HOTARARE Nr. 917 din 13 septembrie 2001
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 640 din 12 octombrie 2001
In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 13
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele
agroalimentare ecologice, aprobata prin Legea nr. 38/2001,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ARTICOL UNIC
Se aproba Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, prevazute
in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul agriculturii,
alimentatiei si padurilor,
Ilie Sarbu
Ministrul apelor si protectiei mediului,
Aurel Constantin Ilie
Ministrul sanatatii si familiei,
Daniela Bartos
ANEXA 1
NORME METODOLOGICE
de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2000
privind produsele agroalimentare ecologice
Art. 1
(1) Prezentele norme metodologice stabilesc cadrul organizatoric si tehnic
de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele
agroalimentare ecologice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 172 din 21 aprilie 2000, denumita in continuare ordonanta de urgenta,
aprobata prin Legea nr. 38/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 122 din 12 martie 2001.
(2) Persoanele fizice si juridice care produc, prepara, importa/exporta
si/sau comercializeaza produse agroalimentare ecologice, denumite in continuare
operatori, sunt obligate sa respecte prevederile ordonantei de urgenta si ale
prezentelor norme metodologice.
(3) Termenul "ecologic" utilizat in ordonanta de urgenta si in
prezentele norme metodologice este similar cu termenii: "biologic",
"organic" sau cu combinatiile acestora: "organo-biologic",
"bioorganic".
Art. 2
Autoritatea Nationala a Produselor Ecologice, denumita in continuare
A.N.P.E., asigura respectarea prevederilor legale specifice si controlul
privind metodele de productie ecologica a produselor agroalimentare ecologice
conform dispozitiilor art. 2 alin. (3) din ordonanta de urgenta.
Art. 3
(1) Regulile detaliate privind principiile productiei ecologice pentru
plante si produse din plante, animale si produse animaliere, apicultura si
produse apicole sunt prevazute in anexa nr. 1.
(2) Metodele de productie ecologica folosite pentru obtinerea de produse
vegetale neprocesate, animale si produse animaliere neprocesate, cu exceptia
semintelor si a materialului saditor, trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
a) sa indeplineasca cerintele cuprinse in anexa nr. 1;
b) sa utilizeze numai produsele prevazute in anexa nr. 2 ca produse pentru
protectia plantelor, ca fertilizatori si amelioratori ai solului, materii prime
pentru prepararea furajelor, aditivi furajeri, produse pentru curatarea si
dezinfectia adaposturilor si instalatiilor de crestere a animalelor numai in
conditiile stabilite in anexele nr. 1 si 2 si in masura in care utilizarea
acestora este autorizata, conform legislatiei nationale din agricultura
conventionala: Legea nr. 5/1982 privind protectia plantelor cultivate si a
padurilor si regimul pesticidelor, Legea nr. 85/1995 pentru aprobarea
Ordonantei Guvernului nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea si
utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, daunatorilor
si buruienilor in agricultura si silvicultura, Hotararea Guvernului nr.
340/1992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice
natura, precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si
pentru mediul inconjurator si Hotararea Guvernului nr. 437/1992 pentru
modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 340/1992 privind regimul de
import al deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor
marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator;
c) sa utilizeze seminte si material de inmultire vegetativ obtinute prin
metode de productie ecologica;
d) sa nu utilizeze organisme modificate genetic si/sau orice produse
derivate din astfel de organisme, cu exceptia medicamentelor de uz veterinar.
(3) Metodele de productie ecologica pentru seminte si material de inmultire
vegetativ, plante-mama pentru seminte si forme parentale pentru materialul de
inmultire vegetativ trebuie sa respecte urmatoarele date:
a) sa nu utilizeze organisme modificate genetic si/sau orice produse
derivate din astfel de organisme;
b) sa indeplineasca conditiile prevazute la alin. (2) lit. a) si b), pentru
o generatie pentru culturile anuale si doua generatii pentru culturile perene.
(4) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor va stabili, prin
ordin al ministrului, conditiile si data pana la care operatorii pot utiliza
seminte si material saditor care nu au fost obtinute dupa metode ecologice.
(5) Rasaduri, in sensul prezentelor norme metodologice, reprezinta plante
intregi destinate plantarii pentru productia vegetala.
(6) Metodele de productie ecologica pentru rasaduri trebuie sa respecte
urmatoarele conditii:
a) sa nu fie tratate de la insamantare cu alte produse decat cu cele
mentionate in anexa nr. 2;
b) sa provina de la un producator care s-a conformat regulilor de productie
stabilite la art. 4 si 5 din ordonanta de urgenta si in anexa nr. 1, precum si
restrictiilor prevazute la lit. a);
c) etichetarea oricarui produs care contine ingrediente derivate din astfel
de rasaduri nu va cuprinde mentiunea prevazuta la art. 8 alin. (4) din
ordonanta de urgenta.
(7) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor va stabili, prin
ordin al ministrului, conditiile si data pana la care operatorii pot utiliza
rasaduri care nu au fost obtinute dupa metode ecologice.
Art. 4
(1) Lista cuprinzand produsele permise sa fie utilizate in agricultura
ecologica este prevazuta in anexa nr. 2.
(2) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin ordin al
ministrului, la propunerea A.N.P.E., poate include noi produse in lista
prevazuta in anexa nr. 2 si poate stabili conditii suplimentare pentru
utilizarea acestora.
(3) Produsele utilizate pentru combaterea bolilor sau igienizarea,
dezinfectarea si dezinsectizarea adaposturilor, utilajelor si a instalatiilor
pentru cresterea animalelor, precum si pentru fertilizarea sau ameliorarea
solului pot fi incluse in lista in urmatoarele situatii:
a) sunt esentiale pentru combaterea unui organism daunator sau a unei
anumite boli pentru care nu sunt disponibile alternative biologice, fizice sau
tehnologice;
b) conditiile de utilizare a acestora exclud orice contact direct cu
semintele, plantele, produsele vegetale, animalele si produsele animaliere;
c) pentru plantele perene contactul direct poate avea loc numai in afara
perioadei de formare a partilor comestibile, cu conditia ca aceste produse sa
nu se regaseasca ca reziduuri in partile comestibile ale acestora;
d) utilizarea lor nu are efect nociv asupra mediului si nu provoaca
contaminarea acestuia;
e) sunt esentiale pentru cerintele specifice de nutritie a plantelor sau in
scopul ameliorarii specifice a solului si nu pot fi realizate prin practicile
mentionate in anexa nr. 1.
(4) Mineralele si oligoelementele utilizate in alimentatia animalelor ca
surse suplimentare pentru prepararea furajelor pot fi incluse in lista cu
mentiunea ca sunt de origine naturala sau sintetice, dar similare cu produsele
naturale.
(5) Includerea unor noi produse in lista prevazuta in anexa nr. 2 se face
cu specificarea urmatoarelor date:
a) descrierea detaliata a produsului;
b) conditiile de utilizare si cerintele compozitionale si/sau de
solubilitate, avandu-se in vedere necesitatea de a se asigura, pentru aceste
produse, ca lasa un minim de reziduuri in partile comestibile ale plantelor si
au incidenta minima asupra mediului;
c) cerintele speciale de etichetare pentru produsele mentionate la art. 2
alin. (1) din ordonanta de urgenta, in cazul in care astfel de produse sunt
obtinute cu ajutorul anumitor produse cuprinse in lista prevazuta in anexa nr.
2.
(6) Ingredientele si metodele de prelucrare care pot fi utilizate la
prepararea alimentelor ecologice sunt prevazute in anexa nr. 3.
(7) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin ordin al
ministrului, la propunerea A.N.P.E., poate modifica lista cuprinzand
ingredientele si metodele de prelucrare care pot fi utilizate la prepararea
alimentelor, prevazute in anexa nr. 3, si poate stabili conditii suplimentare
de utilizare a acestora.
(8) Anexele nr. 1 - 5 fac parte integranta din prezentele norme
metodologice.
ANEXA 1
la normele metodologice
REGULI DETALIATE
privind principiile productiei ecologice pentru plante si produse din plante,
animale si produse animaliere, apicultura si produse apicole
CAP. 1
Plante si produse vegetale
Art. 1
(1) Principiile stabilite in prezenta anexa se aplica parcelelor, pe o
perioada de conversie de minimum 2 ani inainte de insamantare sau plantare ori,
in cazul culturilor perene, cu exceptia pajistilor, de minimum 3 ani inainte de
prima recoltare a produselor stipulate la art. 2 alin. (1) lit. a) din
ordonanta de urgenta. Organismele de inspectie si certificare, cu aprobarea
A.N.P.E., decid ca aceste perioade sa fie marite sau reduse, avand in vedere utilizarea
anterioara a parcelelor.
(2) Perioada de conversie se reduce la minim in cazurile in care parcelele
respective au fost tratate cu un produs care nu figureaza in anexa nr. 2 la
titlul "Fertilizatori si amelioratori ai solului", dar care a fost
folosit in cadrul unor actiuni de combatere a unei maladii sau a unui daunator,
initiate de directiile judetene fitosanitare. Aceasta reducere se acorda de
A.N.P.E. pe anumite parcele si pentru o cultura determinata. Reducerea
perioadei de conversie este conditionata de respectarea urmatoarelor conditii:
a) parcelele erau deja convertite sau erau in curs de conversie la
agricultura ecologica;
b) reziduurile de la produsele pentru protectia plantelor sunt prezente in
cantitati nesemnificative in sol si in plante, in cazul plantelor perene;
c) recolta obtinuta, care a fost supusa unui tratament cu produse chimice,
nu se comercializeaza cu specificarea "produs ecologic".
Art. 2
(1) Fertilitatea si activitatea biologica a solului trebuie mentinute si
ameliorate prin:
a) cultivarea de plante leguminoase, plante pentru ingrasaminte verzi sau
plante cu inradacinare adanca in cadrul unui asolament corespunzator;
b) incorporarea de substante ecologice in sol, sub forma de compost sau nu,
provenind de la unitatile producatoare in conformitate cu regulile de productie
stabilite in prezentele norme metodologice. Pot fi utilizate produse derivate
provenind din fermele de animale, cum ar fi baligarul de curte, daca acestea
provin din unitatile de crestere a animalelor care respecta regulile nationale
existente sau, in absenta acestora, practicile internationale recunoscute,
referitoare la productia animaliera ecologica.
(2) Alte ingrasaminte ecologice sau minerale mentionate in anexa nr. 2 pot
fi aplicate numai in masura in care nu este posibila nutritia corespunzatoare a
recoltei supuse rotatiei sau ameliorarea solului prin metodele stabilite la
alin. (1).
(3) Pentru activarea composturilor se utilizeaza microorganisme sau
preparate pe baza de plante. Preparatele biodinamice obtinute din fainuri
minerale si ingrasaminte naturale se utilizeaza in scopul mentionat in
prezentul alineat.
Art. 3
Bolile, daunatorii si buruienile vor fi combatute prin imbinarea
urmatoarelor masuri: alegerea de specii si varietati tolerante sau rezistente,
asigurarea unui asolament corespunzator, procedee mecanice si fizice de
combatere, protejarea entomofaunei utile prin asigurarea de conditii
favorabile, cum ar fi: garduri vii, locuri pentru cuibare, lansare de
pradatori, arderea cu flacara a buruienilor.
Art. 4
Plantele comestibile sau parti ale acestora, care cresc in mod natural,
colectate din zone agricole si forestiere, sunt considerate ca fiind obtinute
dupa metoda de productie ecologica numai daca aceste zone nu au fost tratate cu
alte produse decat cele mentionate in anexa nr. 2 pentru o perioada de 3 ani
inainte de colectare, iar colectarea lor nu afecteaza echilibrul natural sau
biodiversitatea din zona respectiva. Numai in caz de amenintare imediata a
recoltei se recurge la produsele mentionate in anexa nr. 2.
