Initiativa legislativa Nr.- din 10.10.2011

Proiectul de revizuire a Constituției României
ACT EMIS DE: Comitetul de initiativa legislativa
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 713 din 10 octombrie 2011

Expunere de motive la Proiectul de revizuire a Constituţiei RomânieiÎn ultimii ani, România a fost guvernată discreţionar şi iresponsabil.Nivelul de trai s-a redus constant. Doar în ultimii 2 ani, veniturile populaţiei au scăzut, în medie, cu aproape 40%, s-au închis peste 250 de şcoli şi peste 100 de unităţi sanitare.Au fost falimentate peste 100.000 de întreprinderi mici şi mijlocii. În consecinţă, conform datelor Comisiei Europene, doar din sectorul IMM au fost concediate 500.000 de persoane, generând, în 2 ani, o pagubă de minimum 5 miliarde de euro la bugetul de stat.Economia subterană a ajuns, potrivit celor mai recente estimări ale specialiştilor europeni (A.T. Kearney, iulie 2011), la 37,1% din PIB, adică la peste 45 de miliarde de euro.Criza demografică s-a accentuat în fiecare an. Conform datelor Eurostat din martie 2011, în ritmul actual, până în anul 2030, populaţia României va scădea sub 19 milioane, iar până în anul 2050 se va diminua la 16 milioane, în contrast cu tendinţa mondială de creştere.Afectată de sărăcie, incompetenţă şi impostură, întreaga societate românească este constant agresată. Tinerii, pensionarii, mamele, nou-născuţii, artiştii, militarii, medicii, profesorii, toate valorile autentice au fost sistematic umilite de guvernări corupte.România are resurse uriaşe. Avem un potenţial energetic considerabil, dispunem de rezerve semnificative de hidrocarburi, avem numeroase zăcăminte neexploatate de metale preţioase. Potenţialul turistic al României este unic în Europa.Este însă necesar ca acest potenţial şi asemenea resurse să fie responsabil administrate. Regimul politic actual nu ştie şi nu poate să le administreze cinstit şi eficient.În consecinţă, acest regim politic trebuie schimbat, iar primul pas pentru a determina o restructurare profundă a sistemului instituţional românesc îl reprezintă modificarea legii fundamentale pentru a garanta îndeplinirea a 3 obiective esenţiale pentru viitorul României:1. Garantarea posibilităţii naţiunii de a-şi decide singură viitorul, de a-şi alege şi înlocui liderii, în funcţie de rezultatele concrete obţinute. Puterea poporului trebuie să devină concretă, să poată fi exercitată de fiecare dată când politica se îndepărtează de cetăţeni.2. Sancţionarea drastică a corupţiei. Cât timp actele de corupţie sunt tolerate, România este condamnată la sărăcie şi nedreptate. Pentru a construi un sistem sănătos este nevoie să instituim, chiar prin Constituţie, un regim sancţionator sever pentru infracţiunile comise în exercitarea unei funcţii publice.3. Descurajarea faptelor antisociale grave. Pentru a restabili încrederea în lege şi instituţii, pentru a garanta cu adevărat dreptul la viaţă, la siguranţă şi la sănătate pentru toţi cetăţenii români este necesar ca infracţiunile extrem de periculoase pentru individ şi societate (omorul deosebit de grav, traficul de stupefiante şi pedofilia) să poată fi sancţionate cu pedeapsa maximă, fără posibilitatea reducerii pe parcursul executării.Sancţionarea drastică a corupţiei se poate face prin dublarea pedepselor pentru orice persoană care săvârşeşte infracţiuni în exerciţiul unei funcţii publice.Descurajarea actelor antisociale se va face prin reglementarea în textul Constituţiei a pedepsei cu detenţiunea pe viaţă pentru infracţiunile de omor deosebit de grav, trafic de stupefiante şi raport sexual cu un minor (pedofilie), cu menţiunea ca pedepsele stabilite de instanţele judecătoreşti să nu mai poată fi reduse pe întreaga durată a executării.Pentru garantarea posibilităţii naţiunii de a-şi decide singură viitorul, de a-şi alege şi înlocui liderii, este necesară includerea în