principal, expunerile înregistrate, în baza drepturilor oferite prin pachetele de măsuri remuneratorii şi stimulente pentru salariaţii entităţilor membre ale grupului instituţiei de credit, faţă de persoanele care, la momentul determinării nivelului fondurilor proprii, nu mai fac parte dintre salariaţii proprii.

59. In anexa „Metodologia standardizată de calcul al modificării potenţiale a valorii economice a unei instituţii de credit ca urmare a schimbării nivelurilor ratelor dobânzii", la punctul 1, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,a) toate activele şi datoriile din afara portofoliului de tranzacţionare şi toate elementele extrabilanţiere din afara portofoliului de tranzacţionare care sunt senzitive la schimbări ale ratelor dobânzii - inclusiv toate instrumentele financiare derivate pe rata dobânzii -, mai puţin activele, datoriile şi elementele extrabilanţiere a căror excludere a fost stabilită de instituţia de credit în cadrul politicilor interne la care se face referire la art. 154, sunt încadrate pe benzile de scadenţă prevăzute în tabel. Incadrarea pe benzi de scadenţă se face separat pentru fiecare monedă în care sunt exprimate mai mult de 5% din activele sau datoriile din afara portofoliului de tranzacţionare;".

60. In anexa „Metodologia standardizată de calcul al modificării potenţiale a valorii economice a unei instituţii de credit ca urmare a schimbării nivelurilor ratelor dobânzii", coloana 1 a tabelului se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Banda de scadenţă

1

Până la 1 lună inclusiv

Intre 1 şi 3 luni inclusiv

Intre 3 şi 6 luni inclusiv

Intre 6 şi 12 luni inclusiv

Intre 1 şi 2 ani inclusiv

Intre 2 şi 3 ani inclusiv

Intre 3 şi 4 ani inclusiv

Intre 4 şi 5 ani inclusiv

Intre 5 şi 7 ani inclusiv

Intre 7 şi 10 ani inclusiv

Intre 10 şi 15 ani inclusiv

Intre 15 şi 20 ani inclusiv

Peste 20 ani"

Art. II. - (1) Activităţile semnificative externalizate înainte de data de 30 iunie 2010, inclusiv activităţile semnificative potrivit definiţiei prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. v) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 18/2009, cu modificările şi completările ulterioare, externalizate în baza unor contracte încheiate potrivit Normelor Băncii Naţionale a României nr. 17/2003*) privind organizarea şi controlul intern al activităţii instituţiilor de credit şi administrarea riscurilor semnificative, precum şi organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit intern a instituţiilor de credit, se notifică Băncii Naţionale a României - Direcţia supraveghere, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(2) Notificarea va fi însoţită de contractul de externalizare, precum şi de documentele şi informaţiile prevăzute la art. 211 alin. (3) lit. a)-d) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 18/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) In termen de 3 luni de la primirea notificării prevăzute la alin. (2), însoţită de documentaţia şi informaţiile complete aferente, Banca Naţională a României - Direcţia supraveghere evaluează în ce măsură sunt respectate cerinţele de natură prudenţială şi dispune, dacă este cazul, măsurile necesare.

Art. III. - (1) Instituţiile de credit vor finaliza demersurile necesare în vederea conformării cu prevederile art. 19 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 18/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(2) Conformarea cu prevederile art. 19 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 18/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile alin. (1) din prezentul articol se va face cu respectarea prevederilor art. II din Legea nr. 231/2010 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.

Art. IV. - Prezentul regulament intră în vigoare la data de 31 decembrie 2010, cu excepţia prevederilor art. I pct. 7, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2011.

Art. V. - Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 18/2009 privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezentul regulament, va fi republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

*

Prezentul regulament transpune dispoziţiile pct. (1) din anexa I la Directiva 2010/76/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 de modificare a Directivei 2006/48/CE şi a Directivei 2006/49/CE în ceea ce priveşte cerinţele de capital pentru portofoliul de tranzacţionare şi resecuritizare, precum şi procesul de supraveghere a politicilor de remunerare.

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

*) In prezent Normele Băncii Naţionale a României nr. 17/2003 sunt abrogate prin Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 18/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 23 septembrie 2009.