Art. 5
In productia de ciuperci se pot utiliza substraturi numai daca acestea sunt
alcatuite din urmatoarele componente:
a) ingrasamant natural si excremente de animale, obtinute:
- fie de la fermele care aplica metode de productie ecologica;
- fie prin satisfacerea cerintelor mentionate in anexa nr. 2 la titlul
"Fertilizatori si amelioratori ai solului" sau numai pana la 25% din
acestea, cand produsele prevazute la prima liniuta nu sunt disponibile. Acest
procent este calculat in functie de greutatea tuturor componentelor din
substrat (cu exceptia materialului de acoperire si a oricarui adaos de apa),
inainte de amestecarea acestor componente;
b) produse de origine agricola, altele decat cele prevazute la lit. a),
provenind de la unitati/ferme care aplica metode de productie ecologica;
c) turba netratata chimic;
d) lemn netratat cu produse chimice dupa taiere;
e) produsele minerale enumerate in anexa nr. 2 la titlul
"Fertilizatori si amelioratori ai solului", apa si sol.
CAP. 2
Animale si produse animaliere obtinute de la urmatoarele specii: bovine,
bubaline, porcine, ovine, caprine, cabaline si pasari
SECTIUNEA 1
Principii generale
Art. 6
(1) Productia animaliera formeaza o parte integranta a unitatilor/fermelor
care practica agricultura ecologica.
(2) Productia animaliera trebuie sa contribuie la echilibrul sistemelor de
productie agricola, prin respectarea cerintelor nutritionale ale culturilor si
prin imbunatatirea materiei organice a solului. In acest fel poate contribui la
stabilirea si mentinerea interdependentei sol-planta, planta-animal si
animal-sol. Ca parte a acestui concept, productia in afara solului nu este in
conformitate cu regulile stabilite in prezentele norme metodologice.
(3) Prin utilizarea resurselor naturale care pot fi reinnoite - gunoi de
grajd, culturi de leguminoase si culturi furajere - sistemul de culturi/ferme
de animale si sistemele de pasunat asigura pastrarea fertilitatii solului si
ameliorarea acestuia pe termen lung si contribuie la dezvoltarea unei
agriculturi durabile.
(4) Cresterea animalelor in cadrul fermelor ecologice reprezinta o
activitate legata de pamant. In afara exceptiilor autorizate in prezenta anexa,
animalele trebuie sa aiba acces la suprafete de exercitiu in aer liber, iar
numarul acestora pe unitatea de suprafata trebuie limitat, pentru asigurarea
unui sistem integrat intre productia animaliera si productia vegetala. In acest
mod se reduce la minim orice forma de poluare a solului, a apelor de suprafata
si a celor freatice. Numarul de animale se stabileste in functie de suprafata
disponibila, in scopul evitarii pasunatului intensiv si a eroziunii solului.
Utilizarea ingrasamintelor naturale de la aceste animale nu trebuie sa aiba
efecte poluante asupra mediului. Regulile detaliate privind utilizarea
ingrasamintelor animaliere sunt stabilite in sectiunea a 11-a - Ingrasamintele
provenite de la animale.
(5) In fermele ecologice de crestere a animalelor toate animalele din una
si aceeasi unitate/ferma de productie trebuie crescute conform regulilor
stabilite in prezentele norme metodologice.
(6) Animalele care nu sunt crescute in conformitate cu prevederile prezentelor
norme metodologice pot face parte din ferme ecologice, cu mentiunea ca sunt
crescute in unitati unde adaposturile si parcelele sunt clar separate de
unitatile producatoare, in conformitate cu prezentele norme metodologice, si ca
este vorba de specii diferite.
(7) Prin derogare, animalele care nu sunt crescute in conformitate cu
prevederile prezentelor norme metodologice folosesc pentru o perioada limitata,
in fiecare an, pasunile fermelor ecologice, cu mentiunea ca aceste animale sa
provina din cresterea extensiva si totodata sa nu se afle in acelasi timp pe
aceeasi pasune cu animalele din ferma ecologica. Incarcatura de animale nu
trebuie sa depaseasca echivalentul a 170 kg azot/ha/an, conform anexei nr. 4.
Aceasta derogare se acorda la propunerea organismului de inspectie si
certificare, avizata de A.N.P.E.
(8) Animalele crescute conform prevederilor prezentelor norme metodologice
pot pasuna pe terenul comun, cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) pamantul a fost tratat o perioada de cel putin 3 ani numai cu produsele
cuprinse in anexa nr. 2;
b) animalele care nu se supun cerintelor prezentelor norme metodologice,
dar care folosesc terenul comun, trebuie sa provina dintr-o productie
extensiva. Pentru alte specii sau rase necuprinse in prezenta anexa numarul de
animale pe hectar trebuie sa corespunda incarcaturii maxime echivalente a 170
kg azot/ha/an, asa cum este prevazut in anexa nr. 4;
c) orice produse animaliere provenite de la animale care au fost crescute
conform dispozitiilor prezentelor norme metodologice nu vor fi considerate ca
facand parte din productia ecologica, daca animalele folosesc in comun aceeasi
pasune cu animalele care nu sunt crescute in conformitate cu prevederile
prezentelor norme metodologice. Se excepteaza cazurile in care aceste animale
sunt separate de animalele care nu respecta cerintele prezentelor norme
metodologice.
SECTIUNEA a 2-a
Conversia
Art. 7
(1) Perioada de conversie a terenului este asociata cu cresterea ecologica
a animalelor.
(2) Atunci cand o unitate/ferma de productie este transformata, intreaga
suprafata a acesteia destinata furajarii animalelor trebuie sa respecte
principiile productiei ecologice, precum si perioadele de conversie stabilite
la cap. I cu privire la plante si produse din plante.
(3) Prin derogare de la acest principiu, perioada de conversie poate fi
redusa la un an pentru pasuni, traseele exterioare si suprafetele de exercitii
in aer liber, utilizate de speciile de animale pentru agrement si companie.
Aceasta perioada poate fi redusa la 6 luni in cazul in care terenul respectiv
nu a suferit recent tratamente cu alte produse in afara celor mentionate in
anexa nr. 2. Aceasta derogare se autorizeaza de catre organismele de inspectie
si certificare, cu aprobarea A.N.P.E.
SECTIUNEA a 3-a
Conversia animalelor si a produselor animaliere
Art. 8
(1) Daca produsele animaliere sunt vandute ca produse ecologice, animalele
vor fi crescute conform regulilor stabilite in prezentele norme metodologice pe
o perioada de cel putin:
a) 12 luni, pentru cabaline, bovine si bubaline pentru productia de carne
si, in orice caz, nu mai mult de trei sferturi din durata lor de viata;
b) 6 luni, pentru rumegatoare mici si pentru porci;
c) 6 luni, in cazul animalelor pentru productia de lapte;
d) 10 saptamani, pentru pasarile destinate productiei de carne,
achizitionate inainte de a avea varsta de 3 zile;
e) 6 saptamani, pentru pasarile destinate productiei de oua.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) viteii si rumegatoarele mici
pentru productia de carne, care sunt vandute ca produse ecologice, daca:
a) provin din productia extensiva;
b) sunt crescute in unitati/ferme de productie ecologica pana in momentul
vanzarii sau sacrificarii, pentru o perioada minima de 6 luni pentru vitei si
de doua luni pentru rumegatoare mici;
c) originea lor este in conformitate cu conditiile prevazute la art. 10
alin. (4) lit. d) si e).
SECTIUNEA a 4-a
Conversia simultana
Art. 9
Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (1) si art. 11 alin. (2) si
(4), cand exista conversie simultana a unitatii de productie in totalitate,
incluzand animalele, pasunile si/sau orice teren utilizat pentru furajarea
animalelor, perioada totala de conversie combinata pentru animale, pasuni
si/sau orice teren utilizat pentru furajarea animalelor poate fi redusa la 24
de luni, cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) derogarea se aplica numai animalelor si descendentilor lor care existau
deja si terenurilor utilizate pentru producerea furajelor, pasunilor, inainte
de inceperea conversiei;
b) furajele provin, in principal, din aceeasi unitate de productie.
SECTIUNEA a 5-a
Originea animalelor
Art. 10
(1) La alegerea speciilor si a raselor se tine seama de capacitatea
animalelor de a se adapta la conditiile locale, de vitalitatea si de rezistenta
lor la boli. Rasele de animale sunt selectate, cu prioritate, dintre cele
indigene, pentru evitarea bolilor specifice sau a problemelor de sanatate
asociate catorva rase sau specii utilizate in productia intensiva.
(2) Animalele trebuie sa provina din unitati/ferme de productie care
respecta regulile de productie stabilite la art. 4 si 5 din ordonanta de
urgenta si in prezenta anexa, privind diferitele tipuri de crestere a
animalelor. Acest sistem de productie se aplica pe toata durata de viata a
acestor animale.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), animalele existente in
unitatile/fermele de productie animaliera, care nu respecta regulile stabilite
in prezentele norme metodologice, fac obiectul conversiei, cu aprobarea
organismelor de inspectie si certificare si cu acordul A.N.P.E.
(4) Cu aprobarea organismelor de inspectie si certificare si cu acordul
A.N.P.E., in conditiile in care o cireada sau o turma este formata pentru prima
data si in absenta unui numar suficient de animale crescute dupa metoda de
productie ecologica, animalele care nu sunt crescute ecologic se introduc
intr-o unitate ecologica de crestere a animalelor in urmatoarele conditii:
a) puicutele destinate productiei de oua vor avea varsta de pana la 18
saptamani;
b) puii destinati productiei de carne vor avea varsta de maximum 3 zile in
momentul in care parasesc unitatea de productie in care au fost produsi;
c) bivolii vor avea varsta de maximum 6 luni;
d) viteii si manjii crescuti conform regulilor stabilite in prezentele
norme metodologice, imediat ce au fost intarcati si avand varsta de maximum 6
luni;
e) mieii si iezii crescuti conform regulilor stabilite in prezentele norme
metodologice, imediat ce au fost intarcati si avand varsta de maximum 45 de
zile;
f) purceii crescuti conform regulilor stabilite in prezentele norme
metodologice, imediat ce au fost intarcati si cantarind maximum 25 kg.
(5) Reinnoirea ori reconstituirea cirezii sau turmei este autorizata de
organismul de inspectie si certificare, cu acordul A.N.P.E., atunci cand nu
sunt disponibile animale crescute ecologic, in urmatoarele conditii:
a) mortalitatea ridicata a animalelor este cauzata de boli sau catastrofe;
b) puicutele destinate productiei de oua vor avea varsta maxima de 18
saptamani;
c) puii de gaina destinati productiei de carne vor avea maximum 3 zile si
purceii intarcati vor cantari maximum 25 kg.
(6) In cazul in care nu sunt disponibile animale crescute ecologic,
reinnoirea ori reconstituirea cirezii sau a turmei se face anual cu animale
femele, din care maximum 10% cabaline, bovine si bivolite adulte si 20%
porcine, ovine si caprine adulte, cu autorizarea organismelor de inspectie si
certificare.
(7) Procentele stabilite la alin. (6) nu se aplica unitatilor/fermelor de
productie care au un efectiv mai mic de 10 cabaline sau bovine ori mai putin de
5 porcine, ovine sau caprine. Pentru aceste unitati orice reinnoire de genul
celei mentionate mai sus este limitata la maximum un animal pe an.
(8) Aceste procente pot fi marite pana la 40% cu avizul organismelor de
inspectie si certificare, dupa o extindere a cresterii animalelor in cadrul
unitatii/fermei, dupa o schimbare a rasei sau dupa o noua specializare
animaliera.
(9) Masculii destinati reproducerii pentru crestere sunt adusi din
unitati/ferme de productie conventionale, cu conditia ca ulterior acestia sa
fie crescuti si hraniti conform regulilor stabilite in prezentele norme
metodologice.
(10) Animalele provenind din unitati/ferme care nu respecta prezentele
norme metodologice, conform conditiilor si restrictiilor stabilite la alin. (3)
- (9), vor respecta perioadele stabilite la art. 8 alin. (1), daca produsele
urmeaza sa fie vandute ca provenind din productia ecologica; in aceste perioade
toate regulile stabilite in prezentele norme metodologice vor fi respectate.
