LEGE
Nr. 304 din 28 iunie 2004
privind organizarea judiciara
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 576 din 29 iunie 2004
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Organizarea judiciara se instituie avand ca finalitate asigurarea
respectarii drepturilor si a libertatilor fundamentale ale persoanei prevazute,
in principal, in urmatoarele documente: Carta internationala a drepturilor
omului, Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, Conventia Organizatiei Natiunilor Unite asupra drepturilor
copilului si Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum si
pentru garantarea respectarii Constitutiei si a legilor tarii.
Organizarea judiciara are, de asemenea, ca obiectiv de baza asigurarea
respectarii dreptului la un proces echitabil si judecarea proceselor de catre
instante judecatoresti in mod impartial si independent de orice influente
extranee.
TITLUL I
Dispozitii generale
CAP. 1
Principiile organizarii judiciare
Art. 1
(1) Puterea judecatoreasca se exercita de Inalta Curte de Casatie si
Justitie si de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei
justitiei.
(3) Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti
in parchete, in conditiile legii.
Art. 2
(1) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.
(2) Justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti:
a) Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b) curti de apel;
c) tribunale;
d) tribunale specializate;
e) judecatorii.
Art. 3
Competenta organelor judiciare si procedura judiciara sunt stabilite de lege.
Art. 4
(1) In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele
generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si
libertatile cetatenilor.
(2) Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si
supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in
conditiile legii.
Art. 5
Ministerul Justitiei asigura buna organizare si administrare a justitiei ca
serviciu public.
CAP. 2
Accesul la justitie
Art. 6
(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a
libertatilor si a intereselor sale legitime in exercitarea dreptului sau la un
proces echitabil.
(2) Accesul la justitie nu poate fi ingradit.
Art. 7
(1) Toate persoanele sunt egale in fata legii, fara privilegii si fara
discriminari.
(2) Justitia se realizeaza in mod egal pentru toti, fara deosebire de rasa,
nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, opinie,
apartenenta politica, avere, origine ori conditie sociala sau de orice alte
criterii discriminatorii.
Art. 8
Asistenta juridica internationala se solicita sau se acorda in conditiile
prevazute de lege, de conventiile internationale la care Romania este parte
sau, dupa caz, pe baza de reciprocitate.
Art. 9
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii functioneaza ca instanta de
judecata pentru solutionarea contestatiilor formulate de magistrati impotriva
hotararilor pronuntate de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu
exceptia celor date in materie disciplinara.
CAP. 3
Dispozitii generale privind procedura judiciara
Art. 10
Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea
cauzelor intr-un termen rezonabil, de catre o instanta impartiala si
independenta, constituita potrivit legii.
Art. 11
Sedintele de judecata sunt publice, in afara de cazurile prevazute de lege.
Pronuntarea hotararilor se face in sedinta publica, cu exceptia cazurilor
prevazute de lege.
Art. 12
(1) Procedura judiciara se desfasoara in limba romana.
(2) Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se
exprime in limba materna, in fata instantelor de judecata, in conditiile
prezentei legi.
(3) In cazul in care una sau mai multe parti solicita sa se exprime in
limba materna, instanta de judecata trebuie sa asigure, in mod gratuit,
folosirea unui interpret sau traducator autorizat.
(4) In situatia in care toate partile solicita sau sunt de acord sa se
exprime in limba materna, instanta de judecata trebuie sa asigure exercitarea
acestui drept, precum si buna administrare a justitiei cu respectarea
principiilor contradictorialitatii, oralitatii si publicitatii.
(5) Cererile si actele procedurale se intocmesc numai in limba romana.
(6) Consemnarea dezbaterilor purtate de parti in limba materna se face la
dictarea publica a presedintelui si numai in limba romana. Obiectiunile
formulate de cei interesati cu privire la traduceri si consemnarea acestora se
rezolva de instanta de judecata pana la incheierea dezbaterilor din acel dosar,
consemnandu-se in incheierea de sedinta.
(7) Interpretul sau traducatorul va semna pe toate actele intocmite, pentru
conformitate, atunci cand acestea au fost redactate sau consemnarea s-a facut
in baza traducerii sale.
Art. 13
Dreptul la aparare este garantat. In tot cursul procesului, partile au
dreptul sa fie reprezentate sau, dupa caz, asistate de un aparator, ales sau
numit din oficiu, potrivit legii.
Art. 14
Hotararile judecatoresti trebuie respectate si aduse la indeplinire in
conditiile legii.
Art. 15
Hotararile judecatoresti pot fi desfiintate sau modificate numai in caile
de atac prevazute de lege si exercitate conform dispozitiilor legale.
TITLUL II
Instantele judecatoresti
CAP. 1
Inalta Curte de Casatie si Justitie
SECTIUNEA 1
Organizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Art. 16
(1) In Romania functioneaza o singura instanta suprema, denumita Inalta
Curte de Casatie si Justitie, cu personalitate juridica si cu sediul in
capitala tarii.
(2) Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea
unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei
sale.
(3) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie are calitatea de
ordonator principal de credite.
(4) Cheltuielile necesare functionarii se finanteaza din bugetul de stat.
Art. 17
(1) Inalta Curte de Casatie si Justitie se compune din: presedinte, un
vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si judecatori.
(2) Inalta Curte de Casatie si Justitie este organizata in 4 sectii -
Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia comerciala,
Sectia de contencios administrativ si fiscal -, Completul de 9 judecatori si
Sectiile Unite, fiecare avand competenta proprie.
Art. 18
(1) In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza
magistrati-asistenti, stabiliti prin statul de functii.
(2) Inalta Curte de Casatie si Justitie cuprinde in structura Cancelaria,
directii, servicii si birouri, cu personalul stabilit prin statul de functii.
SECTIUNEA a 2-a
Competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Art. 19
Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia
comerciala si Sectia de contencios administrativ si fiscal ale Inaltei Curti de
Casatie si Justitie judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de
curtile de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege.
Art. 20
Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca:
a) in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competenta de
prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
b) recursurile, in conditiile prevazute de lege.
Art. 21
(1) Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in raport cu competenta
fiecareia, solutioneaza:
a) cererile de stramutare, pentru motivele prevazute in codurile de
procedura;
b) conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege;
c) orice alte cereri prevazute de lege.
(2) Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie solutioneaza si
recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor
judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar
cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel.
Art. 22
(1) Completul de 9 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in
cauzele judecate in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie
si Justitie.
(2) Completul de 9 judecatori judeca si alte cauze date in competenta sa
prin lege, precum si ca instanta disciplinara.
Art. 23
Inalta Curte de Casatie si Justitie se constituie in Sectii Unite pentru:
a) judecarea recursurilor in interesul legii;
b) solutionarea, in conditiile prezentei legi, a sesizarilor privind
schimbarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
c) sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii
legilor inainte de promulgare.
Art. 24
Daca o sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie considera ca este
necesar sa revina asupra propriei jurisprudente, intrerupe judecata si
sesizeaza Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care judeca
cu citarea partilor din dosarul a carui judecata a fost intrerupta. Dupa ce
Sectiile Unite s-au pronuntat asupra sesizarii privind schimbarea
jurisprudentei, judecata continua.
Art. 25
(1) La sfarsitul fiecarui an, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in
Sectii Unite, stabileste cazurile in care este necesara imbunatatirea
legislatiei si le comunica ministrului justitiei.
(2) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie poate incuviinta ca
judecatorii sa se informeze la sediul instantelor asupra aspectelor privind aplicarea
corecta si unitara a legii, facand cunoscuta jurisprudenta Inaltei Curti de
Casatie si Justitie, si sa constate situatii care justifica propuneri de
imbunatatire a legislatiei.
SECTIUNEA a 3-a
Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Art. 26
(1) Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se exercita de
presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere.
(2) Presedintele reprezinta Inalta Curte de Casatie si Justitie in
relatiile interne si internationale.
(3) Presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si 5 judecatori,
alesi pe o perioada de 5 ani in adunarea generala a judecatorilor, cu
reprezentarea fiecarei sectii, constituie colegiul de conducere al Inaltei
Curti de Casatie si Justitie. Cand se dezbat probleme economico-financiare si
administrative, la sedintele colegiului de conducere participa managerul
economic al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care are vot consultativ.
