DECRET
Nr. 239 din 23 decembrie 1974
privind aderarea Republicii Socialiste Romania la Conventia referitoare la
Regulamentul international din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare,
incheiata la Londra la 20 octombrie 1972
ACT EMIS DE: CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 170 din 31 decembrie 1974
EXPUNERE DE MOTIVE
In perioada 4 - 20 octombrie 1972 a avut loc, la Londra, o conferinta
internationala initiata de Organizatia Maritima Consultativa
Interguvernamentala - I.M.C.O. -, avind drept obiect studierea unor masuri de
securitate in navigatie destinate sa previna coliziunile intre navele maritime.
In cadrul acestei conferinte au fost elaborate Regulamentul international din
1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare si Conventia referitoare la
Regulamentul international din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare,
deschisa pentru semnare la 20 octombrie 1972, cuprinzind procedura de insusire
de catre state a acestui regulament.
Prin decretul alaturat al Consiliului de Stat, Republica Socialista Romania
adera la aceasta conventie.
Prevederile din regulamentul sus-mentionat urmeaza sa se aplice tuturor
navelor comerciale aflate in largul marii si in apele invecinate accesibile
navelor maritime, cu respectarea unor prescriptii speciale stabilite pe plan
national.
In dezvoltarea regulilor tehnice destinate sa previna coliziunile de nave,
se prevad norme referitoare la conducerea navelor in conditii de vizibilitate
sau pe timp de vizibilitate redusa, in situatii de depasire, intersectare,
prioritate ori drumuri direct opuse. Se reglementeaza, de asemenea, in mod
unitar, structura si folosirea luminilor si semnelor, precum si a semnalelor
sonore si luminoase in oricare din situatiile in care o nava se poate afla in
timpul marsului sau in stationare.
Anexele regulamentului contin reguli cu privire la unele caracteristici
tehnice ale luminilor, semnelor si materialului de semnalizare sonora, precum
si unele semnale suplimentare pentru navele de pescuit.
Republica Socialista Romania, ca parte contractanta la Conventia
internationala pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare din 10 iunie 1948, la
care a aderat prin Decretul nr. 341 din 17 august 1954, a aplicat regulile de
prevenire a abordajelor pe mare, anexe la acea conventie, iar ca parte
contractanta la conventia ulterioara cu acelasi obiect, din 17 iunie 1960, la
care a aderat prin Decretul nr. 773 din 7 decembrie 1966, a aplicat si regulile
elaborate cu ocazia incheierii acestei conventii si care servesc drept baza
actualelor reglementari.
In proiect s-au prevazut declaratii exprimind pozitia Republicii Socialiste
Romania cu privire la prevederile din conventie in legatura cu aplicarea
teritoriala si participarea statelor.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:
Art. 1
Republica Socialista Romania adera la Conventia referitoare la Regulamentul
international din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, incheiata la
Londra la 20 octombrie 1972.
Art. 2
La depunerea instrumentului de aderare a Republicii Socialiste Romania la
Conventia referitoare la Regulamentul international din 1972 pentru prevenirea
abordajelor pe mare se vor face urmatoarele declaratii:
a) "Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania considera ca
prevederile art. II paragraful 2 al conventiei nu sint in concordanta cu
principiul conform caruia tratatele internationale multilaterale al caror
obiect si scop intereseaza comunitatea internationala in ansamblul sau trebuie
sa fie deschise participarii tuturor statelor".
b) "Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania considera ca
mentinerea starii de dependenta a unor teritorii la care se refera
reglementarea din art. III al conventiei nu este in concordanta cu Carta O.N.U.
si documentele adoptate de Organizatia Natiunilor Unite cu privire la acordarea
independentei tarilor si popoarelor coloniale, inclusiv cu Declaratia referitoare
la principiile dreptului international privind relatiile prietenesti si
cooperarea intre state potrivit Cartei O.N.U., adoptata in unanimitate prin
Rezolutia Adunarii generale a O.N.U. nr. 2625 (XXV) din 1970, care proclama in
mod solemn obligatia statelor de a favoriza realizarea principiului egalitatii
in drepturi a popoarelor si a dreptului lor de a dispune de ele insele, in
scopul de a pune de indata capat colonialismului".
NICOLAE CEAUSESCU
Presedintele
Republicii Socialiste Romania
CONVENTIE
referitoare la Regulamentul international din 1972 pentru prevenirea
abordajelor pe mare*)
*) Traducere.
Partile la prezenta conventie,
dorind sa mentina la un nivel ridicat siguranta pe mare,
constiente de necesitatea de a revizui si actualiza Regulile internationale
pentru prevenirea abordajelor pe mare, anexate la actul final al Conferintei
internationale din 1960 pentru ocrotirea vietii umane pe mare,
examinind aceste reguli in lumina faptelor noi survenite dupa aprobarea
lor,
au convenit asupra celor ce urmeaza:
Art. 1
Obligatii generale
Partile la prezenta conventie se angajeaza sa aplice regulile si celelalte
anexe care alcatuiesc Regulamentul international din 1972 pentru prevenirea
abordajelor pe mare (denumit in continuare regulament), anexat la prezenta
conventie.
Art. 2
Semnare, ratificare, acceptare, aprobare si aderare
1. Prezenta conventie este deschisa semnarii pina la 1 iunie 1973 si in
continuare ramine deschisa aderarii.
2. Statele membre ale Organizatiei Natiunilor Unite, ale oricareia dintre
institutiile sale specializate sau ale Agentiei internationale pentru energia
atomica, ori parti la Statutul Curtii Internationale de Justitie, pot sa devina
parti la prezenta conventie prin:
a) semnare fara rezerva ratificarii, acceptarii sau aprobarii;
b) semnare sub rezerva ratificarii, acceptarii sau aprobarii, urmata de
ratificare, acceptare sau aprobare;
c) aderare.
3. Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea se face prin depunerea
unui instrument la Organizatia Interguvernamentala Consultativa a Navigatiei
Maritime (denumita in continuare organizatia). Aceasta informeaza guvernele
statelor care au semnat prezenta conventie sau care au aderat la ea despre
depunerea fiecarui instrument si despre data acestei depuneri.
Art. 3
Aplicare teritoriala
1. Organizatia Natiunilor Unite, in cazul cind este responsabila de
administrarea unui teritoriu, sau orice parte contractanta insarcinata sa
asigure relatiile internationale ale unui teritoriu, pot oricind sa extinda
aplicarea prezentei conventii la acel teritoriu, printr-o notificare scrisa
adresata secretarului general al organizatiei (denumit in continuare secretar
general).
2. Aplicarea prezentei conventii se extinde asupra teritoriului aratat in
notificare, incepind de la data primirii notificarii sau de la o data indicata
in cuprinsul ei.
3. Orice notificare facuta in conformitate cu paragraful 1 din prezentul
articol poate sa fie retrasa in privinta unuia dintre teritoriile mentionate in
aceasta notificare; extinderea aplicarii prezentei conventii asupra acestui
teritoriu ia sfirsit la expirarea unui termen de un an sau un alt termen mai
lung specificat in momentul retragerii notificarii.
4. Secretarul general informeaza toate partile contractante despre
notificarea oricarei extinderi sau despre retragerea oricarei extinderi facute
in baza prezentului articol.
Art. 4
Intrarea in vigoare
1. a) Prezenta conventie intra in vigoare dupa 12 luni de la data la care
cel putin 15 state, ale caror flote comerciale reprezinta un total de cel putin
65 la suta fie ca numar de nave, fie ca tonaj al flotei mondiale al navelor de
100 tone registru brut sau mai mult, au devenit parti la aceasta conventie,
urmind a fi luata in considerare aceea dintre cele doua conditii care va fi
indeplinita prima.
b) Cu toate prevederile alin. a) din prezentul paragraf, prezenta conventie
nu intra in vigoare mai inainte de 1.01.1976.
2. Data intrarii in vigoare pentru statele care ratifica, accepta, aproba
conventia sau adera la ea conform art. II, dupa ce conditiile prescrise in
alin. a) din paragraful 1 au fost reunite si inainte ca conventia sa fi intrat
in vigoare, este aceea a intrarii in vigoare a conventiei.
3. Pentru statele care ratifica, accepta, aproba conventia sau adera la ea
dupa data intrarii sale in vigoare, conventia intra in vigoare la data depunerii
unuia dintre instrumentele prevazute la art. II.
4. Dupa data intrarii in vigoare a unui amendament la prezenta conventie,
conform paragrafului 3 din art. VI, orice ratificare, acceptare, aprobare sau
aderare se refera la textul modificat al conventiei.
5. La data intrarii in vigoare a prezentei conventii, regulamentul
inlocuieste si abroga Regulile internationale din 1960 pentru prevenirea
abordajelor pe mare.
6. Secretarul general va informa guvernele statelor care au semnat prezenta
conventie sau care au aderat la ea, asupra datei intrarii sale in vigoare.
Art. 5
Conferinta insarcinata cu revizuirea textelor
1. Organizatia poate sa convoace o conferinta in scopul revizuirii
prezentei conventii sau a regulamentului ori a conventiei si regulamentului.
2. La cererea a cel putin o treime din partile contractante, organizatia va
convoca o conferinta a partilor contractante in scopul revizuirii prezentei
conventii sau a regulamentului ori a conventiei si regulamentului.
Art. 6
Amendamente la regulament
1. Orice amendament la regulament, propus de o parte contractanta, va fi
examinat in cadrul organizatiei, la cererea acestei parti.
2. In cazul adoptarii cu o majoritate de 2/3 a membrilor prezenti si
votanti ai Comitetului Securitatii Maritime al organizatiei, amendamentul va fi
comunicat tuturor partilor contractante si tuturor membrilor organizatiei cu
cel putin 6 luni inainte de a fi examinat de adunarea organizatiei. Orice parte
contractanta care nu este membra a organizatiei are dreptul sa participe la
examinarea amendamentului de catre adunare.
3. In cazul adoptarii cu o majoritate de 2/3 din membrii prezenti si
votanti ai adunarii, amendamentul va fi comunicat de catre secretarul general
tuturor partilor contractante, pentru aprobare.
4. Amendamentul intra in vigoare la o data care va fi stabilita de catre
adunare in momentul adoptarii sale, cu exceptia cazului in care, la o data
anterioara stabilita de adunare in momentul adoptarii, mai mult de 1/3 din
partile contractante vor fi notificat organizatiei obiectia lor la amendament.
Hotarirea adunarii referitoare la datele mentionate in prezentul paragraf se ia
cu o majoritate de 2/3 din membrii prezenti si votanti.
5. Orice amendament, in momentul cind intra in vigoare, inlocuieste si
anuleaza, pentru toate partile contractante care nu au formulat vreo obiectie
la acest amendament, orice dispozitie anterioara la care acesta se refera.
6. Secretarul general va informa toate partile contractante si pe toti
membrii organizatiei despre orice cerere si despre orice comunicare primita in
aplicarea prezentului articol, precum si despre data intrarii in vigoare a
oricarui amendament.
