LEGE   Nr. 56 din  9 iulie 1993    * Republicata

Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 56 din  8 februarie 1999

    *) Republicata in temeiul art. IV din Legea nr. 153/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 267 din 17 iulie 1998, dandu-se textelor o noua numerotare.
    Legea nr. 56 din 9 iulie 1993 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 159 din 13 iulie 1993 si a mai fost modificata prin Legea nr. 79/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 150 din 17 iulie 1996, si prin Legea nr. 142/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 din 25 iulie 1997.

    Titlul I
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Justitia in Romania se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti, in conformitate cu principiile si dispozitiile prevazute in Constitutie si in legile tarii.
    Curtea Suprema de Justitie urmareste aplicarea corecta si unitara a legilor de catre toate instantele.
    In Romania exista o singura Curte Suprema de Justitie, cu sediul in capitala tarii.
    Art. 2
    Sunt supuse recursului la Curtea Suprema de Justitie deciziile curtilor de apel, precum si alte hotarari stabilite prin lege.
    Art. 3
    Curtea Suprema de Justitie judeca recursurile in interesul legii si recursurile in anulare declarate impotriva hotararilor si actelor judecatoresti, in conditiile si pentru motivele stabilite prin lege.
    Art. 4
    Curtea Suprema de Justitie are si o competenta speciala de judecata in fond, in cazurile prevazute de lege.
    Art. 5
    Curtea Suprema de Justitie sesizeaza Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora.
    Art. 6
    Judecatorii Curtii Supreme de Justitie, in activitatea lor de judecata, sunt independenti si se supun numai legii.

    Titlul II
    Organizarea, conducerea, functionarea si competenta Curtii Supreme de Justitie

    CAP. 1
    Organizarea si conducerea Curtii Supreme de Justitie

    Art. 7
    Curtea Suprema de Justitie se compune din: un presedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si cel mult 80 de judecatori.
    Curtea este organizata in 4 sectii - civila, penala, comerciala si de contencios administrativ -, Completul de 9 judecatori si Sectiile Unite, fiecare avand competenta proprie.
    Art. 8
    Conducerea administrativa a Curtii Supreme de Justitie se exercita de presedintele Curtii, ajutat de vicepresedinte.
    Presedintele reprezinta Curtea Suprema de Justitie in relatiile interne si internationale.
    Art. 9
    In cadrul Curtii Supreme de Justitie functioneaza magistrati asistenti, stabiliti prin statul de functii.
    Art. 10
    Curtea Suprema de Justitie mai cuprinde Directia de studii, documentare, informatica, economica si administrativa, Cancelaria si Biroul de relatii externe, cu personalul stabilit prin statul de functii.
    Art. 11
    Pentru mentinerea ordinii, Curtea Suprema de Justitie dispune in mod gratuit de politia pusa in serviciul ei de catre Ministerul de Interne. Necesarul de personal de politie va fi stabilit de presedintele Curtii, caruia ii sunt subordonate aceste cadre.
    Paza sediului Curtii Supreme de Justitie este asigurata de trupele de jandarmi, in mod gratuit.

    CAP. 2
    Judecatorii Curtii Supreme de Justitie

    Art. 12
    Presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si ceilalti judecatori ai Curtii Supreme de Justitie sunt numiti prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, facuta la recomandarea ministrului justitiei, pe o perioada de 6 ani.
    In cazul in care mandatul presedintelui, al vicepresedintelui, al presedintelui de sectie sau al unui judecator al Curtii Supreme de Justitie a incetat inainte de expirarea duratei pentru care acesta a fost numit, in functia respectiva va fi numita, cu respectarea conditiilor prevazute de lege, o alta persoana. Mandatul presedintelui, al vicepresedintelui, al presedintelui de sectie sau al judecatorului astfel numit inceteaza la expirarea duratei mandatului pe care l-a avut predecesorul pe care l-a inlocuit.
    Art. 13
    Pentru a fi numiti la Curtea Suprema de Justitie judecatorii trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, si sa aiba o vechime de cel putin 15 ani in magistratura pentru presedinte, vicepresedinte si presedintii de sectii si de cel putin 12 ani pentru judecatori.
    Se considera vechime in magistratura, in sensul alin. 1, si perioada in care o persoana a indeplinit functiile de cadru didactic la Facultatea de drept, cercetator stiintific la Institutul de Cercetari Juridice al Academiei, judecator la Curtea Constitutionala, consilier in Ministerul Justitiei ori de avocat.
    Art. 14
    Judecatorii nu vor putea depasi in functie varsta de 70 de ani. La cerere, ei pot fi pensionati dupa implinirea varstei de 62 de ani barbatii si 57 de ani femeile.
    Art. 15
    Inainte de a incepe sa isi exercite functia, judecatorii vor depune urmatorul juramant in fata Presedintelui Romaniei: "Jur sa respect Constitutia si legile tarii, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa-mi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce-mi revin. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
    Art. 16
    Presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si judecatorii sunt demnitari de stat si sunt inamovibili pe durata mandatului.