Art. 27
(1) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are
urmatoarele atributii:
a) aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa,
precum si statele de functii si de personal ale Inaltei Curti de Casatie si
Justitie;
b) recomanda Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea la
Inalta Curte de Casatie si Justitie a judecatorilor in functie carora le expira
mandatul de 6 ani;
c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea,
transferul, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor-asistenti;
d) organizeaza si supravegheaza rezolvarea petitiilor, in conditiile legii;
e) exercita actiunea disciplinara impotriva presedintelui,
vicepresedintelui, presedintilor de sectii, judecatorilor si
magistratilor-asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si
impotriva presedintilor curtilor de apel;
f) propune proiectul de buget al Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
g) exercita alte atributii prevazute in Regulamentul privind organizarea si
functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(2) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie este
prezidat de catre presedinte, iar in lipsa acestuia, de catre vicepresedinte.
(3) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie se
intruneste trimestrial sau ori de cate ori este necesar, la convocarea
presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau la solicitarea a cel
putin 3 dintre membrii sai.
(4) Hotararile colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si
Justitie se adopta cu votul majoritatii membrilor sai.
Art. 28
Adunarea generala a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie se
intruneste pentru:
a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicitatii;
b) aprobarea bugetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu avizul
consultativ al Ministerului Finantelor Publice;
c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, in
conditiile legii.
SECTIUNEA a 4-a
Completele de judecata
Art. 29
(1) Completele de judecata se compun din 3 judecatori ai aceleiasi sectii.
(2) Daca numarul de judecatori necesar formarii completului de judecata nu
se poate asigura, acesta se constituie cu judecatori de la celelalte sectii,
desemnati de catre presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie
si Justitie.
Art. 30
Completul de 9 judecatori este prezidat de presedintele sau
vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In lipsa acestora,
completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie sau de un judecator
desemnat in acest scop de presedintele ori vicepresedintele Inaltei Curti de
Casatie si Justitie.
Art. 31
(1) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie prezideaza Sectiile
Unite, Completul de 9 judecatori, iar in cadrul sectiilor orice complet, cand
participa la judecata.
(2) In lipsa presedintelui, sedintele la care acesta trebuie sa ia parte
sunt prezidate de vicepresedintele instantei sau de un presedinte de sectie.
(3) Presedintii de sectii pot prezida orice complet de judecata din cadrul
sectiei, iar ceilalti judecatori prezideaza prin rotatie.
Art. 32
In cazul in care Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in Sectii
Unite, la judecata trebuie sa ia parte cel putin doua treimi din numarul
judecatorilor in functie. Decizia poate fi luata numai cu majoritatea voturilor
celor prezenti.
CAP. 2
Curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecatoriile
SECTIUNEA 1
Organizarea curtilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate
si a judecatoriilor
Art. 33
(1) Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, in
circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale
specializate, potrivit anexei care face parte integranta din prezenta lege.
(2) Curtea de Apel Bucuresti functioneaza si ca instanta specializata
pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala, potrivit legii.
(3) In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii pentru cauze civile,
cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de
contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si
asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii
maritime si fluviale sau pentru alte materii.
Art. 34
(1) Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la
nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, si au, de regula, sediul
in municipiul resedinta de judet.
(2) Tribunalul Bucuresti functioneaza si ca instanta specializata pentru
judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala, potrivit legii.
(3) In circumscriptia fiecarui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile
din judet sau, dupa caz, din municipiul Bucuresti.
(4) In cadrul tribunalelor functioneaza sectii pentru cauze civile si
sectii pentru cauze penale si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii
maritime si fluviale sau pentru alte materii.
Art. 35
(1) Tribunalele specializate sunt:
a) tribunale pentru minori si familie;
b) tribunale de munca si asigurari sociale;
c) tribunale comerciale;
d) tribunale administrativ-fiscale.
(2) Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica,
care functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au,
de regula, sediul in municipiul resedinta de judet.
Art. 36
(1) Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate in
judete si in sectoarele municipiului Bucuresti, potrivit anexei.
(2) Localitatile care fac parte din circumscriptiile judecatoriilor din
fiecare judet se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea
ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 37
In raport cu natura si numarul cauzelor, in cadrul tribunalelor
specializate si al judecatoriilor se pot infiinta sectii.
Art. 38
(1) Sectiile curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia
acestora se infiinteaza la propunerea presedintilor curtilor de apel, prin
hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Componenta sectiilor se stabileste de presedintele instantei, in raport
cu volumul de activitate, tinandu-se seama de specializarea judecatorului.
(3) In mod exceptional, in situatia in care in cadrul unei sectii nu se
poate constitui un complet de judecata, presedintele instantei poate dispune
participarea unor judecatori de la alte sectii.
Art. 39
In raport cu volumul de activitate, cu natura si complexitatea cauzelor
deduse judecatii, pentru curtile de apel, tribunale si judecatorii se pot
infiinta sedii secundare cu activitate permanenta in alte localitati din judet
sau in municipiul Bucuresti.
SECTIUNEA a 2-a
Competenta instantelor judecatoresti
Art. 40
Competenta judecatoriilor, a tribunalelor si a curtilor de apel este
stabilita in Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile
ulterioare, si in Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile
ulterioare, precum si in legi speciale.
Art. 41
Tribunalele pentru minori si familie judeca in prima instanta urmatoarele
categorii de cauze:
1. in materie civila, cauzele referitoare la drepturile, obligatiile si
interesele legitime privind persoana minorilor, decaderea din drepturile
parintesti, cererile privind nulitatea sau desfacerea casatoriei, cererile
pentru incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei, precum si cauzele
privind raporturile de familie;
2. in materie penala, infractiuni savarsite de minori sau asupra minorilor.
Art. 42
Cand in aceeasi cauza sunt mai multi inculpati, unii minori si altii
majori, si nu este posibila disjungerea, competenta apartine tribunalului
pentru minori si familie.
Art. 43
Tribunalele de munca si asigurari sociale solutioneaza in prima instanta
conflictele de munca si asigurari sociale.
Art. 44
Tribunalele comerciale judeca in prima instanta procesele si cererile in
materie comerciala, inclusiv cele in materie de reorganizare judiciara si
faliment, in afara de cele date prin lege in competenta judecatoriilor.
Art. 45
(1) Tribunalele administrativ-fiscale judeca in prima instanta cauzele in
materie de contencios administrativ si fiscal, precum si cererile persoanelor
vatamate prin ordonante sau, dupa caz, dispozitii din ordonante ale Guvernului
declarate neconstitutionale, in afara de cele date prin lege in competenta
curtilor de apel.
(2) Tribunalele administrativ-fiscale judeca in prima instanta si litigiile
rezultate din activitatea Curtii de Conturi, in afara de cele date prin lege in
competenta curtilor de apel.
SECTIUNEA a 3-a
Conducerea instantelor judecatoresti
Art. 46
(1) Fiecare instanta judecatoreasca este condusa de un presedinte.
(2) Presedintii curtilor de apel si ai tribunalelor exercita, de asemenea,
atributii de coordonare si control ale administrarii instantei unde
functioneaza, precum si ale instantelor din circumscriptie.
(3) Presedintii judecatoriilor si ai tribunalelor specializate exercita si
atributii de administrare a instantei.
Art. 47
Presedintii curtilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite,
iar presedintii tribunalelor au calitatea de ordonator tertiar de credite.
Art. 48
(1) In functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la
curtile de apel, tribunale si tribunale specializate, presedintele poate fi
ajutat de 1 - 2 vicepresedinti, iar la judecatorii, presedintele poate fi
ajutat de un vicepresedinte.
(2) La Curtea de Apel Bucuresti si la Tribunalul Bucuresti, presedintele
poate fi ajutat de 1 - 3 vicepresedinti.
Art. 49
(1) Presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti iau masuri
pentru organizarea si buna functionare a instantelor pe care le conduc si, dupa
caz, a instantelor din circumscriptiile acestora, asigura si verifica
respectarea obligatiilor statutare si a regulamentelor de catre judecatori si
personalul auxiliar de specialitate.
(2) Verificarile efectuate personal de presedinti sau vicepresedinti ori,
dupa caz, prin judecatorii inspectori trebuie sa respecte principiile
independentei judecatorilor si supunerii lor numai legii, precum si autoritatea
de lucru judecat.
Art. 50
Presedintii instantelor desemneaza judecatorii care urmeaza sa
indeplineasca, potrivit legii, si alte atributii decat cele privind activitatea
de judecata.
