DECIZIE Nr. 3
din 15 ianuarie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea cadastrului si
a publicitatii imobiliare nr. 7/1996
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 117 din 14 februarie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea cadastrului şi
a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de Ion Marinescu în
Dosarul nr. 12.947/300/2006 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât
criticile vizează aspecte privind interpretarea şi aplicarea legii.
CURTEA,
având în vedere actele
şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 15 ianuarie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 12.947/300/2006, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
20 alin. (3) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie
ridicată de Ion Marinescu într-un proces civil având ca obiect o rectificare de
carte funciară.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile
legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale şi celor din actele
internaţionale invocate, deoarece stabilesc două categorii de cetăţeni, o
categorie de cetăţeni al cărei drept de proprietate se bazează pe dispoziţiile
din dreptul comun, respectiv art. 480 din Codul civil, şi o altă categorie al
cărei drept de proprietate „este limitat prin dispoziţia primarului, dispoziţie
care este un act administrativ cu caracter unilateral".
Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin
dispoziţiilor constituţionale invocate.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
art. 20 alin. (3) din Legea nr. 7/1996 nu contravine dispoziţiilor art. 16
alin. (1) şi (2) din Constituţie, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii
Constituţionale referitoare la principiul egalităţii. In ce priveşte pretinsa
încălcare a dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Legea fundamentală, arată că
înscrierea în cartea funciară are efect de opozabilitate şi nu efect
constitutiv de drepturi, astfel că nu se poate susţine încălcarea acestui drept
constituţional.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi
(2) şi art. 44 alin. (2) din Constituţie. In ce priveşte încălcarea
dispoziţiilor art. 73 din Legea fundamentală, consideră că acest text
constituţional nu este incident în cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege
criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 20 alin. (3) din Legea
cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, potrivit cărora „Hotărârea
judecătorească definitivă şi irevocabilă sau, în cazurile prevăzute de lege, actul
autorităţii administrative va înlocui acordul de voinţă cerut în vederea
înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor".
Textele constituţionale considerate de autorul
excepţiei ca fiind încălcate sunt art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea
în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind
drepturile omului coroborat cu prevederile primului Protocol adiţional la
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
art. 73 ce priveşte categoriile de legi şi art. 44 alin. (2) cu referire la
garantarea şi ocrotirea proprietăţii private.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine următoarele:
Textul de lege criticat dispune că hotărârea
judecătorească definitivă şi irevocabilă sau, în cazurile prevăzute de lege,
actul autorităţii administrative va înlocui acordul de voinţă cerut în vederea
înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor.
Aceste prevederi constituie o excepţie de la regula
înscrisă în alineatul (1) al art. 20 al Legii nr. 7/1996, potrivit căruia
înscrierea dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale asupra unui
imobil în cartea funciară se va face pe baza actului translativ de proprietate,
existând aşadar acordul titularului pentru realizarea înscrierii pe numele
noului proprietar.
Analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea
constată că autorul excepţiei critică de fapt temeiurile legale ale dreptului
de proprietate, făcând o comparaţie între valoarea juridică a unei vânzări-cumpărări
şi dispoziţia primarului de restituire a imobilului. Aceste aspecte vizează în
realitate aplicarea şi interpretarea legii.
Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională „se pronunţă numai asupra
constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată", aplicarea
şi interpretarea unei legi constituind în exclusivitate atribute ale
instanţelor judecătoreşti, iar controlul acestei interpretări se realizează
prin exercitarea căilor de atac.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea cadastrului şi
a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de Ion Marinescu în
Dosarul nr. 12.947/300/2006 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 ianuarie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu