Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2007, iar ulterior a fost modificată şi completată prin:
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 8 februarie 2007, respinsă prin Legea nr. 251/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 3 iulie 2009;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2007 pentru modificarea art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European şi a art. 92 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 23 februarie 2007, respinsă prin Legea nr. 290/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 2 octombrie 2009;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, pentru modificarea art. IV alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European şi pentru completarea art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 31 august 2007, aprobată prin Legea nr. 339/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 4 martie 2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 303/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 8 octombrie 2009;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 4 iunie 2009, aprobată prin Legea nr. 316/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 14 octombrie 2009. Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1
(1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic general pentru organizarea şi desfăşurarea alegerii membrilor din România în Parlamentul European.
(2) Membrii din România în Parlamentul European sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile prezentei legi.
(3) Mandatul membrilor din România în Parlamentul European este de 5 ani. Articolul 2În sensul prezentei legi, prin statul membru de origine se înţelege statul a cărui cetăţenie o are cetăţeanul statului membru al Uniunii Europene, altul decât România. Articolul 3Reprezentarea României în Parlamentul European se face potrivit prevederilor art. 9 şi 24 din Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană din Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 157/2005. Articolul 4
(1) Membrii din România în Parlamentul European se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, şi pe bază de candidaturi independente.
(2) Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, teritoriul României constituie o singură circumscripţie electorală. Articolul 5
(1) Prin alegător comunitar se înţelege orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reşedinţa în România, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
(2) Prin alegător resortisant se înţelege orice cetăţean al României, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară ori în străinătate, care are dreptul de a alege membrii din România în Parlamentul European în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
(3) Prin persoană eligibilă comunitar se înţelege orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reşedinţa în România, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
(4) În sensul prezentei legi, prin zi de referinţă se înţelege ziua votării pentru membrii din România în Parlamentul European.
(5) Cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European.
(6) Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua de referinţă, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
(7) Cetăţenii români care au drept de vot şi au împlinit, până în ziua de referinţă inclusiv, vârsta de 23 de ani au dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European.
(8) Dispoziţiile alin. (5)-(7) se aplică şi cetăţenilor români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi au drept de vot în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
(9) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, în sensul art. 17 alin. (1) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, cu modificările şi completările ulterioare, care au reşedinţa sau domiciliul pe teritoriul României, au drept de vot şi de a fi aleşi ca membri din România în Parlamentul European, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, sub rezerva îndeplinirii cerinţelor prezentei legi.
(10) Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, atât alegătorul resortisant, cât şi alegătorul comunitar au dreptul la un singur vot. Articolul 6
(1) În sensul prezentei legi, prin perioadă electorală se înţelege intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoştinţa publică a zilei de referinţă şi se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului; perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunoştinţa publică a zilei de referinţă şi data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfăşurarea efectivă a votării, numărarea şi centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor, validarea alegerilor şi publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În sensul prezentei legi, prin act de identitate se înţelege un act de identitate emis de statul român, respectiv cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
(3) Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români aflaţi în străinătate sau de cetăţenii români domiciliaţi în străinătate. Articolul 7
(1) Partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se pot asocia între ele numai la nivel naţional, pe bază de protocol, constituind o alianţă electorală, în scopul participării la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Un partid politic, o alianţă politică sau o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nu poate face parte decât dintr-o singură alianţă electorală. Alianţa electorală care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianţă.
(2) Protocolul de constituire a alianţei electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înfiinţarea acestuia.
(3) Biroul Electoral Central se pronunţă în şedinţă publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianţei electorale, în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestuia.
(4) Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi contestată de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 24 de ore de la afişare.
(5) Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 24 de ore de la afişare.
(6) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pronunţă asupra contestaţiilor prevăzute la alin. (4) şi (5) în termen de 24 de ore de la înregistrarea contestaţiei, prin hotărâre definitivă.*)
(7) Partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au constituit o alianţă electorală pot propune candidaţi numai din partea alianţei electorale.
(8) Protocolul de constituire a unei alianţe electorale, care a fost admis prin decizie a Biroului Electoral Central şi care a rămas definitiv, ca urmare a necontestării sau ca urmare a pronunţării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, poate fi desfiinţat numai prin acordul părţilor semnatare ale protocolului de constituire a alianţei electorale.
(9) Acordul de desfiinţare a protocolului de constituire a unei alianţe electorale se depune la Biroul Electoral Central cu cel puţin 4 zile înaintea termenului-limită de depunere a candidaturilor.
(10) Dispoziţiile alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător în cazul acordului de desfiinţare a protocolului de constituire a unei alianţe electorale.
(11) În cazul desfiinţării protocolului de constituire a unei alianţe electorale după expirarea termenului de depunere a semnelor electorale, membrii alianţei electorale desfiinţate participă la alegeri fără semn electoral.
(12) Celelalte prevederi ale prezentei legi referitoare la alianţele politice se aplică în mod corespunzător şi alianţelor electorale. Articolul 8
(1) Cetăţenii români care fac parte din următoarele categorii: judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici, inclusiv cei cu statut special, stabilite prin lege organică, nu pot fi aleşi ca membri din România în Parlamentul European.
(2) Persoanele eligibile comunitar care fac parte din categorii similare celor prevăzute la alin. (1), în statele ai căror cetăţeni sunt, nu pot fi aleşi ca membri din România în Parlamentul European. Articolul 9
(1) Fără a aduce atingere incompatibilităţilor prevăzute de Actul din 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, cu modificările ulterioare, calitatea de membru al Parlamentului European este incompatibilă cu calitatea de deputat sau senator în Parlamentul României, de membru al Guvernului României, cu funcţiile prevăzute la art. 81 şi 82 din cartea I titlul IV cap. III secţiunea a 2-a din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, sau cu funcţii echivalente din statele membre ale Uniunii Europene.
(2) În termen de 30 de zile de la data validării rezultatului alegerilor pentru Parlamentul European, persoanele aflate în situaţia de incompatibilitate trebuie să opteze între mandatul de parlamentar european şi funcţia care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre aceste funcţii.
(3) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2), dacă apare sau continuă să existe un caz de incompatibilitate cu funcţiile prevăzute la art. 81 şi 82 din cartea I titlul IV cap. III secţiunea a 2-a din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele aflate în incompatibilitate sunt considerate demisionate din funcţia de parlamentar european. Demisia se constată prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se comunică Parlamentului European.
(4) Agenţia Naţională de Integritate constată cazurile de incompatibilitate între mandatul de parlamentar european şi funcţiile prevăzute la alin. (1) şi le comunică Autorităţii Electorale Permanente în termen de 15 zile de la constatare.
(5) După caz, Autoritatea Electorală Permanentă notifică Parlamentului European cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 7 alin. (1) şi (2) din Actul din 1976, în care se regăsesc membrii din România în Parlamentul European, sau constată, potrivit alin. (3), demisia persoanelor aflate în incompatibilitate.
(6) În cel mult 15 zile de la validarea mandatelor, membrii din România în Parlamentul European sunt obligaţi să îşi declare averea şi interesele la Agenţia Naţională de Integritate, folosind formularele prevăzute de anexa la Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, şi de anexa la Hotărârea Guvernului nr. 506/2003 privind stabilirea modelului Registrului declaraţiilor de interese, cu modificările ulterioare. Declaraţiile de avere şi de interese se afişează pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Integritate şi se actualizează anual.*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013, potrivit articolului unic pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012.
(7) Autoritatea Electorală Permanentă îndeplineşte formalităţile necesare acceptării candidaţilor declaraţi aleşi în Parlamentul European.
(8) Cu excepţia cazurilor prevăzute de alin. (3), constatarea încetării mandatului de parlamentar european se face conform Actului din 1976 şi Regulamentului de procedură al Parlamentului European. Articolul 10
(1) Ziua de referinţă este duminica. Aducerea la cunoştinţa publică a zilei de referinţă se face cu cel puţin 90 de zile înainte, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind stabilirea zilei de referinţă.
(2) Ziua de referinţă este stabilită în cadrul perioadei hotărâte în acest scop de Consiliul Uniunii Europene. Capitolul IIExercitarea dreptului de vot şi de a fi ales ca membru din România în Parlamentul European Articolul 11
(1) Listele electorale sunt permanente, speciale şi suplimentare.
(2) Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind toţi alegătorii resortisanţi care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite.
(3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune, pe sate şi, după caz, străzi, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi şi, după caz, blocuri.
(4) Listele electorale permanente cuprind, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii resortisanţi, numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate.
(5) În cazul în care listele electorale permanente nu pot fi întocmite în conformitate cu prevederile alin. (2)-(4), alegătorii resortisanţi pot fi înscrişi în listele electorale permanente în ordine alfabetică, cu avizul biroului electoral judeţean sau de sector.
(6) În cel mult 45 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publică a zilei de referinţă, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date selectează şi prelucrează datele privind alegătorii resortisanţi cuprinse în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, tipăreşte şi pune gratuit la dispoziţia primarilor, prin structurile sale teritoriale, două exemplare ale listelor electorale permanente. Listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale, de şeful serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor şi de şeful structurii teritoriale a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(7) Un exemplar al listelor electorale permanente se păstrează de primar, iar celălalt se predă judecătoriei în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care a fost întocmit.
(8) Actualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primarul unităţii administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor.
(9) În termen de 10 zile de la primirea listelor electorale permanente, primarul este obligat să pună la dispoziţia partidelor politice, a alianţelor politice şi a alianţelor electorale, la cererea şi pe cheltuiala acestora, copii ale listelor electorale permanente.
(10) Alegătorii resortisanţi au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale permanente. În acest scop, primarii sunt obligaţi să pună la dispoziţia acestora, spre consultare, listele electorale permanente şi să organizeze acţiuni de informare şi de îndrumare a alegătorilor pentru efectuarea verificărilor necesare.
(11) Întâmpinările privind omisiunile, înscrierile greşite, oricare alte erori din liste, precum şi refuzul de a permite verificarea înscrierii se fac în scris la primarul localităţii, acesta fiind obligat să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.
(12) Contestaţiile cu privire la soluţionarea întâmpinărilor se depun în scris, în termen de 5 zile de la comunicarea dispoziţiilor, la judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul şi se soluţionează de aceasta în cel mult 3 zile de la înregistrare.
(13) În termen de 48 de ore de la soluţionarea întâmpinărilor şi operarea modificărilor în listele electorale permanente, primarii au obligaţia de a le transmite Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(14) Cu cel puţin 5 zile înainte de ziua de referinţă, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, prin structurile sale teritoriale, tipăreşte şi pune gratuit la dispoziţia primarilor, în 3 exemplare, copii de pe listele electorale permanente, actualizate, care cuprind alegătorii resortisanţi din fiecare secţie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale, de şeful serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor şi de şeful structurii teritoriale a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(15) Copiile de pe listele electorale permanente cuprind numele şi prenumele alegătorului resortisant, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate, numărul secţiei de votare, precum şi o rubrică destinată semnăturii alegătorului.
(16) Copiile de pe listele electorale permanente se predau de către primar, în două exemplare, pe bază de proces-verbal, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu două zile înainte de ziua de referinţă. Un exemplar este pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare şi un exemplar este utilizat în ziua de referinţă. Al treilea exemplar al copiei se păstrează de către primar.
(17) Orice neconcordanţă între lista electorală permanentă şi copie se soluţionează de primar de îndată, prin dispoziţie, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.
(18) Orice modificare intervenită în lista electorală permanentă, după predarea copiei la biroul electoral al secţiei de votare, se comunică, în scris, de îndată acestuia de către primar. Articolul 12
(1) Cel mai târziu cu 60 de zile înaintea zilei de referinţă, cetăţenii cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reşedinţa în România pot face cereri de înscriere în listele electorale speciale. Aceste cereri se depun în scris la primarul localităţii de domiciliu sau de reşedinţă, însoţite de o copie a unui document de identitate valabil.
(2) Listele electorale speciale cuprind numele şi prenumele alegătorului comunitar, cetăţenia şi adresa la care alegătorul comunitar locuieşte în România.
(3) Modelul şi cuprinsul cererii se stabilesc de Guvern, prin hotărâre*), la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Autorităţii Electorale Permanente. Cererea constituie un act public şi se află sub incidenţa art. 292 din Codul penal.*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 220/2009 pentru aprobarea modelului cererii de înscriere în listele electorale speciale, care se face de către alegătorul comunitar, precum şi a modelului declaraţiei pe propria răspundere, care se prezintă de către persoana eligibilă comunitar la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 9 martie 2009.
(4) În sensul prezentei legi, prin document de identitate valabil al alegătorului comunitar sau al persoanei eligibile comunitar se înţelege orice document eliberat de statul membru al cărui cetăţean este titularul, altul decât România, şi care este considerat act de identitate în statul emitent.
(5) Primarul comunică solicitantului răspunsul la cerere în cel mult 10 zile de la data înregistrării acesteia.
(6) Listele electorale speciale se semnează de primar şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale. Un exemplar al listelor electorale speciale se păstrează de către primar, iar celălalt se predă la judecătoria în a cărei rază teritorială se află unitatea administrativ-teritorială respectivă.
(7) Alegătorii comunitari rămân înscrişi în listele electorale speciale până când solicită radierea din aceste liste sau până când sunt radiaţi deoarece nu mai îndeplinesc condiţiile de exercitare a dreptului de a alege. Radierea alegătorilor comunitari din listele electorale speciale este efectuată de către primar.
(8) Întâmpinările privind refuzul înscrierii, omisiunile, înscrierile greşite şi oricare alte erori din listele electorale speciale se fac în scris la primarul unităţii administrativ-teritoriale, acesta fiind obligat să le soluţioneze în cel mult 3 zile de la înregistrare.
(9) Contestaţiile cu privire la soluţionarea întâmpinărilor se depun în scris, în termen de 5 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa cetăţeanul statului membru al Uniunii Europene, altul decât România, şi se soluţionează de aceasta în cel mult 3 zile de la înregistrare.
(10) Cel mai târziu cu 30 de zile înaintea zilei de referinţă, primarii transmit Autorităţii Electorale Permanente, în vederea îndeplinirii atribuţiei prevăzute la art. 15, copii de pe cererile de înscriere în listele electorale speciale însoţite de copiile documentelor de identitate.
(11) Primarul realizează copii de pe listele electorale speciale, care cuprind alegătorii comunitari din fiecare secţie de votare. Cu două zile înainte de ziua de referinţă, primarul predă două exemplare ale copiilor de pe listele electorale speciale, pe bază de proces-verbal, birourilor electorale ale secţiilor de votare. Un exemplar este pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în ziua de referinţă. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar.
(12) Copiile de pe listele electorale speciale se semnează de primar şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale.
(13) Copiile de pe listele electorale speciale cuprind numele şi prenumele alegătorului comunitar, cetăţenia, adresa la care alegătorul comunitar locuieşte în România, conform cererii în baza căreia alegătorul comunitar a fost înscris în listele electorale speciale, numărul secţiei de votare şi o rubrică destinată semnăturii alegătorului.
(14) Orice neconcordanţă între lista electorală specială şi copia de pe aceasta se soluţionează de primar de îndată, prin dispoziţie, pe baza datelor cuprinse în lista electorală specială.
(15) Primarul comunică, în scris, de îndată biroului electoral al secţiei de votare şi Autorităţii Electorale Permanente orice modificare intervenită în lista electorală specială, după predarea copiei la biroul electoral al secţiei de votare. Articolul 13
(1) Alegătorii resortisanţi care în ziua de referinţă se află în altă localitate decât cea de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, fiind înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare în listele electorale suplimentare.
(2) Membrii biroului electoral al secţiei de votare şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea şi sunt înscrise în listele electorale suplimentare.
(3) Alegătorii resortisanţi care în ziua de referinţă se află în străinătate votează la orice secţie de votare organizată în străinătate şi sunt înscrişi în listele electorale suplimentare.
(4) Alegătorii resortisanţi care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale sunt înscrişi în listele electorale suplimentare.
(5) În listele electorale suplimentare sunt trecuţi şi alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din lista electorală permanentă sau din copia de pe aceasta existentă la secţia de votare.
(6) Dispoziţiile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător în cazul alegătorilor comunitari. Articolul 14
(1) La depunerea candidaturii, un cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, prezintă următoarele:a)o declaraţie pe propria răspundere, prin care precizează cetăţenia, adresa de domiciliu sau de reşedinţă din România, colectivitatea locală ori circumscripţia din statul al cărui cetăţean este unde a fost înscris ultima dată în lista electorală şi că nu mai candidează la alegerile pentru Parlamentul European întrun alt stat membru al Uniunii Europene; b)o adeverinţă eliberată de autoritatea competentă din statul al cărui cetăţean este, care să ateste că nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales în acel stat printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau că o asemenea interdicţie nu este cunoscută de această autoritate; c)un document de identitate valabil.
(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) lit. a) constituie un act public şi se află sub incidenţa art. 292 din Codul penal.
(3) Dispoziţiile art. 16 şi 17 se aplică în mod corespunzător.
(4) Modelul declaraţiei prevăzute la alin. (1) lit. a) se stabileşte de Guvern, prin hotărâre*), la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Autorităţii Electorale Permanente.
(5) În termen de 24 de ore de la admiterea candidaturii persoanei eligibile comunitar, Biroul Electoral Central transmite Autorităţii Electorale Permanente un exemplar al dosarului de candidatură al acesteia. Articolul 15
(1) Autoritatea Electorală Permanentă informează autorităţile cu responsabilităţi similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene cu privire la alegătorii comunitari care au fost înscrişi în listele electorale speciale şi la persoanele eligibile comunitar a căror candidatură a fost admisă de Biroul Electoral Central.
(2) Autoritatea Electorală Permanentă furnizează autorităţilor cu responsabilităţi similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene informaţiile solicitate privind cetăţenii români care şiau exprimat intenţia de a vota în statele membre respective.
(3) În cazul în care Autoritatea Electorală Permanentă este informată de o autoritate cu responsabilităţi similare din alt stat membru al Uniunii Europene asupra faptului că un cetăţean român a fost înscris în lista electorală a acelui stat, înştiinţează Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, în vederea radierii acestuia din copia de pe lista electorală permanentă, precum şi Ministerul Afacerilor Externe.
(4) La solicitarea cetăţenilor români care doresc să candideze la alegerile pentru Parlamentul European în alt stat membru al Uniunii Europene, Autoritatea Electorală Permanentă eliberează adeverinţe care atestă că nu au fost lipsiţi de dreptul de a fi ales în România sau că o asemenea interdicţie nu este cunoscută de autorităţile române.*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 220/2009 pentru aprobarea modelului cererii de înscriere în listele electorale speciale, care se face de către alegătorul comunitar, precum şi a modelului declaraţiei pe propria răspundere, care se prezintă de către persoana eligibilă comunitar la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 9 martie 2009.
(5) În urma schimbului de informaţii cu autorităţile cu responsabilităţi similare din alte state membre ale Uniunii Europene, Autoritatea Electorală Permanentă aduce la cunoştinţa Biroului Electoral Central cazurile în care cetăţenii români candidează la alegerile pentru Parlamentul European în alte state membre ale Uniunii Europene.
(6) Autoritatea Electorală Permanentă este singura autoritate publică din România care poate schimba informaţii privind drepturile electorale ale cetăţenilor români şi ai celorlalte state membre ale Uniunii Europene cu autorităţile cu responsabilităţi similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene.
(7) Autorităţile publice din România au obligaţia de a sprijini Autoritatea Electorală Permanentă în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1)-(6). Articolul 16
(1) Pot propune liste de candidaţi numai partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite, precum şi alianţele electorale constituite în condiţiile prezentei legi. Listele de candidaţi pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 60 de zile înainte de ziua de referinţă.
(2) Listele de candidaţi se depun în scris, în 4 exemplare - un exemplar original şi 3 copii -, se semnează de conducerea partidului politic, a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, a alianţei politice sau a alianţei electorale sau de persoanele împuternicite în mod expres pentru a le semna şi cuprind numele, prenumele, prenumele părinţilor, locul şi data naşterii, cetăţenia, adresa, apartenenţa politică, ocupaţia şi profesia candidaţilor.
(3) Candidaţii propuşi de un partid politic, o alianţă politică sau electorală trebuie să facă parte din partidul politic respectiv sau, după caz, dintr-un partid politic, membru al alianţei respective.
(4) Pentru a fi înregistrate la Biroul Electoral Central, listele de candidaţi propuse de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale trebuie însoţite de o listă cuprinzând cel puţin 200.000 de susţinători. Lista susţinătorilor se depune întrun singur exemplar.
(5) Lista de candidaţi trebuie să fie însoţită de următoarele documente:a)un exemplar al listei susţinătorilor; b)copia actului de identitate al fiecărui candidat; c)declaraţiile de acceptare a candidaturii, întocmite în câte 4 exemplare; declaraţia de acceptare a candidaturii este semnată şi datată personal de candidat şi cuprinde numele, prenumele, prenumele părinţilor, locul şi data naşterii, cetăţenia, adresa, apartenenţa politică, ocupaţia şi profesia candidatului, consimţământul expres de a candida, precum şi precizarea îndeplinirii tuturor condiţiilor prevăzute de lege pentru a candida; d)declaraţiile de avere şi de interese ale candidaţilor prevăzute de anexa la Legea nr. 115/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi de anexa la Hotărârea Guvernului nr. 506/2003, cu modificările ulterioare, completate şi semnate de candidaţi, întocmite în câte două exemplare; e)declaraţiile pe propria răspundere ale candidaţilor în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securităţii sau de colaboratori ai acesteia, al căror model este prevăzut în anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, întocmite în câte două exemplare.
(6) Declaraţiile de avere şi de interese ale candidaţilor se publică pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, în termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor. Declaraţiile pe propria răspundere ale candidaţilor în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securităţii sau de colaboratori ai acesteia sunt înaintate, în termen de 24 de ore de la înregistrare, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
(7) Două exemplare ale listei de candidaţi şi ale declaraţiilor de acceptare a candidaturii, certificate de preşedintele Biroului Electoral Central prin semnătură şi aplicarea ştampilei, se restituie depunătorului, care are obligaţia de a depune un exemplar din fiecare la Tribunalul Bucureşti.
(8) Listele de candidaţi pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European se întocmesc astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.
(9) Numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi cu cel mult 10 mai mare decât numărul mandatelor la care are dreptul România în Parlamentul European.
(10) Fiecare partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau alianţă electorală care participă la alegerile pentru Parlamentul European în condiţiile prezentei legi poate depune numai o singură listă de candidaţi.
(11) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (8) atrage nulitatea listei de candidaţi. Nulitatea se constată prin decizie a Biroului Electoral Central. Articolul 17
(1) Poate candida ca independent cetăţeanul român sau cetăţeanul altui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales şi este susţinut de cel puţin 100.000 de alegători. Cererea de admitere a candidaturii independente se depune la Biroul Electoral Central, în 4 exemplare, însoţită de un exemplar al listei de susţinători, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua de referinţă.
(2) Cererea de admitere a candidaturii independente cuprinde numele, prenumele, prenumele părinţilor, cetăţenia, domiciliul, locul şi data naşterii, ocupaţia şi profesia candidatului, precum şi semnătura acestuia.
(3) Dispoziţiile art. 16 alin. (5) şi (6) se aplică în mod corespunzător. Două exemplare ale propunerii de candidatură independentă, certificate de preşedintele Biroului Electoral Central prin semnătură şi aplicarea ştampilei, se restituie depunătorului, care are obligaţia de a depune un exemplar la Tribunalul Bucureşti.