Art. 51
Sectiile instantelor judecatoresti sunt conduse de cate un presedinte de
sectie.
Art. 52
(1) In cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de
conducere, care hotaraste cu privire la problemele generale de conducere a
instantei. Colegiul de conducere al curtii de apel exercita si actiunea
disciplinara, in conditiile legii.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numar impar de membri si
au urmatoarea componenta:
a) la curtile de apel: presedintele, vicepresedintii, judecatorii
inspectori si presedintii de sectii, precum si 1 - 2 judecatori alesi in
adunarea generala a judecatorilor;
b) la tribunale si tribunale specializate: presedintele, vicepresedintii si
presedintii de sectii, precum si 1 - 2 judecatori alesi in adunarea generala a
judecatorilor;
c) la judecatorii: presedintele si, dupa caz, vicepresedintele si
presedintii de sectii, precum si 1 - 2 judecatori alesi in adunarea generala a
judecatorilor.
(3) La curtile de apel si tribunale, cand colegiul de conducere dezbate
probleme economico-financiare sau administrative, la sedintele acestuia
participa si managerul economic al instantei, cu vot consultativ.
(4) In functie de problemele supuse dezbaterii, la sedintele colegiilor de
conducere ale curtilor de apel, ale tribunalelor si tribunalelor specializate
pot fi invitate si persoane cu functii de conducere a instantelor din
circumscriptia acestora.
Art. 53
(1) La instantele judecatoresti se organizeaza, anual sau ori de cate ori
este necesar, adunari generale ale judecatorilor.
(2) Adunarile generale ale judecatorilor se convoaca dupa cum urmeaza:
a) adunarea generala a curtii de apel si adunarea generala a judecatorilor
din circumscriptia acesteia - de presedintele curtii de apel;
b) adunarea generala a tribunalului si adunarea generala a judecatorilor
din circumscriptia acestuia - de presedintele tribunalului;
c) adunarea generala a tribunalului specializat - de presedintele acestuia;
d) adunarea generala a judecatorilor - de presedintele judecatoriei.
Art. 54
Adunarile generale ale judecatorilor, prevazute la art. 53 alin. (1), au
urmatoarele atributii:
a) dezbat activitatea anuala desfasurata de instante;
b) aleg, in conditiile legii, membrii Consiliului Superior al
Magistraturii;
c) dezbat probleme de drept;
d) analizeaza proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului
justitiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formuleaza puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al
Magistraturii;
f) indeplinesc alte atributii prevazute de lege sau regulamente.
SECTIUNEA a 4-a
Completele de judecata
Art. 55
(1) Presedintii instantelor sau, dupa caz, presedintii de sectii stabilesc
compunerea completelor de judecata, de regula, la inceputul anului
judecatoresc, cu avizul colegiului de conducere al instantei, urmarind
asigurarea continuitatii completului.
(2) Completul de judecata este prezidat de presedintele sau
vicepresedintele instantei, de judecatorul inspector ori, dupa caz, de
presedintele de sectie, atunci cand acestia participa la judecata. In celelalte
cazuri, completul de judecata este prezidat, prin rotatie, de judecatorul desemnat
de presedintele instantei sau al sectiei, dintre judecatorii care compun acel
complet.
Art. 56
(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu,
in sistem informatizat.
(2) Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui
complet decat in conditiile prevazute de lege.
Art. 57
(1) Cauzele se judeca in prima instanta in complet format din 2 judecatori,
cu exceptia urmatoarelor cauze, care se judeca de un singur judecator:
a) cererile privind pensii de intretinere, cererile privind inregistrarile
si rectificarile in registrele de stare civila, cererile privind popririle,
incuviintarea executarii silite, investirea cu formula executorie si luarea
unor masuri asiguratorii;
b) cererile de ordonanta presedintiala;
c) actiunile posesorii;
d) plangerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor
si de aplicare a sanctiunilor contraventionale;
e) somatia de plata;
f) reabilitarea;
g) constatarea interventiei amnistiei ori gratierii;
h) perchezitia si masurile preventive luate in cursul urmaririi penale.
(2) Apelurile si recursurile se judeca in complet format din 3 judecatori.
(3) In cazul completului format din 2 judecatori, daca acestia nu ajung la
un acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou
in complet de divergenta, in conditiile legii.
(4) Completul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de
judecata, a presedintelui sau a vicepresedintelui instantei, a judecatorului
inspector, a presedintelui de sectie ori a unui alt judecator desemnat de
presedintele instantei.
Art. 58
(1) Completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind
conflictele de munca si asigurari sociale se constituie din 2 judecatori si 2
asistenti judiciari.
(2) Asistentii judiciari participa la deliberari cu vot consultativ si
semneaza hotararile pronuntate. Opinia acestora se consemneaza in hotarare, iar
opinia separata se motiveaza.
(3) In cazul in care judecatorii care intra in compunerea completului de
judecata nu ajung la un acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta,
procesul se judeca din nou in complet de divergenta, prevederile art. 57 alin.
(3) si (4) fiind aplicabile.
TITLUL III
Ministerul Public
CAP. 1
Atributiile Ministerului Public
Art. 59
(1) Ministerul Public isi exercita atributiile in temeiul legii.
(2) Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiilor
legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic, sub autoritatea
ministrului justitiei, in conditiile legii.
(3) Procurorii isi exercita functiile in conformitate cu legea, respecta si
protejeaza demnitatea umana si apara drepturile persoanei.
(4) Parchetele sunt independente in relatiile cu instantele judecatoresti,
precum si cu celelalte autoritati publice.
Art. 60
Ministerul Public exercita, prin procurori, urmatoarele atributii:
a) efectueaza urmarirea penala in cazurile si in conditiile prevazute de lege
si participa, potrivit legii, la solutionarea conflictelor prin mijloace
alternative;
b) conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei
judiciare, conduce si controleaza activitatea altor organe de cercetare penala;
c) sesizeaza instantele judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale,
potrivit legii;
d) exercita actiunea civila, in cazurile prevazute de lege;
e) participa, in conditiile legii, la sedintele de judecata;
f) exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in
conditiile prevazute de lege;
g) apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor
puse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, in conditiile
legii;
h) actioneaza pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, sub
coordonarea ministrului justitiei, pentru realizarea unitara a politicii penale
a statului;
i) studiaza cauzele care genereaza sau favorizeaza criminalitatea,
elaboreaza si prezinta ministrului justitiei propuneri in vederea eliminarii
acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei in domeniu;
j) exercita orice alte atributii prevazute de lege.
Art. 61
(1) Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in
conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
(2) In solutiile dispuse, procurorul este autonom.
Art. 62
(1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului
parchetului respectiv.
(2) Conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului
ierarhic superior din aceeasi circumscriptie.
(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie, de procurorul general al Parchetului
National Anticoruptie sau de procurorul general al parchetului de pe langa
curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau
prin procurori inspectori.
Art. 63
(1) Organele de politie judiciara isi desfasoara activitatea de cercetare
penala, in mod nemijlocit, sub conducerea si supravegherea procurorului, fiind
obligate sa aduca la indeplinire dispozitiile acestuia.
(2) Serviciile si organele specializate in culegerea, prelucrarea si
arhivarea informatiilor au obligatia de a pune, de indata, la dispozitia parchetului
competent, la sediul acestuia, toate datele si toate informatiile detinute in
legatura cu savarsirea infractiunilor.
(3) Nerespectarea obligatiilor prevazute la alin. (1) si (2) atrage
raspunderea juridica potrivit legii.
Art. 64
(1) Procurorul participa la sedintele de judecata, in conditiile legii, si
are rol activ in aflarea adevarului.
(2) Procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le
considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate in
cauza.
(3) In procesele penale, la sedinta de judecata, poate participa procurorul
care a efectuat urmarirea penala sau alt procuror desemnat de conducatorul
parchetului.
Art. 65
Procurorul exercita, in conditiile legii, caile de atac impotriva
hotararilor judecatoresti pe care le considera netemeinice si nelegale.
Art. 66
(1) Ministrul justitiei, cand considera necesar, din proprie initiativa sau
la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra
procurorilor, prin procurorii inspectori din cadrul Parchetului de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie, din Parchetul National Anticoruptie, din
parchetele de pe langa curtile de apel sau alti procurori delegati.