    CAP. 3
    Completele de judecata

    Art. 17
    Completele de judecata se constituie cu 3 judecatori din aceeasi sectie.
    Daca numarul de judecatori necesar formarii completului de judecata nu se poate asigura, acesta va fi constituit cu judecatori de la celelalte sectii, desemnati de catre presedintele Curtii Supreme de Justitie.
    Art. 18
    In afara completelor de judecata ale sectiilor functioneaza si un complet constituit din 9 judecatori, prezidat de vicepresedintele Curtii Supreme de Justitie. In lipsa vicepresedintelui, completul va fi prezidat de un presedinte de sectie sau de un judecator desemnat in acest scop.
    Art. 19
    Presedintele prezideaza Curtea Suprema de Justitie in Sectii Unite, iar la sectii, orice complet, cand acesta participa la judecata.
    In lipsa presedintelui, sedintele la care acesta trebuie sa ia parte vor fi prezidate de vicepresedintele Curtii Supreme de Justitie sau de un presedinte de sectie.
    Presedintii de sectii pot prezida orice complet de judecata, iar ceilalti judecatori prezideaza prin rotatie.
    Art. 20
    In cazul in care Curtea Suprema de Justitie judeca in Sectii Unite, vor trebui sa ia parte la judecata cel putin trei patrimi din numarul membrilor in functie. Decizia poate fi luata numai cu majoritatea voturilor celor prezenti.

    CAP. 4
    Competenta sectiilor Curtii Supreme de Justitie si a Completului de 9 judecatori

    Art. 21
    Sectiile Curtii Supreme de Justitie au urmatoarele competente:
    Sectia civila judeca recursurile:
    a) in cauzele civile, determinate de Codul de procedura civila, in afara de cele date in competenta altor sectii prin prezenta lege sau prin legi speciale;
    b) contra hotararilor pronuntate in litigii de munca, in cazurile determinate de lege;
    c) in orice cauze privind alte materii care nu au fost date in competenta celorlalte sectii.
    Sectia penala judeca recursurile:
    a) in materie penala, in cazurile determinate de Codul de procedura penala sau de legi speciale;
    b) contra hotararilor pronuntate in materie penala de instantele militare.
    Sectia comerciala judeca recursurile contra hotararilor pronuntate in materie comerciala, in cazurile determinate de lege.
    Sectia de contencios administrativ judeca recursurile:
    a) in materie de contencios administrativ, in cazurile determinate de lege;
    b) in materie de expropriere;
    c) in materie fiscala, cu exceptia litigiilor care sunt date prin legi speciale in competenta altor instante.
    Art. 22
    Sectiile Curtii Supreme de Justitie, in raport cu competenta fiecareia, judeca recursurile in anulare declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii, tribunale si curtile de apel.
    Art. 23
    Sectiile Curtii Supreme de Justitie, in raport cu competenta fiecareia, solutioneaza:
    a) cererile de stramutare pentru motivele prevazute in codurile de procedura;
    b) conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege;
    c) orice alte cereri prevazute de lege.
    Art. 24
    Completul de 9 judecatori judeca recursurile in cauzele judecate in prima instanta de sectiile Curtii Supreme de Justitie si recursul in anulare in cauzele in care sectiile Curtii au pronuntat sentinte ramase definitive prin nerecurare ori decizii in solutionarea recursurilor ordinare.

    CAP. 5
    Competenta Curtii Supreme de Justitie in prima instanta

    Art. 25
    In prima instanta Curtea Suprema de Justitie judeca procesele penale si alte cauze prevazute de lege, privind pe:
    a) senatori, deputati si membri ai Guvernului;
    b) maresali, amirali si generali;
    c) judecatorii si magistratii asistenti de la Curtea Suprema de Justitie, judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si procurorii de la parchetul de pe langa aceste instante;
    d) judecatorii Curtii Constitutionale;
    e) membrii Curtii de Conturi, judecatorii, procurorii si controlorii financiari de la aceasta Curte;
    f) presedintele Consiliului Legislativ;
    g) sefii cultelor religioase si ceilalti membri ai Inaltului Cler, cu rang de arhiereu sau echivalent acestuia;
    h) alte cauze prevazute de lege.
    Cauzele in prima instanta se judeca de catre Sectia penala.

    CAP. 6
    Competenta Curtii Supreme de Justitie in Sectii Unite

    Art. 26
    Curtea Suprema de Justitie se constituie in Sectii Unite pentru:
    a) judecarea recursurilor in anulare in cazurile in care Completul de 9 judecatori a pronuntat decizii in recurs ordinar;
    b) judecarea recursurilor in interesul legii;
    c) solutionarea, in conditiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei Curtii Supreme de Justitie;
    d) sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare.

    TITLUL III
    Dispozitii de procedura

    Art. 27
    La sectiile Curtii Supreme de Justitie, dupa competenta fiecareia, partile pot declara recurs si impotriva hotararilor nedefinitive sau actelor judecatoresti, de orice natura care nu pot fi atacate pe nici o cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel.
    Art. 28
    Recursul cu care a fost sesizata Curtea Suprema de Justitie nu suspenda executarea hotararii, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
    Art. 29
    La fixarea termenului de judecare a recursului presedintele poate desemna un judecator sau magistrat asistent pentru intocmirea unui raport asupra cauzei in procesele pe care le considera mai complicate.
    Raportul va fi prezentat in sedinta de judecator inainte de a se da cuvantul partilor.
    Art. 30
    Recursul in interesul legii si recursul in anulare pot fi introduse chiar daca pentru aceleasi temeiuri s-a pronuntat instanta in recursul declarat de parti.
    Art. 31
    Daca o sectie a Curtii Supreme de Justitie considera ca este cazul a se reveni asupra propriei jurisprudente, judecata va fi intrerupta si vor fi sesizate Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie, care judeca cu citarea partilor din dosarul a carui judecata a fost intrerupta. Dupa ce Sectiile Unite s-au pronuntat asupra sesizarii privind schimbarea jurisprudentei, judecata va continua.
    Art. 32
    Curtea Suprema de Justitie suspenda judecata in cazul in care inaintea sa se ridica exceptia neconstitutionalitatii legii ce se cere a fi aplicata si sesizeaza, potrivit legii, Curtea Constitutionala pentru a hotari asupra exceptiei.
    Judecata se reia la Curtea Suprema de Justitie dupa primirea hotararii definitive a Curtii Constitutionale.
    Art. 33
    Cand Curtea Suprema de Justitie caseaza hotararea atacata si dispune rejudecarea, va trimite cauza pentru o noua judecata la instanta a carei hotarare a fost casata.
    In interesul bunei administrari a justitiei sau daca instanta a carei hotarare a fost casata nu mai exista, cauza va fi trimisa unei alte instante de acelasi grad.
    Art. 34
    In caz de casare cu trimitere, solutiile pronuntate in drept de Curtea Suprema de Justitie sunt obligatorii, daca in urma rejudecarii nu se schimba situatia de fapt.
    Art. 35
    In cazul in care Curtea Suprema de Justitie admite recursul si solutioneaza definitiv cauza, executarea deciziei se face de instanta de fond.
    Hotararile pronuntate in prima instanta la Curtea Suprema de Justitie se executa potrivit regulilor din Codul de procedura penala.