Art. 7
Denuntare
1. Prezenta conventie poate fi denuntata de catre o parte contractanta in
orice moment dupa expirarea unei perioade de 5 ani, socotiti de la data la care
conventia a intrat in vigoare fata de aceasta parte.
2. Denuntarea se efectueaza prin depunerea unui instrument pe linga
organizatie. Secretarul general va informa toate celelalte parti contractante
despre primirea instrumentului de denuntare si despre data depunerii sale.
3. Denuntarea are efect la un an dupa data depunerii instrumentului sau la
expirarea oricarui alt termen mai lung specificat in instrument.
Art. 8
Depunere si inregistrare
1. Prezenta conventie si regulamentul sint depuse la organizatie si
secretarul general va transmite copii certificate pentru conformitate tuturor
guvernelor statelor care au semnat prezenta conventie sau au aderat la ea.
2. La intrarea in vigoare a prezentei conventii, secretarul general va
transmite textul Secretariatului Organizatiei Natiunilor Unite, in vederea
inregistrarii si publicarii conform art. 102 din Carta Natiunilor Unite.
Art. 9
Limbi
Prezenta conventie si regulamentul sint intocmite intr-un singur exemplar
in limbile franceza si engleza, cele doua texte avind aceeasi valoare.
Au fost intocmite traduceri oficiale in limbile rusa si spaniola, care sint
depuse impreuna cu exemplarul original semnat.
Drept care subsemnatii, autorizati in modul cuvenit de catre guvernele lor
in acest scop, am semnat prezenta conventie.
Incheiata la Londra la 20 octombrie 1972.
REGULAMENTUL INTERNATIONAL DIN 1972
pentru prevenirea abordajelor pe mare
PARTEA A
GENERALITATI
Regula 1
Domeniu de aplicare
a) Prezentele reguli se aplica tuturor navelor aflate in largul marii si pe
toate apele invecinate accesibile navelor maritime.
b) Nici o dispozitie a prezentelor reguli nu trebuie sa impiedice aplicarea
prescriptiilor speciale, stabilite de catre autoritatea competenta, cu privire
la navigatia in rade, porturi, pe fluvii, lacuri sau caile de navigatie
interioara comunicind cu marea si accesibile navelor maritime. Asemenea
prescriptii speciale trebuie sa fie cit mai conforme posibil cu prezentele
reguli.
c) Nici o dispozitie din prezentele reguli nu trebuie sa impiedice
aplicarea prescriptiilor speciale stabilite de guvernul unui stat cu privire la
marirea numarului luminilor de pozitie, a semnalelor luminoase sau semnalelor
cu fluierul de utilizat de catre navele de razboi si navele in convoi, sau in
vederea maririi numarului luminilor de pozitie ori a semnalelor luminoase de
folosit de catre navele ce pescuiesc alcatuind o flotila de pescuit.
Aceste lumini de pozitie, semnale suplimentare luminoase sau cu fluierul
trebuie, in masura posibilului, sa fie astfel incit sa faca imposibila
confundarea lor cu orice alta lumina sau semnal autorizat in oricare din
prezentele reguli.
d) Organizatia poate adopta dispozitive de separare a traficului in
intelesul prezentelor reguli.
e) Ori de cite ori un guvern considera ca o nava de constructie speciala
sau destinata unor operatiuni speciale nu se poate conforma tuturor
dispozitiilor vreuneia dintre prezentele reguli, in ceea ce priveste numarul,
amplasarea, bataia sau sectorul de vizibilitate a luminilor si semnelor, ca si
pozitia si caracteristicile dispozitivelor de semnalizare sonora, fara ca sa
stinjeneasca functiile speciale ale navei, aceasta nava trebuie sa se
conformeze altor asemenea dispozitii ce se refera la numar, amplasare, bataie
sau sectorul de vizibilitate a luminilor sau semnelor, cit si la pozitia si
caracteristicile dispozitivelor de semnalizare sonora, care dupa aprecierea
guvernului interesat, permit in aceste cazuri sa se conformeze cit mai mult
posibil prezentelor reguli.
Regula 2
Raspundere
a) Nici una dintre dispozitiile prezentelor reguli nu scuteste o nava sau
pe proprietarul ei, pe comandantul sau echipajul sau, de consecintele unei
neglijente oarecare atit in ceea ce priveste aplicarea prezentelor reguli, cit
si in ce priveste luarea oricaror masuri de prevedere cerute de experienta
obisnuita a marinarului sau de imprejurarile deosebite in care se gaseste nava.
b) In interpretarea si in aplicare prezentelor reguli, se va tine seama in
mod deosebit de toate pericolele de navigatie si de riscurile de abordaj,
precum si de toate imprejurarile deosebite, in special de limitele de folosire
a navelor in cauza, care pot duce la abateri de la prevederile prezentelor
reguli pentru evitarea unui pericol imediat.
Regula 3
Definitii generale
In intelesul prezentelor reguli, in afara de dispozitii contrare rezultind
din context:
a) Termenul nava inseamna orice constructie sau orice aparat de orice
natura ar fi, inclusiv constructiile fara pescaj si hidroavioanele, folosita
sau susceptibila de a fi folosita ca mijloc de transport pe apa;
b) Expresia nava cu propulsie mecanica inseamna orice nava pusa in miscare
de catre o masina.
c) Expresia nava cu vele inseamna orice nava care navigheaza cu vele, chiar
daca are o masina cu propulsie, cu conditia ca aceasta sa nu fie folosita.
d) Expresia nava care pescuieste inseamna orice nava care pescuieste cu
plase, carmace, traul sau orice alte scule de pescuit care ii reduc capacitatea
de manevra, dar nu se aplica navelor care pescuiesc cu cirlige remorcate sau
alte scule de pescuit care nu le reduc capacitatea de manevra.
e) Termenul hidroavion inseamna orice aeronava conceputa sa manevreze pe
apa.
f) Expresia nava care nu este stapina pe manevra sa inseamna o nava care,
din cauza unei imprejurari exceptionale, nu este in masura sa manevreze conform
prezentelor reguli si deci nu poate sa se indeparteze din drumul altei nave.
g) Expresia nava cu capacitatea de manevra redusa inseamna o nava a carei
capacitate de a manevra conform prezentelor reguli este limitata prin natura
lucrurilor sale si care, in consecinta, nu se poate indeparta din drumul altei
nave.
Urmatoarele nave trebuie considerate ca nave cu capacitate de manevra
redusa:
i) navele ocupate cu punerea, scoaterea sau intretinerea unui reper de navigatie,
a unui cablu sau a unei conducte submarine;
ii) navele aflate in curs de a executa operatiuni de dragaj, ridicari
hidrografice sau oceanografice ori lucrari sub apa;
iii) navele care, aflindu-se in mers, fac alimentare cu combustibil sau
transborda persoane, provizii sau o incarcatura;
iv) navele care sint in curs de a efectua operatiuni de decolare, aterizare
sau recuperari de aeronave;
v) navele care sint in cursul executarii operatiunilor de dragare de mine;
vi) navele in curs de a executa operatiuni de remorcaj care prin natura sa
permite cu greutate remorcherului si remorcii sale de a-si modifica drumul.
h) Expresia nava stinjenita de pescajul sau inseamna orice nava cu
propulsie mecanica care din cauza pescajului sau si a adincimii apei sub chila
poate sa-si modifice cu greu drumul.
i) Expresia in mers se aplica oricarei nave, care nu este nici la ancora,
nici legata la mal, nici esuata.
j) Termenii lungimea si latimea unei nave inseamna lungimea sa peste tot si
latimea maxima.
k) Doua nave sint considerate ca fiind in vedere numai cind una dintre ele
poate fi observata vizual de cealalta.
l) Expresia vizibilitate redusa inseamna orice situatie in care
vizibilitatea este redusa din cauza cetii, burnitei, ninsorii, averselor
puternice de ploaie sau a furtunilor de nisip ori din orice alte cauze
asemanatoare.
PARTEA B
REGULI DE GUVERNARE SI DE DRUM
Sectiunea I
Conducerea navelor in orice conditii de vizibilitate
Regula 4
Domeniul de aplicare
Regulile prezentei sectiuni se aplica in orice conditii de vizibilitate.
Regula 5
Veghea
Orice nava trebuie sa asigure in permanenta o veghe vizuala si auditiva
corespunzatoare, folosind in acelasi timp toate mijloacele disponibile potrivit
cu imprejurarile si conditiile existente, in asa fel incit sa permita o
apreciere completa a situatiei si a pericolului de abordaj.
Regula 6
Viteza de siguranta
Orice nava trebuie sa navigheze tot timpul cu o viteza de siguranta astfel
incit sa poata actiona corect si eficace pentru prevenirea unui abordaj si
pentru a fi oprita pe o distanta corespunzatoare imprejurarilor si conditiilor
existente.
Pentru determinarea vitezei de siguranta trebuie luati in considerare
urmatorii factori:
a) De catre toate navele:
i) vizibilitatea;
ii) densitatea traficului si mai ales concentrarile de nave de pescuit sau
a oricaror alte nave;
iii) capacitatea de manevra a navei si mai ales distanta de oprire si
calitatile de girare in conditiile existente;
iv) noaptea, existenta unui fundal luminos ca acela produs de luminile de
pe coasta sau de lumina difuza a propriilor sale lumini;
v) starea vintului, a marii si a curentilor precum si apropierea de
pericolele pentru navigatie;
vi) pescajul navei in raport cu adincimea apei disponibile.
b) In plus, pentru navele care folosesc un radar:
i) caracteristicile, eficacitatea si limitele de folosire a echipamentului
radar;
ii) limitele rezultate din scara distantelor folosite la radar;
iii) efectul starii marii, conditiilor meteorologice si altor surse de
bruiaj asupra detectiei prin radar;
iv) faptul ca ambarcatiunile mici, gheturile si alte obiecte plutitoare nu
pot fi detectate cu radarul la o distanta suficienta;
v) numarul, pozitia si miscarea navelor detectate cu radarul;
vi) faptul ca este posibil sa se aprecieze mai exact vizibilitatea atunci
cind radarul este folosit pentru determinarea distantei la navele si alte
obiecte aflate in vecinatate.
Regula 7
Pericolul de abordaj
a) Orice nava trebuie sa foloseasca toate mijloacele disponibile
corespunzatoare imprejurarilor si conditiilor existente pentru a stabili daca
exista un pericol de abordaj. Daca exista indoiala in ceea ce priveste pericolul
de abordaj, trebuie sa se considere ca acest pericol exista.
b) Daca la bord exista un echipament radar in functiune, acesta trebuie
folosit in mod corespunzator, incluzind explorarea la distanta mare, cu scopul
de a descoperi din timp un pericol de abordaj si determinarea pozitiei
obiectelor detectate cu radarul sau ca orice alta observare sistematica
echivalenta.
c) Se va evita tragerea de concluzii din informatii insuficiente, mai ales
din informatiile radar insuficiente.
d) La aprecierea unui pericol de abordaj trebuie sa se tina seama mai ales
de urmatoarele consideratii:
i) exista pericol de abordaj daca relevmentul la compas la o nava care se
apropie nu variaza intr-un mod apreciabil;
ii) in unele cazuri pericolul de abordaj exista chiar daca se observa ca
relevmentul variaza apreciabil, mai ales la apropierea de o nava foarte mare,
de un convoi remorcat sau de o nava care se afla la distanta mica.