textul Constituţiei a posibilităţii unui grup semnificativ de cetăţeni cu drept de vot (un milion) de a iniţia procedura suspendării şi demiterii Preşedintelui României. În cadrul constituţional actual, doar parlamentarii pot declanşa această procedură. Astfel, în cazul în care Preşedintele României se ascunde în spatele majorităţii parlamentare, naţiunea este lipsită de posibilitatea de a-şi schimba liderul, chiar dacă acesta a încălcat, în mod repetat, legea fundamentală.Cazul preşedintelui în funcţie este elocvent în acest sens.Preşedintele Traian Băsescu avea obligaţia constituţională de a asigura „buna funcţionare a autorităţilor publice“ [art. 80, alin. (2) din Constituţia României] - şi-a încălcat grav această obligaţie atacând constant instituţii fundamentale ale statului român precum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parlamentul României.Preşedintele Traian Băsescu avea obligaţia constituţională de a exercita „funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate“ [art. 80 alin. (2) din Constituţia României] - asumându-şi rolul neconstituţional de „jucător“, nu de „mediator“, Traian Băsescu şi-a încălcat grav şi această obligaţie, devenind o sursă de conflict permanent, creând tensiuni între diverse categorii socio-profesionale, pornind un război absurd împotriva societăţii româneşti, de la nou-născuţi la pensionari.Preşedintele Traian Băsescu avea obligaţia constituţională de a veghea la „respectarea Constituţiei“ [art. 80 alin. (2) din Constituţia României] - Traian Băsescu a încălcat şi această obligaţie constituţională, promovând un proiect de revizuire a Constituţiei declarat neconstituţional prin decizia Curţii Constituţionale. Sfidând această decizie şi, implicit, Constituţia României, Traian Băsescu a continuat să susţină proiectul neconstituţional, trimiţându-l Parlamentului României spre dezbatere şi adoptare.În ciuda acestor grave încălcări ale legii fundamentale, majoritatea parlamentară refuză să îşi exercite dreptul constituţional de a declanşa suspendarea preşedintelui, refuzând naţiunii dreptul de a decide, prin referendum, dacă îşi mai doreşte un astfel de preşedinte.În asemenea condiţii, după 7 ani de încălcări constante ale Constituţiei, comise chiar de cel care avea obligaţia să vegheze la respectarea legii fundamentale, după o serie nesfârşită de acte de corupţie nepedepsite, după mii de acte antisociale extrem de grave rămase fără o sancţiune penală pe măsură, considerăm că societatea civilă este singura care poate determina, credibil şi consistent, o schimbare fundamentală de sistem.În consecinţă, în conformitate cu art. 150 din Constituţia României, propunem prezenta iniţiativă cetăţenească de revizuire a Constituţiei României.Orice voce publică se va implica şi va susţine acest demers va contribui direct şi concret la o schimbare fundamentală în destinul României.Prin prezentul proiect de revizuire a Constituţiei, românii cinstiţi, corecţi, muncitori, care, până astăzi, au suferit, au pierdut, au fost umiliţi, uitaţi şi sacrificaţi, îşi pot recâştiga drepturile lor legitime.Comitetul de iniţiativă:Florea Oana-ConsuelaFurdui Flaviu-BogdanRădulescu VasileHasaşiu IoanCociung ConstantinPufu Emilia-ElenaPirotici IoanaGalearschi-Gălinescu VirgilDumitru AnicaBogdan FlorentinaINIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂprivind revizuirea Constituţiei RomânieiParlamentul României adoptă prezenta lege. Articolul IConstituţia României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 22, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:(4) Maximul pedepselor prevăzute pentru infracţiunile de omor deosebit de grav, trafic de stupefiante şi act sexual cu un minor este detenţiunea pe viaţă, fără posibilitatea reducerii pedepselor pe parcursul executării. 2. La articolul 52, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:(4) Comiterea unei infracţiuni în exerciţiul unei funcţii publice constituie o circumstanţă agravantă şi are ca efect dublarea limitelor pedepselor prevăzute de lege. Pedepsele stabilite pentru infracţiunile comise în exerciţiul unei funcţii publice nu pot fi reduse pe parcursul executării. 3. Alineatul (2) al articolului 95 se modifică şi va avea următorul cuprins:.(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul parlamentarilor sau de cel puţin 1.000.000 de cetăţeni cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 150 din Constituţie, şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Articolul IIRevizuirea adoptată prin prezenta lege se supune aprobării prin referendum organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată. AVIZ referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ sub nr. F.N. din 12 septembrie 2011, CONSILIUL LEGISLATIV, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi al art. 46 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, avizează favorabil iniţiativa legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri: I. Observaţii de fond 1. Iniţiativa legislativă a cetăţenilor are ca obiect de reglementare revizuirea Constituţiei României, republicată, în sensul completării art. 22 şi 52 în scopul descurajării comiterii unor fapte antisociale cu pericol deosebit, precum şi al modificării art. 95 alin. (2), acordându-se dreptul de a propune suspendarea din funcţie a Preşedintelui României şi unui număr de cel puţin 1.000.000 de cetăţeni cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 150 din Constituţie. Prin obiectul său de reglementare, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituţionale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală. 2. La art. I pct. 1, referitor la norma propusă pentru art. 22 alin. (4) teza întâi, semnalăm că soluţia legislativă privind stabilirea în Constituţie a maximului pedepsei pentru anumite infracţiuni nu este în acord cu dispoziţia din art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală, potrivit căreia infracţiunile şi pedepsele sunt reglementate prin lege organică. Aducerea la nivel constituţional a normelor privind pedepsele aplicabile în cazul anumitor infracţiuni ar crea, prin urmare, necorelări chiar între dispoziţiile Legii fundamentale. Pe de altă parte, trebuie semnalat că textul propus pentru art. 22 alin. (4) nu are în vedere regimul general al pedepselor, astfel cum acesta este reglementat de Codul penal, adoptarea soluţiei legislative propuse implicând o modificare de esenţă a dispoziţiilor legii penale referitoare la instituţia pedepsei. Astfel, potrivit art. 53 pct. 1 din Codul penal, detenţiunea pe viaţă reprezintă o pedeapsă principală, alături de închisoare şi de amendă. Prin urmare, detenţiunea pe viaţă nu reprezintă un „maxim“ al pedepsei închisorii, aşa cum rezultă din textul propus în proiect, ci reprezintă o pedeapsă principală, distinctă de aceasta din urmă. De altfel, maximul general al pedepsei închisorii prevăzut de Codul penal, care nu poate fi depăşit în nicio situaţie şi care nici nu poate fi prevăzut drept maxim special, este de 30 de ani. Având în vedere cele de mai sus, rezultă că adoptarea soluţiei legislative propuse ar echivala cu instituirea detenţiunii pe viaţă atât ca maxim general al pedepsei închisorii, cât şi, în cazul anumitor infracţiuni, ca maxim special al acestui tip de pedepse, ceea ce nu ar putea fi acceptat. O astfel de modificare de esenţă a instituţiei pedepsei ar impune, de asemenea, revizuirea tuturor normelor de incriminare din Codul penal şi din legile penale speciale, cu efect asupra întregii filosofii a dreptului penal. Pe de altă parte, trebuie subliniat că indicarea expresă a infracţiunilor avute în vedere de norma propusă pentru art. 22 alin. (4) impune legiuitorului organic să utilizeze respectivele