ORDIN   Nr. 268/441/117 din 10 aprilie 2003

pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea si prezentarea bauturilor spirtoase

ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR

              Nr. 268 din 10 aprilie 2003
              MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI
              Nr. 441 din 12 mai 2003
              AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR
              Nr. 117 din 24 iunie 2003
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 573 din 11 august 2003

    Vazand Referatul de aprobare nr. 125.354 din 26 martie 2003, intocmit de Directia generala de implementare si reglementare a resurselor biotehnologice,
    avand in vedere prevederile art. 34 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 57/2002,
    in temeiul Hotararii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, al Hotararii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare, si al Hotararii Guvernului nr. 166/2001 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, cu modificarile ulterioare,

    ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor, ministrul sanatatii si familiei si presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor emit urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba Normele privind definirea, descrierea si prezentarea bauturilor spirtoase, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul Sanatatii si Familiei si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, prin directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, prin directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, si, respectiv, oficiile judetene pentru protectia consumatorilor vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
    Art. 3
    Prezentul ordin abroga Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei si al ministrului sanatatii nr. 17/240/2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea si calitatea bauturilor alcoolice distilate destinate comercializarii, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 350 din 27 iulie 2000.
    Art. 4
    Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in vigoare la data de 31 ianuarie 2004.

                      p. Ministrul agriculturii,
                      alimentatiei si padurilor,
                      Petre Daea,
                      secretar de stat

                      Ministrul sanatatii si familiei,
                      Daniela Bartos

                      Presedintele Autoritatii Nationale
                      pentru Protectia Consumatorilor,
                      Rovana Plumb,
                      secretar de stat

    ANEXA 1

                               NORME
privind definirea, descrierea si prezentarea bauturilor spirtoase

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Prezentele norme stabilesc reguli generale cu privire la definirea, descrierea si prezentarea bauturilor spirtoase destinate comercializarii. Acestea se aplica atat bauturilor din productia interna, cat si celor provenite din import.
    Art. 2
    (1) Prin bautura spirtoasa se intelege lichidul alcoolic destinat consumului uman, avand proprietati organoleptice particulare si o concentratie alcoolica de minimum 15% vol. la 20 grade C, cu exceptia lichiorului pe baza de ou, denumit avocat, advocat sau advokat, a carui concentratie alcoolica este de minimum 14% vol.
    Bauturile spirtoase se obtin prin:
    a) distilarea produselor naturale fermentate, cu sau fara adaos de arome;
    b) distilarea unui macerat de substante vegetale, cu sau fara adaos de arome, zaharuri sau alte produse indulcitoare;
    c) adaugarea aromelor, a zaharului sau a altor produse indulcitoare mentionate la art. 4 alin. (2) si/sau a altor produse agricole la un alcool de origine agricola si/sau un distilat de origine agricola si/sau un rachiu, asa cum sunt definite in prezentele norme;
    d) amestecul unei bauturi spirtoase cu:
    - una sau mai multe alte bauturi spirtoase;
    - alcool etilic de origine agricola, distilat de origine agricola sau rachiu;
    - una sau mai multe bauturi alcoolice;
    - una sau mai multe bauturi.
    (2) Nu sunt considerate bauturi spirtoase bauturile care au urmatoarele coduri: NC 2203 00, 2204, 2205, 2206 00 si 2207.
    Art. 3
    Agentii economici care desfasoara o activitate in domeniul productiei si comercializarii de bauturi spirtoase au obligatia de a respecta prevederile prezentelor norme.