Regula 8
Manevre pentru evitarea abordajelor
a) Orice manevra ce se face pentru evitarea unui abordaj trebuie, daca
imprejurarile permit, sa fie executata hotarit, din timp si conform cu practica
marinareasca.
b) Orice schimbare de drum sau de viteza sau amindoua deodata, in scopul
evitarii unui abordaj, trebuie, daca imprejurarile permit, sa fie destul de
mare pentru a putea fi perceputa imediat de orice nava care o observa vizual
sau cu radarul; trebuie evitate schimbarile succesive de mica importanta de
drum, viteza sau ale ambelor concomitent.
c) Daca nava are suficient spatiu, numai simpla schimbare a drumului poate
fi manevra cea mai eficace pentru a se evita ajungerea intr-o pozitie de foarte
mare apropiere, cu conditia ca aceasta manevra sa fie facuta cu mult timp
inainte, sa fie substantiala si sa nu conduca la o alta situatie de foarte mare
apropiere.
d) Manevrele facute pentru evitarea abordajului cu o alta nava trebuie sa
fie astfel incit sa permita trecerea la o distanta de siguranta. Eficacitatea
manevrelor trebuie controlata cu atentie pina cind cealalta nava a fost complet
si definitiv evitata.
e) Daca este nevoie, ca sa se evite un abordaj, sau pentru a se cistiga mai
mult timp pentru aprecierea situatiei, nava trebuie sa reduca viteza sau sa
opreasca complet, stopind masinile ori punindu-le "inapoi".
Regula 9
Treceri inguste
a) Navele in mers printr-un senal sau pe o cale de acces ingusta trebuie,
atunci cind aceasta se poate face fara pericol, sa navigheze cit mai aproape
posibil de marginea exterioara din dreapta a senalului sau a caii de acces
respective.
b) Navele cu o lungime mai mica de 20 m si navele cu vele nu trebuie sa
stinjeneasca trecerea navelor care nu pot naviga in deplina siguranta decit
prin senal sau pe calea de acces ingusta.
c) Navele aflate in curs de pescuit nu trebuie sa stinjeneasca trecerea
altor nave care navigheaza prin senal sau printr-o cale de acces ingusta.
d) O nava trebuie sa evite sa traverseze un senal sau o cale de acces
ingusta daca, prin aceasta, stinjeneste trecerea navelor care nu pot naviga in
deplina siguranta decit prin interiorul acestui senal sau pe calea de acces
ingusta; aceste din urma nave pot folosi semnalul sonor prescris de regula 34
d) daca se indoiesc de intentiile navei care traverseaza senalul sau calea de
acces.
e) i) Intr-un senal sau intr-o cale de acces ingusta, cind depasirea nu se
poate face decit daca nava ajunsa din urma manevreaza pentru a permite
celeilalte nave sa o depaseasca in deplina siguranta, nava care ajunge din urma
trebuie sa faca cunoscuta intentia sa emitind semnalul sonor corespunzator,
prescris de regula 34 c) i). Nava ajunsa din urma trebuie, daca este de acord,
sa emita semnalul corespunzator prescris de regula 34 c) ii) si sa manevreze
astfel incit sa permita o depasire in deplina siguranta. Daca este in dubiu,
nava poate emite semnalele sonore prescrise de regula 34 d);
ii) Prezenta regula nu scuteste nava care ajunge din urma de obligatia, de
a se conforma dispozitiilor din regula 13.
f) O nava care se apropie de un cot sau de un loc aflat intr-un senal sau
intr-o cale de acces ingusta in care alte nave pot fi mascate de prezenta unor
obstacole trebuie sa navigheze cu prudenta si vigilenta deosebita si sa emita
semnalul corespunzator prescris de regula 34 e).
g) Orice nava trebuie, daca imprejurarile permit, sa evite ancorarea intr-o
trecere ingusta.
Regula 10
Dispozitive de separare a traficului
a) Prezenta regula se aplica dispozitivelor de separare a traficului
adoptate de catre organizatie.
b) Navele care navigheaza in interiorul unui dispozitiv de separare a
traficului trebuie:
i) sa navigheze pe calea de circulatie corespunzatoare in directia generala
a traficului pentru aceasta cale;
ii) sa se indeparteze, in masura posibilului, de linia sau de zona de
separare a traficului;
iii) ca regula generala sa se angajeze sau sa iasa dintr-o cale de
circulatie pe la una dintre extremitati, dar, atunci cind se angajeaza sau iese
lateral, sa faca aceasta manevra sub un unghi cit mai mic posibil fata de directia
generala a traficului.
c) Navele trebuie sa evite, pe cit este posibil, sa intretaie caile de
circulatie, dar, daca sint obligate sa o faca ele trebuie, pe cit este posibil
sa traverseze perpendicular pe directia generala a traficului.
d) Zonele de navigatie costiera nu trebuie folosite in mod normal pentru
traficul direct, care poate utiliza, in deplina siguranta, calea de circulatie
corespunzatoare din dispozitivul adiacent de separare a traficului.
e) Navele care nu traverseaza un dispozitiv de separare a traficului nu
trebuie, in mod normal, sa patrunda intr-o zona de separare sau sa taie o linie
de separare decit:
i) in caz de urgenta, pentru evitarea unui pericol imediat;
ii) pentru a pescui intr-o zona de separare.
f) Navele care navigheaza in zone vecine cu extremitatile unui dispozitiv
de separare a traficului trebuie sa navigheze cu o atentie deosebita.
g) Navele trebuie sa evite, in masura maxima a posibilului, ancorarea in
interiorul unui dispozitiv de separare a traficului sau in zonele vecine cu
extremitatile sale.
h) Navele care nu folosesc un dispozitiv de separare a traficului trebuie
sa se indeparteze de acesta cit mai mult posibil.
i) Navele in curs de pescuit nu trebuie sa stinjeneasca trecerea navelor
care navigheaza pe o cale de circulatie.
j) Navele cu o lungime mai mica de 20 metri sau navele cu vele nu trebuie
sa stinjeneasca trecerea navelor cu propulsie mecanica care navigheaza pe o
cale de circulatie.
Sectiunea a II-a
Comportarea navelor care se vad una pe alta
Regula 11
Domeniul de aplicare
Regulile prezentei sectiuni se aplica navelor care se vad una pe alta.
Regula 12
Nave cu vele
a) Cind doua nave cu vele se apropie una de alta astfel incit exista pericol
de abordaj, una dintre ele trebuie sa se abata din drumul celeilalte dupa cum
urmeaza:
i) cind navele primesc vintul din borduri diferite, nava care primeste
vintul din babord trebuie sa se abata din drumul celeilalte;
ii) cind cele doua nave primesc vintul din acelasi bord, nava din vint
trebuie sa se abata din drumul navei de sub vint;
iii) daca o nava care primeste vintul din babord vede o alta nava in vint
si nu poate stabili cu certitudine daca aceasta nava primeste vintul din babord
sau din tribord, prima nava trebuie sa se abata din drumul celeilalte.
b) In intelesul aplicarii prezentei reguli, bordul din care vine vintul
trebuie socotit ca fiind bordul opus celui in care este bratata vela mare sau,
in cazul navelor cu vele patrate, bordul opus celui in care este bratata cea
mai mare vela aurica (sau triunghiulara).
Regula 13
Nava care ajunge din urma alta nava
a) Oricare ar fi dispozitiile regulilor din prezenta sectiune, orice nava
care ajunge din urma o alta nava trebuie sa se abata din drumul navei ajunse
din urma.
b) Va fi considerata nava care ajunge pe o alta din urma acea nava care se
apropie de o alta, venind dintr-o directie mai mare de 22,5 grade dinapoia
traversului celeilalte nave, adica aceea care se gaseste intr-o astfel de
pozitie fata de nava ajunsa din urma incit noaptea ar putea vedea numai lumina
din pupa a navei ajunse, fara sa vada nici una dintre luminile din borduri.
c) Daca o nava nu poate stabili cu siguranta ca ajunge din urma o alta nava,
ea trebuie sa se socoteasca ca fiind nava care ajunge din urma si sa manevreze
in consecinta.
d) Nici o schimbare ulterioara de relevment dintre cele doua nave nu poate
face sa se considere nava care ajunge din urma o alta nava drept nava care taie
drumul acesteia din urma in sensul prezentelor reguli si nici nu o va absolvi
de obligatia de a se abate din drumul navei ajunse din urma pina cind aceasta
nu a fost definitiv evitata si depasita.
Regula 14
Nave avind drumuri direct opuse
a) Cind doua nave cu propulsie mecanica navigheaza pe drumuri direct opuse
sau aproape opuse in asa fel incit exista pericolul de abordaj, fiecare dintre
ele trebuie sa abata la tribord pentru a trece prin babordul celeilalte.
b) Trebuie sa se considere ca o astfel de situatie exista atunci cind o
nava vede o alta nava drept in prova ei sau aproape drept in prova ei in asa
fel incit, noaptea, va vedea luminile de catarg ale celeilalte nave pe aceeasi
verticala sau aproape pe aceeasi verticala si/sau amindoua luminile din
borduri, iar ziua va vedea cealalta nava sub un unghi corespunzator.
c) Cind o nava nu poate determina cu siguranta ca o astfel de situatie
exista, ea va trebui sa considere ca aceasta situatie exista si sa manevreze in
consecinta.
Regula 15
Nave ale caror drumuri se incruciseaza
Cind doua nave cu propulsie mecanica au drumuri care se incruciseaza in asa
fel incit exista pericol de abordaj, nava care vede cealalta nava prin tribord
trebuie sa se abata din drumul celeilalte si, daca imprejurarile permit acest
lucru, sa evite sa-i taie drumul prin prova.
Regula 16
Manevra navei neprivilegiate
Orice nava care este obligata sa se abata din drumul unei alte nave
trebuie, pe cit este posibil, sa manevreze din timp, hotarit, si in asa fel
incit sa se indeparteze la o distanta apreciabila.
Regula 17
Manevra navei privilegiate
a) Cind o nava este obligata sa se abata din drumul altei nave, aceasta din
urma trebuie sa-si mentina drumul si viteza.
ii) Aceasta din urma nava poate totusi sa actioneze in scopul evitarii
abordajului numai prin manevra sa, de indata ce i se pare evident ca nava care
are obligatia de a se abate din drumul sau nu face manevra corespunzatoare
prevazuta de prezentele reguli.
b) Cind, dintr-o cauza oarecare, nava obligata sa-si mentina directia si
viteza se gaseste atit de aproape de cealalta incit abordajul nu poate fi
evitat numai prin singura manevra a navei neprivilegiate, ea va executa manevra
cea mai indicata pentru a ajuta la evitarea abordajului.
c) O nava cu propulsie mecanica, care manevreaza pentru a evita un abordaj
cu o alta nava cu propulsie mecanica al carei drum incruciseaza drumul sau in
conditiile prevazute in alin. a) ii) din prezenta regula, nu trebuie, daca imprejurarile
permit acest lucru, sa se abata la babord daca cealalta nava se afla in
babordul sau.
d) Prezenta regula nu poate scuti nava neprivilegiata de obligatia de a se
abate din drumul celeilalte nave.