denumiri în legea penală. În acest context, semnalăm că, în prezent, infracţiunea de omor deosebit de grav este prevăzută de art. 176 din Codul penal, însă în noul Cod penal - Legea nr. 286/2009, această infracţiune nu mai există, cele două forme sub care este incriminat omorul unei persoane fiind infracţiunea de omor (art. 188) şi infracţiunea de omor calificat (art. 189) - pentru aceasta din urmă fiind prevăzută pedeapsa detenţiunii pe viaţă, alternativ cu închisoarea de la 15 la 25 de ani. Prin urmare, o eventuală revizuire a Constituţiei în sensul propus prin proiect ar face necesară incriminarea expresă a unei noi infracţiuni - infracţiunea de omor deosebit de grav, care ar necesita modificarea noului Cod penal. Infracţiunea de act sexual cu un minor se regăseşte atât în actualul Cod penal (art. 198), cât şi în noul Cod penal (art. 220), însă infracţiunea de trafic de stupefiante este prevăzută numai de Codul penal în vigoare (art. 312). Cu toate acestea, precizăm că, deşi denumirea marginală a acestei infracţiuni nu a fost modificată în mod expres, dispoziţiile referitoare la produsele şi substanţele stupefiante din cuprinsul art. 312 din Codul penal au fost abrogate prin Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Prin urmare, în prezent, art. 312 din Codul penal are în vedere numai traficul de substanţe toxice. În noul Cod penal, infracţiunea de trafic de stupefiante nu mai este incriminată, întrucât, în ceea ce priveşte traficul ilicit de droguri, este păstrată incriminarea din Legea nr. 143/2000, legea-cadru în materie. Astfel fiind, eventuala completare a art. 22 din Constituţie în sensul propus prin proiect ar conduce şi la necesitatea regândirii incriminărilor referitoare la traficul de droguri. Întrucât realităţile sociale care impun intervenţia legiuitorului penal sunt mult mai dinamice decât relaţiile sociale reglementate în mod tradiţional prin Constituţie, apreciem că prevederea în Legea fundamentală atât a denumirilor infracţiunilor, cât şi a pedepselor maxime aplicabile nu este indicată. De altfel, acest considerent a fost avut în vedere şi de legiuitorul constituant care a rezervat reglementării prin lege organică domeniul infracţiunilor şi al pedepselor. Prin urmare, în spiritul Legii fundamentale, majorarea pedepselor pentru anumite infracţiuni ar trebui să facă obiectul unei legi organice. 3. Referitor la norma propusă la art. I pct. 1 pentru art. 22 alin. (4) teza a doua, precizăm că instituirea, cu rang de principiu constituţional, a imposibilităţii reducerii, pe parcursul executării, a pedepselor pentru anumite infracţiuni intră în contradicţie cu regula aplicării legii penale mai favorabile, prevăzută de art. 13-15 din Codul penal, regulă care derivă din principul legalităţii incriminării şi pedepsei, statuat de art. 23 alin. (12) din Constituţie. Avem în vedere faptul că, în afară de situaţia înlocuirii obligatorii a detenţiunii pe viaţă cu închisoarea pe timp de 25 de ani, reglementată de art. 55 alin. (2) din Codul penal - înlocuire care, potrivit art. 58 din noul Cod penal, este supusă îndeplinirii unor condiţii obligatorii - principala situaţie de reducere a pedepsei aplicate, pe parcursul executării acesteia, este aplicarea obligatorie sau facultativă a legii penale mai favorabile în condiţiile art. 14 şi 15 din Codul penal în vigoare - respectiv aplicarea obligatorie prevăzută de art. 6 din noul Cod penal. Excluderea posibilităţii reducerii, în timpul executării, a pedepsei aplicate, ca urmare a intervenţiei unei legi penale mai favorabile, avută în vedere de norma propusă pentru art. 22 alin. (4), chiar dacă vizează numai anumite categorii de infracţiuni, apare însă ca o suprimare a principiului legalităţii incriminării, prevăzut de art. 23 alin. (12) din Constituţie, principiu care reprezintă o garanţie a libertăţii individuale consacrate de art. 23 din Legea fundamentală. Or, potrivit art. 152 alin. (2) din Constituţie, nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora. Observaţiile sunt valabile, în mod corespunzător, şi pentru norma propusă la art. I pct. 2 din proiect pentru art. 52 alin. (4) teza a doua, în ceea ce priveşte prevederea imposibilităţii reducerii, pe parcursul executării, a „pedepselor stabilite pentru infracţiunile comise în exerciţiul unei funcţii publice“. 