(4) Nu se pot depune liste de candidaţi independenţi. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidaţi depuse de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale. Nu se admit candidaturi independente ale membrilor partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Articolul 18
(1) Un alegător poate susţine un singur/o singură partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau candidat independent.
(2) Lista susţinătorilor constituie un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. În finalul listei, persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor. Modelul listei susţinătorilor şi cel al declaraţiei pe propria răspundere sunt stabilite prin hotărâre*) a Guvernului.*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 77/2007 privind modelul listei de alegători ce susţin partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale, precum şi cel al listei de alegători ce susţin candidatul independent la alegerile pentru membri din România în Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 9 februarie 2007. Articolul 19
(1) Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, admite candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii sau respinge candidaturile care nu îndeplinesc condiţiile legale.
(2) Admiterea sau respingerea candidaturilor de către Biroul Electoral Central se face prin decizie, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea acestora.
(3) Biroul Electoral Central întocmeşte procese-verbale din care rezultă data şi ora afişării deciziilor de admitere sau, după caz, de respingere a candidaturii.
(4) Candidaţii pot renunţa la candidaturi până la data rămânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, aceştia declară în scris pe propria răspundere că renunţă la candidatură. Declaraţia se depune la Biroul Electoral Central.
(5) Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi alianţele politice sau electorale pot retrage candidaturi de pe listă şi pot depune alte propuneri pentru completarea listei de candidaţi până la data-limită de depunere a candidaturilor. Retragerea candidaturilor se face printr-o cerere scrisă semnată de aceleaşi persoane care semnează listele de candidaţi iniţiale.
(6) În cazul unei renunţări la candidatură sau al decesului unui candidat după data-limită de depunere a candidaturilor, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi alianţele politice sau electorale nu au posibilitatea înlocuirii candidatului.
(7) O persoană nu poate accepta decât o singură candidatură. În cazul în care o persoană candidează de mai multe ori la aceleaşi alegeri pentru Parlamentul European, propunerile de candidatură a acesteia sunt nule de drept. Nulitatea se constată prin decizie a Biroului Electoral Central. Articolul 20
(1) În termen de 24 de ore de la înregistrare, Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică listele de candidaţi şi candidaturile independente pe care le-a primit, prin afişare la sediul său, la sediile birourilor electorale judeţene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi la sediul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, precum şi prin intermediul Societăţii Române de Televiziune şi al Societăţii Române de Radiodifuziune.
(2) Până la împlinirea a 45 de zile înainte de ziua de referinţă, alegătorii resortisanţi, alegătorii comunitari, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale pot contesta candidaturile.
(3) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se depun în scris la Tribunalul Bucureşti şi se soluţionează de acesta în cel mult două zile de la înregistrare.
(4) Împotriva hotărârii se poate face apel, în termen de 24 de ore de la pronunţare, la Curtea de Apel Bucureşti. Apelul se soluţionează în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă.*)
(5) În termen de 24 de ore de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (2)-(4), Biroul Electoral Central constată, pe bază de proces-verbal, rămânerea definitivă a candidaturilor şi comunică birourilor electorale listele de candidaturi şi candidaturile independente definitive înregistrate, în ordinea rezultată din aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 373/2004**), cu modificările şi completările ulterioare.
(6) Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au depus liste de candidaţi, precum şi a candidaţilor independenţi, se procedează astfel:a)în prima etapă, listele de candidaţi ale partidelor politice, ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, ale alianţelor politice şi alianţelor electorale dintre acestea, care au membri în Parlamentul European, se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele Biroului Electoral Central; lista primului partid, primei alianţe politice, primei alianţe electorale, primei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale extras/extrase din urnă se imprimă în patrulaterul cu numărul de ordine 1; lista celui de-al doilea partid politic, celei de-a doua alianţe politice, celei de-a doua alianţe electorale, celei de-a doua organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale extras/extrase se imprimă în patrulaterul cu numărul de ordine 2. Imprimarea continuă până la epuizarea listelor de candidaţi ale tuturor partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale; b)în etapa a doua, listele partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, precum şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite care nu au membri în Parlamentul European se imprimă în următoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele Biroului Electoral Central. Articolul 21
(1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central, birourile electorale judeţene, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi birourile electorale ale secţiilor de votare.
(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidaţii în alegeri, soţul, soţia, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a funcţiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.
(4) Nimeni nu poate fi în acelaşi timp membru a două sau mai multe birouri electorale.
(5) Procesele-verbale întocmite cu prilejul constituirii şi completării birourilor electorale atestă calitatea de membru al biroului electoral. Articolul 22
(1) Birourile electorale judeţene, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi birourile electorale ale secţiilor de votare lucrează în prezenţa majorităţii membrilor lor şi adoptă decizii cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(2) Biroul Electoral Central lucrează în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă decizii şi hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(3) În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este hotărâtor.*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013, potrivit articolului unic pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012. **) Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 76 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 23
(1) Reprezentanţii partidelor politice, ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, ai alianţelor politice sau electorale dintre acestea în birourile electorale nu pot primi şi nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.
(2) Reprezentanţii partidelor politice, ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, ai alianţelor politice sau electorale dintre acestea în birourile electorale pot fi înlocuiţi, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar şi în ziua de referinţă, cu respectarea, după caz, a condiţiilor prevăzute la art. 24, 26, 28 şi 29.
(3) Calitatea de membru al unui birou electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni prevăzute de prezenta lege. Constatarea încetării de drept a calităţii de membru al unui birou electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de către preşedintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător. Capitolul IIIOrganizarea şi desfăşurarea alegerilor Articolul 24
(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri.
(2) Desemnarea celor 5 judecători se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţă publică, în termen de 5 zile de la aducerea la cunoştinţă publică a zilei de referinţă, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai Curţii. Data desfăşurării şedinţei publice de tragere la sorţi se anunţă în scris, cu două zile înainte, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European şi se aduce la cunoştinţă publică prin mass-media.
(3) La organizarea şi desfăşurarea tragerii la sorţi au dreptul să participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al fiecărui partid politic şi al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care are membri în Parlamentul European. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi de prim-magistratul-asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi îi aleg din rândul lor, prin vot secret, pe preşedintele Biroului Electoral Central şi pe locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, în componenţa Biroului Electoral Central intră preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, precum şi câte un reprezentant al fiecărui partid politic şi al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European. Autoritatea Electorală Permanentă comunică preşedintelui Biroului Electoral Central, de îndată ce a fost ales, lista partidelor politice şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European.
(5) Constituirea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire. În această alcătuire, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi.
(6) În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri şi care nu are membri în Parlamentul European comunică, în scris, Biroului Electoral Central numele şi prenumele reprezentantului lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii propuşi se face prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor delegate de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale dintre acestea care au comunicat reprezentanţii. Articolul 25
(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii:a)asigură aplicarea şi interpretarea unitară a dispoziţiilor prezentei legi; asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei cuprinzând denumirea şi semnele electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite, care au dreptul să participe la alegeri; b)constată îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi; c)comunică birourilor electorale judeţene, birourilor electorale de sector şi biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate candidaturile admise şi le face cunoscute prin intermediul serviciilor publice de radio şi de televiziune; d)rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la activitatea birourilor electorale judeţene, a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate; contestaţiile se soluţionează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se referă, sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege; în cazul în care pentru soluţionarea unei întâmpinări sau contestaţii sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezenţa unui judecător din cadrul Biroului Electoral Central; asemenea verificări nu se pot face în ziua de referinţă; e)constată, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale ierarhic inferioare, dacă există partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au întrunit pragul electoral prevăzut la art. 51 alin. (1) şi candidaţi independenţi care au întrunit coeficientul electoral prevăzut la art. 51 alin. (2) şi dă publicităţii, în termen de 24 de ore de la constatare, lista partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au întrunit pragul electoral şi a candidaţilor independenţi care au întrunit coeficientul electoral; f)primeşte de la birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor şi de la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate procesele-verbale prevăzute la art. 50; centralizează voturile valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidat independent care îndeplineşte condiţia prevăzută la lit. e) şi asigură repartizarea şi atribuirea mandatelor; g)anulează rezultatul alegerilor în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraude de natură să modifice atribuirea mandatelor şi dispune repetarea scrutinului în secţiile de votare unde s-a constatat frauda; h)poate dispune renumărarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizării voturilor şi a rezultatului alegerilor dintr-un judeţ, sector sau din secţiile de votare din străinătate, în situaţia în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori sau au fost înregistrate neconcordanţe între datele înregistrate în procesele-verbale; i)organizează şi implementează un sistem de colectare de date şi de informare periodică a opiniei publice privind prezenţa populaţiei la vot, în baza unui eşantion reprezentativ la nivel judeţean şi naţional; j)transmite Autorităţii Electorale Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactării Cărţii albe a alegerilor.
(2) Biroul Electoral Central îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezenta lege.
(3) Cererea de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală se poate face numai de către partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea, care au participat la alegeri, precum şi de candidaţii independenţi. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central trebuie făcută în cel mult 48 de ore de la înregistrare. În termen de cel mult 10 zile de la data admiterii cererii de anulare a alegerilor se organizează un nou scrutin în secţiile de votare unde s-a constatat frauda electorală. Biroul electoral judeţean, biroul electoral de sector al municipiului Bucureşti sau biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi autorităţile publice locale sau, după caz, Ministerul Afacerilor Externe vor asigura buna desfăşurare a noului scrutin. Acesta va avea loc numai în secţiile de votare unde s-a constatat frauda, în baza listelor electorale utilizate şi cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor prezentei legi. Operaţiunile electorale privind numărarea voturilor şi constatarea rezultatelor se suspendă până la obţinerea noilor rezultate.
(4) După soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală şi centralizarea rezultatului alegerilor, Biroul Electoral Central validează alegerile şi asigură publicarea rezultatului acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I. În termen de 48 de ore de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea.
(5) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii şi hotărâri. Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a prezentei legi şi sunt general obligatorii. Deciziile Biroului Electoral Central se dau pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, precum şi în soluţionarea întâmpinărilor şi contestaţiilor care sunt de competenţa sa. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală. Deciziile se aduc la cunoştinţă prin afişare şi prin orice mijloc de publicitate, iar hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 26
(1) Biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti este constituit din 3 judecători, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente desemnat de către aceasta prin hotărâre şi din cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri.
(2) Desemnarea judecătorilor se face în şedinţă publică, cu 60 de zile înainte de ziua de referinţă, de către preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai acestuia, sau în cazul biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, dintre judecătorii în exerciţiu ai judecătoriei sectorului. Data şedinţei se aduce la cunoştinţă publică, prin presă, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 24 de ore înainte. Tragerea la sorţi se face pe funcţii, preşedinte şi locţiitor, şi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedintele tribunalului, care constituie actul de învestire. Biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat în termen de 24 de ore cu reprezentantul Autorităţii Electorale Permanente.
(3) Cel mai târziu cu 15 zile înainte de ziua de referinţă, biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti se completează cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic, al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice sau electorale care are membri în Parlamentul European şi participă la alegeri. Până la această dată, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi au membri în Parlamentul European au obligaţia de a transmite numele şi prenumele reprezentantului lor biroului electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.