Regula 18
Responsabilitati reciproce ale navelor
Cu exceptia prevederilor contrare din regulile 9, 10 si 13:
a) O nava cu propulsie mecanica aflata in mers trebuie sa se abata din
drumul:
i) unei nave care nu este stapina pe manevra sa;
ii) unei nave cu capacitatea de manevra redusa;
iii) unei nave care este in curs de pescuit;
i) unei nave cu vele.
b) O nava cu vele aflata in mers trebuie sa se abata din drumul:
i) unei nave care nu este stapina pe manevra sa;
ii) unei nave care are capacitatea de manevra redusa;
iii) unei nave in curs de pescuit.
c) O nava care este in curs de pescuit si care este in mers trebuie, in
masura posibilului, sa se abata din drumul:
i) unei nave care nu este stapina pe manevra sa;
ii) unei nave care are capacitatea de manevra redusa.
d) i) Orice nava, alta decit o nava care nu este stapina pe manevra sau o
nava a carei capacitate de manevra este redusa trebuie, daca imprejurarile
permit, sa nu impiedice libera trecere a unei nave stinjenite de pescajul sau,
care arata semnalele prevazute la regula 28;
ii) o nava stinjenita de pescajul sau trebuie sa navigheze cu o prudenta
deosebita tinind seama de situatia sa speciala.
e) Un hidroavion amerizat trebuie, ca regula generala, sa se tina cit mai
departe de toate celelalte nave si sa evite de a le stinjeni navigatia. Totusi,
cind exista pericol de abordaj, acest hidroavion trebuie sa se conformeze
regulilor din prezenta parte.
Sectiunea a III-a
Conducerea navelor pe vizibilitate redusa
Regula 19
Conducerea navelor pe timp cu vizibilitate redusa
a) Prezenta regula se aplica navelor care nu se vad una pe alta si care
navigheaza inauntrul sau in apropierea zonelor de vizibilitate redusa.
b) Orice nava trebuie sa navigheze cu o viteza de siguranta adaptata
imprejurarilor existente si conditiilor de vizibilitate redusa. Navele cu
propulsie mecanica trebuie sa aiba masinile gata pentru a manevra imediat.
c) Orice nava, atunci cind se conformeaza regulilor din sectiunea I din
prezenta parte, trebuie sa tina neaparat seama de imprejurarile existente si de
conditiile de vizibilitate redusa.
d) O nava care detecteaza numai cu radarul prezenta unei alte nave trebuie
sa stabileasca daca exista posibilitatea unei situatii de foarte mare apropiere
si/sau um pericol de abordaj. In acest caz, nava trebuie sa ia cu mult timp
inainte masuri pentru evitarea acestei situatii; totusi, daca aceste masuri
constau dintr-o schimbare de drum, este necesar sa se evite, in masura
posibilului, urmatoarele manevre:
i) o schimbare de drum catre babord in cazul unei nave care se afla
inaintea traversului, cu exceptia cazului cind aceasta nava este ajunsa din
urma;
ii) o schimbare de drum in directia unei nave care se afla la travers sau
inapoia traversului.
e) Cu exceptia cazului in care s-a stabilit ca nu exista pericol de
abordaj, orice nava care aude dintr-o directie care pare a fi inaintea
traversului, semnalul de ceata al unei alte nave, sau care nu poate evita o
situatie de foarte mare apropiere cu o alta nava aflata inaintea traversului,
trebuie sa reduca viteza sa la minimum necesar mentinerii drumului. Daca este
necesar, va trebui sa opreasca si in toate imprejurarile sa navigheze cu
atentie extrema pina cind a trecut pericolul de abordaj.
PARTEA C
LUMINI SI SEMNE
Regula 20
Domeniu de aplicare
a) Regulile prezentei parti trebuie respectate pe orice vreme.
b) Regulile privitoare la lumini trebuie respectate de la apusul la
rasaritul soarelui. In acest interval de timp, nu trebuie sa se arate nici o
alta lumina care sa poata fi confundata cu luminile prescrise de prezentele
reguli si care pot stinjeni vederea sau caracterul distinctiv al acestora sau
care pot impiedica efectuarea unei veghe satisfacatoare.
c) Luminile prevazute de prezentele reguli, atunci cind ele exista, trebuie
sa fie purtate de asemenea de la rasaritul la apusul soarelui pe timp cu
vizibilitate redusa si pot fi purtate in toate celelalte imprejurari in care
aceasta masura este socotita necesara.
d) Regulile referitoare la semne trebuiesc respectate in timpul zilei.
e) Luminile si semnele prescrise de prezentele reguli trebuie sa fie
conforme cu dispozitiile din anexa I a prezentelor reguli.
Regula 21
Definitii
a) Expresia lumina de catarg inseamna o lumina alba asezata deasupra axului
longitudinal al navei, aratind o lumina neintrerupta pe un arc de orizont de
225 grade si astfel asezata incit sa arate lumina incepind de la prova pina la
22,5 grade inapoia traversului in fiecare bord.
b) Expresia lumina din bord inseamna o lumina verde asezata la tribord si o
lumina rosie asezata la babord, aratind fiecare o lumina neintrerupta pe un arc
de orizont de 112,5 grade si asezata astfel incit sa arate aceasta lumina
incepind de la prova pina la 22,5 grade inapoia traversului in bordul
respectiv. La bordul navelor cu o lungime mai mica de 20 metri, luminile din
borduri pot fi combinate intr-un singur felinar asezat in axul longitudinal al
navei.
c) Expresia lumina de pupa inseamna o lumina alba asezata cit mai aproape
posibil in pupa, aratind o lumina neintrerupta pe un intreg curs de orizont de
135 grade si asezata astfel incit sa arate lumina pe un sector de 67,5 grade in
fiecare bord incepind de la pupa.
d) Expresia lumina de remorcaj inseamna o lumina galbena avind aceleasi
caracteristici ca si lumina de pupa definita la paragraful c).
e) Expresia lumina vizibila pe intreg orizontul inseamna o lumina care
arata o lumina neintrerupta pe un arc de orizont de 360 grade.
f) Expresia lumina cu sclipiri inseamna o lumina cu sclipiri regulate a
caror frecventa este de 120 sclipiri sau mai multe, pe minut.
Regula 22
Distanta de vizibilitate a luminilor
Luminile prescrise prin prezentele reguli trebuie sa aibe intensitatea
specificata la sectiunea a 8-a din anexa I, in asa fel incit sa fie vizibile la
urmatoarele distante minime:
a) pentru navele cu o lungime de 50 metri sau mai mare:
- lumina de catarg: 6 mile marine;
- luminile din borduri: 3 mile marine;
- lumina din pupa: 3 mile marine;
- lumina de remorcaj: 3 mile marine;
- lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe intreg orizontul: 3
mile marine.
b) pentru navele cu o lungime de 12 metri, sau mai mare, dar mai mica de 50
metri:
- lumina de catarg: 5 mile marine; daca lungimea navei este mai mica de 20
metri: 3 mile marine;
- luminile din borduri: 2 mile marine;
- lumina din pupa: 2 mile marine;
- lumina de remorcaj: 2 mile marine;
- lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe intreg orizontul: 2
mile marine.
c) pentru navele cu o lungime mai mica de 12 metri:
- lumina de catarg: 2 mile marine;
- luminile din borduri: 1 mila marina;
- lumina de pupa: 2 mile marine;
- lumina de remorcaj: 2 mile marine:
- lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe intreg orizontul: 2
mile marine.
Regula 23
Navele cu propulsie mecanica aflate in mers
a) O nava cu propulsie mecanica aflata in mers trebuie sa poarte:
i) o lumina de catarg la prova;
ii) o a doua lumina de catarg inapoia primei lumini de catarg si mai sus
decit aceasta; totusi, navele a caror lungime este mai mica de 50 metri nu sint
obligate sa poarte aceasta lumina, dar o pot purta;
iii) luminile din borduri;
iv) o lumina de pupa.
b) O nava cu perna de aer exploatata fara pescaj, in afara luminilor
prevazute la paragraful a) din prezenta regula, trebuie sa poarte o lumina
galbena cu sclipiri vizibila pe intreg orizontul.
c) O nava cu propulsie mecanica cu o lungime mai mica de 7 metri si a carei
viteza maxima nu depaseste 7 noduri, poate, in locul luminilor prescrise la
paragraful a) din prezenta regula, sa poarte o lumina alba vizibila pe intreg
orizontul. De asemenea, aceasta nava, trebuie, daca este posibil, sa poarte si
luminile din borduri.
Regula 24
Remorcare si impingere
a) O nava cu propulsie mecanica care remorcheaza trebuie sa poarte:
i) in locul luminei prescrise in regula 23 a) i), la prova, doua lumini de
catarg suprapuse.
Cind lungimea remorcii masurata de la pupa navei care remorcheaza pina la
extremitatea pupa a convoiului remorcat este mai mare de 200 metri, nava care
remorcheaza va purta la prova trei astfel de lumini de catarg;
ii) luminile din borduri;
iii) o lumina de pupa;
iv) o lumina de remorcaj asezata pe verticala deasupra luminei de pupa;
v) in locul cel mai vizibil, cind lungimea convoiului remorcat este mai
mare de 200 metri, un semn biconic.
b) O nava care remorcheaza prin impingere si o nava impinsa legate printr-o
legatura rigida astfel incit alcatuiesc o unitate compusa, trebuie considerate
ca o nava cu propulsie mecanica si sa poarte luminile prescrise de regula 23.
c) O nava cu propulsie mecanica care impinge inainte sau remorcheaza
cuplat, cu exceptia cazului unei unitati compuse, trebuie sa poarte:
i) in locul luminei prescrise la regula 23 a) i), la prova, doua lumini de
catarg suprapuse;
ii) luminile din borduri;
iii) lumina de pupa.
d) O nava cu propulsie mecanica careia i se aplica prevederile paragrafelor
a) si c) de mai sus, trebuie sa se conformeze de asemenea dispozitiilor de la
regula 23 a) ii).
e) O nava sau un obiect remorcat trebuie sa poarte:
i) luminile din borduri;
ii) lumina de pupa;
iii) in locul cel mai vizibil, cind lungimea convoiului remorcat este mai
mare de 200 metri, un semn biconic.
f) Luminile mai multor nave remorcate cuplat sau impinse in grup, trebuie
sa corespunda cu acelea ale unei singure nave:
i) o nava impinsa, care nu face parte dintr-o unitate compusa trebuie sa
poarte la extremitatea sa prova, luminile din borduri;
ii) o nava remorcata cuplat trebuie sa poarte o lumina de pupa si la
extremitatea sa dinspre prova, luminile din borduri.
g) Daca, dintr-o cauza justificata, nava sau obiectul remorcat se afla in
imposibilitate de a purta luminile prevazute la paragraful e) de mai sus, se
iau toate masurile posibile pentru iluminarea navei sau a obiectului remorcat
sau cel putin pentru indicarea prezentei unei nave sau a unui obiect care nu
are lumini.
