DECIZIE Nr. 150 din 3 iunie 1997
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a art. 330^1 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 202 din 21 august 1997
Ioan Muraru - presedinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Victor Dan Zlatescu - judecator
Raul Petrescu - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol, pronuntarea asupra recursului declarat de Apostolescu Irina-Alice
impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 2 din 9 ianuarie 1997.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 20 mai 1997, in prezenta
reprezentantului Ministerului Public si in lipsa celorlalte parti, legal
citate, si au fost consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand
nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 3 iunie
1997.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila, prin Incheierea din 30
octombrie 1996, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a art. 330^1 din Codul de procedura civila, ridicata de
Apostolescu Irina-Alice.
Prin Decizia nr. 2 din 9 ianuarie 1997 Curtea Constitutionala a respins ca
vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^1
din Codul de procedura civila. Aceasta solutie s-a fundamentat pe Decizia
Curtii Constitutionale nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, prin care s-a
statuat ca prevederile art. 330^1 din Codul de procedura civila sunt neconstitutionale
in masura in care se aplica hotararilor pronuntate inainte de 26 iulie 1993,
data intrarii in vigoare a Legii nr. 59/1993.
Impotriva Deciziei nr. 2 din 9 ianuarie 1996 a declarat recurs, in termen
legal, Apostolescu Irina-Alice, pentru urmatoarele motive: prevederile art.
330^1 din Codul de procedura civila aduc o grava atingere inviolabilitatii si
neprescriptibilitatii dreptului de proprietate, astfel cum este reglementat
prin Constitutie, de vreme ce se recunoaste procurorului general posibilitatea
de a declara oricand recurs in anulare impotriva unei hotarari judecatoresti;
prevederile art. 330 din acelasi cod infrang principiul egalitatii partilor in
procesul civil, deoarece numai procurorul general poate promova recursul in
anulare, ceea ce introduce un element de nesiguranta asupra hotararilor
judecatoresti.
Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, intrucat exceptia a fost
respinsa ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor doua Camere
ale Parlamentului si Guvernului.
Senatul, prin Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si
validari, apreciaza ca exceptia este nefondata.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca, urmare modificarii
dispozitiilor art. 330^1 din Codul de procedura civila prin Legea nr. 17/1997,
in sensul stabilirii unui termen de 6 luni in care procurorul general poate
declara recurs in anulare, Curtea nu este competenta sa solutioneze. Invoca in
sprijinul acestei sustineri dispozitiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
potrivit carora Curtea hotaraste doar asupra exceptiilor ridicate in fata
instantelor judecatoresti referitoare la neconstitutionalitatea legilor si
ordonantelor. Invoca, de asemenea, Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr.
III din 31 octombrie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, prin care s-a statuat ca, in situatia
modificarii prevederii legale supuse controlului de constitutionalitate, Curtea
se pronunta numai daca noua solutie legislativa este, in principiu, aceeasi cu
cea dinaintea modificarii.
Camera Deputatilor nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
avand in vedere decizia atacata, motivele de recurs invocate, punctele de
vedere ale Senatului si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor,
prevederile art. 330^1 din Codul de procedura civila, raportate la dispozitiile
Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, constata urmatoarele:
Motivul de recurs, referitor la neconstitutionalitatea art. 330^1 din Codul
de procedura civila datorata nelimitarii in timp a dreptului procurorului
general de a declara recursul in anulare, este intemeiat si urmeaza a fi admis.
Curtea constata ca, prin Legea nr. 17 din 17 februarie 1997, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997,
prevederile acestui articol au fost modificate, instituindu-se un termen de 6
luni pentru exercitarea recursului in anulare. In aceste conditii, se admite
recursul privind dispozitiile art. 330^1 din Codul de procedura civila, se
modifica Decizia Curtii Constitutionale nr. 2 din 9 ianuarie 1997 si, pe fond,
se respinge exceptia invocata, intrucat, prin instituirea termenului de 6 luni,
aceasta a ramas fara obiect.
Motivul de recurs, referitor la neconstitutionalitatea art. 330 din Codul
de procedura civila, urmeaza a fi respins, deoarece exceptia de
neconstitutionalitate a acestui text este invocata pentru prima data in fata
Curtii, in recurs. Potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie, Curtea
Constitutionala hotaraste "asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor
judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor".
Rezulta, pe cale de interpretare, ca ea nu hotaraste asupra exceptiilor de
neconstitutionalitate ridicate direct in fata ei. Solutia contrara nu putea fi
primita si pentru faptul ca astfel s-ar incalca prevederile art. 23 alin. (5)
din Legea nr. 47/1992, in sensul carora, in fata instantei judecatoresti,
partile sunt in drept sa dezbata exceptia, depunand dovezile si probele pe care
le cred de cuviinta si exercitandu-si astfel drepturile procesuale ce le
apartin, ca in orice cauza pendinte pe rolul unei instante judecatoresti. In
finalul acestei faze de dezbatere contradictorie, instanta insasi este obligata
sa-si exprime opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate si sa
sesizeze, prin incheiere, Curtea Constitutionala. Daca aceste reguli se refera
la conditiile in care poate fi sesizata Curtea pentru judecata in fond, este
limpede ca ele nu pot fi eludate in cazul in care Curtea solutioneaza pricina
in recurs. Ceea ce imperativ nu este admisibil la judecata in fond nu poate
deveni admisibil ca urmare a exercitarii caii de atac a recursului.
Admiterea posibilitatii de a invoca exceptia de neconstitutionalitate
pentru prima data in recursul declarat la Curtea Constitutionala ar inlesni
exercitarea abuziva a caii de atac de acela care, nesocotind legea, ar pune
instanta in situatia de a se pronunta in legatura cu noi probleme litigioase ce
nu au fost avute in vedere la judecata in fond.
In sensul celor aratate sunt si deciziile Curtii Constitutionale nr. 97 din
24 octombrie 1995 si nr. 77 din 25 iunie 1996, publicate in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 8 din 17 ianuarie 1996 si, respectiv, nr. 165 din 26
iulie 1996.
Pentru motivele aratate, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 si al art. 26
din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de Apostolescu Irina-Alice privind dispozitiile
art. 330^1 din Codul de procedura civila si modifica Decizia Curtii
Constitutionale nr. 2 din 9 ianuarie 1997, in sensul ca respinge exceptia de
neconstitutionalitate a art. 330^1 din Codul de procedura civila, ca fiind
lipsita de obiect.
Respinge recursul declarat cu privire la dispozitiile art. 330 din Codul de
procedura civila.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta din 3 iunie 1997.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat asistent,
Gabriela Dragomirescu