(4) În termen de 5 zile de la expirarea termenului prevăzut de alin. (3) se va proceda la completarea biroului cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic, al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi care nu are membri în Parlamentul European de preşedintele biroului, prin tragere la sorţi în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor delegate de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţii. Până la această dată, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi care nu au membri în Parlamentul European au obligaţia de a transmite biroului electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti numele şi prenumele reprezentanţilor lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Articolul 27
(1) Birourile electorale judeţene sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii:a)urmăresc şi asigură aplicarea unitară şi respectarea dispoziţiilor prezentei legi de către toate autorităţile, instituţiile şi organismele cu responsabilităţi în materie electorală din cadrul judeţului sau sectorului municipiului Bucureşti; asigură, împreună cu prefecţii, instruirea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora; b)rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare; contestaţiile se soluţionează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se referă, sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege; c)veghează la organizarea din timp a secţiilor de votare; distribuie, pe bază de proces-verbal, împreună cu primarii, buletinele de vot, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea „VOTAT“ şi celelalte materiale necesare procesului electoral birourilor electorale ale secţiilor de votare; d)în baza tabelului transmis de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale, confirmă, la solicitarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din raza lor teritorială, că alegătorii comunitari care se prezintă la vot potrivit art. 13 sunt înscrişi în listele electorale speciale; e)totalizează voturile valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi şi fiecare candidat independent şi comunică rezultatele Biroului Electoral Central în vederea stabilirii pragului electoral; f)centralizează rezultatele numărării voturilor pentru judeţul sau sectorul municipiului Bucureşti în care funcţionează şi înaintează Biroului Electoral Central procesul-verbal prevăzut de art. 50, procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, dosarele cuprinzând listele electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare, îndosariate pe secţii de votare şi pe tipuri de liste, precum şi toate întâmpinările şi contestaţiile primite; g)predau, pe bază de proces-verbal, tribunalelor judeţene, respectiv Tribunalului Bucureşti buletinele de vot nule şi cele contestate, precum şi celelalte documente şi materiale deţinute, care nu sunt predate Biroului Electoral Central.
(2) Birourile electorale judeţene şi birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit prezentei legi.
(3) Deciziile biroului electoral judeţean sau ale sectorului municipiului Bucureşti se aduc la cunoştinţă publică prin afişare sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(4) În cazul în care constată neconcordanţe între datele conţinute de procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti, solicită preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare să facă corecturile necesare, pe care să le ateste prin semnătură şi prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. Articolul 28
(1) Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate este constituit din 3 judecători în exerciţiu ai Tribunalului Bucureşti, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente desemnat de aceasta prin hotărâre şi cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri.
(2) Dispoziţiile art. 26 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.
(3) Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate are următoarele atribuţii:a)veghează la organizarea din timp a secţiilor de votare din străinătate, urmăreşte şi asigură aplicarea unitară şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri de către toate autorităţile, instituţiile şi organismele cu responsabilităţi în materie electorală pentru organizarea scrutinului în străinătate; asigură instruirea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora; b)rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate; contestaţiile se soluţionează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se referă, sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege; c)distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, prin Ministerul Afacerilor Externe, pe bază de proces-verbal, buletinele de vot, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea „VOTAT“, precum şi celelalte materiale necesare procesului electoral; d)cel mai târziu cu 5 zile înaintea zilei de referinţă, primeşte de la Autoritatea Electorală Permanentă tabelul cuprinzând cetăţenii români care îşi exercită dreptul de vot la alegerile pentru Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene, precum şi tabelul cuprinzând alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale pe care le transmite, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate; e)totalizează numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi şi candidaţi independenţi, pe care îl comunică Biroului Electoral Central în vederea stabilirii pragului electoral; f)centralizează rezultatele alegerilor din secţiile de votare din străinătate şi înaintează Biroului Electoral Central procesul-verbal prevăzut de art. 50, procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, precum şi toate întâmpinările şi contestaţiile.
(4) Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate îndeplineşte orice alte atribuţii ce îi revin potrivit legii.
(5) Deciziile se aduc la cunoştinţă publică prin afişare sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(6) În cazul în care constată neconcordanţe între datele conţinute de procesele-verbale primite de la secţiile de votare organizate în străinătate, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate solicită preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare să facă corecturile necesare, pe care să le ateste prin semnătură şi prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. Dispoziţiile art. 49 alin. (9) se aplică în mod corespunzător. Articolul 29
(1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, care sunt de regulă magistraţi sau alţi jurişti, precum şi din 7 reprezentanţi ai partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri. Birourile electorale ale secţiilor de votare nu pot funcţiona cu mai puţin de 5 membri.
(2) Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora se face cu cel mult 10 zile înainte de ziua de referinţă, de către preşedintele tribunalului, în şedinţă publică anunţată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorţi, pe funcţii, dintre magistraţi sau alţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti.
(3) Listele magistraţilor care vor participa la tragerea la sorţi se întocmesc de către preşedintele tribunalului, iar cele ale altor jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului, până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea zilei de referinţă. Listele vor cuprinde un număr de persoane mai mare cu cel puţin 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor.
(4) În listele prevăzute la alin. (3) vor fi trecuţi numai jurişti care nu au apartenenţă politică şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 21 alin. (2).
(5) În cazul în care numărul juriştilor este insuficient, lista va fi completată, la propunerea prefectului, cu alte persoane cu o reputaţie bună în localitate, care nu fac parte din niciun partid politic şi din nicio organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi care nu sunt rude până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţi.
(6) Lista propusă de prefect va cuprinde un număr de persoane mai mare cu cel puţin 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă la dispoziţia preşedintelui tribunalului. Lista va conţine: numele, prenumele, adresele, telefoanele şi semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse. Lista va fi însoţită de declaraţii pe propria răspundere ale persoanelor propuse privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (4).
(7) Propunerile de persoane din lista întocmită de preşedintele tribunalului şi cele din listele întocmite de prefect trebuie avizate de Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza evaluării activităţii desfăşurate la alegerile anterioare, indiferent de tipul lor, ca preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitori ai acestora, acolo unde este cazul. Listele sunt transmise spre avizare Autorităţii Electorale Permanente, de către prefecţi, în formatul solicitat de aceasta. Avizul Autorităţii Electorale Permanente se comunică prefecţilor şi preşedinţilor tribunalelor până cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnării preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora.
(8) Gruparea în listă a persoanelor în vederea tragerii la sorţi se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuinţele acestor persoane să fie situate în apropierea sediului biroului electoral al secţiei de votare. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedintele tribunalului judeţean. Procesul-verbal constituie actul de învestitură.
(9) În cel mult 48 de ore de la tragerea la sorţi, preşedintele tribunalului transmite biroului electoral judeţean sau, după caz, birourilor electorale de sector lista persoanelor desemnate ca preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitori ai acestora.
(10) În cel mult două zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (9), partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri sunt obligate să comunice biroului electoral judeţean, respectiv biroului electoral de sector, în cazul municipiului Bucureşti, lista reprezentanţilor lor în birourile electorale ale secţiilor de votare, sub forma unui tabel care cuprinde următoarele: numărul secţiei de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa şi modalitatea de contact, respectiv numărul de telefon, de fax sau adresa de e-mail. Un partid politic, o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, o alianţă politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri poate avea într-un birou electoral al unei secţii de votare cel mult 3 reprezentanţi.
(11) Completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu reprezentanţii partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea se face de preşedintele biroului electoral judeţean, respectiv de preşedintele biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, în prezenţa reprezentanţilor partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea în biroul electoral judeţean sau în biroul electoral al sectorului respectiv, în 48 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (10). Operaţiunile de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare pot avea loc în ambele zile şi se consemnează în procese-verbale care constituie actele de învestitură. Birourile electorale ale secţiilor de votare se consideră constituite la data completării acestora cu reprezentanţii partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi alianţelor politice sau electorale dintre acestea.
(12) Ordinea de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare este următoarea:a)în prima etapă, birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu câte un reprezentant propus de fiecare partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri şi are membri în Parlamentul European; b)în a doua etapă, birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu câte un reprezentant propus de fiecare partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri şi nu are membri în Parlamentul European; desemnarea reprezentanţilor acestora se face potrivit ordinii stabilite la completarea biroului electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti; c)în cazul în care, potrivit ordinii stabilite la completarea biroului electoral judeţean, o formaţiune politică dintre cele prevăzute la lit. a) sau b) are dreptul la un reprezentant într-un birou electoral, dar pentru acel birou electoral nu a propus niciun reprezentant, la completarea biroului electoral respectiv este luată în considerare formaţiunea politică dintre cele prevăzute la lit. a) sau b) imediat următoare, care a propus un reprezentant pentru acel birou.
(13) În situaţia în care, în urma efectuării operaţiunilor prevăzute la alin. (12), există birouri electorale ale secţiilor de votare care nu au putut fi completate cu numărul maxim de membri prevăzut de alin. (1), completarea acestora se face după cum urmează:a)ordinea de completare se stabileşte prin tragerea la sorţi a tuturor partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi care au propus reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare; b)fiecare birou electoral care nu a putut fi completat cu numărul maxim de membri se completează, în ordinea stabilită potrivit lit. a), cu câte o persoană care reprezintă a doua opţiune a formaţiunii politice pentru biroul electoral respectiv; în cazul în care, potrivit ordinii prevăzute la lit. a), o formaţiune politică are dreptul la un reprezentant într-un birou electoral, dar pentru acel birou electoral nu are o a doua opţiune, la completarea biroului electoral respectiv este luată în considerare formaţiunea politică imediat următoare care are o a doua opţiune pentru acel birou; c)în cazul în care mai există birouri electorale ale secţiilor de votare care nu au putut fi completate cu numărul maxim de membri, operaţiunea prevăzută la lit. b) se repetă cu persoanele care reprezintă a treia opţiune pentru birourile electorale respective.
(14) În cazul în care, în urma efectuării operaţiunilor prevăzute la alin. (13), mai există birouri electorale ale secţiilor de votare care nu au cel puţin 5 membri, respectiv preşedinte, locţiitor şi 3 membri, acestea urmează a fi completate cu persoane din lista propusă de prefect, prevăzută la alin. (5) şi (6).
(15) La solicitarea scrisă a delegaţilor partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea, care au desemnat reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare, preşedintele biroului electoral judeţean ori, după caz, al biroului electoral al sectorului pune la dispoziţia acestora copii certificate ale proceselor-verbale de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare.
(16) În două zile de la expirarea termenului de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare, preşedintele biroului electoral judeţean sau, după caz, al biroului electoral al sectorului comunică primarilor, prin intermediul prefecţilor, componenţa birourilor electorale ale secţiilor de votare aflate în raza teritorială a localităţilor acestora. Articolul 30
(1) Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate sunt constituite dintr-un preşedinte, desemnat de şeful misiunii diplomatice, de regulă din cadrul acesteia, şi un număr între 2 şi 6 membri stabiliţi de preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de ziua de referinţă, la propunerea partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi care au membri în Parlamentul European. În cazul în care numărul persoanelor propuse de acestea este insuficient, lista este completată de Ministerul Afacerilor Externe cu alte persoane cu o bună reputaţie şi fără apartenenţă politică. Lista este transmisă spre avizare Autorităţii Electorale Permanente de către Ministerul Afacerilor Externe, în formatul solicitat de aceasta. Avizul Autorităţii Electorale Permanente se comunică Ministerului Afacerilor Externe până cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnării preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora.
