DECIZIE Nr. 238 din 12 septembrie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 66 alin.
3 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventii, modificata prin Legea
nr. 203/2002
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 778 din 25 octombrie 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 66 alin. 3 din Legea nr. 64/1991, modificata prin Legea nr.
203/2002, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Chimcomplex" -
S.A. Borzesti in Dosarul nr. 1.341/2001 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia
civila.
La apelul nominal raspunde Nicolae Ion, personal, lipsind celelalte parti,
fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Partea prezenta solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate,
potrivit jurisprudentei in materie a Curtii Constitutionale. Totodata se cere
sanctionarea autorului exceptiei, deoarece, in opinia sa, exceptia a fost
ridicata pentru a intarzia rezolvarea procesului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata. Se arata ca aplicarea legii la
situatiile juridice in curs nu are caracter retroactiv, legea referindu-se
numai la efectele acestei situatii, ulterior intrarii sale in vigoare.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 29 martie 2002, Curtea Suprema de Justitie - Sectia
civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 66 alin. 2 din Legea nr. 64/1991, exceptie invocata de Societatea
Comerciala "Chimcomplex" - S.A. Borzesti.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile de lege criticate incalca principiul neretroactivitatii legii,
stabilit de art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei. Se sustine de catre
autorul exceptiei ca textul criticat "modifica cu caracter retroactiv
modalitatea de determinare a drepturilor inventatorilor, valabila la data inregistrarii
si aplicarii inventiei, potrivit legii in fiinta, stabilind ca aceste drepturi
se vor negocia intre inventator si unitatea care a aplicat inventia". In
acelasi timp, se arata ca textul retroactiveaza si prin aceea ca "face sa
renasca drepturi ce potrivit legii erau prescrise, transformandu-le din
drepturi ce subzistau ca drepturi neasigurate in drepturi asigurate ca
actiune".
Se mai arata, in motivarea exceptiei, ca fostele unitati care au aplicat
inventiile nu s-au putut bucura de beneficiile si, implicit, de profitul adus
de acestea la vremea respectiva, iar astazi sunt in situatia de a suporta sume
imense pentru plata inventatorilor.
Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In argumentarea acestui punct de vedere se arata ca, potrivit reglementarii
criticate, este recunoscuta creanta pe care o are inventatorul nerecompensat
sau partial recompensat. Ca atare, "posibilitatea negocierii acestei
creante, pornindu-se de la drepturile cuvenite potrivit legislatiei anterioare,
nu are caracter retroactiv". Se mai arata, totodata, ca "ipoteza
avuta in vedere de legiuitor este aceea a unei datorii neachitate, deci a unei
situatii juridice in curs, fata de care noua reglementare nu poate fi decat
imediat aplicabila. Aplicarea legii situatiilor juridice in curs nu are
caracter retroactiv, legea referindu-se numai la efectele acestei situatii
ulterior intrarii sale in vigoare". Posibilitatea negocierii recompensei
neachitate se justifica prin faptul ca priveste o obligatie neexecutata de
debitor, care, daca nu ar fi actualizata prin negociere, ar conduce la situatia
ca debitorul sa profite de propria sa culpa. Pe de alta parte, se sustine in
punctul de vedere prezentat, "negocierea este unul dintre principiile de
baza ale noii reglementari, astfel incat, daca nu ar fi aplicabila si
recompenselor, anterior neplatite, s-ar crea o diferenta nejustificata intre inventatori,
cu caracter discriminatoriu fata de inventatorii nerecompensati, contrar
principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, instituit de art. 16 alin.
(1) din Constitutie".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile
procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei,
precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Curtea Constitutionala a fost sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 66 alin. 2 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de
inventie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 212 din 21
octombrie 1991. Legea a fost modificata, ulterior sesizarii, prin Legea nr.
203/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 340 din 22
mai 2002. Potrivit art. I pct. 72 din Legea nr. 203/2002, la art. 66, dupa
alineatul 1 se va introduce un alineat nou, iar art. II prevede ca prezenta
lege intra in vigoare la 3 luni de la data publicarii ei in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I. Astfel, alin. 2 al art. 66 din Legea nr. 64/1991 a
devenit alin. 3, cu acelasi continut, text potrivit caruia: "Drepturile
banesti cuvenite inventatorilor pentru inventiile brevetate, aplicate, partial
recompensate sau nerecompensate pana la data intrarii in vigoare a prezentei
legi se vor negocia intre inventator si unitatea care a aplicat inventia. In
aceste cazuri, negocierea va incepe de la drepturile banesti maxime cuvenite
inventatorului, prevazute in legea aplicabila la data inregistrarii cererii de
brevet. In cazul neintelegerii intre parti, drepturile banesti se vor stabili
potrivit prevederilor art. 61 din prezenta lege."
Critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 66 alin. 3 din Legea
nr. 64/1991 se bazeaza pe sustinerea potrivit careia acestea cuprind dispozitii
care retroactiveaza, ceea ce contravine principiului inscris in art. 15 alin.
(2) din Constitutie, potrivit caruia "Legea dispune numai pentru viitor,
cu exceptia legii penale mai favorabile".
Analizand exceptia de neconstitutionalitate sub acest aspect, Curtea
observa ca dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului de
constitutionalitate. Prin mai multe decizii exceptia de neconstitutionalitate
avand ca obiect acelasi text, cuprins in fostul alin. 2 al art. 66 din Legea nr.
64/1991, a fost respinsa ca neintemeiata. Mentionam in acest sens Decizia nr.
69 din 10 iulie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
70 din 8 aprilie 1996, Decizia nr. 30 din 13 martie 1996, ramasa definitiva
prin Decizia nr. 112 din 8 octombrie 1996, ambele publicate in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 293 din 19 noiembrie 1996, si Decizia nr. 42
din 12 februarie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 220 din 2 aprilie 2002.
Astfel, in Decizia nr. 30 din 13 martie 1996, Curtea Constitutionala a
retinut, in legatura cu pretinsa incalcare a dispozitiilor art. 15 alin. (2)
din Constitutie, ca reglementarea cuprinsa in art. 66 alin. 2 din Legea nr.
64/1991 "nu are caracter retroactiv, din moment ce negocierea porneste de
la drepturile banesti maxime cuvenite inventatorului <<prevazute de legea
aplicabila la data inregistrarii cererii de brevet>>. Cu alte cuvinte,
noua reglementare nu face decat sa recunoasca creanta inventatorului nerecompensat
sau partial recompensat, creanta nascuta sub imperiul reglementarii anterioare.
Dimpotriva, daca noua reglementare nu ar fi recunoscut acea creanta, ea ar fi
avut un caracter retroactiv". Totodata s-a mai retinut ca
"posibilitatea negocierii creantei, pornindu-se de la drepturile cuvenite
potrivit legislatiei anterioare, nu are, de asemenea, caracter retroactiv,
aceasta <<noua reglementare>> aplicandu-se unei situatii juridice
in curs. Ea nu pune deci in discutie efectele produse anterior, ci modul de
rezolvare a unor creante anterior constituite, creante inca existente in
conditiile noii reglementari. Cerinta reevaluarii creantei prin negociere este
cu totul justificata, nu numai pentru a impiedica pe debitorul creantei sa
profite de propria culpa, prin neexecutarea la timp a obligatiei sale, dar si
pentru a respecta principiul egalitatii intre inventatori, altminteri
admitandu-se, contrar dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie,
discriminarea intre inventatorii nerecompensati si cei actuali".
Referitor la unele aspecte de ordin patrimonial ale prevederilor legale
criticate, invocate si in motivarea prezentei exceptii de
neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala a retinut prin Decizia nr.
112/1996 ca "nu se poate sustine ca prin reorganizarea fostelor unitati
socialiste in societati comerciale acestea din urma ar fi dobandit numai
activul patrimonial, nu si pasivul acestuia, adica datoriile fostelor unitati.
Afirmatia [...] ca, prin infiintarea societatilor comerciale, acestora
<<nu li s-a putut greva patrimoniul cu care au fost inzestrate cu
datoriile fostelor unitati socialiste de stat>> echivaleaza cu a spune ca
infiintarea societatilor comerciale ar fi avut ca efect o purga a debitelor
fostelor unitati de stat fata de inventatori si preluarea acestor debite de
catre stat, ceea ce nu are nici un suport legal".
Prin exceptia de neconstitutionalitate care formeaza obiectul dosarului de
fata nu au fost invederate elemente noi, de natura sa conduca la reconsiderarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 12, al art. 13 alin. (1)
lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 66 alin. 3
din Legea nr. 64/1991, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Chimcomplex" - S.A. Borzesti in Dosarul nr. 1.341/2001 al Curtii
Supreme de Justitie - Sectia civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 12 septembrie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihai Paul Cotta