    TITLUL IV
    Magistratii asistenti

    Art. 36
    Prim-magistratul asistent, magistratii asistenti sefi si magistratii asistenti fac parte din Corpul Magistratilor si se bucura de stabilitate. Conditiile generale de numire a acestora sunt cele cerute pentru functia de magistrat, conform Legii nr. 92/1992, republicata.
    Art. 37
    Prim-magistratul asistent are grad de judecator de curte de apel. El este numit dintre magistratii asistenti sefi cu o vechime de cel putin 2 ani in aceasta functie. Dupa un stagiu de 5 ani ca prim-magistrat asistent, acesta poate fi inaintat pe loc la gradul de presedinte de curte de apel.
    Magistratii asistenti sefi au grad de presedinte de tribunal si sunt numiti dintre magistratii asistenti cu o vechime de cel putin 3 ani in aceasta functie. Dupa un stagiu de 2 ani ca magistrat asistent sef, ei pot fi inaintati pe loc la gradul de judecator de curte de apel si, dupa alti 5 ani, la gradul de presedinte de curte de apel.
    Magistratii asistenti sunt numiti dintre judecatorii sau procurorii cu o vechime in grad de cel putin 4 ani. Dupa un stagiu de 4 ani in aceasta functie, ei pot fi inaintati pe loc la gradul de presedinte de tribunal si, dupa alti 2 ani, la gradul de judecator de curte de apel.
    Presedintele Curtii Supreme de Justitie poate reduce cu o patrime vechimea in specialitate pentru magistratii asistenti care au avut rezultate deosebite in activitatea desfasurata.
    Art. 38
    Prim-magistratul asistent si magistratii asistenti sefi pot fi numiti si dintre judecatori sau procurori, care au vechimea prevazuta la art. 37.
    Magistratii asistenti sefi si magistratii asistenti pot fi numiti si dintre avocati, consilieri juridici si cadre didactice din invatamantul universitar juridic, pentru care vechimea se stabileste potrivit Legii nr. 92/1992, republicata.
    Art. 39
    Prim-magistratul asistent are urmatoarele atributii:
    a) coordoneaza activitatea magistratilor asistenti din sectii si a functionarilor din Cancelaria Curtii Supreme de Justitie;
    b) ia parte la sedintele Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie si ale completului disciplinar;
    c) coordoneaza activitatea Biroului de relatii externe.
    Art. 40
    Magistratii asistenti sefi au urmatoarele atributii:
    a) participa la sedintele de judecata ale sectiilor si ale Completului de 9 judecatori;
    b) repartizeaza magistratii asistenti care participa la sedintele de judecata;
    c) se ingrijesc de tinerea in bune conditii a evidentelor sectiilor si de realizarea la timp a tuturor lucrarilor.
    Art. 41
    Magistratii asistenti participa la sedintele de judecata ale sectiilor.
    Art. 42
    Magistratii asistenti care participa la sedintele de judecata ale Curtii Supreme de Justitie iau note de sustinerile facute, redacteaza incheierile, participa cu vot consultativ la deliberari si redacteaza decizii, conform repartitiei facute de presedinte pentru toti membrii completului de judecata.
    Art. 43
    Magistratii asistenti vor aduce la indeplinire orice alte sarcini incredintate de presedintele Curtii Supreme de Justitie, de vicepresedinte sau de presedintele sectiei.

    TITLUL V
    Activitatea Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie

    Art. 44
    Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie participa la sedintele Curtii in Sectii Unite, precum si la orice complet al Curtii, cand considera necesar.
    In caz de impiedicare, procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie il poate delega pe unul dintre adjunctii sai pentru a participa in locul sau la acele sedinte.
    Art. 45
    Procurorii Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie pun concluzii la judecarea recursurilor in interesul legii, a recursurilor in anulare si a tuturor cauzelor penale, iar in celelalte cauze, cand participa ca parte principala, cand legea o prevede, precum si in cazul cand considera necesar.
    Art. 46
    Procurorii exercita caile de atac prevazute de lege impotriva hotararilor Curtii Supreme de Justitie.