(2) Toate cheltuielile privind transportul, cazarea, masa şi alte cheltuieli curente ale membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se suportă de către cei care îi desemnează. Articolul 31
(1) Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:a)primesc de la primari, pe bază de proces-verbal, cu două zile înainte de ziua de referinţă, două copii de pe listele electorale permanente şi două copii de pe listele electorale speciale, care cuprind alegătorii din secţia de votare; un exemplar din fiecare tip de listă este pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare şi un exemplar este utilizat în ziua de referinţă; b)primesc, pe bază de proces-verbal, de la primari buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea „VOTAT“, formularele pentru încheierea proceselor-verbale, alte imprimate şi materiale necesare desfăşurării procesului electoral, precum şi un buletin de vot anulat, după caz, de către preşedintele biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, pe care îl vor afişa la sediul secţiei de votare într-un loc vizibil, în ziua premergătoare alegerilor; birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate primesc aceste materiale prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe; c)conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acestuia; d)numără voturile şi consemnează rezultatele votării; e)rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate; f)predau birourilor electorale judeţene sau, după caz, biroului electoral al sectorului procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule şi cele contestate, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi materialele la care acestea se referă, precum şi dosarele cuprinzând listele electorale utilizate în cadrul secţiei de votare, îndosariate pe tipuri de liste; birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate predau procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule şi cele contestate, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi materialele la care acestea se referă, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate sau, în cazul în care acesta şi-a încetat activitatea, Tribunalului Bucureşti; dosarele cuprinzând listele electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare din străinătate, îndosariate pe secţii de votare şi pe tipuri de liste, sunt predate Autorităţii Electorale Permanente de către Ministerul Afacerilor Externe; g)predau, pe bază de proces-verbal, reprezentantului judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi au sediul şi care se află la sediul biroului electoral judeţean sau, după caz, la sediul biroului electoral de sector buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, ştampilele şi celelalte materiale utilizate în desfăşurarea votării; birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate înaintează aceste materiale reprezentanţelor diplomatice, care, în termen de 3 luni de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, le predau în vederea topirii de către operatorii economici specializaţi; h)furnizează, în ziua de referinţă, date privind prezenţa populaţiei la vot, conform unui program stabilit de Biroul Electoral Central.
(2) Birourile electorale ale secţiilor de votare îndeplinesc orice alte atribuţii care le revin potrivit legii.
(3) După predare, materialele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sigilează de către preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi se păstrează, până la transportul lor la localurile secţiilor de votare, sub pază, într-un singur spaţiu pus la dispoziţie de primarul unităţii administrativ-teritoriale în care acestea îşi desfăşoară activitatea. În cazul secţiilor de votare din străinătate, după primire, materialele prevăzute la lit. b) se sigilează de către preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi se păstrează, până la transportul lor la localurile secţiilor de votare, într-un singur spaţiu pus la dispoziţie de şeful reprezentanţei diplomatice din statul respectiv. Articolul 32
(1) Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
(2) Contestaţiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se soluţionează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă.*) Articolul 33Birourile electorale judeţene, birourile electorale de sector, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare îşi încetează activitatea după data predării către birourile electorale ierarhic superioare a proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării, pe care le-au întocmit, cu condiţia confirmării lipsei oricăror erori sau neconcordanţe în acestea. Articolul 34
(1) Secţiile de votare se organizează după cum urmează:a)în localităţile cu o populaţie de peste 1.000 de locuitori, câte o secţie de votare la 1.000-2.000 de locuitori; b)în localităţile cu o populaţie sub 1.000 de locuitori, o singură secţie de votare; c)se pot organiza secţii de votare şi în satele, grupele de sate sau cartierele cu o populaţie de până la 1.000 de locuitori, situate la o distanţă mai mare de 3 km faţă de sediul celei mai apropiate secţii de votare din reşedinţa comunei, oraşului sau municipiului.
(2) Delimitarea secţiilor de votare se stabileşte de primarii comunelor, oraşelor, municipiilor sau ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, cu sprijinul structurilor teritoriale ale Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, în termen de cel mult 15 zile de la aducerea la cunoştinţă publică a zilei de referinţă.
(3) Numerotarea secţiilor de votare de pe raza teritorială a unui judeţ, respectiv a municipiului Bucureşti se stabileşte de către prefect, în termen de cel mult 5 zile de la delimitarea secţiilor de votare, începând cu localitatea reşedinţă de judeţ şi continuând cu cele din municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabetică a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.
(4) În cel mult 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3), prefecţii comunică Autorităţii Electorale Permanente delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare, precum şi alte date relevante privind imobilul în care se va desfăşura votarea, în formatul stabilit de aceasta. Orice modificare privind delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, precum şi locurile de desfăşurare a votării se comunică Autorităţii Electorale Permanente în cel mult 48 de ore.*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013, potrivit articolului unic pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012.
(5) Cel mai târziu cu 45 de zile înaintea zilei de referinţă, prefecţii aduc la cunoştinţă publică delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare, prin publicaţii în care se indică şi locul de desfăşurare a votării.
(6) Primarii şi secretarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale, precum şi Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date vor asigura datele, informaţiile şi sprijinul necesar pentru îndeplinirea de către prefecţi a obligaţiilor prevăzute la alin. (3)-(5).
(7) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua de referinţă.
(8) În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (7), pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
(9) Numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabileşte de către ministrul afacerilor externe, prin ordin. În termenul prevăzut la alin. (5), ministrul afacerilor externe aduce la cunoştinţă publică numerotarea fiecărei secţii de votare din străinătate, precum şi locurile de desfăşurare a votării.
(10) Sediile secţiilor de votare prevăzute la alin. (7) şi (8) se organizează şi se dotează prin grija Ministerului Afacerilor Externe. În acest scop, Ministerul Finanţelor Publice alocă fondurile necesare. Articolul 35
(1) Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua de referinţă şi se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă care precedă zilei de referinţă, la ora 7,00.
(2) În campania electorală candidaţii, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare.
(3) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.
(4) În unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.
(5) În timpul campaniei electorale primarii asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Articolul 36
(1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale:a)ale electoratului - de a primi informaţii corecte, astfel încât să îşi poată exercita dreptul la vot în cunoştinţă de cauză; b)ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi candidaţilor independenţi - de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale; c)ale radiodifuzorilor - de a-şi exercita drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist.
(2) Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi pentru candidaţii independenţi. Articolul 37
(1) În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii:a)denumirea instituţiei care a realizat sondajul; b)data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată; c)dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare; d)cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului.
(2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.
(3) Cu 48 de ore înainte de ziua de referinţă este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă.
(4) Pot efectua sondaje de opinie la ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societăţile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituţiei pentru care lucrează, în zona de protecţie a secţiei de votare, prevăzută la art. 45 alin. (6), fără a avea acces în interiorul localului secţiei de votare.
(5) În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării. Articolul 38
(1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi candidaţii independenţi sunt obligaţi să solicite, până la data rămânerii definitive a candidaturilor, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune acordarea timpilor de antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare.
(2) Accesul partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radio şi televiziune este gratuit. Posturile private de radio şi televiziune vor practica acelaşi tarif pe emisiune şi pe unitate de timp pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, iar timpii de antenă oferiţi acestora trebuie să fie proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat de către posturile private de radio şi televiziune atrage sancţionarea acestora. Sancţiunile sunt stabilite prin decizii ale Consiliului Naţional al Audiovizualului.
(3) Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.
(4) În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune stabilesc, în baza comunicării efectuate de către Biroul Electoral Central, orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă pentru accesul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radio şi televiziune, având în vedere următoarea pondere din timpii de antenă alocaţi:a)4/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European şi care participă la alegeri, precum şi alianţelor politice sau electorale dintre acestea; b)1/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu au membri în Parlamentul European care participă la alegeri, precum şi candidaţilor independenţi. Articolul 39În termen de 30 de zile de la stabilirea zilei de referinţă, Consiliul Naţional al Audiovizualului stabileşte, prin decizie, regulile de desfăşurare prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale a campaniei electorale pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European. Articolul 40
(1) Primarii sunt obligaţi ca după expirarea termenului de depunere a candidaturilor, dar până la începerea campaniei electorale, să stabilească, prin dispoziţie, locuri speciale pentru afişajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale, ţinând seama de numărul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri, precum şi al candidaţilor independenţi. În acelaşi termen, dispoziţia primarului se aduce la cunoştinţă publică prin afişare la sediul primăriei.
(2) Locurile speciale pentru afişaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetăţeni, astfel încât participanţii la alegeri să le poată folosi fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. În prealabil, primarii sunt obligaţi să asigure înlăturarea din spaţiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente.
(3) Utilizarea locurilor speciale pentru afişaj electoral este permisă numai pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri, precum şi pentru candidaţii independenţi.
(4) Este interzisă utilizarea de către partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală, organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori candidatul independent a locurilor speciale pentru afişaj electoral astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt/o altă partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori de către un alt candidat independent.
(5) Afişajul electoral este permis în alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2) numai cu acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor şi numai cu luarea măsurilor impuse de legislaţia în vigoare pentru asigurarea siguranţei cetăţenilor.
(6) Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale care participă la alegeri în condiţiile prezentei legi ori candidat independent poate aplica un singur afiş electoral. Un afiş electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.
(7) Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.
(8) Se interzice afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei.
(9) Activităţile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spaţiile verzi, rezervaţiile naturale şi zonele protejate ecologic.
(10) Folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă.
(11) După încheierea campaniei electorale se interzice difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum şi prin intermediul unor vehicule special amenajate.
(12) Primarul, cu sprijinul organelor de ordine publică, este obligat să asigure integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate.
(13) Consiliile locale pot aproba instalarea pe domeniul public de către candidaţi, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale a unor amenajări provizorii în scopul distribuirii de materiale de propagandă electorală, dacă prin amplasarea lor nu se instituie restricţii de circulaţie rutieră sau pietonală.
(14) Campania electorală se poate desfăşura în alt stat decât România numai cu respectarea legislaţiei în vigoare a statului respectiv. Articolul 41
(1) Birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale, soluţionând, prin decizii, plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, unei alianţe politice, unei alianţe electorale sau unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale care participă la alegeri ori a unui candidat independent de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Dacă birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate consideră, cu ocazia soluţionării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente.
(3) Împotriva deciziilor birourilor electorale judeţene, birourilor electorale de sector şi biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate se pot face contestaţii la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea acestora. Deciziile date asupra contestaţiilor sunt definitive.
(4) Soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor.
(5) Contestaţiile formulate în termenul legal împotriva deciziilor adoptate de birourile electorale judeţene, birourile electorale de sector şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate suspendă executarea acestora.
(6) Deciziile adoptate de birourile electorale judeţene, birourile electorale de sector şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate devin executorii de la datele la care expiră termenele de contestare a acestora. Articolul 42
(1) Modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 5 zile de la stabilirea zilei de referinţă, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2) Buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneală în atâtea exemplare câţi alegători sunt înscrişi în listele electorale permanente şi speciale, cu un supliment de 10%. Imprimarea buletinelor de vot se asigură de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, care răspunde ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puţin 10 zile înainte de ziua de referinţă. Buletinele de vot se capsează.
(3) Cu cel puţin 15 zile înaintea zilei de referinţă, macheta buletinului de vot se prezintă de Ministerul Administraţiei şi Internelor membrilor Biroului Electoral Central. La prezentarea machetei buletinului de vot sunt invitaţi şi delegaţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi nu au reprezentanţi în Biroul Electoral Central, precum şi candidaţii independenţi. Operaţiunea de prezentare a buletinului de vot se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de toate persoanele prezente. Eventualele obiecţii se formulează pe loc, obiecţiile ulterioare nemaifiind luate în considerare. Membrii Biroului Electoral Central şi delegaţii împuterniciţi au dreptul să solicite Ministerului Administraţiei şi Internelor modificarea machetei şi tipărirea corectă a buletinelor de vot, dacă numele candidaţilor, semnul electoral, denumirea partidelor politice, a alianţelor politice, a alianţelor electorale sau a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sunt incorect imprimate ori nu sunt vizibile.
(4) La cererea scrisă a partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri sau a candidaţilor independenţi, Biroul Electoral Central eliberează, pentru fiecare, un buletin de vot, vizat şi anulat de preşedintele acestuia. Articolul 43
(1) Semnele electorale se stabilesc şi se comunică Biroului Electoral Central de fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi de candidaţii independenţi, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua de referinţă. Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.