(2) Controlul consta in verificarea modului in care se desfasoara
raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in
lucrarile de competenta parchetelor.
(3) Ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului
de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorului
general al Parchetului National Anticoruptie informari asupra activitatii
parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate
pentru prevenirea si combaterea criminalitatii.
CAP. 2
Organizarea Ministerului Public
SECTIUNEA 1
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Art. 67
(1) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza
activitatea parchetelor din subordine, indeplineste atributiile prevazute de
lege, are personalitate juridica si gestioneaza bugetul Ministerului Public.
(2) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este condus
de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct si 3 procurori consilieri.
(3) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie
si Justitie este ordonator principal de credite.
Art. 68
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie reprezinta Ministerul Public in relatiile cu celelalte autoritati
publice si cu orice persoane juridice sau fizice, din tara sau din strainatate.
Art. 69
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie exercita, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra
tuturor parchetelor.
Art. 70
(1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie
si Justitie participa la sedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie in
Sectii Unite, precum si la orice complet al acesteia, cand considera necesar.
(2) In cazul imposibilitatii de participare, procurorul general deleaga pe
prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror pentru a participa,
in locul sau, la sedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie prevazute la
alin. (1).
Art. 71
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie desemneaza, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care
participa la sedintele Curtii Constitutionale, in cazurile prevazute de lege.
Art. 72
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie are in structura
sectii conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. In cadrul
sectiilor pot functiona servicii si birouri conduse de procurori sefi.
Art. 73
In exercitarea atributiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului
de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie emite ordine cu caracter
intern.
Art. 74
(1) In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
functioneaza colegiul de conducere, care hotaraste asupra problemelor generale
de conducere ale Ministerului Public.
(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie este constituit din procurorul general, prim-adjunctul,
adjunctul si consilierii acestuia, procurorii sefi de sectie, procurorul
inspector sef si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor.
(3) Dispozitiile art. 52 alin. (3) si (4) se aplica in mod corespunzator.
Art. 75
(1) Adunarea generala a procurorilor Parchetului de pe langa Inalta Curte
de Casatie si Justitie se convoaca de catre procurorul general al Parchetului
de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, anual sau ori de cate ori este
necesar.
(2) Dispozitiile art. 54 se aplica in mod corespunzator.
SECTIUNEA a 2-a
Parchetul National Anticoruptie
Art. 76
(1) Parchetul National Anticoruptie este specializat in combaterea infractiunilor
de coruptie, potrivit legii, isi exercita atributiile pe intreg teritoriul
Romaniei, prin procurori specializati in combaterea infractiunilor de coruptie
si functioneaza ca parchet pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) Parchetul National Anticoruptie se organizeaza ca structura autonoma in
cadrul Ministerului Public si este coordonat de procurorul general al
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) Parchetul National Anticoruptie are personalitate juridica si sediul in
municipiul Bucuresti.
Art. 77
(1) Parchetul National Anticoruptie isi desfasoara activitatea potrivit
principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub
autoritatea administrativa a ministrului justitiei.
(2) Parchetul National Anticoruptie este independent in raport cu
instantele judecatoresti si cu parchetele de pe langa acestea, precum si in
relatiile cu celelalte autoritati publice, exercitandu-si atributiile numai in
temeiul legii si pentru asigurarea respectarii acesteia.
Art. 78
(1) Parchetul National Anticoruptie este condus de un procuror general,
asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de doi procurori generali adjuncti,
asimilati adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie.
(2) In activitatea sa, procurorul general al Parchetului National
Anticoruptie este ajutat de 2 procurori consilieri, asimilati procurorilor
consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie.
(3) Procurorul general al Parchetului National Anticoruptie este ordonator
principal de credite.
(4) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Parchetului National
Anticoruptie se asigura de la bugetul de stat.
Art. 79
(1) In cadrul Parchetului National Anticoruptie functioneaza colegiul de
conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale acestui
parchet.
(2) Colegiul de conducere al Parchetului National Anticoruptie este
constituit din procurorul general, adjunctii si consilierii acestuia,
procurorii sefi de sectie si 5 procurori alesi in adunarea generala a
procurorilor.
(3) Dispozitiile art. 52 alin. (3) si (4) se aplica in mod corespunzator.
Art. 80
(1) Adunarea generala a procurorilor Parchetului National Anticoruptie se
convoaca de catre procurorul general al acestui parchet, anual sau ori de cate
ori este necesar.
(2) Dispozitiile art. 54 se aplica in mod corespunzator.
Art. 81
In exercitarea atributiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului
National Anticoruptie emite ordine cu caracter intern.
Art. 82
(1) In cadrul Parchetului National Anticoruptie se pot infiinta servicii
teritoriale, servicii, birouri si alte compartimente de activitate, prin ordin
al procurorului general al acestui parchet.
(2) Sediul serviciilor teritoriale si circumscriptia acestora se stabilesc
de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, de regula, in
localitatile in care isi au sediul parchetele de pe langa curtile de apel si in
raport cu circumscriptiile acestora.
Art. 83
Atributiile, competenta, structura, organizarea si functionarea Parchetului
National Anticoruptie sunt stabilite prin lege speciala.
SECTIUNEA a 3-a
Parchetele de pe langa curtile de apel, tribunale, tribunale pentru minori
si familie si judecatorii
Art. 84
(1) Pe langa fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si
familie si judecatorie functioneaza un parchet.
(2) Parchetele au sediul in localitatile in care isi au sediul instantele
pe langa care functioneaza si au aceeasi circumscriptie cu acestea.
(3) Parchetele de pe langa curtile de apel si parchetele de pe langa
tribunale au personalitate juridica. Parchetele de pe langa tribunalele pentru
minori si familie si parchetele de pe langa judecatorii nu au personalitate
juridica.
Art. 85
(1) Parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale au in structura
sectii, in cadrul carora pot functiona servicii si birouri. Parchetele de pe
langa curtile de apel au in structura si cate o sectie pentru minori si
familie.
(2) In raport cu natura si numarul cauzelor, in cadrul parchetelor de pe
langa judecatorii pot functiona sectii maritime si fluviale.
(3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul
parchetelor se stabilesc de catre procurorul general al Parchetului de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul ministrului justitiei.
Art. 86
In localitatile unde functioneaza sediile secundare ale tribunalelor si
judecatoriilor se infiinteaza sedii secundare ale parchetelor, cu activitate
permanenta, avand aceeasi circumscriptie cu sediile secundare ale instantelor
pe langa care functioneaza.
Art. 87
(1) Parchetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori
generali.
(2) Parchetele de pe langa tribunale, tribunale pentru minori si familie si
judecatorii sunt conduse de prim-procurori.
(3) Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel si
prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale exercita si atributii de
coordonare si control al administrarii parchetului unde functioneaza, precum si
a parchetelor din circumscriptie.
(4) Prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunalele pentru minori si
prim-procurorii parchetelor de pe langa judecatorii exercita si atributii de
administrare a parchetului.
Art. 88
Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel au calitatea
de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe langa
tribunale au calitatea de ordonatori tertiari de credite.
Art. 89
(1) In functie de volumul de activitate, la parchetele de pe langa curtile
de apel si tribunale, procurorul general sau, dupa caz, prim-procurorul poate
fi ajutat de 1 - 2 adjuncti, iar la parchetele de pe langa tribunalele pentru
minori si familie si judecatorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un
adjunct.
(2) La Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti si la Parchetul de pe
langa Tribunalul Bucuresti, procurorul general sau, dupa caz, prim-procurorul
poate fi ajutat de 1 - 3 adjuncti.
Art. 90
(1) Sectiile, serviciile si birourile parchetelor de pe langa instante sunt
conduse de procurori sefi.
(2) Conducatorul fiecarui parchet repartizeaza procurorii pe sectii,
servicii si birouri.
Art. 91
(1) In cadrul parchetelor functioneaza colegii de conducere, care avizeaza
problemele generale de conducere ale parchetelor.
(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe langa curti de apel,
tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii au in componenta
procurori care detin functii de nivelul celor prevazute la art. 52 alin. (2)
pentru colegiile de conducere ale instantelor.
(3) Dispozitiile art. 52 alin. (2) - (4) se aplica in mod corespunzator.
Art. 92
Dispozitiile art. 53 si 54 se aplica in mod corespunzator si pentru
organizarea si desfasurarea adunarilor generale ale procurorilor.