(11) In cazul in care animalele sunt obtinute in unitati/ferme care nu
respecta prezentele norme metodologice, se acorda o atentie deosebita masurilor
privind sanatatea animalelor. Organismele de inspectie si certificare, cu
acordul A.N.P.E., in functie de conditiile locale, pot aplica masuri speciale,
cum ar fi sortarea si perioadele de carantina.
SECTIUNEA a 6-a
Furajarea
Art. 11
(1) Furajarea animalelor este o conditie de calitate a productiei,
respectand cerintele nutritionale ale animalelor in diferite stadii ale
dezvoltarii lor. Practicile de ingrasare sunt autorizate in masura in care sunt
reversibile in orice stadiu al procesului de crestere. Hranirea in exces a
animalelor este interzisa.
(2) Animalele sunt hranite cu furaje obtinute din agricultura ecologica.
(3) Animalele sunt crescute conform regulilor stabilite in prezenta anexa;
de preferat, ele sunt hranite cu furaje produse in propria ferma si, in cazul
in care acest lucru nu este posibil, se utilizeaza furaje din alte
unitati/ferme care respecta regulile productiei ecologice.
(4) Furajul in conversie utilizat in ratiile medii este de maximum 30% . In
cazul in care cand furajele in conversie provin dintr-o unitate proprie, acest
procent poate fi ridicat pana la 60% .
(5) Furajarea animalelor tinere se realizeaza pe baza de lapte natural, de
preferinta lapte matern. Toate mamiferele vor fi hranite cu lapte natural pe o
perioada de 3 luni pentru bovine, bubaline si cabaline, 45 de zile pentru ovine
si caprine si 40 de zile pentru porcine.
(6) Daca este cazul, A.N.P.E. indica arealele sau regiunile in care se
practica transhumanta, fara a aduce prejudicii prevederilor privind furajarea
animalelor, stabilite in prezenta anexa.
(7) Pentru erbivore sistemele de crestere se bazeaza pe utilizarea la
maximum a pasunilor in functie de disponibilitatea acestora in diferite
perioade ale anului. Minimum 60% din materia uscata din ratiile zilnice va
cuprinde furaje grosiere, proaspete sau uscate ori insilozate. Organismele de
inspectie si certificare, cu acordul A.N.P.E., pot aproba o reducere cu 50%
pentru animalele in lactatie, pe o perioada maxima de 3 luni pentru fiecare
lactatie.
(8) Prin derogare de la prevederile alin. (2), procentul maxim de furaje
conventionale aprobat pe an este de 10% pentru erbivore si de 20% pentru alte
specii. Aceste valori sunt calculate anual, in procente din materia uscata a
furajelor de provenienta agricola. Procentul maxim aprobat de furaje
conventionale in ratia zilnica, cu exceptia perioadei de transhumanta, va fi de
25%, calculat ca procent din materia uscata.
(9) Prin derogare de la prevederile alin. (8), cand productia de furaje
este compromisa ca urmare a conditiilor meteorologice nefavorabile, organismele
de inspectie si certificare pot aproba pe o perioada limitata, pentru o anumita
zona, folosirea unui procent mai mare de furaje conventionale.
(10) Pentru pasari furajele utilizate in stadiul de ingrasare trebuie sa
contina cel putin 65% cereale.
(11) Furajele proaspete, uscate sau insilozate trebuie adaugate la ratia
zilnica pentru porci si pasari.
(12) Produsele prevazute in anexa nr. 2 la titlul "Aditivi alimentari
pentru animale, anumite substante utilizate in alimentatia animalelor si
auxiliari de fabricatie utilizati pentru furaje", pct. I.5 si pct. III.1,
se utilizeaza ca aditivi si ca auxiliari de fabricatie pentru insilozare.
(13) Materiile prime conventionale care se utilizeaza ca furaje de origine
vegetala in furajarea animalelor sunt prevazute in anexa nr. 2 la titlul
"Materii prime pentru prepararea furajelor", pct. I, sub rezerva
limitelor cantitative impuse in prezenta anexa, si sunt pregatite fara
utilizarea solventilor chimici.
(14) Materiile prime furajere de origine animala cuprinse in anexa nr. 2 la
titlul "Materii prime pentru prepararea furajelor", pct. II, se
utilizeaza in hrana sub rezerva limitelor cantitative stabilite in prezenta
anexa.
(15) Pentru satisfacerea cerintelor nutritionale ale animalelor, in
furajarea animalelor se utilizeaza produsele enumerate in anexa nr. 2 la titlul
"Materii prime pentru prepararea furajelor", pct. III, si la titlul
"Aditivi alimentari pentru animale, anumite substante utilizate in
alimentatia animalelor si auxiliari de fabricatie utilizati pentru
furaje", pct. I.1 si I.2.
(16) Numai produsele enumerate in anexa nr. 2 la titlul "Aditivi
alimentari pentru animale, anumite substante utilizate in alimentatia
animalelor si auxiliari de fabricatie utilizati pentru furaje", pct. I.3,
I.4, I.6, II si III, se utilizeaza in furajarea animalelor in scopurile
indicate pentru categoriile mentionate. Antibioticele, coccidiostaticile,
medicamentele de uz veterinar, stimulentii de crestere sau alte substante
destinate stimularii cresterii ori productiei nu se utilizeaza in furajarea
animalelor.
(17) Se interzice utilizarea organismelor modificate genetic si a
derivatelor lor in obtinerea de furaje, materii prime, furaje compuse, aditivi
furajeri, auxiliari de fabricatie pentru furaje si de alte produse utilizate in
furajarea animalelor.
SECTIUNEA a 7-a
Prevenirea bolilor si tratamentul veterinar
Art. 12
(1) Prevenirea bolilor in productia animaliera ecologica se bazeaza pe
urmatoarele principii:
a) selectarea corespunzatoare a raselor sau speciilor de animale conform
art. 10;
b) aplicarea practicilor de crestere a animalelor, corespunzator cerintelor
fiecarei specii, incurajand rezistenta ridicata la boli si prevenirea
infectiilor;
c) utilizarea furajelor de calitate, asigurarea unei miscari curente si
accesul la pasuni, in scopul stimularii imunitatii naturale a animalului;
d) asigurarea unei densitati corespunzatoare a animalelor, evitandu-se
astfel supraaglomerarea si orice alte probleme de sanatate care pot rezulta din
aceasta.
(2) Principiile stabilite la alin. (1) trebuie sa limiteze problemele de
sanatate ale animalelor, astfel incat acestea sa poata fi controlate, in
principal, prin prevenire.
(3) Atunci cand un animal se imbolnaveste sau este ranit, acesta trebuie
tratat imediat si izolat in adaposturi corespunzatoare.
(4) Utilizarea medicamentelor de uz veterinar in cresterea animalelor prin
metodele de productie ecologica se bazeaza pe respectarea urmatoarelor
principii:
a) produsele fitoterapeutice, produsele homeopatice, precum si
oligoelementele si produsele enumerate in anexa nr. 2 la titlul "Materii
prime pentru prepararea furajelor", pct. III, se utilizeaza de preferinta
in locul medicamentelor de uz veterinar alopatice chimice de sinteza sau al
antibioticelor, cu conditia ca ele sa aiba un efect terapeutic real pentru
speciile de animale carora li se adreseaza si pentru starea de sanatate careia
ii este destinat tratamentul;
b) atunci cand utilizarea produselor mentionate mai sus nu este eficienta
sau daca produsele nu sunt eficiente in combaterea unei boli ori in tratarea
ranilor si tratamentul animalelor este indispensabil pentru evitarea suferintei
sau a chinului acestuia, este posibil sa se recurga la medicamente veterinare
alopatice chimice de sinteza sau la antibiotice, numai sub responsabilitatea
medicului veterinar;
c) utilizarea medicamentelor de uz veterinar alopatice chimice de sinteza
sau a antibioticelor in tratamentele preventive este interzisa.
(5) In completarea principiilor de mai sus se aplica urmatoarele reguli:
a) este interzisa utilizarea substantelor de stimulare a cresterii sau a
productiei, precum si utilizarea hormonilor ori a altor substante similare
pentru controlul reproducerii sau in alte scopuri. Hormonii se administreaza
numai unui animal determinat in cadrul unui tratament veterinar curativ;
b) sunt autorizate tratamentele veterinare ale animalelor sau tratarea
cladirilor, echipamentelor si instalatiilor, conform legislatiei nationale,
inclusiv utilizarea de medicamente veterinare imunologice, atunci cand o
afectiune a fost depistata intr-o anumita zona in care este amplasata
unitatea/ferma de productie.
(6) Atunci cand se utilizeaza medicamente de uz veterinar se indica clar
tipul produsului, precum si detaliile privind diagnosticul, posologia, metoda
de administrare, durata tratamentului si termenul de retragere legal. Aceste
informatii trebuie comunicate organismelor de inspectie si certificare inainte
ca animalele sau produsele animaliere sa fie comercializate ca produse
ecologice. Animalele tratate trebuie sa fie clar identificate, individual in
cazul animalelor mari, individual sau pe loturi, in cazul pasarilor si al
animalelor mici.
(7) Perioada de asteptare intre ultima administrare, in conditii normale de
utilizare, a medicamentelor veterinare alopatice aplicate unui animal si
productia de produse alimentare provenind de la acest animal, cu referire la
modul de productie ecologica, este dubla fata de perioada de asteptare legala
sau, in cazul in care aceasta perioada nu este specificata, ea este de minimum
48 de ore.
(8) Daca un animal sau un grup de animale primeste intr-un an doua sau
maximum trei tratamente pe baza de medicamente veterinare alopatice chimice de
sinteza sau de antibiotice, cu exceptia vaccinurilor, tratamentelor pentru
paraziti si a planurilor de eradicare obligatorii, aceste animale sau produsele
obtinute de la acestea nu pot fi vandute ca produse ecologice. Animalele
respective trebuie sa parcurga perioada de conversie conform art. 7, 8 si 9, cu
acordul organismului de inspectie si certificare.
SECTIUNEA a 8-a
Managementul cresterii animalelor, transportul si identificarea produselor
animaliere
Art. 13
(1) Reproducerea animalelor crescute ecologic se bazeaza pe metode
naturale. Este permisa inseminarea artificiala, dar alte forme de reproducere
artificiala sau asistata sunt interzise.
(2) Operatiile privind aplicarea benzilor elastice la cozile oilor, taierea
cozilor, taierea dintilor, retezarea ciocurilor si a coarnelor nu trebuie
efectuate sistematic in fermele/unitatile ecologice. O parte din aceste
operatii se autorizeaza de organismele de inspectie si certificare, din motive
de siguranta sau daca ele urmaresc imbunatatirea starii de sanatate, bunastarea
sau igiena animalelor. Aceste operatii trebuie efectuate la varsta cea mai
potrivita de catre personal calificat, astfel incat suferinta animalelor sa fie
redusa la minim.
(3) Castrarea fizica este permisa pentru asigurarea calitatii produselor si
mentinerea practicilor traditionale de productie (de exemplu: porcii pentru
carne, taurasii, claponii etc.) si numai in conditiile mentionate in ultima
fraza a alin. (2).
(4) Este interzisa tinerea animalelor in stare legata. Prin derogare de la
acest principiu, organismele de inspectie si certificare autorizeaza aceasta
practica pentru animalele individuale, in baza unei motivari facute de operator
privind necesitatea acestei operatiuni din motive de siguranta sau de
bunastare, si legarea se face numai pentru o perioada limitata.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (4), vitele se leaga in
adaposturi, cu mentiunea ca sunt prevazute plimbari ale acestora, iar cresterea
se face, respectandu-se cerintele de bunastare, cu asternuturi de paie
corespunzatoare, precum si cu gestionare individuala. Aceasta derogare poate fi
aprobata de organismele de inspectie si certificare.