(2) Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie să se deosebească clar între ele, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Partidele şi alianţele politice pot întrebuinţa ca semn electoral semnul permanent cu care s-au înscris la Tribunalul Bucureşti.
(3) Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale Uniunii Europene, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza semnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică.
(4) Semnul electoral folosit de un partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale, înregistrate legal începând din anul 1990, îi aparţine de drept dacă l-a folosit primul, respectiv prima, şi nu poate fi însuşit sau utilizat de alt partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale înregistrată ulterior sau de un candidat independent decât cu consimţământul celor cărora le-a aparţinut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianţa politică sau alianţa electorală iniţială.
(5) În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai multe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri sau candidaţi independenţi, atribuirea se va face în beneficiul partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale, organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale sau candidatului independent care a înregistrat primul, respectiv prima, respectivul semn.
(6) În termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut de alin. (1), Biroul Electoral Central admite, prin decizie, semnele electorale care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (1)-(5) şi respinge, prin decizie, semnele electorale care nu îndeplinesc aceste condiţii.
(7) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea semnelor electorale se depun, în scris, la Tribunalul Bucureşti, în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (6), şi se soluţionează de către acesta în cel mult două zile de la înregistrarea contestaţiei. Hotărârea este definitivă şi se comunică contestatorilor şi Biroului Electoral Central, în cel mult 24 de ore.*)
(8) Biroul Electoral Central asigură aducerea la cunoştinţă publică a semnelor electorale admise a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (6) sau, după caz, a termenului prevăzut la alin. (7), prin publicarea pe pagina proprie de internet şi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(9) Alianţa politică sau alianţa electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială sau dacă niciunul dintre partidele politice care au părăsit alianţa nu declară că nu este de acord ca denumirea respectivă să fie păstrată de către alianţa respectivă în noua sa formă. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianţă politică sau alianţă electorală.
(10) Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi pot participa la alegeri fără semn electoral. Articolul 44
(1) Confecţionarea ştampilelor birourilor electorale judeţene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare se realizează prin grija prefecţilor. Confecţionarea ştampilei biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi a ştampilelor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se realizează prin grija Ministerului Afacerilor Externe.
(2) Ştampila Biroului Electoral Central şi ştampilele cu menţiunea „VOTAT“ se confecţionează de Ministerul Administraţiei şi Internelor.
(3) Buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea „VOTAT“, formularele pentru încheierea proceselor-verbale, copiile de pe listele electorale, formularele listelor electorale suplimentare şi celelalte materiale necesare desfăşurării procesului electoral se preiau de către prefect, împreună cu preşedintele biroului electoral judeţean sau de sector, pe bază de proces-verbal, şi se păstrează în încăperi speciale, încuiate şi sigilate. Aceste materiale se distribuie, prin intermediul primarilor, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu cu două zile înaintea alegerilor. Pentru secţiile de votare din străinătate, preluarea şi predarea acestor materiale se fac, pe bază de proces-verbal, de către preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.
(4) Predarea şi distribuirea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăţi sau multiplu de 100 de bucăţi, pe bază de proces-verbal.
(5) În preziua alegerilor, la sediul fiecărei secţii de votare se afişează un buletin de vot, vizat şi anulat, după caz, de preşedintele biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate. Articolul 45
(1) Fiecare local de secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de urne de vot, cabine, ştampile cu menţiunea „VOTAT“, proporţional cu numărul alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente şi speciale şi cu numărul estimat al alegătorilor care vor fi înscrişi în listele electorale suplimentare, precum şi o urnă de vot specială.
(2) Cabinele şi urnele de vot trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se află biroul electoral al secţiei de votare. Cabinele şi urnele de vot se asigură de către primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecţii.
(3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare împreună cu membrii acestuia trebuie să fie prezenţi la sediul secţiei de votare, în ajunul zilei de referinţă, la ora 18,00, fiind obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare dispune îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe sediul secţiei de votare.*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013, potrivit articolului unic pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012.
(4) Preşedintele va dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.
(5) În ziua de referinţă, activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6,00. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri şi, după caz, a observatorilor, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele, consemnând în procesul-verbal prevăzut la art. 49 numărul persoanelor înscrise în copiile listelor electorale permanente, copiile listelor electorale speciale, precum şi numărul ştampilelor cu menţiunea „VOTAT“. Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, preşedintele asigură aplicarea ştampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea. După încheierea acestor operaţiuni, preşedintele închide şi sigilează urnele prin aplicarea ştampilei de control.
(6) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 m.
(7) Măsurile dispuse de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare se aduc la cunoştinţă publică prin afişare la loc vizibil.
(8) Măsurile administrative dispuse de birourile electorale referitoare la afişajul electoral se duc la îndeplinire de către primarul unităţii administrativ-teritoriale, de îndată ce i-au fost comunicate.
(9) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(10) În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
(11) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.
(12) În ziua votării, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare prevăzut la alin. (6).
(13) Pentru secţiile de votare din străinătate, dispoziţiile prezentului articol se aplică, după caz, cu luarea în considerare a condiţiilor specifice privind organizarea acestora. Articolul 46
(1) Votarea începe la ora 7,00 şi se încheie la ora 21,00. La sediile secţiilor de votare se afişează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea.
(2) Alegătorii pot vota la secţia de votare unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială ori la orice altă secţie de votare, în condiţiile prevăzute de art. 13.
(3) Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorul resortisant şi alegătorul comunitar prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate biroului electoral al secţiei de votare. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT“ pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot. În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în listă, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.
(4) În cazul în care alegătorul nu este înscris în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta verifică dacă prevederile art. 13 sunt îndeplinite şi opreşte de la votare alegătorul, în cazul în care aceste prevederi nu sunt îndeplinite.
(5) Cetăţenii români care în ziua de referinţă se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă nu se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde cetăţenii români care îşi exercită dreptul de vot la alegerile pentru Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene.
(6) Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă doresc să voteze la altă secţie de votare decât unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală specială votează numai dacă biroul electoral judeţean sau biroul electoral de sector confirmă, la solicitarea telefonică a preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, că au fost înscrişi în listele electorale speciale. Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale.
(7) Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT“ înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea „VOTAT“ trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul.
(8) Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
(9) După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
(10) La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea „VOTAT“, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial şi făcând menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal prevăzut la art. 49.
(11) Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, după care preşedintele sau acel membru aplică pe actul de identitate sau, după caz, pe documentul de identitate al alegătorului ştampila cu menţiunea „VOTAT“ şi data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT“ şi data scrutinului.
(12) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
(13) Candidaţii şi oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin orice mijloace legale.
(14) În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îl va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza această situaţie autorităţilor competente.
(15) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea.
(16) În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare în acelaşi timp. Candidaţii şi observatorii care asistă la votare nu pot fi obligaţi să părăsească sala de votare în acest timp.
(17) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau, în lipsa acestuia, locţiitorul este obligat să primească şi să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membri ai biroului electoral al secţiei de votare, candidaţi, observatori ori alegători prezenţi în secţia de votare pentru exercitarea dreptului de vot. În cazul în care i se înaintează sesizarea în dublu exemplar, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, respectiv locţiitorul acestuia va menţiona pe copia ce rămâne la persoana care înaintează sesizarea faptul că a luat cunoştinţă de sesizarea respectivă şi numărul sub care aceasta este înregistrată. Articolul 47
(1) Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua alegerilor, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea „VOTAT“ şi buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secţie de votare.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) votarea se face pe baza unui extras de pe lista electorală suplimentară. Persoanele înscrise în extrasul de pe lista electorală suplimentară trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secţie.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător persoanelor reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. Articolul 48
(1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează.
(2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot. Articolul 49
(1) După închiderea sălii unde se votează, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, efectuează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării, după cum urmează:a)verifică starea sigiliilor de pe urnele de votare, sigilează fanta urnelor de votare, introduce ştampilele cu menţiunea „VOTAT“ într-un plic care se sigilează prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. Dispariţia uneia sau a mai multor ştampile se consemnează în procesul-verbal ce va însoţi predarea materialelor primite la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi au sediul; b)anulează buletinele de vot neîntrebuinţate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a menţiunii „ANULAT“ şi aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare; în cazul în care există pachete cu buletine de vot intacte, menţiunea „ANULAT“ se aplică o singură dată pe pachetul respectiv; numărul acestor buletine se înscrie la rubrica d) a procesului-verbal prevăzut la alin. (3); c)stabileşte numărul alegătorilor înscrişi în copia listei electorale permanente, respectiv în copia listei electorale speciale primite din partea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază îşi are sediul secţia de votare; este interzis, sub sancţiunea legii, ca pe aceste liste să existe ştersături, modificări sau completări, cu excepţiile prevăzute la art. 11 alin. (17) şi (18), art. 12 alin. (14) şi (15) şi art. 47 alin. (2). Rezultatul numărării se va înscrie la pct. a1, respectiv pct. a2, din modelul procesului-verbal prevăzut la alin. (3); d)stabileşte numărul alegătorilor prezenţi la urne, prin numărarea semnăturilor înscrise pe listele electorale existente în secţia de votare. Rezultatele vor fi consemnate în procesul-verbal la pct. b1, b2, respectiv pct. b3, din modelul prevăzut la alin. (3); e)desigilează urnele, una câte una, şi numără voturile găsite în acestea; f)sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila „VOTAT“ sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere; votul este valabil în cazul în care, deşi ştampila aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
(2) La deschiderea fiecărui buletin, preşedintele citeşte cu voce tare lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului independent votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi. Buletinele de vot deschise se grupează pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, precum şi pe organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi pe candidaţi independenţi, se numără şi se leagă separat. Voturile nule, listele de candidaţi sau prenumele şi numele candidaţilor independenţi şi voturile valabil exprimate pentru fiecare se consemnează în câte un tabel separat de câte un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte.
(3) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va încheia un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:a)numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă şi în copia de pe lista electorală specială (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:a1) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă (pct. a1 ≥ pct. b1); a2) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală specială (pct. a2 ≥ pct. b2); b)numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale existente la secţia de votare, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3), din care:b1) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă, care s-au prezentat la urne; b2) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală specială, care s-au prezentat la urne; b3) numărul total al alegătorilor înscrişi în lista electorală suplimentară, care s-au prezentat la urne; c)numărul buletinelor de vot primite (pct. c >/= pct. d + pct. e + pct. f); d)numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate; e)numărul voturilor valabil exprimate (pct. e </= pct. b – pct. f, pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. g); f)numărul voturilor nule; g)numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent; h)expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor formulate, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate; i)starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării.
(4) La pct. h) din procesul-verbal se vor menţiona şi situaţiile în care:a)numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente, suplimentare şi speciale; b)numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate diferă de numărul total de buletine de vot primite.
(5) Procesul-verbal se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi de ceilalţi membri şi va purta ştampila de control a biroului electoral. Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului secţiei de votare nu influenţează valabilitatea procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea.
(6) Un exemplar al procesului-verbal se afişează la loc vizibil, la sediul biroului electoral al secţiei de votare.
(7) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se eliberează, la cerere, o copie de pe procesul-verbal, certificată de către toţi cei care au semnat originalul.
(8) Două exemplare ale procesului-verbal prevăzut la alin. (3), însoţite de toate întâmpinările şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot nule şi cele contestate, precum şi listele electorale utilizate alcătuiesc un dosar sigilat şi ştampilat. În cel mult 24 de ore de la încheierea votării, dosarul este înaintat biroului electoral judeţean sau, după caz, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu pază înarmată, însoţit, la cerere, de alţi membri ai biroului electoral respectiv.
(9) Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, însoţite de toate întâmpinările şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, sunt transmise prin mijloace electronice la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, prin grija misiunilor diplomatice şi a consulatelor, în cel mult 24 de ore de la primirea acestora. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmată telefonic de către preşedintele sau locţiitorul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, care contrasemnează şi ştampilează documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate sunt utilizate în centralizarea rezultatelor votării.