TITLUL IV
Organizarea si functionarea Institutului National al Magistraturii
Art. 93
(1) Institutul National al Magistraturii este institutia publica cu
personalitate juridica, aflata in coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii,
care realizeaza formarea initiala a judecatorilor si procurorilor, formarea
profesionala continua a magistratilor in functie, precum si formarea
formatorilor, in conditiile legii.
(2) Institutul National al Magistraturii nu face parte din sistemul
national de invatamant si educatie si nu este supus dispozitiilor legale in
vigoare cu privire la acreditarea institutiilor de invatamant superior si
recunoasterea diplomelor.
(3) Institutul National al Magistraturii are sediul in municipiul Bucuresti.
Art. 94
(1) Institutul National al Magistraturii este condus de un consiliu
stiintific format din 13 membri: un judecator al Inaltei Curti de Casatie si
Justitie, un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie, un judecator al Curtii de Apel Bucuresti, un procuror de la Parchetul
de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, desemnati de Consiliul Superior al
Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandati de Facultatea de Drept a
Universitatii Bucuresti, Facultatea de Drept a Universitatii "Alexandru
Ioan Cuza" din Iasi si Facultatea de Drept a Universitatii
"Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, 4 reprezentanti alesi ai personalului
de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de
justitie, precum si directorul Institutului National al Magistraturii, care
face parte de drept din consiliu si il prezideaza.
(2) Directorul Institutului National al Magistraturii si cei doi adjuncti
ai acestuia sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii, din randul
personalului de instruire de specialitate juridica al magistratilor sau al
cadrelor didactice din invatamantul superior juridic acreditat potrivit legii.
(3) Durata mandatului membrilor consiliului stiintific este de 3 ani si
poate fi reinnoit, cu exceptia mandatului reprezentantului auditorilor de
justitie, care este ales pe un an.
(4) La sedintele consiliului stiintific pot participa, fara drept de vot,
reprezentanti ai asociatiilor profesionale legal constituite ale magistratilor.
Art. 95
Consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii propune
proiectul de buget si hotaraste asupra problemelor care privesc organizarea si
functionarea Institutului, la propunerea directorului acestei institutii.
Art. 96
(1) Institutul National al Magistraturii este finantat de la bugetul de
stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii.
(2) Directorul Institutului National al Magistraturii este ordonator
secundar de credite.
Art. 97
(1) Numarul maxim de posturi pentru Institutul National al Magistraturii se
stabileste prin hotarare a Guvernului.
(2) Structura organizatorica, statele de functii si statele de personal ale
Institutului National al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al
Magistraturii.
Art. 98
(1) Personalul de instruire al Institutului National al Magistraturii este
asigurat, de regula, din randul judecatorilor si procurorilor in functie cu o
vechime de cel putin 10 ani in magistratura, care pot fi detasati in conditiile
prezentei legi, cu acordul lor, in cadrul Institutului, cu avizul consiliului
stiintific al Institutului.
(2) Institutul National al Magistraturii poate folosi, in conditiile legii,
si cadre didactice din invatamantul juridic superior acreditat potrivit legii,
alti specialisti romani si straini, precum si personal de specialitate juridica
asimilat magistratilor, pentru desfasurarea procesului de formare profesionala.
(3) Salarizarea personalului de instruire de alta specialitate decat cea
juridica este stabilita prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte
drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 99
Prin hotarare a Guvernului se pot infiinta, in subordinea Ministerului
Justitiei si a Ministerului Public, centre si puncte zonale de formare
profesionala continua a grefierilor si a altor categorii de personal de
specialitate.
TITLUL V
Asistentii judiciari
Art. 100
Asistentii judiciari sunt numiti de ministrul justitiei, la propunerea
Consiliului Economic si Social, pe o perioada de 5 ani, dintre persoanele cu o
vechime in functii juridice de cel putin 5 ani si care indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii:
a) au cetatenia romana, domiciliul in Romania si capacitate deplina de
exercitiu;
b) sunt licentiate in drept si dovedesc o pregatire teoretica
corespunzatoare;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal si se bucura de o buna
reputatie;
d) cunosc limba romana;
e) sunt apte, din punct de vedere medical, pentru exercitarea functiei.
Art. 101
(1) Asistentii judiciari se bucura de stabilitate pe durata mandatului si
se supun numai legii.
(2) Dispozitiile legale privind obligatiile, interdictiile si
incompatibilitatile magistratilor se aplica si asistentilor judiciari.
(3) Dispozitiile referitoare la concediul de odihna, asistenta medicala
gratuita si gratuitatea transportului, prevazute de lege pentru magistrati, se
aplica si asistentilor judiciari.
(4) Asistentii judiciari depun juramantul in conditiile prevazute de lege
pentru magistrati.
(5) Numarul total al posturilor de asistenti judiciari si repartizarea
posturilor pe instante, in raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin
ordin al ministrului justitiei.
Art. 102
Asistentii judiciari exercita atributiile prevazute la art. 58 alin. (2),
precum si alte atributii prevazute in Regulamentul de ordine interioara a
instantelor judecatoresti.
Art. 103
(1) Asistentilor judiciari li se aplica dispozitiile legale privind
abaterile si sanctiunile disciplinare, precum si motivele de eliberare din
functie prevazute de lege pentru magistrati.
(2) Sanctiunile disciplinare se aplica de catre ministrul justitiei.
(3) Impotriva sanctiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face
contestatie, in termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii, la sectia de
contencios administrativ si fiscal a curtii de apel in circumscriptia careia
functioneaza cel sanctionat. Hotararea curtii de apel este definitiva.
(4) Asistentii judiciari pot fi eliberati din functie si ca urmare a
reducerii numarului de posturi, in raport cu volumul de activitate al
instantei.
(5) Sanctiunile aplicate asistentilor judiciari si eliberarea din functie a
acestora se comunica Consiliului Economic si Social de ministrul justitiei.
Art. 104
Prin hotarare a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic si Social si
a Ministerului Justitiei, se stabilesc:
a) conditiile, procedura de selectie si de propunere de catre Consiliul
Economic si Social a candidatilor, pentru a fi numiti ca asistenti judiciari de
catre ministrul justitiei;
b) conditiile de delegare, detasare si transfer al asistentilor judiciari.
Art. 105
Magistratii consultanti in functie la data intrarii in vigoare a prezentei
legi sunt numiti de drept in functiile de asistenti judiciari si isi continua
activitatea in cadrul tribunalelor de munca si asigurari sociale sau, dupa caz,
al sectiilor sau completelor specializate.
TITLUL VI
Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instantelor si al
parchetelor
Art. 106
(1) Toate instantele judecatoresti si toate parchetele au in structura
urmatoarele compartimente auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) biroul de informare si relatii publice;
e) biblioteca.
(2) Instantele judecatoresti si parchetele pot avea si alte compartimente
stabilite prin regulamentele prevazute la art. 126 alin. (1) si art. 127 alin.
(1).
(3) Curtile de apel si parchetele de pe langa aceste curti, Inalta Curte de
Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
si Parchetul National Anticoruptie au, de asemenea, in structura un
compartiment de documentare si un compartiment de informatica juridica.
Compartimentele de informatica juridica se pot organiza si in structura
tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecatoriilor si a parchetelor de
pe langa aceste instante.
Art. 107
(1) Biroul de informare si relatii publice asigura legaturile instantei sau
ale parchetului cu publicul si cu mijloacele de comunicare in masa, in vederea
garantarii transparentei activitatii judiciare, in conditiile stabilite de
lege.
(2) Biroul este condus de un magistrat desemnat de presedintele instantei
sau, dupa caz, de conducatorul parchetului, care indeplineste si rolul de
purtator de cuvant.
Art. 108
(1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii
instantelor sau parchetelor unde functioneaza.
(2) Repartizarea personalului in cadrul compartimentelor auxiliare de
specialitate se face de presedintele instantei sau de procurorul general ori,
dupa caz, de prim-procurorul parchetului.
(3) La curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si parchetele de
pe langa acestea, compartimentele in care isi desfasoara activitatea personalul
auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la sectiile
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la sectiile
Parchetului National Anticoruptie, la judecatorii si parchetele de pe langa
acestea, de grefieri-sefi.
(4) Personalul de specialitate informatica va fi subordonat din punct de
vedere administrativ presedintelui instantei din care face parte si profesional
Directiei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului
Justitiei.