Regula 25
Nave cu vele in mers si nave cu rame
a) O nava cu vele in mers trebuie sa poarte:
i) luminile din borduri;
ii) lumina de pupa.
b) La bordul unei nave cu vele care are o lungime mai mica de 12 metri,
luminile prescrise la paragraful a) din prezenta regula pot fi unite intr-un
felinar combinat asezat la mar sau la partea superioara a catargului, in locul
cel mai vizibil.
c) In afara de luminile prescrise la paragraful a) din prezenta regula, o
nava cu vele in mers poate purta, la mar sau la partea superioara a catargului,
in locul unde sint cel mai vizibile, doua lumini suprapuse vizibile pe intreg
orizontul, lumina superioara fiind rosie iar cea inferioara verde. Totusi,
aceste lumini nu trebuie sa fie purtate in acelasi timp cu felinarul autorizat
prin paragraful b) si din prezenta regula.
d) i) O nava cu vele cu o lungime mai mica de 7 metri trebuie, daca este
posibil, sa poarte luminile prescrise la paragraful a) sau b), dar in cazul ca
nu le poarta, trebuie sa fie pregatita sa arate in orice moment, pentru
prevenirea unui abordaj, o lanterna electrica sau un felinar aprins cu lumina
alba;
ii) O nava cu rame poate purta luminile prescrise de prezenta regula pentru
navele cu vele, dar daca nu le poarta, trebuie sa fie pregatita sa arate in
orice moment, pentru prevenirea unui abordaj, o lanterna electrica sau un
felinar cu lumina alba.
e) O nava care merge in acelasi timp cu vele si cu ajutorul unui aparat propulsor,
trebuie sa poarte la prova in locul cel mai vizibil, un semn de forma conica,
cu virful in jos.
Regula 26
Nave de pescuit
a) O nava care pescuieste, atit in mers cit si la ancora nu trebuie sa
poarte decit luminile si semnele prescrise de prezenta regula.
b) O nava care trauleaza, adica trage prin apa un traul sau o alta unealta
de pescuit, trebuie sa poarte:
i) doua lumini suprapuse vizibile pe tot orizontul, lumina superioara fiind
verde iar cea inferioara alba, sau un semn alcatuit din doua conuri unul
deasupra altuia cu virfurile unite; o nava cu o lungime mai mica de 20 metri
poate purta in locul acestui semn, un cos (paner).
ii) o lumina de catarg asezata la o inaltime mai mare decit aceea a luminii
verzi, vizibila pe intreg orizontul si inapoia acesteia. Navele cu o lungime
mai mica de 50 metri nu sint obligate sa poarte aceasta lumina, dar o pot face;
iii) cind nava se deplaseaza prin apa, in afara de luminile prescrise prin
paragraful prezent, luminile din borduri si lumina de pupa.
c) O nava care pescuieste, altfel decit prin traulare, trebuie sa poarte:
i) doua lumini suprapuse vizibile pe intreg orizontul, lumina superioara
fiind rosie si lumina inferioara fiind alba, sau un semn alcatuit din doua
conuri suprapuse unite la virf; o nava cu o lungime mai mica de 20 metri, in
locul acestui semn, poate sa poarte un cos;
ii) daca uneltele sale de pescuit se intind pe o distanta orizontala mai
mare de 150 metri incepind de la nava, o lumina alba vizibila pe tot orizontul
sau un con cu virful in sus, in directia uneltelor de pescuit;
iii) cind se deplaseaza prin apa, in afara luminilor prescrise in prezentul
paragraf, luminile din borduri si lumina de pupa.
d) O nava care pescuieste in apropierea altor nave care pescuiesc poate
purta semnalele suplimentare descrise in anexa II.
e) O nava care nu pescuieste nu trebuie sa poarte luminile sau semnele
prescrise de prezenta regula, ci numai acelea prescrise pentru o nava de
lungimea sa.
Regula 27
Nave care nu sint stapine pe manevra si nave care au capacitatea de manevra
redusa
a) O nava care nu este stapina pe manevra trebuiesc sa poarte:
i) in locul cel mai vizibil, doua lumini rosii suprapuse, vizibile pe
intreg orizontul;
ii) in locul cel mai vizibil, doua bule sau semne asemanatoare suprapuse;
iii) cind se deplaseaza prin apa, in afara de luminile prescrise in
prezentul paragraf, luminile din borduri si o lumina de pupa.
b) O nava cu capacitatea de manevra redusa, alta decit o nava care face
operatiuni de dragaj de mine, trebuie sa poarte:
i) in locul cel mai vizibil, trei lumini, suprapuse, vizibile pe intreg
orizontul, lumina de sus si lumina ce jos fiind rosii, iar lumina din mijloc
alba;
ii) in locul cel mai vizibil, trei semne suprapuse, semnele superior si
inferior fiind cite o bula, iar cel din mijloc fiind un bicon;
iii) cind nava se deplaseaza prin apa, in afara de luminile prescrise la
alin. i) doua lumini de catarg, luminile din borduri si lumina de pupa;
iv) cind nava este la ancora, in afara de luminile sau semnele prescrise la
alin. i) si ii), luminile sau semnele prescrise de regula 30.
c) O nava care este in curs de a efectua o operatie de remorcaj care face
imposibila o abatere a ei din drum, in afara de luminile prescrise la
paragraful b) i) si de semnele prescrise la paragraful b) ii) din prezenta
regula, trebuie sa poarte luminile sau semnele prescrise de regula 24 a).
d) O nava in curs de a draga sau de a efectua lucrari sub apa si avind
capacitate de manevra redusa, trebuie sa poarte luminile si semnele prescrise
la paragraful b) din prezenta regula si, atunci cind exista un obstacol,
trebuie sa poarte in plus:
i) doua lumini rosii vizibile pe intreg orizontul sau doua bule pe aceeasi
verticala pentru a indica partea in care se afla obstacolul;
ii) doua lumini verzi vizibile pe intreg orizontul sau doua biconuri
suprapuse, pentru a arata bordul prin care poate trece o alta nava;
iii) cind nava se deplaseaza prin apa, in afara de luminile prescrise in
prezentul paragraf, luminile de catarg, luminile din borduri si lumina de pupa;
iv) o nava careia i se aplica dispozitiile prezentului paragraf trebuie,
atunci cind este la ancora, sa poarte, in locul luminilor sau semnelor
prescrise de regula 30, luminile prescrise la alin. i) si ii).
e) O nava care ia parte la lucrari cu scafandri si care nu poate din cauza
dimensiunilor sale sa poarte semnele prescrise la paragraful c), trebuie sa
poarte o reproducere rigida de cel putin 1 metru inaltime, a pavilionului
"A" din Codul international de semnale. Trebuie sa se ia masuri
pentru ca aceasta reproducere sa fie vizibila pe intreg orizontul.
f) O nava care efectueaza operatiuni de dragaj de mine trebuie sa poarte,
in afara de luminile prescrise in regula 23 pentru navele cu propulsie
mecanica, trei lumini verzi vizibile pe intreg orizontul sau trei bule.
Nava trebuie sa poarte una din aceste lumini sau semne la marul arborelui
mare sau aproape de mar si una din aceste lumini sau semne la fiecare capat al
vergii mari. Aceste lumini sau semne arata ca pentru o alta nava este periculos
sa se apropie la mai putin de 1.000 metri in pupa si la mai putin de 500 metri
in fiecare bord al dragorului de mine.
g) Navele cu o lungime mai mica de 7 metri nu sint obligate sa poarte
luminile prescrise de prezenta regula.
h) Semnalele prescrise de prezenta regula nu sint semnale de nave in
pericol si care cer ajutor. Semnalele acestei ultime categorii fac obiectul
anexei IV a prezentului regulament.
Regula 28
Nave cu propulsie mecanica stinjenite de pescajul lor
O nava cu propulsie mecanica stinjenita de pescajul sau, in afara de
luminile prescrise pentru navele cu propulsie mecanica prin regula 23, pot sa
poarte in locul cel mai vizibil trei lumini rosii suprapuse vizibile pe intreg
orizontul sau un semn cilindric.
Regula 29
Nave de pilotaj
a) O nava de pilotaj aflata in serviciul de pilotaj trebuie sa poarte:
i) la marul catargului sau aproape de acesta, doua lumini suprapuse,
vizibile pe intreg orizontul, lumina superioara fiind alba si cea inferioara
rosie;
ii) in plus, cind este in mers, luminile din borduri si lumina de pupa;
iii) in plus, la ancora, in afara de luminile prescrise la alin. i), lumina
sau semnul de ancora.
b) O nava de pilotaj care nu este in serviciul de pilotaj trebuie sa poarte
luminile sau semnele prescrise pentru o nava de lungimea sa.
Regula 30
Nave ancorate si nave esuate
a) O nava ancorata trebuie sa poarte in locul cel mai vizibil:
i) la partea din prova, o lumina alba vizibila pe intreg orizontul sau o
bula;
ii) la pupa sau aproape de pupa, mai jos decit lumina prescrisa la alin. i)
o lumina alba vizibila pe intreg orizontul.
b) O nava ancorata, avind o lungime mai mica de 50 metri poate purta, in
locul cel mai vizibil, o lumina alba pe intreg orizontul in locul luminilor
prescrise la paragraful a).
c) O nava ancorata poate folosi in plus luminile sale de lucru disponibile
sau lumini echivalente pentru iluminarea puntilor sale. Aceasta dispozitie este
obligatorie pentru navele a caror lungime este egala cu 100 metri sau mai mare.
d) O nava esuata trebuie sa poarte luminile prescrise la paragraful a) sau
b) din prezenta regula si in plus, la locul cel mai vizibil:
i) doua lumini rosii suprapuse, vizibile pe intreg orizontul;
ii) trei bule suprapuse.
e) Navele cu o lungime mai mica de 7 metri, cind sint la ancora sau sint
esuate, nu sint obligate sa poarte luminile sau semnele prescrise la
paragrafele a), b) sau d), decit daca sint ancorate sau esuate intr-un senal,
intr-o cale de acces sau intr-un loc de ancorare ingust, in apropierea acestor
locuri sau pe drumurile folosite in mod obisnuit de catre alte nave.
Regula 31
Hidroavioane
Un hidroavion care este in imposibilitate de a purta luminile si semnele cu
caracteristicile si amplasarea prescrise de regulile din aceasta parte, trebuie
sa poarte lumini sau semne apropiindu-se cit mai mult posibil de acelea
prescrise de aceste reguli.
PARTEA D
SEMNALE SONORE SI LUMINOASE
Regula 32
Definitii
a) Termenul fluier inseamna orice aparat de semnalizare sonora capabil de a
emite sunetele prescrise si conforme specificatiilor din anexa III a
prezentului regulament.
b) Expresia sunet scurt inseamna un sunet a carui durata este de
aproximativ o secunda.
c) Expresia sunet lung inseamna un sunet a carui durata este de patru pina
la sase secunde.