(6) Prin derogare, bovinele din fermele mici se leaga atunci cand nu este
posibila tinerea acestora in grupuri, corespunzatoare cerintelor
comportamentului lor, cu conditia ca ele sa aiba de cel putin doua ori pe
saptamana acces la pasuni, la traseele exterioare si la suprafetele de
exercitiu in aer liber. Derogarea se poate aproba de organismele de inspectie
si certificare.
(7) Cand animalele sunt crescute in grupuri, marimea grupului se stabileste
in functie de stadiul lor de dezvoltare si de necesitatile comportamentale ale
speciilor respective. Este interzisa tinerea animalelor in conditii sau sub
diete care le provoaca anemie.
(8) Pentru pasari varsta minima de sacrificare este de: 81 de zile pentru
gaini, 150 de zile pentru claponi, 49 de zile pentru ratele Pekin, 70 de zile
pentru ratele femele Muscovy, 84 de zile pentru ratele masculi Muscovy, 92 de
zile pentru ratele Mallards, 94 de zile pentru bibilici, 140 de zile pentru
curcani si pentru gastele pentru carne. In cazurile in care operatorii nu
aplica aceste varste minime de sacrificare, ei trebuie sa recurga la rase cu
crestere lenta.
SECTIUNEA a 9-a
Transportul animalelor
Art. 14
(1) Transportul animalelor se efectueaza astfel incat sa limiteze stresul
suferit de acestea. Incarcarea si descarcarea lor trebuie efectuate cu grija si
fara a se folosi nici un fel de stimulare electrica pentru a constrange
animalele. Este interzisa utilizarea oricaror tranchilizante alopatice inaintea
si in timpul transportului.
(2) Pana la sacrificare si in timpul acesteia animalele trebuie manipulate
astfel incat stresul lor sa fie redus la minimum.
SECTIUNEA a 10-a
Identificarea produselor animaliere
Art. 15
Animalele si produsele animaliere se identifica in toate stadiile de
productie, prelucrare, transport si comercializare.
SECTIUNEA a 11-a
Ingrasamintele provenite de la animale
Art. 16
(1) Cantitatea totala de ingrasaminte pe unitate/ferma nu poate depasi
echivalentul a 170 kg azot/hectar/an pe suprafata agricola utilizata. Acolo
unde este cazul densitatea totala a animalelor se reduce pentru a se evita
depasirea limitei stabilite.
(2) Pentru determinarea densitatii corespunzatoare a animalelor unitatile
de vita mare echivalente cu 170 kg azot/hectar/an pe suprafata agricola
utilizata pentru diferite categorii de animale, se pot stabili de A.N.P.E.,
luandu-se ca referinta datele prevazute in anexa nr. 4.
(3) Orice abatere de la aceste valori trebuie justificata. Aceasta cerinta
se refera doar la calcularea numarului maxim de animale in scopul asigurarii
nedepasirii limitei de 170 kg azot/hectar/an, fara a se aduce prejudicii
densitatii animaliere pentru sanatatea si bunastarea acestora, dupa cum este
stabilit la art. 17, 18, 19 si 20 si in anexa nr. 5.
(4) Unitatile/fermele agricole ecologice pot stabili colaborari cu alte
unitati/ferme care respecta prevederile prezentelor norme metodologice, in scopul
distribuirii surplusului de ingrasaminte rezultate din productia ecologica.
Limita maxima de 170 kg azot/hectar/an de suprafata agricola utilizata se
calculeaza cu acordul tuturor unitatilor/fermelor de productie ecologica
implicate intr-o astfel de cooperare.
(5) Se pot stabili limite mai mici decat cele specificate la alin. (1) -
(4), luandu-se in considerare caracteristicile suprafetei respective, aplicarea
altor ingrasaminte pe baza de azot pe suprafata respectiva si preluarea
azotului din sol de catre culturi.
(6) Echipamentele destinate depozitarii ingrasamintelor provenite de la
animale trebuie sa aiba capacitatea de a impiedica poluarea apei prin scurgeri
directe sau prin scurgeri si infiltrari in sol.
(7) Pentru a se asigura o buna administrare a ingrasamintelor capacitatea
echipamentelor destinate depozitarii ingrasamintelor provenite de la animale
trebuie sa depaseasca capacitatea de depozitare a acestora necesara pentru
perioada cea mai lunga a anului, cand se poate intampla ca folosirea
ingrasamintelor pentru sol sa fie necorespunzatoare sau nepotrivita, in
cazurile in care unitatea de productie este amplasata intr-o zona desemnata
sensibila la nitrati.
SECTIUNEA a 12-a
Zonele de miscare libera si adaposturile animalelor
Art. 17
(1) Conditiile de adapostire a animalelor trebuie sa corespunda cerintelor
lor biologice, fiziologice si etologice. Adaposturile trebuie sa fie bine
izolate termic, ventilate natural si iluminate astfel incat sa asigure
animalelor un microclimat de confort, cu temperatura si umiditate optime,
curenti de aer adecvati, iar concentratia de gaze si nivelul de pulberi
aeromicroflora sa se incadreze in normele de igiena.
(2) Spatiile in aer liber, suprafetele de exercitii in aer liber sau traseele
exterioare trebuie sa ofere, in functie de conditiile meteorologice locale si
de rasele respective, o protectie suficienta impotriva ploii, vantului,
soarelui si temperaturilor extreme.
SECTIUNEA a 13-a
Densitatea de populare a animalelor si masuri pentru evitarea pasunatului
excesiv
Art. 18
(1) Adapostirea animalelor nu este obligatorie in zonele in care conditiile
climatice corespunzatoare permit ca animalele sa fie tinute in mediul exterior.
(2) Densitatea animalelor in adaposturi trebuie sa garanteze confortul si
bunastarea animalelor in functie de rase si de varsta lor. Trebuie avute in
vedere nevoile comportamentale ale animalelor, marimea grupului si sexul
acestora. Densitatea optima trebuie sa asigure bunastarea animalelor, acestora
punandu-li-se la dispozitie un spatiu suficient pentru a sta in picioare in mod
natural, pentru a se aseza cu usurinta, pentru a se intoarce, pentru a-si face
toaleta, pentru a putea sta in toate pozitiile si a face miscari naturale, cum
ar fi sa isi intinda aripile si sa dea din aripi.
(3) Suprafetele minime ale adaposturilor si ale spatiilor de exercitiu in
aer liber si alte caracteristici locale de adapostire, destinate diferitelor
specii si categorii de animale, sunt stabilite in anexa nr. 5.
(4) In aer liber densitatea de populare a animalelor care se gasesc pe
pasuni sau pe alte fanete, terenuri umede ori ierboase sau in alte habitate
naturale ori seminaturale trebuie sa fie suficient de scazuta pentru a se evita
erodarea solului si exploatarea excesiva a vegetatiei.
(5) Adaposturile, tarcurile, echipamentele si ustensilele trebuie sa fie
curatate si dezinfectate astfel incat sa previna toate infectiile incrucisate
si dezvoltarea organismelor purtatoare de boli. Numai produsele enumerate in
anexa nr. 2 la titlul "Produse autorizate pentru curatarea si dezinfectia
adaposturilor si a instalatiilor de crestere a animalelor" se utilizeaza
pentru curatarea si dezinfectia cladirilor si instalatiilor. Fecalele, urina si
hrana nemancata sau dispersata trebuie inlaturate ori de cate ori este necesar,
pentru a se reduce la minimum mirosurile si pentru a se evita atragerea
insectelor si a rozatoarelor.
SECTIUNEA a 14-a
Mamifere
Art. 19
(1) Sub rezerva prevederilor art. 12 alin. (3), mamiferele trebuie sa aiba
acces la pasuni, la suprafetele de exercitiu sau la traseele exterioare care
sunt partial acoperite si trebuie sa utilizeze aceste zone atata timp cat
starea fiziologica a animalului, conditiile meteorologice si starea terenului o
permit, cu exceptia cazurilor in care cerintele nationale privind problemele
specifice de politie sanitara interzic acest lucru. Erbivorele au acces la
pasuni ori de cate ori conditiile permit acest lucru.
(2) In cazurile in care erbivorele au acces la pasuni in perioada de
pasunat, iar sistemul de adapostire pe timp de iarna ofera libertate de miscare
animalelor, obligatia de a prevedea suprafete de exercitiu in aer liber sau de
alergare in camp deschis pe timpul iernii poate fi amanata.
(3) Fara a incalca prevederile ultimei fraze a alin. (1), taurii in varsta
de peste un an trebuie sa aiba acces la pasuni sau la suprafetele de exercitiu
in aer liber ori la traseele exterioare.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1), faza finala de ingrasare a
bovinelor, porcinelor, suinelor si ovinelor pentru productia de carne are loc
in stabulatie, cu mentiunea ca aceste perioade in care animalele stau in
adapost sa nu fie mai mari de o cincime din durata lor de viata si sa nu dureze
mai mult de 3 luni.
(5) Adaposturile animalelor trebuie sa aiba podele netede, dar nu
alunecoase. Minimum jumatate din suprafata totala a podelelor trebuie sa fie
solida si sa nu fie alcatuita din stinghii sau podea tip gratar.
(6) Adaposturile animalelor trebuie sa fie prevazute cu o suprafata de
culcare si de odihna confortabila, curata si uscata, suficient de mare, avand o
alcatuire solida. Suprafata de odihna este prevazuta cu suprafete de culcare
uscate si acoperite cu asternut de paie. Asternutul poate fi constituit din
paie sau din alte materiale naturale corespunzatoare. Asternutul poate fi
ameliorat si imbunatatit cu produse minerale autorizate ca ingrasamant in
agricultura ecologica, conform anexei nr. 2 titlul "Fertilizatori si
amelioratori ai solului".
(7) In cresterea viteilor toate exploatatiile trebuie sa respecte
legislatia nationala privind protectia acestora. Adapostirea viteilor mai mult
de o saptamana in boxe individuale este interzisa.
(8) In ceea ce priveste cresterea porcilor toate exploatatiile trebuie sa
respecte dispozitiile nationale, stabilind norme minimale relative la protectia
porcilor. Scroafele trebuie sa fie mentinute in grupuri, cu exceptia ultimei
perioade de gestatie si pe durata perioadei de alaptare. Purceii nu se tin in
adaposturi cu suprafete netede sau in custi. Suprafetele de exercitiu in aer
liber trebuie sa permita animalelor sa isi satisfaca nevoile naturale si de
ramat. In scopul acestei ultime activitati pot fi utilizate diferite
substraturi.
SECTIUNEA a 15-a
Pasari
Art. 20
(1) Pasarile trebuie crescute pe sol si nu pot fi tinute in custi.
(2) Pasarile de apa trebuie sa aibe acces la un parau, elesteu sau lac de
fiecare data cand conditiile meteorologice o permit, in scopul respectarii cerintelor
privind bunastarea animalelor si conditiile de igiena.
(3) Adaposturile pentru toate pasarile trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii minime:
a) minimum o treime din suprafata podelei trebuie sa fie solida si nu
trebuie sa fie alcatuita din stinghii sau tip gratar. Podelele se acopera cu un
asternut din paie, talas, nisip sau rumegus;
b) in adaposturile avicole pentru gainile ouatoare o parte suficienta a
suprafetei necesare gainilor trebuie sa fie destinata colectarii dejectiilor;
c) trebuie sa fie prevazute cu locuri de cocotat, de lungime
corespunzatoare si in numar corespunzator importantei grupului si taliei
pasarilor, astfel cum este prevazut in anexa nr. 5;
d) trebuie sa dispuna de trape de intrare-iesire de marime adecvata si sa
aiba o lungime combinata de mai putin de 4 m pe 100 mp suprafata a
adapostului. Fiecare adapost pentru pasari cuprinde pana la: 4.800 de gaini;
3.000 de gaini ouatoare; 5.200 de bibilici; 4.000 de rate femele Muscovy sau
Pekin; 3.200 de rate masculi Muscovy sau Pekin ori alte rate; 2.500 de claponi,
gaste sau curcani. Suprafata totala utilizabila a adaposturilor pentru pasari
destinate productiei de carne, pe intreaga unitate de productie, nu trebuie sa
depaseasca 1.600 mp.