Art. 109
(1) Grefierii care participa la sedintele de judecata sau la efectuarea
actelor de urmarire penala sunt obligati sa efectueze toate consemnarile despre
desfasurarea acestora si sa indeplineasca orice alte insarcinari din dispozitia
si sub controlul presedintelui completului de judecata sau, dupa caz, al
procurorului.
(2) La sedintele de judecata, grefierii sunt obligati sa poarte tinuta
vestimentara corespunzatoare instantei unde functioneaza. Tinuta vestimentara
se stabileste prin hotarare a Guvernului si se asigura in mod gratuit.
Art. 110
(1) In vederea informatizarii activitatii instantelor si parchetelor,
presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul justitiei,
procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie sau, dupa caz, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie
iau masuri pentru dotarea tehnica corespunzatoare a acestora.
(2) Numarul informaticienilor se stabileste de catre presedintele instantei
sau de catre conducatorul parchetului.
TITLUL VII
Paza instantelor judecatoresti si a parchetelor si protectia magistratilor
Art. 111
(1) Paza sediilor instantelor judecatoresti si a parchetelor, a bunurilor
si valorilor apartinand acestora, supravegherea accesului si mentinerea ordinii
interioare necesare desfasurarii normale a activitatii in aceste sedii se
asigura, in mod gratuit, de catre Jandarmeria Romana, prin structurile sale
specializate.
(2) Numarul de jandarmi angajati pe baza de contract se stabileste prin
hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei si a ministrului
administratiei si internelor, precum si a presedintelui Inaltei Curti de
Casatie si Justitie.
(3) Activitatea personalului prevazut la alin. (2) este coordonata de
presedintele instantei sau de conducatorul parchetului.
Art. 112
Modul de utilizare a personalului de politie pentru asigurarea protectiei
magistratilor se stabileste prin protocol incheiat intre Inalta Curte de
Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie,
Parchetul National Anticoruptie sau, dupa caz, Ministerul Justitiei si Ministerul
Administratiei si Internelor.
TITLUL VIII
Gestiunea economico-financiara si administrativa a instantelor si
parchetelor
CAP. 1
Organizarea departamentului economico-financiar si administrativ
Art. 113
(1) Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte
de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie, curtile de apel,
parchetele de pe langa curtile de apel, tribunalele si parchetele de pe langa
tribunale au in structura cate un departament economico-financiar si
administrativ, condus de un manager economic.
(2) Managerul economic este subordonat presedintelui instantei sau, dupa
caz, conducatorului parchetului in cadrul caruia functioneaza.
(3) Departamentul economico-financiar si administrativ din cadrul
tribunalelor si parchetelor de pe langa acestea asigura activitatea economica,
financiara si administrativa si pentru tribunalele specializate si
judecatoriile sau, dupa caz, pentru parchetele din circumscriptia lor.
Art. 114
(1) Poate fi numita in functia de manager economic persoana care a fost
admisa la concursul organizat in acest scop de catre:
a) Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru managerul economic al
acestei instante;
b) curtile de apel, pentru managerii economici ai curtilor de apel si ai
tribunalelor;
c) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru
managerul economic al acestui parchet si pentru managerii economici ai
parchetelor de pe langa curti de apel si tribunale;
d) Parchetul National Anticoruptie, pentru managerul economic al acestui
parchet.
(2) La concursul prevazut la alin. (1) se pot inscrie persoanele care au
studii economice superioare, o vechime in specialitate de minimum 5 ani si care
indeplinesc celelalte conditii prevazute de lege pentru functionarii publici.
(3) Numirea in functia de manager economic a persoanelor declarate admise
la concursul prevazut la alin. (1) se face prin ordin al conducatorului
instantei sau, dupa caz, al conducatorului parchetului care organizeaza
concursul.
(4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar si
administrativ este incadrat de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si
Justitie, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie
si Justitie, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie,
presedintele curtii de apel sau, dupa caz, procurorul general al parchetului de
pe langa curtea de apel, pe baza de concurs sau proba practica.
(5) Concursul prevazut la alin. (1) si (4) se organizeaza potrivit unui
regulament aprobat de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de
ministrul justitiei, de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, de procurorul general al
Parchetului National Anticoruptie.
Art. 115
Managerul economic are urmatoarele atributii principale:
a) conduce departamentul economico-financiar si administrativ al instantei
sau parchetului in cadrul caruia functioneaza;
b) raspunde pentru gestiunea economico-financiara a instantelor sau
parchetelor fara personalitate juridica din circumscriptia instantei sau a
parchetului in cadrul caruia functioneaza;
c) indeplineste, pe baza delegarii primite din partea ordonatorilor de
credite, toate atributiile acestora prevazute de lege;
d) raspunde de utilizarea creditelor bugetare si realizarea veniturilor, de
folosirea cu eficienta a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul
asigurarilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea
bunurilor incredintate instantei sau parchetului, de organizarea si tinerea la
zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra
situatiei patrimoniului aflat in administrare si a executiei bugetare;
e) coordoneaza activitatea de administrare a sediilor instantelor si
parchetelor si ia masuri pentru asigurarea conditiilor materiale in vederea
desfasurarii corespunzatoare a activitatii instantelor si parchetelor;
f) ia masuri pentru elaborarea si fundamentarea temelor de proiectare
pentru lucrarile de reparatii curente si capitale ale sediilor si obiectivelor
de investitii, urmareste si raspunde de realizarea acestora;
g) organizeaza tinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau
administrarea instantelor ori, dupa caz, a parchetelor, precum si a celorlalte
bunuri aflate in patrimoniul acestora.
Art. 116
Managerii economici, informaticienii si personalul de specialitate din
activitatea financiar-contabila si din birourile locale pentru expertize
judiciare tehnice si contabile au calitatea de functionari publici, avand
drepturile si obligatiile prevazute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul
functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 117
Presedintii instantelor si conducatorii parchetelor pot delega calitatea de
ordonator de credite managerilor economici.
CAP. 2
Bugetele instantelor si parchetelor
Art. 118
(1) Activitatea instantelor si parchetelor este finantata de la bugetul de stat.
(2) Bugetul curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate
si al judecatoriilor este gestionat de Ministerul Justitiei, ministrul
justitiei avand calitatea de ordonator principal de credite.
(3) Bugetul pentru parchetele de pe langa curtile de apel, tribunale,
tribunale specializate si judecatorii este gestionat de Parchetul de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Art. 119
(1) Curtile de apel si parchetele de pe langa curtile de apel elaboreaza
proiectele de buget anual pentru instantele sau, dupa caz, parchetele din
circumscriptiile lor.
(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit
Ministerului Justitiei sau, dupa caz, Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie.
(3) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul
National Anticoruptie isi elaboreaza propriile proiecte de buget anual. In
bugetul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt
cuprinse si bugetele parchetelor de pe langa celelalte instante judecatoresti.
(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) si (3) se supun
avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(5) Bugetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie se aproba de adunarea
generala a judecatorilor acestei curti, cu avizul consultativ al Ministerului
Finantelor Publice.
Art. 120
(1) Fiecare instanta si fiecare parchet se incadreaza cu numarul necesar de
judecatori sau, dupa caz, de procurori, precum si cu numarul necesar de
personal auxiliar de specialitate si personal al departamentului
economico-financiar si administrativ.
(2) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si presedintii
curtilor de apel, impreuna cu ministrul justitiei, procurorul general al Parchetului
de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorul
general al Parchetului National Anticoruptie analizeaza anual volumul de
activitate al instantelor si parchetelor si, in functie de rezultatele
analizei, iau masuri pentru suplimentarea sau reducerea numarului de posturi,
cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 121
(1) Numarul maxim de posturi pentru instante si parchete se stabileste prin
hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul
Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie, numarul maxim de posturi se
stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei si a
presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu avizul Consiliului
Superior al Magistraturii.
Art. 122
Statele de functii si de personal pentru curtile de apel, tribunale,
tribunale specializate, judecatorii si parchete se aproba cu avizul conform al
Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justitiei.
TITLUL IX
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 123
Instantele si parchetele militare sunt organizate si functioneaza potrivit
legii.
Art. 124
Pe langa instantele judecatoresti functioneaza, in conditiile legii,
urmatoarele structuri:
a) serviciile de reintegrare sociala si supraveghere;
b) oficiile registrului comertului;
c) alte structuri infiintate prin lege speciala.