4. Semnalăm că norma propusă la art. I pct. 2 pentru art. 52 alin. (3) teza întâi nu ţine seama de reglementarea infracţiunilor în dreptul penal român. Astfel, din redactarea propusă ar rezulta că în legislaţia penală nu ar exista nici măcar o singură infracţiune al cărei subiect activ calificat să fie un funcţionar public. Avem în vedere faptul că numai într-o astfel de situaţie s-ar putea aplica agravarea răspunderii prevăzută de text, respectiv „dublarea limitelor pedepselor prevăzute de lege“. Or, infracţiunile săvârşite „în exerciţiul unei funcţii publice“ sunt grupate, în Codul penal, în principal în cuprinsul capitolului I „Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul“ din titlul VI al Părţii speciale. În cazul acestor infracţiuni, subiectul activ este calificat - funcţionar public [noţiune care include, potrivit art. 147 alin. (1) din Codul penal, şi situaţia persoanei care ocupă o funcţie publică]. O parte dintre aceste infracţiuni nu pot fi săvârşite decât de un funcţionar public în exerciţiul funcţiei sale, iar pedepsele prevăzute de lege reflectă acest aspect. Pe de altă parte, pedepsele sunt mai mici în cazul faptelor din acest capitol care sunt incriminate şi în cazul în care sunt săvârşite de un funcţionar în sensul art. 147 alin. (2) din Codul penal (respectiv o persoană care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice, fără a ocupa o funcţie publică). De exemplu, abuzul în serviciu săvârşit de un funcţionar public se pedepseşte, conform art. 246 din Codul penal, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, în vreme ce pentru aceeaşi infracţiune, săvârşită însă de un funcţionar, maximul pedepsei prevăzut la art. 246 din Codul penal se reduce cu o treime, potrivit art. 258 din Codul penal. Se observă astfel că sancţionarea mai gravă a faptei săvârşite de un funcţionar public este deja prevăzută de lege, aplicarea din nou a unei agravări a pedepsei apărând aşadar ca excesivă. Precizăm că infracţiunile care pot fi săvârşite de o persoană care ocupă o funcţie publică sunt prevăzute şi de alte norme din Codul penal, precum şi de unele dispoziţii din legile penale speciale, în toate situaţiile faptele fiind sancţionate cu o pedeapsă care reflectă gravitatea deosebită a acestora. În plus, menţionăm că pedepsirea mai gravă a infracţiunilor săvârşite de o persoană care ocupă o funcţie publică se regăseşte şi în reglementarea instituită prin noul Cod penal - Legea nr. 286/2009. Pentru aceste motive, apreciem că soluţia legislativă propusă la art. I pct. 2 pentru art. 52 alin. (4) din Constituţie nu poate fi acceptată. Mai mult decât atât, precizăm că, prin obiectul său de reglementare, norma propusă nici nu se leagă tematic de dispoziţiile art. 52 din Legea fundamentală, referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, şi care constituie temeiul constituţional al contenciosului administrativ şi răspunderii patrimoniale a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. 