(4) Pentru gainile ouatoare lumina naturala se completeaza cu lumina
artificiala pentru a se asigura zilnic un maximum de 16 ore de luminozitate, cu
o perioada continua de odihna nocturna de cel putin 8 ore.
(5) Pasarile trebuie sa aiba acces la trasee exterioare de fiecare data
cand vremea permite si de cate ori este posibil, pentru cel putin o treime din
durata vietii lor. Aceste suprafete de alergare in aer liber trebuie sa fie
acoperite cu vegetatie, sa fie prevazute cu instalatii de protectie si sa
permita pasarilor acces liber la un numar corespunzator de jgheaburi cu apa si
hrana.
(6) Din motive de sanatate adaposturile trebuie sa fie total golite intre
fiecare ciclu de crestere a pasarilor. In timpul acestei perioade adaposturile
si instalatiile trebuie sa fie curatate si dezinfectate. La sfarsitul fiecarui
ciclu de crestere a unui grup de pasari suprafetele de alergare trebuie sa
ramana goale pentru a permite refacerea vegetatiei si din motive de sanatate.
Aceste cerinte nu se aplica grupurilor mici de pasari care nu sunt tinute in
tarcuri si care sunt libere.
CAP. 3
Apicultura si produsele apicole
SECTIUNEA 1
Principii generale
Art. 21
(1) Apicultura este o activitate importanta care, prin actiunea de
polenizare a albinelor, contribuie la protectia mediului si la cresterea
productiei agroforestiere.
(2) Calificarea produselor apicole ca fiind obtinute dupa metodele de
productie ecologica este strans legata de tratamentele aplicate stupilor,
precum si de calitatea mediului. Aceasta calificare a produsului ca produs
ecologic depinde in egala masura de conditiile de extractie, de prelucrare si
de depozitare a produselor apicole.
(3) In cazurile in care un operator administreaza mai multe unitati apicole
aflate in aceeasi zona, toate unitatile trebuie sa respecte cerintele stabilite
in prezentele norme metodologice. Prin derogare de la acest principiu, un
operator poate exploata unitati care nu respecta dispozitiile prezentelor norme
metodologice, cu conditia sa fie indeplinite toate cerintele, cu exceptia celor
stabilite la art. 24 alin. (2) privind amplasarea stupilor. In aceasta situatie
insa produsul nu se comercializeaza ca produs ecologic.
SECTIUNEA a 2-a
Perioada de conversie
Art. 22
Produsele apicole se vand facandu-se referire la modul de productie
ecologica, daca se respecta regulile de productie stabilite la art. 4 si 5 din
ordonanta de urgenta si in prezentele norme metodologice, pe o durata de
maximum un an. In perioada de conversie ceara se inlocuieste conform
prevederilor art. 28 alin (3).
SECTIUNEA a 3-a
Originea albinelor
Art. 23
(1) In alegerea raselor de albine trebuie sa se tina seama de capacitatea
acestora de a se adapta la conditiile locale, de vitalitatea si de rezistenta
lor la boli. Se prefera utilizarea soiurilor europene de Apis mellifera si a
ecotipurilor lor locale.
(2) Stupii trebuie sa fie constituiti prin divizarea familiilor sau prin
achizitionarea de roiuri ori de stupi de la unitatile care respecta prevederile
prezentelor norme metodologice.
(3) Cu acordul organismelor de inspectie si certificare stupii existenti in
unitatea de productie si care nu respecta regulile stabilite in prezentele
norme metodologice se convertesc.
(4) Organismele de inspectie si certificare pot acorda derogari pentru
reconstituirea stupilor, in absenta stupilor sau in cazuri speciale cum ar fi:
mortalitate ridicata cauzata de boli, catastrofe naturale, dar cu conditia
respectarii perioadei de conversie.
(5) Organismele de inspectie si certificare pot acorda derogari pentru
renovarea stupilor la 10% pe an din matcile si roiurile care nu respecta
prevederile prezentelor norme metodologice, care sunt incorporate in unitatea
de productie ecologica, cu conditia ca matcile si roiurile respective sa fie
asezate in stupi cu faguri sau cu baza de faguri proveniti de la unitatile de
productie ecologica. In acest caz nu se aplica perioada de conversie.
SECTIUNEA a 4-a
Amplasarea stupilor
Art. 24
(1) Organismele de inspectie si certificare pot sa delimiteze regiuni sau
zone in care activitatile apicole care respecta prevederile prezentelor norme
metodologice nu sunt practicabile. Apicultorul va furniza organismelor de
inspectie si certificare o harta la o scara corespunzatoare privind amplasarea
stupilor. In cazul in care aceste arii nu sunt identificate, apicultorul este
obligat sa furnizeze organismelor de inspectie si certificare documentele si
justificarile necesare, incluzand si analizele care sa demonstreze ca ariile
accesibile coloniilor sale indeplinesc conditiile stabilite in prezentele norme
metodologice.
(2) Amplasarea stupinelor trebuie:
a) sa garanteze ca albinele dispun de surse naturale suficiente de nectar,
de secretii dulci, de polen, precum si de acces la apa;
b) sa garanteze ca pe o raza de 3 km in jurul amplasamentului stupilor
sursele de polen si nectar sunt constituite, esential, din culturi obtinute
prin metode ecologice si/sau din flora spontana, conform prevederilor art. 4 si
5 din ordonanta de urgenta si ale prezentei anexe, sau din culturi care nu
respecta prevederile prezentelor norme metodologice, dar sunt supuse unor
tratamente care au incidente scazute asupra mediului;
c) sa mentina o distanta suficienta fata de toate sursele de productie
neagricole care pot produce poluare. Organismele de inspectie si certificare
pot stabili masuri suplimentare pentru asigurarea acestei cerinte.
SECTIUNEA a 5-a
Alimentatia albinelor
Art. 25
(1) La sfarsitul sezonului de productie in stupi trebuie lasate rezerve de
miere si de polen suficiente pentru supravietuirea pe perioada iernii.
(2) Alimentatia artificiala a coloniilor este permisa in cazurile in care
supravietuirea familiilor de albine este compromisa de conditiile climatice
nefavorabile. Alimentatia artificiala trebuie sa fie constituita din miere
obtinuta din apicultura ecologica, provenind de preferinta din aceeasi
unitate/ferma de productie ecologica.
(3) Organismele de inspectie si certificare, prin derogare de la
prevederile alin. (2), pot autoriza in hranirea artificiala utilizarea
siropului de zahar sau a melasei obtinute din agricultura ecologica, in locul
mierii produse ecologic, in special in cazul in care conditiile climatice
provoaca cristalizarea mierii.
(4) Informatiile urmatoare vor fi introduse in registrul prisacilor, in
spatiul destinat hranirii artificiale: tipul produsului, datele, cantitatile si
stupii in care se utilizeaza.
(5) Utilizarea altor produse in afara celor indicate la alin. (1) - (3) nu
se autorizeaza in apicultura care respecta prevederile prezentelor norme
metodologice.
(6) Alimentatia artificiala a albinelor este permisa in perioada situata
intre ultima recolta de miere si cu 15 zile inainte de inceputul recoltarii mierii
din anul urmator.
SECTIUNEA a 6-a
Prevenirea bolilor si tratamentele veterinare
Art. 26
(1) In apicultura prevenirea bolilor trebuie sa corespunda urmatoarelor
principii:
a) selectarea de rase rezistente;
b) aplicarea unor practici favorizand o buna rezistenta la boli si
prevenirea infectiilor, ca de exemplu: innoirea regulata a matcilor, controlul
sistematic al stupilor pentru a detecta orice forma de boala, controlul
puietului mascul din familiile de albine, dezinfectarea materialelor si a
echipamentelor la intervale regulate, distrugerea materialelor sau a surselor
de contaminare, reinnoirea regulata a cerii de albine si constituirea unor
rezerve suficiente de miere si polen in familiile de albine.
(2) Atunci cand s-au luat toate aceste masuri preventive, iar coloniile se
imbolnavesc sau se infecteaza, ele trebuie tratate imediat si, dupa caz, mutate
in stupi de izolare.
(3) Utilizarea de medicamente veterinare in apicultura conform metodelor de
productie ecologica trebuie sa respecte urmatoarele principii:
a) acestea trebuie sa fie utilizate in conformitate cu dispozitiile
nationale;
b) produsele fitoterapeutice si homeopatice trebuie sa fie utilizate de
preferinta in raport cu produsele alopatice sintetizate chimic, cu conditia ca
ele sa aiba un efect terapeutic real asupra bolii la care se aplica
tratamentul;
c) cand utilizarea produselor mentionate mai sus se dovedeste ineficienta
in combaterea unei boli sau a unei infectii care risca sa distruga coloniile,
se poate recurge la medicamente alopatice chimice de sinteza, sub
responsabilitatea medicului veterinar sau a altor persoane autorizate, fara a
aduce prejudicii principiilor stabilite la lit. a) si b);
d) este interzisa utilizarea medicamentelor veterinare alopatice chimice de
sinteza in tratamentele preventive;
e) prin derogare de la prevederile lit. a), acidul formic, acidul lactic,
acidul acetic si acidul oxalic, precum si substantele: mentol, timol,
eucaliptol sau camfor sunt utilizate numai in cazurile de infestare cu Varroa
jacobsoni.
(4) Organismele de inspectie si certificare pot autoriza si alte tratamente
veterinare sau tratamentele aplicate familiilor de albine, fagurilor etc.,
impuse de legislatia nationala.
(5) In perioada de tratament in care se administreaza produse alopatice
chimice de sinteza coloniile tratate trebuie sa fie mutate in stupi de izolare
si toata ceara trebuie sa fie inlocuita cu ceara care sa corespunda
principiilor stabilite in prezentele norme metodologice. Ulterior se aplica
coloniilor in cauza o perioada de conversie de un an.
(6) Cerintele prevazute la alin. (5) nu se aplica produselor mentionate la
alin. (3) lit. e).
(7) In cazul in care medicamentele de uz veterinar se folosesc, se noteaza
clar tipul produsului, precum si detaliile de diagnostic, de posologie, modul
de administrare, durata tratamentului si perioada de asteptare legala. Aceste
informatii se comunica organismelor de inspectie si certificare inainte de
comercializarea produselor ca produse obtinute dupa metoda de productie
ecologica.
SECTIUNEA a 7-a
Practicile de management apicol si identificarea acestora
Art. 27
(1) Se interzice distrugerea albinelor din faguri ca metoda asociata de
recoltare a produselor apicole.
(2) Mutilarea albinelor, ca de pilda retezarea aripilor matcilor, este
interzisa.
(3) Se permite inlocuirea matcilor prin uciderea matcii vechi.
(4) Distrugerea puietului mascul nu este permisa decat pentru a limita
infectia cu Varroa jacobsoni.
(5) Este interzisa utilizarea de repulsivi chimici de sinteza in timpul
operatiunilor de extractie a mierii.
(6) Zona in care sunt amplasati stupii se inregistreaza o data cu
identificarea stupilor. Organismele de inspectie si certificare trebuie
informate despre orice deplasare a lor, intr-un termen stabilit de comun acord.
(7) In scopul garantarii operatiunilor se acorda o atentie deosebita
extractiei, prelucrarii si depozitarii produselor apicole. Vor fi inregistrate
toate masurile luate pentru conformitatea cu prezentele norme metodologice.
(8) Eliminarea straturilor superioare de ceara si operatiunile de extractie
a mierii se consemneaza in registrul fiecarui stup.
SECTIUNEA a 8-a
Caracteristicile stupilor si ale materialelor utilizate in apicultura
Art. 28
(1) Stupii se confectioneaza din materiale naturale care nu prezinta risc
de contaminare pentru mediul inconjurator sau pentru produsele apicole.
(2) Cu exceptia produselor mentionate la art. 26 alin. (3) lit. e), in
interiorul stupilor se folosesc doar produse naturale, cum ar fi: propolis,
ceara si uleiuri vegetale.