Art. 125
(1) Statul este obligat sa asigure sediile si celelalte mijloace materiale
si financiare necesare pentru buna functionare a activitatii instantelor si
parchetelor.
(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile
judetene si consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispozitia
Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Ministerului Justitiei, a Parchetului
de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a Parchetului National
Anticoruptie sediile necesare bunei functionari a instantelor judecatoresti si
a parchetelor.
Art. 126
(1) Prin Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti se
stabilesc:
a) organizarea administrativa a curtilor de apel, a tribunalelor, a
tribunalelor specializate si a judecatoriilor;
b) modul si criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecata;
c) atributiile presedintilor, vicepresedintilor, judecatorilor inspectori,
presedintilor de sectii, ale judecatorilor si ale celorlalte categorii de
personal;
d) organizarea si modul de desfasurare a activitatii colegiilor de
conducere ale instantelor judecatoresti si a adunarilor generale ale
judecatorilor;
e) vacanta judecatoreasca;
f) modul de organizare, functionarea si atributiile compartimentelor
auxiliare de specialitate;
g) modul de organizare, functionarea si atributiile departamentului
economico-financiar si administrativ.
(2) Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti se
elaboreaza de Consiliul Superior al Magistraturii si de Ministerul Justitiei si
se aproba prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, care se
publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 127
(1) Prin Regulamentul de ordine interioara a parchetelor se stabilesc:
a) organizarea administrativa a Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie, a Parchetului National Anticoruptie, a parchetelor de pe
langa curtile de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si
judecatorii;
b) atributiile procurorilor generali, prim-procurorilor si ale adjunctilor
acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor sefi si ale
procurorilor, precum si ale celorlalte categorii de personal;
c) organizarea si modul de desfasurare a activitatii colegiilor de
conducere ale parchetelor si a adunarilor generale ale procurorilor;
d) ierarhia functiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
e) modul de organizare, functionarea si atributiile compartimentelor
auxiliare de specialitate ale parchetelor;
f) modul de organizare, functionarea si atributiile departamentului
economico-financiar si administrativ din cadrul parchetelor.
(2) Regulamentul de ordine interioara a parchetelor se aproba, cu avizul
conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului
justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie.
Art. 128
Statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti
si al parchetelor de pe langa acestea se reglementeaza prin lege speciala, in
termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
Art. 129
Referirile la Curtea Suprema de Justitie cuprinse in actele normative in
vigoare se considera a fi facute la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Art. 130
(1) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Tribunalele specializate vor incepe sa functioneze cel mai tarziu la
data de 1 ianuarie 2008. Datele la care vor incepe sa functioneze tribunalele
specializate se stabilesc, in mod esalonat, prin ordin al ministrului
justitiei.
(3) Tribunalele pentru minori si familie, care se vor infiinta pana la 1
ianuarie 2008, vor judeca numai cauzele prevazute la art. 41 si art. 42 care
sunt in competenta de prima instanta a tribunalului.
(4) Pana la infiintarea tribunalelor specializate in toate judetele si in
municipiul Bucuresti, in cadrul tribunalelor de drept comun vor functiona
sectii sau complete specializate.
(5) Dispozitiile prezentei legi privind managerii economici ai instantelor
si ai parchetelor, precum si cele referitoare la colegialitatea completelor
pentru judecarea in prima instanta a cauzelor se aplica incepand cu 1 ianuarie
2005.
Art. 131
(1) Dispozitiile art. 56 alin. (1) privind repartizarea cauzelor in sistem
informatizat se aplica treptat, actiunea incheindu-se pana in anul 2007.
(2) Pana in anul 2007 repartizarea cauzelor la instantele care nu dispun de
sistem informatizat se face in mod aleatoriu, in conditiile stabilite prin
Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.
Art. 132
In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi, se vor adopta
regulamentele prevazute de prezenta lege, care se publica in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, si vor intra in vigoare la data intrarii in vigoare a
dispozitiilor prezentei legi.
Art. 133
(1) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga:
a) dispozitiile art. 1 - 5, art. 7 - 11, art. 17 - 26, art. 27 - 35, art.
44 - 54, art. 56 si art. 57 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 56 din 8 februarie
1999, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) dispozitiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 si (4), art. 4 - 9, art. 10 - 16,
art. 17 alin. 1^1 - 1^3 si alin. 3 - 5, art. 18 - 25, art. 26 - 41, art. 69^1 -
69^5, art. 70 - 85, art. 132, art. 133 alin. 1 si 3, art. 134 si art. 136 - 160
din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu
modificarile si completarile ulterioare.
(2) Dispozitiile art. 17 alin. 1 si 2 din Legea nr. 92/1992, republicata,
referitoare la compunerea completelor de judecata si dispozitiile art. 133
alin. 2 si ale art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicata, referitoare la
directorii economici, se abroga la data de 1 ianuarie 2005.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, in conditiile art. 77
alin. (2) si cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din
Constitutia Romaniei, republicata.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
PRESEDINTELE SENATUI
NICOLAE VACAROIU
ANEXA 1
A. JUDECATORIILE, PARCHETELE SI LOCALITATILE DE RESEDINTA ALE ACESTORA
________________________________________________________________________________
Judetul Judecatoria Localitatea de resedinta
________________________________________________________________________________
Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
Campeni orasul Campeni
Aiud municipiul Aiud
Blaj municipiul Blaj
Sebes municipiul Sebes
Arad Arad municipiul Arad
Ineu orasul Ineu
Lipova orasul Lipova
Gurahont comuna Gurahont
Chisineu-Cris orasul Chisineu-Cris
Arges Pitesti municipiul Pitesti
Campulung municipiul Campulung
Curtea de Arges municipiul Curtea de Arges
Costesti orasul Costesti
Topoloveni orasul Topoloveni
Bacau Bacau municipiul Bacau
Onesti municipiul Onesti
Moinesti municipiul Moinesti
Podu Turcului comuna Podu Turcului
Buhusi orasul Buhusi
Bihor Oradea municipiul Oradea
Beius municipiul Beius
Marghita municipiul Marghita
Alesd orasul Alesd
Salonta municipiul Salonta
Bistrita-Nasaud Bistrita municipiul Bistrita
Nasaud orasul Nasaud
Beclean orasul Beclean
Botosani Botosani municipiul Botosani
Dorohoi municipiul Dorohoi
Saveni orasul Saveni
Darabani orasul Darabani
Brasov Brasov municipiul Brasov
Fagaras municipiul Fagaras
Rupea orasul Rupea
Zarnesti orasul Zarnesti
Braila Braila municipiul Braila
Faurei orasul Faurei
Insuratei orasul Insuratei
Buzau Buzau municipiul Buzau
Ramnicu Sarat municipiul Ramnicu Sarat
Patarlagele comuna Patarlagele
Pogoanele orasul Pogoanele
Caras-Severin Resita municipiul Resita
Caransebes municipiul Caransebes
Oravita orasul Oravita
Moldova Noua orasul Moldova Noua
Bozovici comuna Bozovici
Bocsa orasul Bocsa
Calarasi Calarasi municipiul Calarasi
Oltenita municipiul Oltenita
Lehliu-Gara orasul Lehliu-Gara
Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca
Turda municipiul Turda
Dej municipiul Dej
Huedin orasul Huedin
Gherla municipiul Gherla
Constanta Constanta municipiul Constanta
Medgidia municipiul Medgidia
Harsova orasul Harsova
Mangalia municipiul Mangalia
Cernavoda orasul Cernavoda
Baneasa comuna Baneasa
Covasna Sfantu Gheorghe municipiul Sfantu Gheorghe
Targu Secuiesc municipiul Targu Secuiesc
Intorsura Buzaului orasul Intorsura Buzaului
Dambovita Targoviste municipiul Targoviste
Gaesti orasul Gaesti
Pucioasa orasul Pucioasa
Racari comuna Racari
Moreni municipiul Moreni
Dolj Craiova municipiul Craiova