(10) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului prevăzut la alin. (8), biroul electoral judeţean sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti trimite câte un exemplar al fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea; biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate transmite câte o copie, contrasemnată şi ştampilată, a fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, Tribunalului Bucureşti.
(11) Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care au participat la alegeri, precum şi candidaţii independenţi pot obţine copii de pe exemplarele proceselor-verbale prevăzute la alin. (10). Articolul 50
(1) După primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea întâmpinărilor şi contestaţiilor primite, biroul electoral judeţean, biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate încheie un proces-verbal centralizator al indicatorilor cuprinşi în procesele-verbale ale secţiilor de votare, după cum urmează:a)numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente şi în listele electorale speciale (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:a1) numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente (pct. a1 ≥ pct. b1); a2) numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale speciale (pct. a2 ≥ pct. b2); b)numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3), din care:b1) numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente, care s-au prezentat la urne; b2) numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne; b3) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale suplimentare, care s-au prezentat la urne; c)numărul buletinelor de vot primite (pct. c >/= pct. d + pct. e + pct. f); d)numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate; e)numărul voturilor valabil exprimate (pct. e </= pct. b – pct. f, pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. g); f)numărul voturilor nule; g)numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent; h)modul de soluţionare a contestaţiilor şi întâmpinărilor primite.
(2) Prevederile art. 49 alin. (5) şi (7) se aplică corespunzător.
(3) Procesul-verbal prevăzut la alin. (1) împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, precum şi cu toate întâmpinările şi contestaţiile, formând un dosar sigilat, ştampilat şi semnat de membrii biroului electoral judeţean, ai biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau ai biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, precum şi toate dosarele cuprinzând listele electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare, cu excepţia celor organizate în străinătate, îndosariate pe secţii de votare şi pe tipuri de liste, se înaintează cu pază înarmată la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal de la birourile electorale ale secţiilor de votare. Articolul 51
(1) Pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezintă 5% din totalul voturilor valabil exprimate, la nivel naţional.
(2) Candidaţilor independenţi li se pot atribui mandate dacă au obţinut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional. Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României. Articolul 52
(1) Atribuirea mandatelor de parlamentar european se face, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 51, de către Biroul Electoral Central, după cum urmează:a)în prima etapă, Biroul Electoral Central calculează pragul electoral şi coeficientul electoral naţional şi stabileşte, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate, lista partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi candidaţilor independenţi cărora li se pot repartiza mandate; b)în etapa a doua, se repartizează mandatele la nivelul circumscripţiei naţionale pentru listele selectate în condiţiile prevăzute la lit. a) prin metoda d’Hondt. Metoda d’Hondt de repartizare a mandatelor constă în împărţirea voturilor valabil exprimate pentru fiecare listă şi candidat independent, selectate în condiţiile prevăzute la lit. a), la 1, 2, 3, 4 ... până la numărul total de mandate de repartizat, şi ierarhizarea acestor câturi în ordine descrescătoare. Numărul de mandate repartizate fiecărei liste în parte corespunde cu numărul total de câturi aferente fiecărei liste cuprinse în şirul ordonat, până la repartizarea tuturor mandatelor; c)candidatului independent căruia i-ar reveni cel puţin un mandat i se repartizează un singur mandat, indiferent de câte mandate au rezultat din calcul. În acest caz, repartizarea celorlalte mandate se face în continuare, pentru liste sau candidaţi independenţi, cu respectarea condiţiilor prevăzute la lit. a) şi b) şi a prevederilor art. 51 alin. (1).
(2) Procesul-verbal, întocmit potrivit legii, se semnează de către preşedinte sau de locţiitorul acestuia şi de ceilalţi membri ai Biroului Electoral Central, în prezenţa cărora a fost întocmit. Lipsa semnăturii unor membri ai birourilor nu afectează valabilitatea procesului-verbal şi a alegerilor. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea.
(3) Biroul Electoral Central înmânează candidaţilor aleşi un certificat constatator al alegerii.
(4) După primirea proceselor-verbale de la toate birourile judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti sau biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, Biroul Electoral Central încheie un proces-verbal privind centralizarea voturilor şi atribuirea mandatelor, după cum urmează:a)numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente şi în listele electorale speciale (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:a1) numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente (pct. a1 >/= pct. b1); a2) numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale speciale (pct. a2 >/= pct. b2); b)numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3), din care:b1) numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente, care s-au prezentat la urne; b2) numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne; b3) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale suplimentare, care s-au prezentat la urne; c)numărul buletinelor de vot primite (pct. c >/= pct. d + pct. e + pct. f); d)numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate; e)numărul voturilor valabil exprimate (pct. e </= pct. b – pct. f, pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. g); f)numărul voturilor nule; g)numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent; h)numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare listă de candidaţi care a întrunit pragul electoral şi de fiecare candidat independent care a întrunit coeficientul electoral (în ordinea descrescătoare a numărului voturilor valabil exprimate); i)lista câturilor calculate conform metodei d’Hondt pentru fiecare listă de candidaţi care a întrunit pragul electoral şi pentru fiecare candidat independent care a întrunit coeficientul electoral; j)lista sortată descrescător a câturilor calculate conform metodei d’Hondt; k)numărul mandatelor atribuite fiecărei liste de candidaţi sau fiecărui candidat independent (în ordinea descrescătoare a numărului de mandate); l)lista membrilor aleşi pentru Parlamentul European; m)lista membrilor supleanţi pentru Parlamentul European.
(5) Biroul Electoral Central predă Autorităţii Electorale Permanente dosarele cuprinzând listele electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare, îndosariate pe secţii de votare şi pe tipuri de liste. La sesizarea partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi a candidaţilor independenţi care participă la alegeri, făcută în cel mult 15 zile de la data validării rezultatului alegerilor şi însoţită de probele pe care se întemeiază, Autoritatea Electorală Permanentă verifică listele electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare la care se referă sesizarea, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori în aceeaşi zi de referinţă. Termenul de verificare a listelor electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare este de 6 luni de la primirea acestora, în situaţia în care Autoritatea Electorală Permanentă descoperă indicii privind săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 59, sesizează organele de urmărire penală competente.
(6) La expirarea termenului prevăzut la alin. (5) pentru verificarea listelor electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare, Autoritatea Electorală Permanentă asigură arhivarea lor electronică de către un furnizor de servicii de arhivare electronică, conform Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică. Articolul 53Constituie contravenţii următoarele fapte: a)înscrierea cu bună ştiinţă a unui alegător în mai multe liste electorale permanente sau speciale, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot; b)păstrarea registrelor cu listele electorale permanente sau a registrelor cu listele electorale speciale în condiţii necorespunzătoare; c)neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente şi în listele electorale speciale; d)efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente şi în listele electorale speciale de către persoane neautorizate; e)necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente sau al listei electorale speciale existente la primărie; f)semnarea listei de susţinători cu încălcarea dispoziţiilor art. 18; g)încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 20 alin. (1); h)folosirea semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, o alianţă politică, alianţă electorală sau candidat independent, de către un alt partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică, alianţă electorală sau candidat independent; i)neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări; j)distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, cu excepţiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c); k)nerespectarea dispoziţiilor art. 35 alin. (2) şi (4) şi ale art. 40 alin. (3)-(7); afişarea listelor electorale şi a copiilor de pe acestea; distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite; l)acceptarea de către o persoană de mai multe ori a candidaturii la aceleaşi alegeri pentru Parlamentul European; m)nerespectarea deciziilor şi hotărârilor birourilor electorale; nerespectarea hotărârilor şi instrucţiunilor Autorităţii Electorale Permanente; n)refuzul de a permite alegătorului, care face dovada faptului că are dreptul, să voteze la secţia de votare la care se prezintă pentru exercitarea dreptului de vot; o)refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare, cu excepţia cazurilor în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare datorită mărimii acestuia; p)refuzul de a primi şi înregistra o sesizare scrisă înaintată în conformitate cu dispoziţiile art. 46 alin. (17); q)refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi; r)refuzul de a înmâna buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT“ alegătorului care a semnat în lista electorală; înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul sau, după caz, documentul de identitate ori care refuză să semneze pentru primirea acestora în lista electorală în care este înscris; nerespectarea dispoziţiilor art. 46 alin. (8); s)neaplicarea ştampilei cu menţiunea „VOTAT“ sau a timbrului autocolant pe actul sau, după caz, documentul de identitate, precum şi reţinerea acestora, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare; ş)nerespectarea dispoziţiilor art. 49 alin. (2); întocmirea de către birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi; t)continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale ori candidat independent; ţ)purtarea pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală; u)încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri; v)refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi; w)încălcarea condiţiilor de acreditare de către persoanele acreditate şi operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăţilor comerciale ori ai organizaţiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie; x)nerespectarea dispoziţiilor art. 34; y)nerespectarea dispoziţiilor art. 36, ale art. 37 alin. (1)-(3) şi (5) şi ale art. 38 alin. (2)-(4); z)nerespectarea dispoziţiilor art. 40 alin. (8)-(11);z1) nerespectarea dispoziţiilor art. 45 alin. (12). Articolul 54
(1) Contravenţiile prevăzute la art. 53 lit. b), c), d), e), g), j), k), l), m), o), p), ş), ţ), u), v) şi z) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, cele de la lit. f), h), q), t), w), x) şi z1), cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, cele de la lit. a), i), n), r), s) şi y), cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 53 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către:a)ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române, pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. i), k), n), o), q), r), t), w), z) şi z1); b)preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral de sector sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. j), p), ş) şi v); c)preşedintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. f), g), h) şi l); d)preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. n), s), ţ), u) şi v); e)împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. a), b), c), d), e) şi x); f)împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care fapta prevăzută la art. 53 lit. m) este săvârşită de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale şi în cazul în care fapta prevăzută la art. 53 lit. y) este comisă de altcineva decât de radiodifuzori; preşedintele biroului electoral, în cazul în care fapta prevăzută la art. 53 lit. m) este săvârşită de către membrii biroului electoral, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii faptei prevăzute la art. 53 lit. m) de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare; poliţişti, în cazul în care fapta prevăzută la art. 53 lit. m) este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice; g)Consiliul Naţional al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesaţi, pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. y), în cazul în care acestea sunt comise de radiodifuzori.
(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
(4) Contravenţiilor prevăzute la art. 53 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Săvârşirea de către membrii birourilor electorale a contravenţiilor prevăzute la alin. (1) atrage înlocuirea cu alte persoane potrivit art. 24, 26, 28 şi 29, la solicitarea preşedintelui biroului electoral ierarhic superior sau a preşedintelui Biroului Electoral Central, după caz. Articolul 55
(1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de vot sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseşte. Articolul 56
(1) Înscrierea cu bună ştiinţă în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială a unor persoane care nu sunt înscrise în listele electorale permanente ori în listele electorale speciale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte. Articolul 57
(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte. Articolul 58
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze ori să nu voteze o anumită listă de candidaţi sau un anumit candidat independent, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
(3) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele partidului respectiv. Articolul 59
(1) Fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de două sau mai multe ori în ziua de referinţă constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte. Articolul 60
(1) Utilizarea unui buletin de vot fals, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele la care are dreptul un alegător sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte. Articolul 61
(1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
(2) Tentativa se pedepseşte. Articolul 62
(1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte. Articolul 63
(1) Introducerea în uz şi folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care alterează înregistrarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare, totalizează cu erori ori duce la repartizarea mandatelor în afara prevederilor prezentei legi, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte. Articolul 64
(1) Introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informatic naţional constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte. Capitolul IVDispoziţii tranzitorii şi finale Articolul 65
(1) Autoritatea Electorală Permanentă exercită atribuţiile prevăzute la art. 65 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Dispoziţiile Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) situaţiile în care normele comunitare în materie sunt direct aplicabile.