Regula 33
Echipament de semnalizare sonora
a) Navele de o lungime de 12 metri sau mai mare trebuie sa fie prevazute cu
un fluier sau cu un clopot, iar navele a caror lungime este de 100 metri sau
mai mare trebuie sa aibe in plus un gong al carui sunet sau timbru nu trebuie
sa se poata confunda cu acelea ale unui clopot. Fluierul, clopotul si gongul
trebuie sa satisfaca specificatiile din anexa III a prezentului regulament.
Clopotul sau gongul, sau amindoua, pot fi inlocuite cu alt echipament avind
respectiv aceleasi caracteristici sonore, cu conditia ca sa fie posibila
intotdeauna actionarea manuala pentru producerea semnalelor prescrise.
b) Navele cu o lungime mai mica de 12 metri nu sint obligate sa aibe la
bord echipamentele de semnalizare sonora la prescrise la paragraful a) din
prezenta regula, dar trebuie, in lipsa acestora, sa fie dotate cu un alt mijloc
de emitere a unui semnal sonor eficace.
Regula 34
Semnale de manevra si semnale de avertizare
a) Atunci cind navele se vad unele pe altele, o nava cu propulsie mecanica
in mers, manevrind asa cum este autorizat sau prescris de prezentele reguli,
trebuie sa indice aceste manevre prin urmatoarele semnale, emise cu fluierul:
- un sunet scurt pentru a spune: "Vin la tribord";
- doua sunete scurte pentru a spune: "Vin la babord";
- trei sunete scurte pentru a spune: "Am masina inapoi".
b) Toate navele pot completa semnalele cu fluierul prescrise la paragraful
a) cu semnale luminoase repetate, daca este necesar, pe toata durata manevrei:
i) aceste semnale luminoase au urmatoarea semnificatie:
- o sclipire pentru a spune: "Vin la tribord";
- doua sclipiri pentru a spune: "Vin la babord";
- trei sclipiri pentru a spune: "Am masina inapoi";
ii) fiecare sclipire trebuie sa dureze aproximativ o secunda si intervalul
dintre semnalele succesive trebuie sa fie de cel putin 10 secunde;
iii) lumina folosita pentru acest semnal, daca exista, trebuie sa fie o
lumina alba vizibila pe intreg orizontul la o distanta de cel putin cinci mile
marine si trebuie sa fie conforma dispozitiilor din anexa I.
c) Cind navele sint in vedere intr-un senal sau pe o cale de acces ingusta:
i) o nava care intentioneaza sa depaseasca o alta nava, conform
dispozitiilor de la regula 9 e) i), trebuie sa indice intentia sa emitind cu
fluierul semnalele urmatoare:
- doua sunete lungi urmate de un sunet scurt, pentru a spune:
"Intentionez sa va depasesc prin tribord";
- doua sunete lungi urmate de doua sunete scurte pentru a spune:
"Intentionez sa va depasesc prin babord".
ii) nava care urmeaza a fi depasita trebuie, manevrind conform
dispozitiilor din regula 9 e) i), sa-si dea acordul sau emitind cu fluierul
urmatorul semnal:
- un sunet lung, un sunet scurt, un sunet lung si un sunet scurt, emise in
aceasta ordine.
d) Cind doua nave care nu se afla in vedere se apropie una de alta si
dintr-o cauza oarecare una din ele nu intelege intentiile celeilalte, sau nu
stie daca cealalta nava ia masuri suficiente pentru a evita abordajul, nava
care are indoieli le va exprima imediat emitind cu fluierul o serie rapida de
cel putin cinci sunete scurte. Acest semnal poate fi completat cu un semnal
luminos alcatuit din cel putin cinci sclipiri scurte si rapide.
e) O nava care se apropie de un cot sau de o parte a unui senal ori de o
cale de acces unde alte nave ar putea fi mascate de un obstacol, trebuie sa
emita un sunet lung. Orice nava care vine in directia sa si care aude semnalul
din cealalta parte a cotului sau inapoia obstacolului trebuie sa raspunda la
acest semnal emitind un sunet lung.
f) Cind la bordul navei sint instalate fluiere la o distanta mai mare de
100 metri unul de altul, nu trebuie sa se foloseasca pentru emiterea semnalelor
de manevra si a semnalelor de avertizare decit un singur fluier.
Regula 35
Semnale sonore pe vizibilitate redusa
Atit ziua cit si noaptea inauntrul sau in apropierea unei zone in care
vizibilitatea este redusa, semnalele prescrise de prezenta regula trebuie sa
fie folosite dupa cum urmeaza:
a) O nava cu propulsie mecanica care se deplaseaza prin apa, trebuie sa
emita un sunet lung la intervale care nu vor depasi doua minute.
b) O nava in mers, dar stopata si care nu se mai deplaseaza prin apa,
trebuie sa emita la intervale care nu vor depasi doua minute, doua sunete lungi
separate printr-un interval de aproximativ doua secunde.
c) O nava care nu este stapina pe manevra, o nava a carei capacitate de
manevra este redusa, o nava stinjenita de pescajul sau, o nava cu vele, o nava
care pescuieste si o nava care remorcheaza sau impinge o alta nava trebuie sa
emita, in locul semnalelor prescrise la paragrafele a) si b), trei sunete
consecutive, si anume: un sunet lung urmat de doua sunete scurte, la intervale
ce nu vor fi mai mari de doua minute.
d) O nava remorcata sau cind se remorcheaza mai mult de o nava ultima nava
din convoi, in cazul cind are echipaj la bord, trebuie sa emita la intervale nu
mai mari de doua minute, patru sunete consecutive si anume: un sunet lung urmat
de trei sunete scurte. Cind este posibil, acest semnal trebuie emis imediat
dupa semnalul remorcherului.
e) O nava care impinge si o nava impinsa legate printr-o legatura rigida
astfel incit alcatuiesc o unitate compusa trebuie sa fie socotite ca o nava cu
propulsie mecanica si vor emite semnalele prescrise la paragrafele a) sau b).
f) O nava aflata la ancora va emite sunete repezi cu clopotul timp de
aproximativ cinci secunde, la intervale de cel mult un minut. La bordul unei
nave cu o lungime de 100 metri, sau mai mare, se va bate clopotul la partea
dinspre prova a navei si imediat dupa aceea va bate rapid gongul timp de
aproximativ cinci secunde la partea dinspre pupa. O nava aflata la ancora poate
in plus sa emita trei sunete consecutive si anume: un sunet scurt urmat de un
sunet lung si apoi de unul scurt, pentru a semnala unei nave care se apropie
pozitia sa si posibilitatea unui abordaj.
g) O nava esuata trebuie sa bata clopotul si in caz de nevoie gongul, asa
cum este prescris la paragraful f). In plus, imediat inainte si dupa bataile
rapide de clopot va emite trei lovituri de clopot separate si distincte. In
plus, o nava esuata poate emite cu fluierul un semnal corespunzator.
h) O nava cu lungimea mai mica de 12 metri nu este obligata sa emita
semnalele mentionate mai sus, dar daca nu le emite, trebuie sa emita un alt
semnal sonor eficace la intervale care sa nu depaseasca doua minute.
i) O nava de pilotaj aflata in serviciul de pilotaj poate sa emita, in
afara semnalelor prescrise la paragrafele a), b) sau f), un semnal de
identificare constind din patru sunete scurte.
Regula 36
Semnale pentru a atrage atentia
Orice nava, daca socoteste ca este necesar sa atraga atentia unei alte
nave, poate emite semnale luminoase sau sonore care sa nu poata fi confundate
cu nici unul din semnalele prescrise de oricare din prezentele reguli, sau sa
indrepte lumina proiectorului sau, in directia pericolului care ameninta nava,
in asa fel incit lumina proiectorului sa nu stinjeneasca alte nave.
Regula 37
Semnale de pericol
O nava care este in pericol si cere ajutor trebuie sa foloseasca sau sa
arate semnalele prescrise la anexa IV a prezentului regulament.
PARTEA E
SCUTIRI
Regula 38
Scutiri
Orice nava (sau categorie de nave) care indeplineste prescriptiile
Regulilor internationale din 1960 pentru prevenirea abordajelor pe mare si a
carei chila a fost pusa, sau se afla intr-o faza de constructie echivalenta,
inainte de intrarea in vigoare a prezentului regulament, poate beneficia de
urmatoarele scutiri de la prevederile acestuia:
a) Instalarea luminilor a caror distanta de vizibilitate este prescrisa la
regula 22: patru ani incepind de la data intrarii in vigoare a prezentului
regulament.
b) Instalarea luminilor a caror culoare este prescrisa la sectiunea 7 din
anexa I: patru ani socotiti de la data intrarii in vigoare a prezentului
regulament.
c) Schimbarea locului luminilor ca rezultat al trecerii de la sistemul de
masurare britanic la sistemul metric si rotunjirea cifrelor masuratorilor:
scutire permanenta.
d) i) Schimbarea locului luminilor de catarg la bordul navelor a caror
lungime este mai mica de 150 metri, schimbare ce rezulta din prescriptiile
sectiunii 3 a) din anexa I: scutire permanenta;
ii) Schimbarea locului luminilor de catarg la bordul navelor avind o
lungime de 150 metri sau mai mare, care rezulta din prescriptiile sectiunii 3
a) din anexa I: 9 ani de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament.
e) Schimbarea locului luminilor de catarg conform prescriptiilor de la
sectiunea 2 b) din anexa I: noua ani socotiti de la data intrarii in vigoare a
prezentului regulament.
f) Schimbarea locului luminilor din borduri rezultind din prescriptiile
sectiunii 2 g) si 3 b) din anexa I: noua ani socotiti de la data intrarii in
vigoare a prezentului regulament.
g) Specificatiile pentru echipamentul de semnalizare sonora prescrise de
anexa III: noua ani socotiti de la data intrarii in vigoare a prezentului
regulament.
ANEXA 1
Amplasarea si caracteristicile tehnice ale luminilor si semnelor
1. Definitie
Expresia "inaltime deasupra puntii" inseamna inaltime deasupra
puntii continui celei mai de sus.
2. Amplasarea si distanta dintre lumini in plan vertical
a) La bordul navelor cu propulsie mecanica a caror lungime este de 20 metri
sau mai mare, luminile de catarg trebuie sa fie asezate dupa cum urmeaza:
i) lumina de catarg prova sau dupa caz lumina unica, trebuie sa fie la o
inaltime de cel putin 6 metri deasupra puntii iar daca latimea navei este mai
mare de 6 metri, la o inaltime deasupra puntii cel putin egala cu aceasta
latime, fara a fi totusi necesar ca aceasta inaltime sa fie mai mare de 12
metri;
ii) cind exista doua lumini de catarg, lumina de pupa trebuie sa se afle pe
verticala luminii de prova si cu 4,5 metri mai sus decit aceasta.
b) Distanta pe verticala dintre luminile de catarg ale navelor cu propulsie
mecanica, trebuie sa fie astfel incit in conditii normale de asieta lumina de
pupa sa poata fi totdeauna vazuta distinct deasupra luminii din prova, de la o
distanta de 1.000 metri din prova navei, privind de la nivelul marii.
c) Lumina de catarg a unei nave cu propulsie mecanica cu o lungime de 12
metri sau mai mare, dar mai mica de 20 metri, trebuie sa se afle la o inaltime
de cel putin 2,5 metri deasupra puntii.
d) O nava cu propulsie mecanica cu lungime mai mica de 12 metri, poate avea
lumina cea mai de sus la o inaltime mai mica de 2,5 metri deasupra puntii.