5. La art. I pct. 3, referitor la norma propusă pentru art. 95 alin. (2), întrucât numărul de cetăţeni cu drept de vot prevăzut în proiect (1.000.000) care pot iniţia propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României este mai mare decât numărul de cetăţeni cu drept de vot care pot iniţia revizuirea Constituţiei (500.000) prevăzut de art. 150 din Constituţie, text la care se face trimitere, sugerăm ca proiectul să prevadă în mod distinct condiţiile de exercitare a iniţiativei cetăţeneşti de suspendare din funcţie - respectiv o eventuală majorare a numărului judeţelor din care provin semnatarii, precum şi a numărului de semnături necesare - şi nu să se facă trimitere la condiţiile prevăzute de art. 150 din Constituţie. În plus, ar trebui să se prevadă în mod expres un minim de norme de procedură privind sesizarea Parlamentului cu propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României iniţiată de cetăţeni. Având în vedere aspectele semnalate în aviz, pentru a putea fi promovată, prezenta iniţiativă cetăţenească trebuie completată şi reformulată în mod corespunzător. II. Observaţii de redactare şi de tehnică legislativă 1. Pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, este necesară reformularea titlului, astfel: Lege de revizuire a Constituţiei României 2. Având în vedere observaţiile de la cap. I pct. 2-4 din aviz, în cazul eliminării din proiect a pct. 1 şi 2 ale art. I, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, partea introductivă a art. I trebuie reformulată astfel: Articolul IConstituţia României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. Alineatul (2) al articolului 95 se modifică şi va avea următorul cuprins: În continuare se va reda norma propusă, urmând ca partea dispozitivă a pct. 3 să fie eliminată. Având în vedere observaţia de la cap. I pct. 5 din aviz, art. I trebuie completat cu un nou punct, prin care să se introducă un nou alineat care să reglementeze condiţiile de exercitare a iniţiativei cetăţeneşti propuse. Sugerăm următoarea redactare pentru partea dispozitivă: 2. După alin. (2) al art. 95 se introduce un nou alineat, alin. (2¹), cu următorul cuprins: 3. La art. II, pentru o informare completă, în finalul normei trebuie introdus termenul „republicată“. PREŞEDINTE, DR. Dragoş Iliescu Bucureşti, 26 septembrie 2011. Nr. 994. S-a solicitat autentificarea prezentului înscris: DECLARAŢIE Subsemnaţii: 1. Florea Oana-Consuela, CNP 2750613421544, domiciliată în Bucureşti, Str. Geamandurii nr. 35, sectorul 2, identificată cu CI seria RT nr. 663185/16.10.2009, emisă de SPCEP S2 Biroul nr. 2; 2. Furdui Flaviu-Bogdan, CNP 1880120012653, domiciliat în satul Bistra (comuna Bistra), Str. Arieşului nr. 11, judeţul Alba, identificat cu CI seria AX nr. 412412/29.10.2010, emisă de SPCLEP Câmpeni; 3. Rădulescu Vasile, CNP 1450102400532, domiciliat în Bucureşti, Calea Ferentari nr. 72, bl. 3C, sc. 3, ap. 18, sectorul 5, identificat cu CI seria RX nr. 327957/29.06.2005, emisă de Secţia 24 Poliţie; 4. Hasaşiu Ioan, CNP 1330519264362, domiciliat în municipiul Târgu Mureş, Bd. 1848, bl. 54, ap. 12, judeţul Mureş, identificat cu BI seria AP nr. 639375/27.11.1979, emis de Poliţia Oraşului Luduş; 5. Cociung Constantin, CNP 1260930400095, domiciliat în Bucureşti, bd. Alexandru Obregia nr. 4, bl. ODI, sc. 1, et. 4, ap. 20, sectorul 4, identificat cu CI seria RR nr. 164026/13.03.2001, emisă de Secţia 15 Poliţie; 6. Pufu Emilia-Elena, CNP 2480928400156, domiciliată în Bucureşti, aleea Someşul Mare nr. 6, bl. A22, sc. 1, et. 7, ap. 32, sectorul 4, identificată cu CI seria RR nr. 543108/8.10.2008, emisă de SPCEP S4 Biroul nr. 2; 7. Pirotici Ioana, CNP 2331029400821, domiciliată în Bucureşti, aleea Donea Diana Alexandra nr. 4, bl. N18, sc. 2, et. 2, ap. 15, sectorul 4, identificată cu Cl seria RD nr. 449557/21.11.2005, emisă de SPCEP S4 Biroul nr. 2; 8. Galearschi-Gălinescu Virgil, CNP 1450413400099, domiciliat în Bucureşti, bd. Alexandru Obregia nr. 36, bl. R14, sc. B, ap.79, sectorul 4, identificat cu BI seria GR nr. 453775/28.02.1995, emis de Secţia 15 Poliţie; 9. Dumitru Anica, CNP 2560209400128, domiciliată în Bucureşti, str. Lamoteşti nr. 3-5, bl. 62, sc. 2, et. 1, ap. 43, sectorul 4, identificată cu CI seria RT nr. 230442/23.04.2002, emisă de Secţia 16 Poliţie; şi 10. Bogdan Florentina, CNP 2680828441543, domiciliată în Bucureşti, str. Emil Racoviţă nr. 2, bl. R18, sc. 1, et. 6, ap.27, sectorul 4, identificată cu CI seria RR nr. 646198/29.09.2009, emisă de SPCEP S4 Biroul nr. 2, toţi având calitatea de cetăţeni români cu drept de vot, prin prezenta constituim Comitetul de iniţiativă legislativă cetăţenească privind revizuirea Constituţiei şi declarăm pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 292 din Cod penal pentru fals în declaraţii, că nu încălcăm prevederile art. 2 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată. Redactată de notar şi editată în şase exemplare la sediul Biroului Notarilor Publici Asociaţi Condor & Condor din Bucureşti, Str. Gospodinelor nr. 25, sectorul 4, din care cinci exemplare s-au eliberat părţilor azi, data autentificării. Declaranţi Rădulescu Vasile Galearschi-Gălinescu Virgil Hasaşiu Ioan Cociung Constantin Pufu Emilia Dumitru Anica Furdui Flaviu Pirotici Ioana Bogdan Florentina Florea Oana ROMÂNIA BIROUL NOTARILOR PUBLICI ASOCIAŢI CONDOR & CONDOR Str. Gospodinelor nr. 25, sectorul 4 Bucureşti Operator date cu caracter personal nr. 17198 notariatcondor@yahoo.com ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 3498 Anul 2011, luna septembrie, ziua 12 În faţa mea, Oana-Teodora Boşca, notar public, la sediul biroului, s-au prezentat: 1. Florea Oana-Consuela, CNP 2750613421544, domiciliată în Bucureşti, Str. Geamandurii nr. 35, sectorul 2, identificată cu CI seria RT nr. 663185/16.10.2009, emisă de SPCEP S2 Biroul nr. 2; 2. Furdui Flaviu-Bogdan, CNP 1880120012653, domiciliat în satul Bistra (comuna Bistra), Str. Arieşului nr. 11, judeţul Alba, identificat cu CI seria AX nr. 412412/29.10.2010, emisă de SPCLEP Câmpeni; 3. Rădulescu Vasile, CNP 1450102400532, domiciliat în Bucureşti, calea Ferentari nr. 72, bl. 3C, sc. 3, ap. 18, sectorul 5, identificat cu Cl seria RX nr. 327957/29.06.2005, emisă de Secţia 24 Poliţie; 4. Hasaşiu Ioan, CNP 1330519264362, domiciliat în municipiul Târgu Mureş, Bd. 1848, bl. 54, ap. 12, judeţul Mureş, identificat cu BI seria AP nr. 639375/27.11.1979, emis de Poliţia Oraş Luduş; 5. Cociung Constantin, CNP 1260930400095, domiciliat în Bucureşti, bd. Alexandru Obregia nr. 4, bl. OD1, sc. 1, et. 4, ap. 20, sectorul 4, identificat cu CI seria RR nr. 164026/13.03.2001, emisă de Secţia 15 Poliţie; 6. Pufu Emilia-Elena, CNP 2480928400156, domiciliată în Bucureşti, aleea Someşul Mare nr. 6, bl. A22, sc. 1, et. 7, ap. 32, sectorul 4, identificată cu Cl seria RR nr. 543108/8.10.2008, emisă de SPCEP S4 Biroul nr. 2; 7. Pirotici Ioana, CNP 2331029400821, domiciliată în Bucureşti, aleea Donea Diana Alexandra nr. 4, bl. N18, sc. 2, et. 2, ap.15, sectorul 4, identificată cu Cl seria RD nr. 449557/21.11.2005, emisă de SPCEP S4 Biroul nr. 2; 8. Galearschi-Gălinescu Virgil, CNP 1450413400099, domiciliat în Bucureşti, bd. Alexandru Obregia nr. 36, bl. R14, sc. B, ap.79, sectorul 4, identificat cu BI seria GR nr. 453775/28.02.1995, emis de Secţia 15 Poliţie; 9. Dumitru Anica, CNP 2560209400128, domiciliată în Bucureşti, str. Lamoteşti nr. 3-5, bl. 62, sc. 2, et. 1, ap. 43, sectorul 4, identificată cu CI seria RT nr. 230442/23.04.2002, emisă de Secţia 16 Poliţie; şi 10. Bogdan Florentina, CNP 2680828441543, domiciliată în Bucureşti, str. Emil Racoviţă nr. 2, bl. R18, sc. 1, et. 6, ap. 27, sectorul 4, identificată cu Cl seria RR nr. 646198/29.09.2009, emisă de SPCEP S4 Biroul nr. 2, care au cerut şi au consimţit la autentificarea prezentului înscris, semnând toate exemplarele acestuia. Constatându-se îndeplinirea condiţiilor legale de formă şi fond ale actului şi citindu-se actul, conform art. 8 lit. b) şi art. 58-65 din Legea nr. 36/1995, se declară autentic prezentul înscris. S-a perceput onorariul de 70 lei şi 16,80 lei TVA cu bonul fiscal nr. 895/12.09.2011. Notar public, Oana-Teodora Boşca