(4) În vederea aplicării prevederilor prezentei legi, Autoritatea Electorală Permanentă sau, după caz, Biroul Electoral Central adoptă hotărâri şi instrucţiuni, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Autoritatea Electorală Permanentă împreună cu autorităţile publice competente îndeplinesc formalităţile necesare acceptării membrilor din România în Parlamentul European. Articolul 66
(1) În termen de cel mult 5 zile de la aducerea la cunoştinţă publică a zilei de referinţă, Guvernul stabileşte prin hotărâre, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor, programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea membrilor României în Parlamentul European, bugetul şi cheltuielile necesare în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării scrutinului, modelul copiei de pe lista electorală permanentă, modelul listei electorale speciale, al copiei de pe lista electorală specială, listei electorale suplimentare, a extrasului de pe lista electorală suplimentară, modelul listei susţinătorilor, modelul ştampilei Biroului Electoral Central, a biroului electoral judeţean, a biroului electoral de sector al municipiului Bucureşti, a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, modelul ştampilei de control a secţiei de votare şi modelul ştampilei cu menţiunea „VOTAT“, modelul buletinului de vot, modelul timbrului autocolant, măsurile care trebuie luate de autorităţile publice centrale şi locale pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor.
(2) În cel mult 15 de zile de la aducerea la cunoştinţă publică a zilei de referinţă, Autoritatea Electorală Permanentă stabileşte prin hotărâre, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, modelul declaraţiei de acceptare a candidaturii, modelul listei de candidaţi, modelul cererii de admitere a candidaturii independente, modelul cererii de renunţare la candidatură şi modelul certificatului doveditor al alegerii.
(3) Autoritatea Electorală Permanentă informează, în timp util şi de o manieră adecvată, alegătorii comunitari şi persoanele eligibile comunitar asupra condiţiilor şi modalităţilor de exercitare a dreptului de a alege şi de a fi ales în România.
(4) Cu cel puţin 20 de zile înaintea zilei de referinţă, Guvernul stabileşte prin hotărâre, la propunerea Institutului Naţional de Statistică, cu avizul consultativ al Autorităţii Electorale Permanente, modelul proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării. Articolul 67
(1) Cheltuielile pentru efectuarea operaţiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat.
(2) Sediul Biroului Electoral Central se asigură de Guvern, al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate de Ministerul Afacerilor Externe, sediile birourilor electorale judeţene de prefecţi şi de preşedinţii consiliilor judeţene, iar ale birourilor electorale de sector, precum şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare de primari, împreună cu prefecţii.
(3) Cheltuielile pentru dotarea sediilor birourilor electorale prevăzute la alin. (2) se asigură de la bugetul de stat.
(4) Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru. Articolul 68
(1) Guvernul asigură, pentru sprijinirea activităţii Biroului Electoral Central, a birourilor electorale judeţene, a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, statisticienii necesari. Ministerul Administraţiei şi Internelor, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, asigură personalul tehnic auxiliar necesar Biroului Electoral Central, birourilor electorale judeţene şi birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, iar Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, asigură personalul tehnic auxiliar necesar biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.
(2) Pe perioada cât funcţionează birourile electorale, membrii acestora, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar primesc o indemnizaţie pe zi de activitate, stabilită prin hotărâre a Guvernului.
(3) Pentru indemnizaţia prevăzută la alin. (2) se reţine, se datorează şi se virează numai impozitul pe venit, conform legii.
(4) Pe toată perioada exercitării atribuţiilor privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, instituţiile la care sunt angajaţi salariaţii prevăzuţi la alin. (2) le asigură acestora drepturile salariale cuvenite, potrivit legii. Articolul 69
(1) Judecarea de către instanţe a întâmpinărilor, a contestaţiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului.
(2) Împotriva hotărârilor definitive pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi nu există cale de atac.*)
(3) Hotărârile definitive ale instanţelor judecătoreşti pronunţate ca urmare a întâmpinărilor, a contestaţiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul electoral se comunică de îndată birourilor electorale interesate.*) Articolul 70
(1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, cuprind ziua când încep să curgă şi se termină la ora 24,00 a zilei când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare.
(2) Pe întreaga perioadă electorală, birourile electorale funcţionează conform programului stabilit de Biroul Electoral Central prin regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor electorale. Instanţele judecătoreşti asigură permanenţa activităţii în vederea exercitării de către cetăţeni a drepturilor electorale. Articolul 71
(1) Buletinele de vot întrebuinţate sau neîntrebuinţate, cele nule, procesele-verbale şi ştampilele necesare votării, celelalte materiale utilizate în procesul electoral, primite de instanţele judecătoreşti de la birourile electorale judeţene, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, de la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate sau de la birourile electorale ale secţiilor de votare, precum şi listele de susţinători primite de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Biroul Electoral Central sunt păstrate în arhivă, separat de celelalte documente ale instanţelor, timp de 3 luni de la data publicării rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), instanţele judecătoreşti, cu sprijinul prefecţilor, vor preda pe bază de proces-verbal, pentru topire, operatorilor economici specializaţi buletinele de vot întrebuinţate sau neîntrebuinţate, cele nule, procesele-verbale şi ştampilele necesare votării, celelalte materiale utilizate în procesul electoral, precum şi listele de susţinători.
(3) Listele de susţinători de la alegerile pentru Parlamentul European din 25 noiembrie 2007 se predau de către Autoritatea Electorală Permanentă, spre topire, operatorilor economici specializaţi. Articolul 72
(1) Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, rămân pe listele respective în ordinea în care au fost înscrişi.
(2) În caz de vacanţă a mandatelor membrilor din România în Parlamentul European, survenită ca urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilităţii cu calitatea de parlamentar european sau a decesului, mandatele pentru locurile vacante sunt atribuite următorilor pe listele de candidaţi, în ordinea în care au fost înscrişi pe aceste liste, dacă până la data validării pentru ocuparea locurilor vacante partidele sau formaţiunile politice pe listele cărora au candidat confirmă, în scris, că aparţin acestora.
(3) Vacantarea mandatelor membrilor din România în Parlamentul European, survenită ca urmare a unei înţelegeri prealabile privind demisia sau renunţarea la această funcţie, este considerată nulă. Înţelegerea prealabilă privind renunţarea la funcţia de membru din România în Parlamentul European nu poate constitui motiv de vacanţă a funcţiei. Articolul 73
(1) La toate operaţiunile electorale efectuate de birourile electorale ale secţiilor de votare pot asista, în afara membrilor acestora, persoanele acreditate în condiţiile prezentei legi.
(2) În sensul prezentei legi, prin persoane acreditate se înţelege următoarele:a)observatorii interni şi externi; b)reprezentanţii interni şi externi ai mass-mediei; c)delegaţii partidelor politice, ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, ai alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi nu au reprezentanţi în birourile electorale.
(3) Pot fi acreditaţi ca observatori interni reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale care au ca obiect principal de activitate apărarea democraţiei şi a drepturilor omului, care sunt legal constituite cu cel puţin 6 luni înainte de ziua de referinţă. Persoanele desemnate de aceste organizaţii ca observatori interni nu pot avea apartenenţă politică.
(4) Pot fi acreditate ca reprezentanţi interni ai mass-mediei din România persoanele aflate în relaţii contractuale cu aceste instituţii şi care sunt desemnate în acest sens de către conducerea acestora. Persoanele desemnate de aceste instituţii ca reprezentanţi interni ai mass-mediei nu pot avea apartenenţă politică.*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013, potrivit articolului unic pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012.
(5) Acreditarea observatorilor interni şi a reprezentanţilor interni ai mass-mediei se face de către birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, pentru toate secţiile de votare din raza de competenţă a acestora, la cererea scrisă a conducerii organizaţiilor neguvernamentale sau a instituţiilor mass-media din România, făcută cu cel puţin 5 zile înaintea datei alegerilor.
(6) Acreditarea observatorilor externi şi a reprezentanţilor externi ai mass-mediei se face de Autoritatea Electorală Permanentă, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pentru toate birourile electorale.
(7) Pot fi acreditate ca observatori interni doar persoanele propuse de acele organizaţii neguvernamentale care prezintă o adeverinţă eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă privind îndeplinirea prevederilor alin. (3).
(8) Pot fi acreditate ca reprezentanţi interni ai mass-mediei doar persoanele propuse de acele instituţii mass-media care prezintă o adeverinţă eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă privind îndeplinirea prevederilor alin. (4).
(9) Acreditarea delegaţilor partidelor politice, ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, ai alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi nu au reprezentanţi în birourile electorale se face de către birourile electorale judeţene, birourile electorale de sector sau de biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, pentru birourile electorale respective, la cererea scrisă a conducerilor organizaţiilor judeţene ale partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, făcută cu cel puţin două zile înaintea datei alegerilor.
(10) Persoanele acreditate pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi semnării de către membrii biroului electoral al secţiei de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare, care este valabil şi în copie. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propagandă electorală, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare.
(11) La biroul electoral al secţiei de votare, persoanele acreditate pot staţiona numai în spaţiul stabilit în acest sens în sala de votare de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Acreditarea permite accesul titularului acesteia şi în spaţiul special amenajat în acest sens la biroul electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate care a emis acreditarea.
(12) Contestaţiile privind acreditarea ori respingerea solicitării de acreditare de către biroul electoral judeţean, biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau de către biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate se depun, în cel mult două zile de la afişarea deciziei, la tribunalul în a cărui rază teritorială funcţionează biroul electoral şi se soluţionează de acesta în cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă.*)
(13) Contestaţiile privind respingerea de către Autoritatea Electorală Permanentă a solicitării de eliberare a adeverinţei prevăzute la alin. (7) sau (8) se depun în cel mult două zile de la comunicarea răspunsului la Curtea de Apel Bucureşti şi se soluţionează de aceasta în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă.*) Articolul 74
(1) Primele alegeri pentru Parlamentul European se organizează şi se desfăşoară până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2007.
(2) Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (3), mandatul membrilor din România în Parlamentul European, atribuit în baza primelor alegeri organizate, încetează la încheierea legislaturii 2004-2009 a Parlamentului European. Articolul 75La primele alegeri pentru Parlamentul European organizate în România, în scopul exercitării dreptului de vot şi de a fi aleşi ca membri din România în Parlamentul European, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene au obligaţia de a prezenta o declaraţie pe propria răspundere că nu şi-au exercitat dreptul de vot şi de a fi aleşi în alegerile pentru Parlamentul European organizate în 2004. Articolul 76Biroul Electoral Central confirmă rezultatele sufragiului şi asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatelor alegerii membrilor din România în Parlamentul European. Prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr. 93/109/CE din 6 decembrie 1993 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege şi de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetăţenii Uniunii care au reşedinţă într-un stat membru în care nu sunt resortisanţi, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 329 din 30 decembrie 1993, şi Actul din 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European, prin vot universal direct, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 278 din 8 octombrie 1976, cu modificările ulterioare. NOTĂ: Reproducem mai jos art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, aprobată cu modificări prin Legea nr. 303/2009, care nu este încorporat în forma republicată şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale acesteia: Articolul IIÎn cel mult 5 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Autoritatea Electorală Permanentă stabileşte, prin hotărâre**), care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, modelul adeverinţei care atestă că un cetăţean român nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales în România sau că o asemenea interdicţie nu este cunoscută de autorităţile române. *) Intră în vigoare la 1 februarie 2013, potrivit articolului unic pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012. **) A se vedea Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 3/2009 pentru aprobarea modelului adeverinţei care atestă faptul că un cetăţean român nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales în România sau că o asemenea interdicţie nu este cunoscută de autorităţile române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 12 martie 2009.