Totusi, atunci cind are o lumina de catarg in afara de luminile din borduri si
lumina de pupa, acesta lumina de catarg trebuie sa se afle la cel putin 1 metru
deasupra luminilor din borduri.
e) Una dintre cele doua sau trei lumini de catarg prevazute pentru o nava
cu propulsie mecanica care remorcheaza sau impinge o alta nava trebuie sa se
gaseasca in acelasi loc cu lumina de catarg prova, a unei nave cu propulsie
mecanica.
f) In orice imprejurari, lumina sau luminile de catarg trebuie sa fie
asezate deasupra si la o distanta destul de mare fata de celelalte lumini si
obstacole.
g) Luminile din borduri ale unei nave cu propulsie mecanica trebuie sa se
gaseasca la o inaltime deasupra puntii care sa nu depaseasca trei sferturi din
inaltimea luminii de catarg prova. Ele nu trebuie asezate prea jos pentru a nu
se confunda cu luminile de pe punte.
h) Luminile din borduri atunci cind sint reunite intr-un felinar combinat
si se afla la o nava cu propulsie mecanica cu lungimea mai mica de 20 metri,
trebuie sa se afle la cel putin 1 metru sub lumina de catarg.
i) Atunci cind regulile prevad doua sau trei lumini suprapuse, acestea
trebuie distantate in felul urmator:
i) la bordul unei nave cu o lungime de 20 metri sau mai mare, aceste
lumini trebuie sa fie distantate la cel putin 2 metri si lumina inferioara nu
trebuie sa fie la o inaltime mai mica de 4 metri fata de punte, in afara de
cazul cind nava trebuie sa poarte o lumina de remorcaj;
ii) la bordul unei nave cu o lungime mai mica de 20 metri, luminile
trebuie sa fie distantate cu cel putin 1 metru iar lumina inferioara nu trebuie
sa se afle la o inaltime mai mica de 2 metri fata de punte, afara de cazul cind
nava trebuie sa poarte o lumina de remorcaj;
iii) atunci cind exista trei lumini, ele trebuie asezate la intervale egale.
Lumina cea mai de jos din cele doua lumini vizibile pe intreg orizontul
prevazute pentru navele de pescuit in timpul pescuitului, trebuie sa se afle
deasupra luminilor din borduri la o inaltime cel putin egala cu de doua ori
distanta care separa cele doua lumini verticale.
k) Atunci cind nava este prevazuta cu doua lumini de ancora, lumina de
ancora din prova trebuie sa fie cel putin 4,5 metri mai sus ca lumina din pupa.
La bordul unei navei cu o lungime mai mare de 50 metri, lumina de ancora din
prova nu trebuie sa fie la mai putin de 6 metri deasupra puntii.
3. Amplasarea si distanta dintre lumini in plan orizontal
a) Cind pentru o nava cu propulsie mecanica sint prescrise doua lumini de
catarg, distanta orizontala care le separa trebuie sa fie cel putin egala cu
jumatatea lungimii navei fara ca totusi sa depaseasca 100 metri. Lumina de
catarg prova nu trebuie asezata, fata de prova navei, la o distanta mai mare de
un sfert din lungimea navei.
b) La bordul unei nave cu o lungime de 20 metri, sau mai mare, luminile din
borduri nu trebuie sa se afle in fata luminilor de la catargul din prova. Ele
trebuie sa se afle in bordurile navei sau in apropierea acestora.
4. Detalii referitoare la amplasarea luminilor de directie pentru navele de
pescuit, dragi si navele care efectueaza lucrari sub apa
a) Lumina care indica directia instalatiei de pescuit desfasurata de o nava
care pescuieste, prevazuta de regula 26 c) ii), trebuie sa se afle la o
distanta pe orizontala de cel putin 2 metri si cel mult 6 metri fata de cele
doua lumini, rosie si alba, vizibile pe intreg orizontul. Aceasta lumina
trebuie sa se afle la o inaltime care sa nu fie nici mai mare decit aceea a
luminii albe vizibile pe intreg orizontul si prevazuta de regula 26 c) i) si
nici mai mica decit inaltimea luminilor din borduri.
b) Distanta orizontala intre luminile si semnele care indica la bordul unei
nave care dragheaza sau executa lucrari sub apa, partea obstruata si/sau partea
pe unde se poate trece fara pericol asa cum este prescris la regula 27 d) i),
si ii), precum si luminile si semnele prevazute la regula 27 b) i) si ii),
trebuie sa fie cit mai mare posibil si, in orice caz, de cel putin 2 metri. Cea
mai inalta din aceste lumini sau semne, nu trebuie in nici un caz sa fie
asezata mai sus decit lumina inferioara sau semnul inferior care face parte din
seria de trei lumini sau semne prescrise de regula 27 b) i) si ii).
5. Ecranele luminilor din borduri
Luminile din borduri trebuie sa fie prevazute in partea dinspre nava cu
ecrane vopsite in negru cu o vopsea mata si sa fie conforme prescriptiilor
sectiunii 9 din prezenta anexa.
In cazul unui felinar combinat care foloseste un filament vertical unic si
un perete foarte ingust intre sectorul verde si sectorul rosu, nu este necesar
sa se prevada ecrane exterioare.
6. Semne
a) Semnele trebuie sa fie negre si sa aiba urmatoarele dimensiuni:
i) o bula trebuie sa aiba un diametru de cel putin 0,6 metri;
ii) un con trebuie sa aiba un diametru al bazei de cel putin 0,6 metri si o
inaltime egala cu diametrul sau;
iii) un semn cilindric trebuie sa aiba un diametru de cel putin 0,6 metri
si o inaltime egala cu dublul diametrului sau;
iv) un bicon este alcatuit din doua conuri ca acele definite la alineatul
ii) de mai sus, avind o baza comuna.
b) Distanta verticala dintre semne trebuie sa fie de cel putin 1,5 metri.
c) La bordul unei nave cu o lungime mai mica de 20 metri, semnele pot avea
dimensiuni mai mici, dar proportionale cu dimensiunile navei iar distanta care
le separa poate fi si ea redusa corespunzator.
7. Culoarea luminilor
Cromaticitatea tuturor luminilor de navigatie trebuie sa fie conforma cu
urmatoarele norme, care se situeaza in limitele indicate de diagrama de
cromaticitate a Comisiei Internationale de Iluminat (C.I.E.).
Limitele zonei diferitelor culori, sint date de coordonatele virfurilor
unghiurilor, care sint urmatoarele:
i) Alb
x 0,525 0,525 0,452 0,310 0,310 0,443
y 0,382 0,440 0,440 0,348 0,283 0,382
ii) Verde
x 0,028 0,009 0,300 0,203
y 0,385 0,723 0,511 0,356
iii) Rosu
x 0,680 0,660 0,735 0,721
y 0,320 0,320 0,265 0,259
iv) Galben
x 0,612 0,618 0,575 0,575
y 0,382 0,382 0,425 0,406
8. Intensitatea luminilor
a) Intensitatea minima a luminilor trebuie sa fie calculata cu ajutorul
formulei:
6 2 -D
I = 3,43 x 10 x T x D x K
in care:
I = Intensitatea luminoasa in candeli in conditiile de serviciu.
-7
T = Prag de iluminare 2 x 10 lux.
D = Distanta de vizibilitate (bataia luminoasa) a luminii in mile marine.
K = Coeficient de transmisie atmosferica. Pentru luminile prescrise, K este
egal cu 0,8 ceea ce corespunde unei vizibilitati meteorologice de cca 13 mile
marine.
b) Tabelul de mai jos da citeva valori obtinute cu ajutorul acestei
formule:
______________________________________________________
Distanta de vizibilitate Intensitatea luminoasa
(bataia luminoasa) a a luminii exprimata in
luminii exprimata in candeli pentru K = 0,8
mile marine.
D I
______________________________________________________
1 0,9
2 4,3
3 12
4 27
5 52
6 94
______________________________________________________
NOTA:
Intensitatea luminoasa maxima a luminilor de navigatie va trebui sa fie
limitata astfel incit sa se evite straluciri suparatoare.
9. Sectoare orizontale de vizibilitate
a) i) Luminile din borduri odata instalate pe nava, trebuie sa aiba inspre
inainte, intensitatile minime cerute. Intensitatile trebuie sa scada pina la a
deveni practic nule intre 1 si 3 grade in afara sectoarelor prescrise;
ii) Pentru luminile de pupa si luminile de catarg si la limita sectorului
de vizibilitate aflata la 22,5 grade inapoia traversului, intensitatile minime
ce se cer, trebuie sa fie mentinute pe arcul de orizont al sectoarelor
prescrise de regula 21, pina la 5 grade inauntrul acestor sectoare. Incepind de
la 5 grade in interiorul sectoarelor prescrise, intensitatea poate scadea cu 50
la suta pina la limitele sectoarelor prescrise, dupa care trebuie sa scada
continuu pina la a deveni practic nula la 5 grade cel mult in afara sectoarelor
prescrise.
b) Cu exceptia luminilor de ancora, care nu este necesar sa fie amplasate
prea sus fata de punte, luminile vizibile pe tot orizontul trebuie asezate
astfel incit sa nu fie mascate de catarge, arborele gabier sau orice alte
suprastructuri pe sectoare unghiulare mai mari de 6 grade.
10. Sectoare verticale de vizibilitate
a) Sectoarele verticale de vizibilitate ale luminilor electrice, cu
exceptia luminilor instalate la bordul navelor cu vele, trebuie sa fie astfel
incit sa asigure:
i) cel putin intensitatea minima necesara de la 5 grade deasupra planului
orizontal la 5 grade dedesubtul acestui plan;
ii) cel putin 60 la suta din intensitatea minima ceruta, de la 7,5 grade
deasupra planului orizontal pina la 7,5 grade dedesubtul acestui plan.
b) In cazul navelor cu vele, sectoarele verticale de vizibilitate ale
luminilor electrice trebuie sa fie astfel incit sa asigure:
i) cel putin intensitatea minima ceruta de la 5 grade deasupra planului
orizontal la 5 grade sub acest plan;
ii) cel putin 50 la suta din intensitatea minima ceruta de la 25 grade
deasupra planului orizontal la 25 grade sub acest plan.
c) Pentru alte lumini decit cele electrice, aceste specificari trebuie sa
fie respectate cit se poate mai exact.