(3) Ceara de albine pentru noile rame provine de la unitatile de productie
ecologica. Prin derogare, in special pentru infiintarea de noi stupi si in
perioada de conversie, ceara de albine care nu provine din aceste unitati poate
fi permisa in situatii exceptionale, cand pe piata nu exista ceara de albine
produsa ecologic si cu conditia ca aceasta sa provina din opercule, numai cu
aprobarea organismelor de inspectie si certificare.
(4) Este interzisa extractia mierii din faguri care contin puiet.
(5) Pentru protectia materialelor impotriva organismelor daunatoare se
utilizeaza doar produsele enumerate in anexa nr. 2 la titlul
"Pesticide", pct. II.
(6) Este permisa aplicarea de tratamente fizice, cum ar fi flacara directa.
(7) Pentru curatarea si dezinfectarea materialului, a cladirilor, a
echipamentelor, a ustensilelor si a tuturor produselor utilizate in apicultura
se folosesc numai produsele enumerate in anexa nr. 2 la titlul "Produse
autorizate pentru curatarea si dezinfectia adaposturilor si a instalatiilor de
crestere a animalelor".
ANEXA 2
la normele metodologice
LISTA
cuprinzand produsele permise sa fie utilizate in agricultura ecologica
Fertilizatori si amelioratori ai solului
Conditiile generale aplicabile in conformitate cu dispozitiile anexei nr. 1
la normele metodologice si cu prevederile legislative nationale privind fertilizatorii
si amelioratorii solului
______________________________________________________________________________
| Denumirea | Descrierea, cerinte privind compozitia,
|
| | conditii de utilizare
|
|______________________________|_______________________________________________|
| 0 | 1
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Gunoi de grajd de la animale | - produs constituit dintr-un amestec de
|
| si pasari | baligar si materii vegetale
|
| | - necesita autorizarea de catre organismele
|
| | de inspectie si certificare
|
| | - indicarea speciilor de animale
|
| | - provenite din crestere extensiva
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Gunoi de grajd uscat si gunoi| - necesita autorizarea de catre organismele
de|
| de pasari deshidratat | inspectie si certificare
|
| | - indicarea speciilor de animale
|
| | - provenite din crestere extensiva
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Gunoi de grajd compostat, | - necesita autorizarea de catre organismele
de|
| solid, inclusiv gunoi | inspectie si certificare
|
| de pasari compostat | - indicarea speciilor de animale
|
| | - interzis din fermele de crestere fara sol
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Excremente de animale sub | - se folosesc numai dupa o fermentare
|
| forma lichida (urina, | controlata sau cu o dilutie corespunzatoare
|
| noroi cu urina) | - necesita autorizarea de catre organismele
de|
| | inspectie si certificare
|
| | - sunt interzise produsele din fermele |
| | conventionale
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Compost din resturi menajere | - deseuri menajere, triate, compostate
|
| | - numai de origine vegetala si animala,
|
| | produse intr-un sistem de colectare
|
| | selectiva
|
| | - concentratia maxima in mg/kg materie
uscata:|
| | cadmiu - 0,7; cupru - 70; nichel - 25;
|
| | plumb - 45; zinc - 200; mercur - 0,4;
|
| | crom (total) - 70; crom (VI) - 0
|
| | - necesita autorizarea de catre organismele
de|
| | inspectie si certificare
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Turba | - utilizare limitata in horticultura
|
| | (legumicultura, floricultura,
arboricultura,|
| | pepiniere) |
|______________________________|_______________________________________________|
| Argile |
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Compost rezultat de la | - compozitia initiala a substratului trebuie
|
| cultura ciupercilor | sa contina doar produsele cuprinse in
|
| | prezenta lista
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Compost de rame | - necesita autorizarea de catre organismele
de|
| | inspectie si certificare
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Guano | - necesita autorizarea de catre organismele
de|
| | inspectie si certificare
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Amestec compostat de materii | - necesita autorizarea de catre organismele
|
| vegetale | de inspectie si certificare
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Produse sau subproduse de | - necesita autorizarea de catre organismele
|
| origine animala, mentionate | de inspectie si certificare
|
| in continuare: faina de | |
| sange; faina de copite; |
|
| faina de coarne; faina din |
|
| oase sau faina din oase | |
| degelatinate; carbuni |
|
| animali; faina de peste; |
|
| faina de carne; faina de |
|
| pene; lana; blana; par |
|
| Produse lactate |
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Produse si subproduse |
|
| organice de origine vegetala |
|
| pentru ingrasaminte (de |
|
| exemplu: faina de turte de |
|
| oleaginoase, radicele de |
|
| malt) |
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Alge si produse din alge | - numai daca sunt obtinute prin:
|
| | 1. procedee fizice prin deshidratare,
|
| | congelare si macinare
|
| | 2. extractie cu apa sau cu solutii apoase
|
| | acide si/sau bazice
|
| | 3. fermentatie |
| | - necesita autorizarea de catre organismele
de|
| | inspectie si certificare
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Rumegus si resturi lemnoase | - din lemn netratat chimic dupa taiere
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Scoarta de copac compostata | - din lemn netratat chimic dupa taiere
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Cenusa de lemn | - din lemn netratat chimic dupa taiere
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Fosfat natural | - continut in cadmiu - inferior sau egal cu
|
| | 90 mg/kg de P2O5
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Fosfat aluminocalcic | - continut in cadmiu - inferior sau egal cu
|
| | 90 mg/kg de P2O5
|
| | - utilizare limitata pe solurile bazice
|
| | (pH > 7,5) |
|______________________________|_______________________________________________|
| Zguri de fosfati | - necesita autorizarea de catre organismele
de|
| | inspectie si certificare |
|______________________________|_______________________________________________|
| Sare bruta de potasiu | - necesita autorizarea de catre organismele
|
| (kainit, silvinit) | de inspectie si certificare
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Sulfat de potasiu care | - necesita autorizarea de catre organismele
|
| contine sare de magneziu | de inspectie si certificare
|
| | - derivat al sarii brute de potasiu
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Drojdii de la distilare | - exclus distilatele amoniacale
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Carbonat de calciu de origine|
|
| naturala (calcar, piatra de |
|
| var, roci calcice, creta, | |
| creta fosfatata etc.) |
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Carbonat de calciu si | |
| magneziu de origine naturala |
|
| (creta magnezica, roci |
|
| calcice si magnezice | |
| macinate) |
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Sulfat de magneziu (kieserit)| - numai de origine naturala |
| | - necesita autorizarea de catre organismele
de|
| | inspectie si certificare
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Solutie de clorura de calciu | - tratamente foliare la pomi dupa
|
| | identificarea unor carente de calciu
|
| | - necesita autorizarea de catre organismele
de|
| | inspectie si certificare
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Sulfat de calciu (ghips) | - numai de origine naturala
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Produse reziduale de la | - necesita autorizarea de catre organismele
|
| fabricarea zaharului | de inspectie si certificare
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Sulf elementar | - necesita autorizarea de catre organismele
de|
| | inspectie si certificare
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Oligoelemente (bor, cupru, | - necesita autorizarea de catre organismele
|
| fier, magneziu, molibden, | de inspectie si certificare
|
| zinc) | |
|______________________________|_______________________________________________|
| Clorura de sodiu | - numai sare din mina
|
| | - necesita autorizarea de catre organismele
|
| | de inspectie si certificare
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Pudra de roci |
|
|______________________________|_______________________________________________|
Pesticide
I. Produse de uz fitosanitar
Conditiile generale aplicabile pentru toate produsele compuse din substante
active sau continand substante active sunt: se utilizeaza in conformitate cu
dispozitiile anexei nr. 1 si cu prevederile legislatiei nationale privind
produsele de uz fitosanitar.
1. Substante de origine animala sau vegetala
______________________________________________________________________________
| Denumirea | Descrierea, cerinte privind compozitia,
|
| | conditii de utilizare
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Produse pe baza de | - insecticid
|
| Azadirachta indica | - autorizat numai pentru plantele-mama pentru
|
| | producerea de seminte si pentru formele
|
| | parentale pentru producerea de alte
|
| | materiale de reproducere vegetativa la
|
| | plantele ornamentale
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Ceara de albine | - agent de vindecare la taieri si altoiri
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Gelatina | - insecticid |
|______________________________|_______________________________________________|
| Proteine hidrolizate | - agent de atragere
|
| | - numai pentru aplicatii autorizate in |
| | combinatie cu alte produse din anexa nr. 2
|
| | titlul
"Pesticide" |
|______________________________|_______________________________________________|
| Lecitina | - fungicid
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Extract (solutie apoasa) de | - insecticid
|
| Nicotiana tabacum | - utilizat numai impotriva afidelor la pomii
|
| | fructiferi
|
| | - utilizat la culturile de legume in caz de
|
| | atac puternic
|
| | - se foloseste limitat la inceputul perioadei
|
| | de vegetatie
|
| | - necesita autorizarea de catre organismele
|
| | de inspectie si certificare
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Uleiuri vegetale (menta, in, | - insecticid, acaricid, fungicid, inhibator
|
| chimen) | al germinatiei
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Preparate de piretrine | - insecticid |
| extrase din Chrysanthemum |
|
| cinerariaefolium |
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Preparate din Ouassia amara | - insecticid, agent de respingere
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Preparate din Derris spp., | - insecticid
|
| Loncho-carpus spp., Cube si | - necesita autorizarea de catre organismele
|
| Terphrosia spp. | de inspectie si certificare
|
|______________________________|_______________________________________________|
2. Microorganisme utilizate in lupta biologica impotriva parazitilor
______________________________________________________________________________
| Denumirea | Descrierea, cerinte privind compozitia,
|
| | conditii de utilizare
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Microorganisme (bacterii, | - numai produse care nu sunt modificate
|
| virusi, fungi) | genetic |
| Exemplu: Bacillus |
|
| thuringensis, Granulosis |
|
| virus etc. | |
|______________________________|_______________________________________________|
3. Substante utilizate numai pentru capcane si/sau distribuitoare
Conditii generale: capcanele si/sau distribuitoarele trebuie sa previna
raspandirea substantelor in mediu si contactul direct dintre substante si
culturi, iar dupa utilizare ele se aduna si se indeparteaza pentru a elimina
orice risc de poluare.
______________________________________________________________________________
| Denumirea | Descrierea, cerinte compozitionale,
|
| | conditii de utilizare
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Fosfat diamonic | - agent de atragere
|
| | - numai pentru capcane
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Metaldehida | - moluscocid |
| | - numai pentru capcane continand un agent de
|
| | respingere si pentru speciile de animale
|
| | superioare |
|______________________________|_______________________________________________|
| Feromoni | - insecticid, agent de atragere pentru
capcane|
| | si distribuitoare |
|______________________________|_______________________________________________|
| Piretroizi | - insecticid
|
| | - numai pentru capcane cu substante de
|
| | atragere specifice
|
| | - se va folosi impotriva Batrocera oleae si
|
| | Ceratitis capitata wied
|
| | - necesita autorizarea de catre organismele
|
| | de inspectie si certificare
|
|______________________________|_______________________________________________|
4. Alte substante folosite traditional in agricultura ecologica
______________________________________________________________________________
| Denumirea | Descrierea, cerinte privind compozitia,
|
| | conditii de utilizare
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Cupru sub forma de hidroxid | - fungicid
|
| de cupru, oxiclorura de | - necesita autorizarea de catre organismele
|
| cupru, sulfat de cupru | de inspectie si certificare
|
| (tribazic), oxid cupros |
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Etilen | - pentru postmaturarea bananelor
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Sare de potasiu a acizilor | - insecticid
|
| grasi (sapun moale) |
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Alaun de potasiu | - pentru incetinirea coacerii bananelor
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Polisulfura de calciu | - fungicid, insecticid, acaricid
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Ulei de parafina | - insecticid, acaricid
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Uleiuri minerale | - insecticid, fungicid
|
| | - numai pentru pomi fructiferi, vita de vie
|
| | si culturi tropicale
|
| | - necesita autorizarea de catre organismele
|
| | de inspectie si certificare |
|______________________________|_______________________________________________|
| Permanganat de potasiu | - fungicid, bactericid
|
| | - numai pentru pomi fructiferi, maslini si
|
| | vita de vie
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Nisip de cuart | - agent de respingere
|
|______________________________|_______________________________________________|
| Sulf | - fungicid, acaricid, agent de respingere
|
|______________________________|_______________________________________________|
II. Produse pentru combaterea daunatorilor si a bolilor in adaposturile si
spatiile amenajate pentru cresterea animalelor
Se vor utiliza produsele prevazute la pct. I.1.