    TITLUL VI
    Directia de studii, documentare, informatica, economica si administrativa, Cancelaria Curtii Supreme de Justitie si Biroul de relatii externe

    Art. 47
    Directia de studii, documentare, informatica, economica si administrativa este condusa de un director cu grad de magistrat asistent sef si are urmatoarele compartimente:
    a) studii, documentare si informatica, compus din magistrati asistenti, alt personal de specialitate si auxiliar;
    b) economic-financiar si administrativ, compus din personal de specialitate, functionari, muncitori, personal de paza si de serviciu.
    Art. 48
    Pentru numirea in functia de director este necesara o vechime de cel putin 10 ani in magistratura, iar pentru ceilalti magistrati asistenti, o vechime de cel putin 7 ani. Dispozitiile art. 36 - 38 se aplica in mod corespunzator.
    Magistratii asistenti din Compartimentul de studii, documentare si informatica asigura: evidenta legislatiei, a jurisprudentei si doctrinei; selectarea si rezumarea deciziilor in vederea publicarii lor in Buletinul Curtii Supreme de Justitie; activitatea de studii si functionarea bibliotecii, precum si orice alte sarcini incredintate de presedintele Curtii.
    Art. 49
    Cancelaria Curtii Supreme de Justitie se compune din: prim-grefier, grefieri, arhivari, dactilografi si alt personal prevazut in statul de functii.
    Personalul cancelariei este repartizat la sectii, potrivit nevoilor serviciului, de catre presedintele Curtii, iar in cadrul sectiilor, de catre presedintii acestora.
    Art. 50
    Biroul de relatii externe este condus de un magistrat asistent sef si este incadrat cu personal de specialitate si auxiliar.

    TITLUL VII
    Vacanta judecatoreasca

    Art. 51
    Vacanta judecatoreasca anuala este de doua luni, de la 1 iulie la 31 august.
    Art. 52
    In perioada vacantei judecatoresti se vor judeca:
    a) in materie penala, cauzele cu arestati;
    b) in toate materiile, cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Curtea Suprema de Justitie.
    Art. 53
    In timpul vacantei judecatoresti va fi desemnat de catre presedintele Curtii Supreme de Justitie, impreuna cu presedintii sectiilor, un numar de judecatori din fiecare sectie, necesar formarii completelor de judecata.
    Modul de desemnare a judecatorilor pentru completele de vacanta se va stabili prin regulament.
    Presedintii de sectii, in timpul vacantelor, vor alterna intre ei.
    Art. 54
    Concediile anuale de odihna ale personalului Curtii Supreme de Justitie, stabilite potrivit legii, se efectueaza in perioada vacantei judecatoresti.
    Pentru motive temeinice, presedintele Curtii Supreme de Justitie poate aproba efectuarea concediului de odihna si in alta perioada decat cea a vacantei judecatoresti.