Bailesti municipiul Bailesti
Filiasi orasul Filiasi
Segarcea orasul Segarcea
Calafat municipiul Calafat
Bechet orasul Bechet
Galati Galati municipiul Galati
Tecuci municipiul Tecuci
Targu Bujor orasul Targu Bujor
Liesti comuna Liesti
Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
Bolintin-Vale orasul Bolintin-Vale
Comana comuna Comana
Gorj Targu Jiu municipiul Targu Jiu
Targu Carbunesti orasul Targu Carbunesti
Novaci orasul Novaci
Motru municipiul Motru
Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc
Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc
Toplita municipiul Toplita
Gheorgheni municipiul Gheorgheni
Hunedoara Deva municipiul Deva
Hunedoara municipiul Hunedoara
Petrosani municipiul Petrosani
Orastie municipiul Orastie
Brad municipiul Brad
Hateg orasul Hateg
Ialomita Slobozia municipiul Slobozia
Urziceni municipiul Urziceni
Fetesti municipiul Fetesti
Iasi Iasi municipiul Iasi
Pascani municipiul Pascani
Harlau orasul Harlau
Raducaneni comuna Raducaneni
Ilfov Buftea orasul Buftea
Cornetu comuna Cornetu
Maramures Baia Mare municipiul Baia Mare
Sighetu Marmatiei municipiul Sighetu Marmatiei
Viseu de Sus orasul Viseu de Sus
Targu Lapus orasul Targu Lapus
Dragomiresti comuna Dragomiresti
Somcuta Mare orasul Somcuta Mare
Mehedinti Drobeta-Turnu Severin municipiul Drobeta-Turnu Severin
Strehaia orasul Strehaia
Orsova municipiul Orsova
Vanju Mare orasul Vanju Mare
Baia de Arama orasul Baia de Arama
Mures Targu Mures municipiul Targu Mures
Sighisoara municipiul Sighisoara
Reghin municipiul Reghin
Tarnaveni municipiul Tarnaveni
Ludus orasul Ludus
Sangeorgiu de Padure orasul Sangeorgiu de Padure
Neamt Piatra-Neamt municipiul Piatra-Neamt
Roman municipiul Roman
Targu-Neamt orasul Targu-Neamt
Bicaz orasul Bicaz
Olt Slatina municipiul Slatina
Caracal municipiul Caracal
Corabia orasul Corabia
Bals orasul Bals
Scornicesti orasul Scornicesti
Prahova Ploiesti municipiul Ploiesti
Campina municipiul Campina
Valenii de Munte orasul Valenii de Munte
Mizil orasul Mizil
Sinaia orasul Sinaia
Urlati orasul Urlati
Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
Carei municipiul Carei
Negresti-Oas orasul Negresti-Oas
Salaj Zalau municipiul Zalau
Simleu Silvaniei orasul Simleu Silvaniei
Jibou orasul Jibou
Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
Medias municipiul Medias
Agnita orasul Agnita
Avrig orasul Avrig
Saliste orasul Saliste
Suceava Suceava municipiul Suceava
Campulung Moldovenesc municipiul Campulung
Moldovenesc
Radauti municipiul Radauti
Falticeni municipiul Falticeni
Vatra Dornei municipiul Vatra Dornei
Gura Humorului orasul Gura Humorului
Teleorman Alexandria municipiul Alexandria
Rosiori de Vede municipiul Rosiori de Vede
Turnu Magurele municipiul Turnu Magurele
Videle orasul Videle
Zimnicea orasul Zimnicea
Timis Timisoara municipiul Timisoara
Lugoj municipiul Lugoj
Deta orasul Deta
Sannicolau Mare orasul Sannicolau Mare
Faget orasul Faget
Jimbolia orasul Jimbolia
Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
Babadag orasul Babadag
Macin orasul Macin
Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
Barlad municipiul Barlad
Husi municipiul Husi
Murgeni orasul Murgeni
Valcea Ramnicu Valcea municipiul Ramnicu Valcea
Dragasani municipiul Dragasani
Horezu orasul Horezu
Brezoi orasul Brezoi
Balcesti orasul Balcesti
Vrancea Focsani municipiul Focsani
Panciu orasul Panciu
Adjud municipiul Adjud
Bucuresti Judecatoria sectorului 1 municipiul Bucuresti
Judecatoria sectorului 2 municipiul Bucuresti
Judecatoria sectorului 3 municipiul Bucuresti
Judecatoria sectorului 4 municipiul Bucuresti
Judecatoria sectorului 5 municipiul Bucuresti
Judecatoria sectorului 6 municipiul Bucuresti
________________________________________________________________________________
B. TRIBUNALELE, PARCHETELE DE PE LANGA TRIBUNALE SI LOCALITATILE DE
RESEDINTA
________________________________________________________________________________
Judetul Judecatoria Localitatea de resedinta
________________________________________________________________________________
Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
Arad Arad municipiul Arad
Arges Arges municipiul Pitesti
Bacau Bacau municipiul Bacau
Bihor Bihor municipiul Oradea
Bistrita-Nasaud Bistrita-Nasaud municipiul Bistrita
Botosani Botosani municipiul Botosani
Brasov Brasov municipiul Brasov
Braila Braila municipiul Braila
Buzau Buzau municipiul Buzau
Caras-Severin Caras-Severin municipiul Resita
Calarasi Calarasi municipiul Calarasi
Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca
Constanta Constanta municipiul Constanta
Covasna Covasna municipiul Sfantu Gheorghe
Dambovita Dambovita municipiul Targoviste
Dolj Dolj municipiul Craiova
Galati Galati municipiul Galati
Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
Gorj Gorj municipiul Targu Jiu
Harghita Harghita municipiul Miercurea-Ciuc
Hunedoara Hunedoara municipiul Deva
Ialomita Ialomita municipiul Slobozia
Iasi Iasi municipiul Iasi
Ilfov Ilfov orasul Buftea
Maramures Maramures municipiul Baia Mare
Mehedinti Mehedinti municipiul Drobeta-Turnu
Severin
Mures Mures municipiul Targu Mures
Neamt Neamt municipiul Piatra-Neamt
Olt Olt municipiul Slatina
Prahova Prahova municipiul Ploiesti
Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
Salaj Salaj municipiul Zalau
Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
Suceava Suceava municipiul Suceava
Teleorman Teleorman municipiul Alexandria
Timis Timis municipiul Timisoara
Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
Valcea Valcea municipiul Ramnicu Valcea
Vrancea Vrancea municipiul Focsani
Bucuresti Bucuresti municipiul Bucuresti
________________________________________________________________________________
C. CURTILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LANGA CURTILE DE APEL,
CIRCUMSCRIPTIILE ACESTORA SI LOCALITATILE DE RESEDINTA
________________________________________________________________________________
Curtea de apel Tribunalele si tribunalele Localitatea
specializate cuprinse de resedinta
in circumscriptia curtii
de apel
________________________________________________________________________________
1. Curtea de Apel Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia
Sibiu
Hunedoara
________________________________________________________________________________
2. Curtea de Apel Pitesti Arges municipiul Pitesti
Valcea
________________________________________________________________________________
3. Curtea de Apel Bacau Bacau municipiul Bacau
Neamt
________________________________________________________________________________
4. Curtea de Apel Oradea Bihor municipiul Oradea
Satu Mare
________________________________________________________________________________
5. Curtea de Apel Suceava Suceava municipiul Suceava
Botosani
________________________________________________________________________________
6. Curtea de Apel Brasov Brasov municipiul Brasov
Covasna
________________________________________________________________________________
7. Curtea de Apel Bucuresti Bucuresti municipiul Bucuresti
Calarasi
Giurgiu
Ialomita
Ilfov
Teleorman
________________________________________________________________________________
8. Curtea de Apel Cluj Cluj municipiul
Cluj-Napoca
Bistrita-Nasaud
Maramures
Salaj
________________________________________________________________________________
9. Curtea de Apel Constanta Constanta municipiul Constanta
Tulcea
________________________________________________________________________________
10. Curtea de Apel Craiova Dolj municipiul Craiova
Gorj
Mehedinti
Olt
________________________________________________________________________________
11. Curtea de Apel Galati Galati municipiul Galati
Braila
Vrancea
________________________________________________________________________________
12. Curtea de Apel Iasi Iasi municipiul Iasi
Vaslui
________________________________________________________________________________
13. Curtea de Apel Mures municipiul Targu
Mures
Targu Mures Harghita
________________________________________________________________________________
14. Curtea de Apel Ploiesti Prahova municipiul Ploiesti
Buzau
Dambovita
________________________________________________________________________________
15. Curtea de Apel Timisoara Timis municipiul Timisoara
Arad
Caras Severin
________________________________________________________________________________