Materii prime pentru prepararea furajelor
I. Materii prime pentru prepararea furajelor de origine vegetala
1. Cereale, produse si subproduse:
- ovaz: boabe, fulgi, resturi de la decorticare, coji;
- orz: boabe, tarate, resturi de la decorticare;
- orez: boabe, sparturi, tarate, turta de germeni;
- mei: boabe;
- secara: boabe, tarate, resturi;
- sorg: boabe;
- grau: boabe, faina, tarate, alimente pe baza de gluten, gluten si
germeni;
- alac: boabe;
- triticale: boabe;
- porumb: boabe, tarate, faina furajera, turte de germeni si gluten;
- radicele de malt;
- borhot de la fabricarea berii.
2. Seminte oleaginoase, fructe oleaginoase, produse si subproduse:
- rapita: seminte, turte rezultate de la fabricarea uleiului, coji;
- soia: seminte, seminte prajite, turte rezultate de la fabricarea uleiului,
coji;
- floarea-soarelui: seminte, turte rezultate de la fabricarea uleiului;
- bumbac: seminte, turte rezultate de la fabricarea uleiului;
- in: seminte, turte rezultate de la fabricarea uleiului;
- susan: seminte, turte rezultate de la fabricarea uleiului;
- turte din seminte de palmier;
- napi: seminte, turte, coji;
- bostan: seminte, turte;
- pulpa de masline rezultata de la extragerea uleiului.
3. Boabe de leguminoase, produse si subproduse:
- naut: boabe;
- linte: boabe;
- Lathyrus platyphyllos: boabe supuse unui tratament termic adecvat;
- mazare boabe: gozuri de mazare, tarate, faina;
- bob si bob mare: boabe, gozuri, tarate;
- mazariche: boabe;
- lupin: boabe.
4. Tuberculi si radacini, produse si subproduse:
- pulpa de sfecla de zahar, sfecla uscata, cartofi, cartofi dulci, radacini
de manioc, pulpa de cartofi rezultata de la extragerea amidonului, amidon de
cartof, tapioca.
5. Alte seminte si fructe, produse si subproduse:
- pastai de roscove, pulpa de citrice, pulpa de mere, pulpa de tomate,
tescovina.
6. Furaje, inclusiv furaje grosiere:
- lucerna, faina de lucerna, trifoi, faina de trifoi, iarba (obtinuta din
plante furajere), iarba maruntita, fan, plante insilozate, paie de cereale si
legume pentru radacini furajere (de exemplu: ridiche furajera).
7. Alte plante, produse si subproduse:
- melasa utilizata ca liant pentru furajele compuse, alge marine (obtinute
prin uscarea si zdrobirea algelor si apoi spalate in scopul reducerii
continutului de iod), pudre si extracte de plante, extracte de proteine
vegetale numai pentru animalele tinere, condimente si plante aromatice.
II. Materii prime pentru furaje de origine animala
1. Lapte si produse lactate:
- lapte crud, lapte praf, lapte degresat, lapte praf degresat, zara, zara
praf, zer, zer praf, lactoza praf partial delactozata, proteina din zer
(extrasa prin tratament fizic), cazeina praf si lactoza praf.
2. Peste, alte animale marine, produse si subproduse:
- peste, ulei de peste si ulei de ficat de morun, nerafinat;
- autolizate, hidrolizate si proteolizate de peste, moluste sau crustacee,
obtinute prin actiunea enzimelor sub forma solubila sau insolubila, numai
pentru animalele tinere;
- faina de peste.
III. Minerale pentru furaje
In aceasta categorie sunt incluse urmatoarele produse:
- sodiu: sare de mare nerafinata, sare gema grunjoasa, sulfat de sodiu,
carbonat de sodiu, bicarbonat de sodiu, clorura de sodiu;
- calciu: Litotamnion si Mearl, cochiliile animalelor acvatice (inclusiv
oase de caracatita), carbonat de calciu, lactat de calciu, gluconat de calciu;
- fosfor: precipitat de fosfat dicalcic obtinut din oase, fosfat dicalcic
defluorurat, fosfat monocalcic defluorurat;
- magneziu: oxid de magneziu anhidru, sulfat de magneziu, clorura de
magneziu, carbonat de magneziu;
- sulf: sulfat de sodiu.
Aditivi alimentari pentru animale, anumite substante utilizate in
alimentatia animalelor si auxiliari de fabricatie utilizati pentru furaje
I. Aditivi alimentari
1. Oligoelemente:
E 1 fier:
- carbonat feros (II);
- sulfat feros (II) monohidrat;
- oxid feric (III).
E 2 iod:
- iodat de calciu, anhidru;
- iodat de calciu, hexahidrat;
- iodura de potasiu.
E 3 cobalt:
- sulfat de cobalt (II), monohidrat si/sau heptahidrat;
- carbonat bazic de cobalt (II), monohidrat.
E 4 cupru:
- oxid de cupru (II);
- carbonat bazic de cupru (II), monohidrat;
- sulfat de cupru (II), pentahidrat.
E 5 mangan:
- carbonat manganic;
- oxid mangonic si oxid manganic;
- sulfat manganic (II), mono- si/sau tetrahidrat.
E 6 zinc:
- carbonat de zinc;
- oxid de zinc;
- sulfat de zinc, mono- si/sau heptahidrat.
E 7 molibden:
- molibdat de amoniu;
- molibdat de sodiu.
E 8 seleniu:
- selenat de sodiu;
- selenit de sodiu.
2. Vitamine, provitamine si alte substante chimice cu actiune similara:
- de preferinta, derivate din materiile prime naturale prezente in furaje
sau vitamine de sinteza identice vitaminelor naturale, administrate numai
animalelor monogastrice.
3. Enzime:
- enzime si preparate enzimatice obtinute fara utilizarea organismelor modificate
genetic.
4. Microorganisme:
- microorganisme care nu sunt modificate genetic.
5. Agenti de conservare:
- E 236: acid formic numai pentru insilozare;
- E 260: acid acetic numai pentru insilozare;
- E 270: acid lactic numai pentru insilozare;
- E 280: acid propionic numai pentru insilozare.
6. Lianti, agenti antiaglutinare si coagulanti:
- E 551 b: siliciu coloidal;
- E 551 c: faina de cuart;
- E 553: sepiolit;
- E 558: bentonita;
- E 559: argile caolinitice;
- E 561: vermiculit;
- E 599: perlit.
II. Anumite produse utilizate in alimentatia animalelor
III. Auxiliari de fabricatie utilizati in prepararea furajelor:
- Auxiliari de fabricatie pentru insilozare: sare de mare, sare gema,
enzime, drojdii, zer, zahar, pulpa de sfecla de zahar, fainuri de cereale,
melase, bacterii lactice, acetice, formice si propionice
Atunci cand conditiile meteorologice nu permit o fermentare suficienta,
organismul de inspectie si control autorizeaza utilizarea de acid lactic,
formic, propionic si acetic.
Produse autorizate pentru curatarea si dezinfectia adaposturilor si a
instalatiilor de crestere a animalelor:
- sapun potasic si sodic, apa si aburi, lapte de var, var, var nestins,
hipoclorit de sodiu, soda caustica, potasa caustica, peroxid de hidrogen,
esente naturale de plante, acid citric, acid peracetic, acid formic, acid
lactic, acid oxalic si acid acetic;
- alcool etilic;
- acid nitric (echipamente pentru prelucrarea laptelui);
- acid fosforic (echipamente pentru prelucrarea laptelui);
- formaldehida;
- produse de curatare si dezinfectie a ugerelor si instalatiilor de muls.
ANEXA 3
la normele metodologice
INGREDIENTELE SI METODELE DE PRELUCRARE
care pot fi utilizate la prepararea alimentelor ecologice
Definitii
In sensul prezentei anexe, termenii si expresiile folosite au urmatorul
inteles:
1. Ingrediente de origine agricola:
a) produse agricole ca atare si produsele derivate din acestea, obtinute
prin spalare, curatare sau prin procedee termice si/sau mecanice si/sau prin
procedee fizice, care au ca efect reducerea continutului in apa al produsului;
b) produse derivate din produsele mentionate la lit. a), obtinute prin alte
procedee utilizate in transformarea alimentelor, cu exceptia cazurilor in care
aceste produse sunt considerate aditivi sau arome alimentare, conform
definitiilor prevazute la pct. 4 si 6.
2. Ingrediente de origine neagricola - alte ingrediente decat cele de
origine agricola si care apartin cel putin uneia dintre categoriile de mai jos:
a) aditivi alimentari, inclusiv suporturi pentru aditivi alimentari,
definiti la pct. 4 si 5;
b) arome, definite la pct. 6;
c) apa si sare;
d) preparate pe baza de microorganisme;
e) minerale, inclusiv oligoelemente si vitamine.
3. Auxiliari tehnologici - ingrediente autorizate pentru utilizarea, in
scopuri tehnologice, in alimentele destinate consumului uman.
4. Aditivi alimentari - orice substanta care in mod normal nu este
consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar
caracteristic, avand sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare
intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul
procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport
sau depozitare a unor asemenea produse alimentare devine sau poate deveni ea
insasi ori prin derivatii sai, direct sau indirect, o componenta a acestor
produse alimentare.
5. Suporturi (inclusiv agenti solventi purtatori) - aditivii alimentari
utilizati pentru dizolvarea, diluarea, dispersia sau modificarea prin alte
procedee fizice a unui aditiv alimentar fara a-i altera functia tehnologica,
pentru a facilita manevrarea, aplicarea sau utilizarea sa.
6. Arome - orice substanta aromatizanta, preparat aromatizant, aroma de
transformare, aroma de afumare sau amestecul acestora.
I. Ingrediente de origine neagricola
1. Aditivi alimentari, inclusiv suporturi
______________________________________________________________________________
| Denumirea | Conditii specifice
|
|___________________________________|__________________________________________|
| 0 | 1
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 170 carbonat de calciu | autorizat pentru toate functiile fara
|
| | colorare
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 270 acid lactic | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 290 dioxid de carbon | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 296 acid malic | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 300 acid ascorbic | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 306 extract bogat in tocoferol | antioxidant in grasimi si uleiuri
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 322 lecitine | - |
|___________________________________|__________________________________________|
| E 330 acid citric | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 333 citrat de calciu | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 334 acid tartric | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 335 tartrat de sodiu | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 336 tartrat de potasiu | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 341 fosfat monocalcic | agent de dospire pentru faina
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 400 acid alginic | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 401 alginat de sodiu | - |
|___________________________________|__________________________________________|
| E 402 alginat de potasiu | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 406 agar-agar | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 407 caragenan | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 410 faina din seminte de salcam | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 412 faina din seminte de guar | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 413 guma adraganta | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 414 guma arabica | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 415 guma xanthan | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 416 guma karaya | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 422 glicerol | extracte vegetale
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 440 (i) pectine | - |
|___________________________________|__________________________________________|
| E 500 carbonat de sodiu | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 501 carbonat de potasiu | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 503 carbonat de amoniu | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 504 carbonat de magneziu | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 516 sulfat de calciu | suport
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 524 hidroxid de sodiu | tratament la suprafata de Laugengebaeck
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 551 dioxid de siliciu | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 938 argon | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 941 azot | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
| E 948 oxigen | -
|
|___________________________________|__________________________________________|
2. Arome
In aceasta categorie sunt cuprinse:
a) substante aromatizante - substante chimice cu proprietati aromatizante
obtinute prin procedee fizice, enzimatice sau microbiologice, care pornesc de
la materii de origine vegetala sau animala, fie ca atare, fie transformate
pentru consumul uman prin procedee traditionale de preparare a produselor
alimentare si etichetate ca substante aromatizante naturale;
b) preparate aromatizante - acele produse, altele decat cele definite la
lit. a), concentrate sau nu, avand proprietati aromatizante, obtinute prin
procedee fizice, enzimatice sau microbiologice, care pornesc de la materii de
origine vegetala sau animala, fie ca atare, fie dupa prelucrare pentru consumul
uman prin metode traditionale de preparare a alimentelor;
c) aroma de transformare - produs obtinut prin incalzire la o temperatura
mai mica de 180 grade timp de 15 minute dintr-un amestec de ingrediente care nu
poseda necesarul de proprietati aromatizante;
d) aroma de afumare - un extract de fum utilizat in procedeele traditionale
de afumat al produselor alimentare.