    TITLUL VIII
    Dispozitii finale si tranzitorii

    Art. 55
    In cazul in care Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de consiliu de disciplina al judecatorilor, lucrarile sale sunt prezidate de presedintele Curtii Supreme de Justitie.
    Art. 56
    La sfarsitul fiecarui an Curtea Suprema de Justitie, in Sectii Unite, va stabili cazurile in care se impune imbunatatirea legislatiei si le va comunica ministrului justitiei.
    Art. 57
    Presedintele Curtii Supreme de Justitie poate incuviinta ca judecatorii sa se informeze la sediul instantelor asupra problemelor privind aplicarea corecta si unitara a legii, facand cunoscuta jurisprudenta Curtii, si sa constate situatiile care justifica propuneri de imbunatatire a legislatiei.
    Art. 58
    Reglementarile din Legea nr. 92/1992, republicata, privind conditiile de numire si promovare a magistratilor, drepturile, obligatiile si regimul disciplinar, precum si celelalte dispozitii care nu sunt contrare prezentei legi sunt aplicabile in mod corespunzator Curtii Supreme de Justitie, judecatorilor si magistratilor asistenti ai acestei Curti.
    Sesizarile privind abaterile disciplinare savarsite de magistratii asistenti se solutioneaza de o comisie disciplinara formata din 5 judecatori ai Curtii Supreme de Justitie, alesi pe 4 ani. Comisia este prezidata de judecatorul cu cea mai mare vechime in magistratura la Curte si are ca secretar pe primul-magistrat asistent.
    Impotriva deciziilor pronuntate de comisia disciplinara se poate declara contestatie la Completul de 9 judecatori ai Curtii Supreme de Justitie, prevazut de Legea nr. 92/1992, republicata.
    Tinuta vestimentara a judecatorilor este de culoare neagra in sedintele de judecata ale sectiilor Curtii Supreme de Justitie si de culoare mov in sedintele Sectiilor Unite, iar tinuta vestimentara a magistratilor asistenti este de culoare neagra. Ea se asigura gratuit.
    In cazurile in care prin Legea nr. 92/1992, republicata, se solicita numirea, autorizarea, cererea, sesizarea ori avizarea pentru anumite masuri sau activitati, acestea se vor face, pentru personalul Curtii Supreme de Justitie, de catre presedinte.
    Actiunea disciplinara impotriva judecatorilor Curtii se exercita de vicepresedintele Curtii Supreme de Justitie.
    Art. 59
    Presedintele Curtii Supreme de Justitie, vicepresedintele, presedintii de sectii si ceilalti judecatori ai acestei Curti nu pot fi urmariti penal sau contraventional ori trimisi in judecata fara autorizarea Presedintelui Romaniei.
    Ministerul de Interne are obligatia sa acorde, la cerere, protectie magistratilor si familiilor lor in cazurile in care viata, integritatea corporala sau avutul acestora sunt supuse unei amenintari.
    Art. 60
    Magistratii asistenti nu pot fi urmariti penal sau contraventional ori trimisi in judecata fara autorizarea presedintelui Curtii Supreme de Justitie.
    Art. 61
    Presedintele Curtii Supreme de Justitie aproba statul de functii al Curtii, numeste, promoveaza, suspenda si dispune incetarea din functie a personalului Curtii, cu exceptia corpului judecatoresc prevazut la art. 12, indruma si supravegheaza activitatea de propuneri privind legislatia, de studii si documentare si de publicare a practicii judiciare a Curtii.
    Art. 62
    La Curtea Suprema de Justitie vor putea fi numiti in functii de magistrati asistenti si fostii magistrati, pensionari.
    Magistratii asistenti incadrati in conditiile prevazute la alin. 1 beneficiaza de salariu integral, corespunzator functiei, de sporul de vechime in munca, precum si de drepturile de pensie. La incetarea activitatii aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei in functie de vechimea dobandita si de salariile realizate dupa reincadrare.
    Art. 63
    Presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si judecatorii aflati in exercitarea mandatului la data adoptarii prezentei legi se considera ca indeplinesc toate conditiile pentru exercitarea acestei functii.
    Dupa incetarea functiei la Curtea Suprema de Justitie, prin expirarea perioadei pentru care a fost numit ori datorita unor cauze neimputabile, judecatorul isi pastreaza rangul dobandit in ierarhie si are dreptul sa revina la postul ocupat anterior, rezervarea acestuia fiind obligatorie, sau poate opta pentru un alt post din magistratura ori avocatura.
    Art. 64
    Salarizarea personalului Curtii Supreme de Justitie se stabileste prin lege proprie, conform salarizarii personalului din cadrul celei mai inalte autoritati publice.
    Art. 65
    Curtea Suprema de Justitie are buget propriu, care face parte din bugetul de stat.
    Proiectul de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor, si executia bugetara se aproba cu votul majoritatii membrilor Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie.
    Presedintele va stabili numarul necesar al autoturismelor din parcul auto al Curtii Supreme de Justitie.
    Art. 66
    Dispozitiile prezentei legi cu privire la organizarea si functionarea sectiilor si compartimentelor de munca, precum si la raspunderea disciplinara vor fi completate printr-un regulament aprobat de Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie.
    Regulamentul se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I*).
------------
    *) Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Supreme de Justitie a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 10 din 18 ianuarie 1999.

    Art. 67
    Curtea Suprema de Justitie va continua sa judece cauzele, potrivit competentei prevazute de legile in vigoare, pana la modificarea codurilor de procedura civila si de procedura penala, precum si a altor legi avand prevederi cu caracter procedural.
    Art. 68*)
    Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, cu exceptia art. 2 - 4, 11*), 21, 22, 25, 26*) - 31, 37, 38, titlului V, art. 55 si 58, care intra in vigoare o data cu punerea in aplicare a tuturor prevederilor Legii nr. 92/1992.
------------
    *) Articolele la care face referire art. 68 sunt cele prevazute in textul legii nemodificate.
    *) Art. 11 a fost abrogat prin Legea nr. 142/1997.
    *) Art. 26 a fost abrogat prin Legea nr. 153/1998.

    Art. 69
    Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, in conditiile art. 68, orice dispozitii contrare se abroga.