11. Intensitatea luminilor neelectrice
Luminile neelectrice trebuie sa aiba pe cit posibil intensitatile minime
specificate in tabelul dat in sectiunea 8.
12. Lumini de manevra
Cu toate dispozitiile de la sectiunea 2 f), lumina de manevra descrisa la
regula 34 b) trebuie sa se afle in acelasi plan longitudinal cu lumina sau
luminile de catarg si, atunci cind aceasta este posibil, la o distanta
verticala de cel putin 2 metri deasupra luminii de catarg prova cu conditia sa
fie asezata la o distanta verticala de cel putin 2 metri deasupra sau sub
lumina de catarg pupa. Daca nu exista decit o singura lumina de catarg, lumina
de manevra trebuie sa fie instalata in locul cel mai vizibil, la o distanta
verticala de cel putin doi metri de lumina de catarg.
13. Aprobare
Construirea felinarelor si a semnelor, precum si instalatia felinarelor la
bord trebuie sa fie socotite satisfacatoare de catre autoritatea competenta a
statului unde este inmatriculata nava.
ANEXA 2
Semnale suplimentare pentru navele de pescuit care pescuiesc in apropiere
unele de altele
1. Generalitati
Luminile mentionate in prezenta anexa, daca sint purtate ca aplicare a
dispozitiilor din regula 26 d), trebuie sa fie asezate in locul cel mai
vizibil, la cel putin 0,9 metri unele fata de altele, si mai jos decit luminile
prescrise de regula 26 b) i) si c) i). Ele trebuie sa fie vizibile pe intreg
orizontul la o distanta de cel putin o mila, insa aceasta distanta trebuie sa
fie inferioara distantei de vizibilitate a luminilor prescrise de prezentele
reguli pentru navele de pescuit.
2. Semnale pentru nave trauler
a) Navele care pescuiesc cu ajutorul traulului sau oricarui aparat imers,
pot sa poarte:
i) cind lanseaza plasele: doua lumini albe suprapuse;
ii) cind trag plasele: o lumina alba asezata pe verticala, deasupra unei
lumini rosii;
iii) cind plasele sint prinse de un obstacol: doua lumini rosii suprapuse.
b) Navele care trauleaza in pereche pot purta:
i) in timpul noptii, un proiector indreptat catre inainte si in directia
celeilalte nave cu care formeaza echipa de traulat in doi;
ii) cind lanseaza sau ridica plasele sau atunci cind plasele sint retinute
de un obstacol, luminile prescrise de sectiunea 2 a) de mai sus.
3. Semnale pentru nave care pescuiesc cu plase punga
Navele ce pescuiesc cu plasa punga (seinere), in momentul pescuitului, pot
purta doua lumini galbene suprapuse. Acestea trebuie sa se aprinda alternativ
la fiecare secunda, cu durate egale de lumina si de obscuritate. Ele nu pot fi
purtate decit atunci cind nava este stinjenita de catre uneltele sale de
pescuit.
ANEXA 3
Caracteristici tehnice ale materialului de semnalizare sonora
1. Fluiere
a) Frecventa si bataie sonora
Frecventa fundamentala a semnalului trebuie sa fie cuprinsa intre 70 si 700
Hz.
Bataia sonora a semnalului unui fluier este determinata de frecvente, care
pot cuprinde frecventa fundamentala, una sau mai multe frecvente mai inalte,
situate intre 180 si 700 Hz (+/- 1%) si furnizind nivelele de presiune acustica
specificate in sectiunea 1 c).
b) Limitele frecventelor fundamentale
Pentru ca sa se poata garanta o mare varietate in caracteristicile
fluierelor, frecventa fundamentala a unui fluier trebuie sa fie cuprinsa intre
limitele urmatoare:
i) intre 70 si 200 Hz la bordul unei nave cu lungimea de 200 metri sau mai
mare;
ii) intre 130 si 350 Hz, la bordul unei nave cu lungimea de 75 metri sau
mai mare, dar mai mica de 200 metri;
iii) intre 250 si 700 Hz, la bordul unei nave cu o lungime mai mica de 75
metri.
c) Intensitatea semnalului si bataia sonora
Un fluier instalat la bordul unei nave trebuie sa asigure in directia
intensitatii sale maximale, la o distanta de 1 metru si cel putin in banda de o
treime de octava situata in gama frecventelor 180 pina la 700 Hz, (+/- 1%), un
nivel de presiune acustica cel putin egal cu valoarea corespunzatoare din
tabloul urmator:
____________________________________________________
Lungimea navei Nivel de presiune
in metri acustica la un metru Bataia
in decibeli, raportat sonora
-5 2 in mile
la 2 x 10 N/m marine
(benzi de o treime
de octava)
____________________________________________________
200 si mai mult 143 2
____________________________________________________
75 si peste, dar mai
putin de 200 138 1,5
____________________________________________________
20 si peste, dar mai
putin de 75 130 1
____________________________________________________
Mai putin de 20 120 0,5
____________________________________________________
Bataia sonora a fost indicata in acest tablou cu titlu de informare. Ea
corespunde aproximativ cu distanta la care un fluier poate fi auzit pe axul sau
inainte, cu o probabilitate de 90 la suta in aer calm, la bordul unei nave unde
nivelul zgomotului de fond la posturile de ascultare este mediu (adica 68 dB in
banda octavei centrate pe frecventa 250 Hz si la 63 dB in banda octavei
centrate pe 500 Hz).
In practica, distanta la care un fluier poate fi auzit este foarte variabila
si depinde mult de conditiile meteorologice. Valorile aratate pot fi
considerate caracteristice, dar in caz de vint puternic sau cind nivelul
zgomotului la posturile de ascultare este ridicat, bataia sonora poate fi
redusa.
d) Caracteristice directionale
In toate directiile planului orizontal cuprinse intr-un sector de +/- 45
grade in raport cu axa, nivelul de presiune acustica al unui fluier directional
nu trebuie sa fie scazut mai mult de 4 dB fata de nivelul de presiune acustica
pe axa. In orice alta directie a planului orizontal, nivelul de presiune
acustica nu trebuie sa fie scazut cu mai mult de 10 dB fata de nivelul
presiunii acustice pe ax, astfel incit bataia in orice directie sa fie egala cu
cel putin jumatate din bataia pe axa. Nivelul de presiune acustica trebuie sa
fie masurat in banda de o treime de octava care produce bataia sonora.
e) Amplasarea fluierelor
Atunci cind un fluier directional este folosit ca fluier unic la bordul
unei nave, el trebuie sa fie instalat astfel incit sa produca intensitatea sa
maxima catre inaintea navei.
Fluierele trebuie asezate cit mai sus posibil la bordul navei pentru a se
reduce interceptarea, de catre obstacole, a sunetelor emise si pentru a se
reduce cit mai mult posibil riscurile tulburarilor auzului la membrii
echipajului. Nivelul de presiune acustica al semnalului propriu al navei, nu
trebuie sa depaseasca 110 dB (A) la posturile de ascultare si nu ar trebui, pe
cit posibil, sa depaseasca 100 dB (A).
f) Instalarea mai multor fluiere
Daca, la bordul unei nave, fluierele sint instalate la mai mult de 100
metri unele fata de altele, ele trebuie montate astfel incit sa nu poata fi
actionate simultan.
g) Sistem de fluiere
Daca, din cauza unor obstacole, cimpul acustic al unui singur fluier sau al
unuia dintre fluierele mentionate in paragraful f) de mai sus risca sa prezinte
o zona in care nivelul acustic al semnalului sa fie redus simtitor, se
recomanda folosirea unui sistem de fluiere instalate astfel incit sa se evite aceasta
micsorare a nivelului acustic. In sensul acestor reguli, un sistem de fluiere
este socotit ca un fluier unic. Fluierele unui asemenea sistem nu trebuie sa
fie asezate la mai mult de 100 metri unele de altele si trebuie montate astfel
incit sa poata fi actionate simultan. Frecventele lor trebuie sa difere unele
fata de altele cu cel putin 10Hz.
2. Clopot sau gong
a) Intensitatea semnalului
Un clopot, un gong sau orice alt dispozitiv avind caracteristici acustice
asemanatoare, trebuie sa asigure un nivel de presiune acustica de cel putin 110
dB la un metru.
b) Constructia
Clopotele si gongurile trebuie fabricate dintr-un material rezistent la
coroziune si concepute astfel incit sa redea un sunet clar. Diametrul
deschiderii clopotului nu trebuie sa fie mai mic de 300 milimetri la navele cu
o lungime mai mare de 20 metri si de 200 milimetri la navele cu o lungime
cuprinsa intre 12 metri si 20 metri. Atunci cind este posibil, se recomanda
instalarea unei limbi de clopot cu comanda mecanica, astfel incit sa asigure o
forta de impact constanta, insa trebuie sa fie posibila si actionarea sa
manual. Masa limbii clopotului nu trebuie sa fie mai mica de 3 la suta fata de
aceea a clopotului.
3. Aprobare
Construirea si functionarea echipamentului de semnalizare sonora ca si
instalarea sa la bordul navei trebuie apreciate ca satisfacatoare de catre
autoritatea competenta a statului unde este inmatriculata nava.
ANEXA 4
Semnale de pericol
1. Semnalele urmatoare, folosite sau aratate impreuna sau separat, arata un
pericol si nevoia de ajutor:
a) o lovitura de tun sau alte semnale explozive trase la intervale de cca
un minut;
b) sunet continuu produs de un aparat oarecare pentru semnale de ceata;
c) fuzee sau bombe proiectind stele rosii lansate una cite una la intervale
scurte;
d) semnal emis prin radiotelegrafie sau prin oricare alt sistem de
semnalizare, compus din grupul ...___... (S.O.S.) din Codul Morse;
e) semnal radiotelefonic constind din cuvintul "Mayday";
f) semnal de pericol N.C. din Codul international de semnale;
g) semnal constind dintr-un pavilion patrat avind, deasupra sau dedesubt, o
bula sau un obiect asemanator;
h) flacari pe nava (din cele ce pot fi produse prin arderea unui butoias cu
gudron, un butoias de ulei etc.);
i) fuzee cu parasuta sau o lumina de mina care produce o lumina rosie;
j) semnal fumigen producind un fum portocaliu;
k) miscari lente si repetate de sus in jos a bratelor intinse lateral;
l) semnal de alarma radiotelegrafica;
m) semnal de alarma radiotelefonica;
n) semnale transmise prin radiobalize pentru localizarea sinistrelor.
2. Este interzisa folosirea oricaruia din semnalele de mai sus, in afara de
cazul cind se indica un pericol sau nevoie de ajutor, cit si folosirea altor
semnale ce ar putea fi confundate cu unul din semnalele de mai sus.
3. Este necesar sa se dea atentie capitolelor corespunzatoare din Codul
international de semnale, Manualului de cautare si salvare pentru uzul navelor
de comert, si semnalelor urmatoare:
a) o bucata de pinza de culoare portocalie cu un patrat si un cerc de
culoare neagra, sau cu un alt simbol asemanator (pentru reperare aeriana);
b) colorant.