3. Apa si sarea:
- apa potabila;
- sarea utilizata in general la prelucrarea alimentelor.
4. Preparate pe baza de microorganisme:
- orice preparate cu microorganisme utilizate in mod normal in prelucrarea
alimentelor, cu exceptia microorganismelor modificate genetic.
5. Minerale (inclusiv oligoelemente), vitamine, aminoacizi si alte
componente cu azot:
- minerale, vitamine, aminoacizi, alte componente cu azot, autorizate doar
daca folosirea lor in produsele alimentare in care sunt incorporate este impusa
de lege.
II. Auxiliari tehnologici si alte produse care pot fi utilizate la
transformarea ingredientelor de origine agricola provenite din productia
ecologica
______________________________________________________________________________
| Denumirea | Conditii specifice
|
|___________________________________|__________________________________________|
| 0 | 1 |
|___________________________________|__________________________________________|
| Apa |
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Clorura de calciu | agent de coagulare
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Carbonat de calciu |
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Hidroxid de calciu |
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Sulfat de calciu | agent de coagulare
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Clorura de magneziu | agent de coagulare
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Carbonat de potasiu | deshidratarea strugurilor
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Carbonat de sodiu | productia de zahar |
|___________________________________|__________________________________________|
| Acid citric | productia de ulei si hidroliza
amidonului|
| | productia de zahar |
|___________________________________|__________________________________________|
| Hidroxid de sodiu | productia de ulei de rapita
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Acid sulfuric | productia de zahar
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Izopropanol |
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Dioxid de carbon |
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Azot |
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Etanol | solvent
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Acid tanic |auxiliar de filtrare
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Albus de ou | |
|___________________________________|__________________________________________|
| Cazeina |
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Gelatina |
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Clei de peste |
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Uleiuri vegetale | agent de gresare, lubrifiant sau
|
| | antispumant
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Gel sau solutie coloidala de |
|
| dioxid de siliciu |
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Carbon activat |
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Talc | |
|___________________________________|__________________________________________|
| Bentonite |
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Caolin |
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Diatomit | |
|___________________________________|__________________________________________|
| Perlita |
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Coji de alune |
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Faina de orez |
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Ceara de albine | lubrifiant
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Ceara de Carnauba | lubrifiant
|
|___________________________________|__________________________________________|
| Produse preparate cu |
|
| microorganisme si enzime: toate | |
| preparatele pe baza de |
|
| microorganisme si preparatele |
|
| enzimatice utilizate in mod | |
| normal ca auxiliari tehnologici |
|
| in transformarea produselor |
|
| alimentare, cu exceptia | |
| microorganismelor modificate |
|
| genetic |
|
|___________________________________|__________________________________________|
III. Ingrediente de origine agricola care nu au fost produse ecologic
1. Produsele vegetale neprelucrate, precum si produsele derivate din
acestea prin procedeele mentionate la definitia de la pct. 1 lit. a)
Fructe si seminte comestibile:
- acerola (Malpighia punicifolia);
- ghinde (Quercus spp.);
- nuci de anacard (Anacardium occidentale);
- nuci de cola (Cola acuminata);
- schinduf (Trigonella foenum-graecum);
- agris (Ribes uva-crispa);
- maracuja (fructul pasiunii) (Passiflora edulis);
- papaya (Carica papaya);
- miez de pin (Pinus pinea);
- zmeura (uscata) (Rubus idaeus);
- coacaze rosii (uscate) (Ribes rubrum).
Condimente si ierburi fine comestibile:
- piment (cuisoare englezesti) (Pimenta dioica)
- nucsoara [Fructus cardamomi; (minoris)];
(Elettaria cardamomum)
- scortisoara (Cinnamomum zeylanicum);
- cuisoare (Syzygium aromaticum);
- ghimbir (Zingiber officinale)
- seminte de hrean (Armoracia rusticana)
- galanga mica (Alpinia officinarum);
- nasturel (Nasturtium officinale).
Diverse:
- alge, inclusiv alge marine.
2. Produse vegetale, transformate prin procedeele mentionate in definitia
de la pct. 1 lit. b)
Grasimi si uleiuri, rafinate sau nerafinate, dar care nu sunt modificate
chimic, derivate din plante, altele decat urmatoarele:
- Cacao (Theobroma cacao);
- Cocos (Cocos nucifera);
- Maslin (Olea europaea);
- Floarea-soarelui (Helianthus annuus).
Zaharuri, amidon si alte produse provenind din cereale si tuberculi:
- zahar obtinut din sfecla de zahar;
- fructoza;
- amidon provenind din orez si porumb cerat.
Diverse:
- curry compus din:
- coriandru (Coriandrum sativum);
- mustar (Sinapis alba);
- fenicul (Foeniculum vulgare);
- ghimbir (Zingiber officinale);
- proteina de mazare (Pisum spp.);
- rom: obtinut numai din suc de trestie de zahar
3. Produse animaliere:
- organisme acvatice comestibile, care nu provin din acvacultura;
- zara praf;
- gelatina;
- miere;
- lactoza;
- zer praf.
ANEXA 4
la normele metodologice
NUMARUL MAXIM DE ANIMALE PE HECTAR
__________________________________________________________________________
| | Numarul maxim de animale |
| Grupa sau specia | pe hectar, echivalent a |
| | 170 kg N/ha/an |
|_______________________________________________|__________________________|
| Cabaline in varsta de peste 6 luni | 2 |
|_______________________________________________|__________________________|
| Vitei pentru ingrasat | 5 |
|_______________________________________________|__________________________|
| Alte bovine in varsta de mai putin de 1 an | 5 |
|_______________________________________________|__________________________|
| Bovine intre 1 si 2 ani - masculi | 3,3 |
|_______________________________________________|__________________________|
| Bovine intre 1 si 2 ani - femele | 3,3 |
|_______________________________________________|__________________________|
| Bovine in varsta de peste 2 ani - masculi | 2 |
|_______________________________________________|__________________________|
| Juninci de prasila | 2,5 |
|_______________________________________________|__________________________|
| Tineret femel bovin pentru ingrasare | 2,5 |
|_______________________________________________|__________________________|
| Vaci de lapte | 2 |
|_______________________________________________|__________________________|
| Vaci de lapte pentru reforma | 2 |
|_______________________________________________|__________________________|
| Alte vaci | 2,5 |
|_______________________________________________|__________________________|
| Iepuri femele de prasila | 100 |
|_______________________________________________|__________________________|
| Oi | 13,3 |
|_______________________________________________|__________________________|
| Capre | 13,3 |
|_______________________________________________|__________________________|
| Purcei | 74 |
|_______________________________________________|__________________________|
| Scroafe de prasila | 6,5 |
|_______________________________________________|__________________________|
| Porci pentru ingrasare | 14 |
|_______________________________________________|__________________________|
| Alti porci | 14 |
|_______________________________________________|__________________________|
| Gaini pentru carne | 580 |
|_______________________________________________|__________________________|
| Gaini ouatoare | 230 |
|_______________________________________________|__________________________|
ANEXA 5
la normele metodologice
SUPRAFETELE MINIME
ale adaposturilor in interior, exterior si alte caracteristici ale acestora
pentru diferite specii de animale si tipuri de productie
1. Bovine, ecvine, ovine, caprine si porcine
______________________________________________________________________________
| | Suprafata interioara | Suprafata exterioara
|
| | (suprafata neta disponibila | (zone de exercitii,
|
| | pentru animale) | excluzand pasunile)
|
|
|________________________________|______________________|
| | Greutatea vie | mp/cap | mp/cap
|
| | minima (kg) | |
|
|______________________|_______________|________________|______________________|
| Bovine si cabaline | pana la 100 | 1,5 | 1,1
|
| de reproductie si | pana la 200 | 2,5 | 1,9
|
| pentru ingrasat | pana la 350 | 4,0 | 3
|
| | peste 350 | 5 | 3,7
|
| | | cu un minimum | cu un minimum
|
| | | de 1 mp/100 kg | de 0,75 mp/100 kg
|
|______________________|_______________|________________|______________________|
| Vaci de lapte | | 6 | 4,5
|
|______________________|_______________|________________|______________________|
| Tauri de reproductie | | 10 | 30
|
|______________________|_______________|________________|______________________|
| Oi si capre | | 1,5/oaie/capra | 2,5
|
| | | 0,35/miel/ied | 2,5 cu 0,5/miel/ied
|
|______________________|_______________|________________|______________________|
| Scroafe cu purcei de | | |
|
| pana la 40 de zile | | 7,5/scroafa | 2,5
|
|______________________|_______________|________________|______________________|
| Porci de ingrasat | pana la 50 | 0,8 | 0,6
|
| | pana la 85 | 1,1 | 0,8
|
| | pana la 110 | 1,3 | 1
|
|______________________|_______________|________________|______________________|
| Purcei | de peste 40 | |
|
| | de zile si | 0,6 | 0,4
|
| | pana la 30 kg | |
|
|______________________|_______________|________________|______________________|
| Porci pentru prasila | | 2,5 - femele | 1,9
|
| | | 6,0 - masculi | 8,0
|
|______________________|_______________|________________|______________________|
2. Pasari
______________________________________________________________________________
| | Suprafata interioara (suprafata neta |Suprafata
exterioara|
| | disponibila pentru animale) | (mp de suprafata
|
| |__________________________________________| disponibila in
|
| | | cm^3 | | rotatie/cap)
|
| |numar de animale/mp| loc de | cuibar |
|
| | | cocotat/| | |
| | | animal | |
|
|______________|___________________|_________|____________|____________________|
| Gaini | 6 | 18 | 8 gaini | 4, cu conditia sa
|
| ouatoare | | | ouatoare pe| nu fie depasita
|
| | | | cuibar sau,| limita de 170 kg
|
| | | | in cazul | de N/ha/an
|
| | | | cuibarului |
|
| | | | comun, |
|
| | | | 120 cm^2/ |
|
| | | | pasare |
|
|______________|___________________|_________|____________|____________________|
| Pasari pentru| 10 | 20 | | 4 - pui pentru
|
| carne (in | cu un maximum de | (numai | | carne si bibilici
|
| adaposturi | 21 kg greutate | pentru | | 4,5 - rate
|
| fixe) | vie/mp |bibilici)| | 10 - curcani
|
| | | | | 15 - gaste
|
| | | | | Pentru toate
|
| | | | | speciile
mentionate|
| | | | | mai sus limita de
|
| | | | | 170 kg de N/ha/an
|
| | | | | nu trebuie
depasita|
|______________|___________________|_________|____________|____________________|
| Pasari | 16 | | | 2,5, cu conditia
sa|
| pentru carne | in adaposturi | | | nu se depaseasca
|
| in adaposturi| avicole mobile, | | | limita de 170 kg
|
| mobile | cu un maximum de | | | de N/ha/an
|
| | 30 kg greutate | | |
|
| | vie/mp | | |
|
|______________|___________________|_________|____________|____________________|