    CAP. 2
    Definitii

    Art. 4
    In sensul prezentelor norme, termenii folositi se definesc dupa cum urmeaza:
    1. concentratie alcoolica volumetrica - raportul dintre volumul de alcool in stare pura, la temperatura de +20 grade C, continut in produs, si volumul total al acestui produs la aceeasi temperatura. Se exprima in procente de volum (% vol.);
    2. produse indulcitoare - produsele care confera gustul dulce, cum sunt: zaharul semialb, zaharul alb, zaharul alb extra, dextroza, fructoza, siropul de glucoza, zaharul lichid, zaharul lichid invertit, siropul de zahar invertit, zaharul caramelizat, mustul de struguri concentrat rectificat, mustul de struguri concentrat, mustul de struguri proaspeti, mierea de albine, siropul de roscove, precum si alte substante glucidice naturale care au un efect analog cu acestea;
    3. zahar caramelizat - produsul obtinut exclusiv prin tratamentul termic controlat al zaharozei fara adaos de baze, acizi minerali si aditivi chimici;
    4. substanta aromatizanta - substanta chimic definita, cu proprietati aromatizante, care se obtine prin:
    a) procese fizice corespunzatoare (inclusiv distilarea sau extractia cu solventi) ori prin procese microbiologice sau enzimatice care pornesc de la materiale de origine vegetala ori animala, atat in stare bruta, cat si dupa prelucrare pentru consum uman prin metode traditionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea si fermentarea);
    b) sinteza chimica sau izolare prin procedee chimice si este identica din punct de vedere chimic cu o substanta prezenta in mod natural in materialul de origine vegetala sau animala descris la lit. a);
    c) sinteza chimica, dar nu este identica cu o substanta prezenta in mod natural in materialul de origine vegetala sau animala descris la lit. a);
    5. preparat aromatizant - un produs diferit de substantele descrise la pct. 4 lit. a), concentrat sau nu, care se obtine prin procese fizice corespunzatoare (inclusiv distilarea si extractia cu solventi) sau prin procese enzimatice ori microbiologice care pornesc de la materii de origine vegetala sau animala, atat in stare bruta, cat si dupa prelucrarea pentru consumul uman prin metode traditionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea si fermentarea);
    6. aromatizare - operatiunea care consta in adaugarea la prepararea bauturilor spirtoase a uneia sau mai multor arome, asa cum au fost definite la pct. 4 si 5;
    7. colorare - operatiunea care consta in adaugarea la prepararea bauturilor spirtoase a unuia sau mai multor coloranti;
    8. un grad decalitru (grad dal) - cantitatea de alcool etilic anhidru (100% vol.) continut in 0,1 litri; 10% vol. reprezinta un grad dal la temperatura de +20 grade C; un litru de alcool etilic anhidru contine 10 grade dal;
    9. grad german de duritate (grade dH) este egal cu 10 miligrame de oxid de calciu la un litru de apa;
    10. alcool etilic de origine agricola - alcoolul etilic ale carui caracteristici sunt cele enumerate in anexa nr. 1 la prezentele norme, obtinut prin distilare, dupa fermentarea alcoolica a produselor agricole mentionate in anexa nr. 2 la prezentele norme, cu exceptia bauturilor spirtoase definite la art. 2. In cazul in care se face referire la materia prima utilizata, alcoolul trebuie sa fie obtinut exclusiv din materia prima respectiva; sunt permise fabricarea, utilizarea si comercializarea alcoolului etilic de origine agricola tip B, cu parametrii organoleptici si fizico-chimici conform SR 14/98, pana la data de 31 decembrie 2004;
    11. distilat de origine agricola - lichidul alcoolic obtinut prin distilarea, dupa fermentarea alcoolica a produselor agricole mentionate in anexa nr. 2 si care nu prezinta caracteristicile alcoolului etilic de origine agricola si nici ale altei bauturi spirtoase, care a conservat aroma si gustul provenind de la materiile prime utilizate. Cand se face referire la materia prima utilizata, distilatul trebuie obtinut exclusiv pornindu-se de la aceasta materie prima;
    12. maturare sau invechire - operatiunea care consta in a lasa sa se produca in mod natural, in recipiente potrivite, anumite reactii care imprima bauturii spirtoase caractere organoleptice calitative pe care bautura nu le avea anterior;
    13. categorie de bauturi spirtoase - totalitatea bauturilor spirtoase care corespund acelorasi definitii;
    14. continut in substante volatile - cantitatea de substante volatile, altele decat alcoolul etilic si metilic continut in bautura spirtoasa obtinuta exclusiv prin distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite;
    15. amestec - operatiunea care consta in a pune impreuna doua sau mai multe bauturi diferite in vederea obtinerii unei noi bauturi;
    16. adaugare de alcool - operatiunea care consta in adaugarea alcoolului etilic de origine agricola la o bautura spirtoasa;
    17. combinare (cupajare) - operatiunea care consta in punerea impreuna a doua sau mai multe bauturi spirtoase din aceeasi categorie, intre care exista numai diferente minore de compozitie, datorate unuia sau mai multora dintre urmatorii factori:
    - metodele de fabricare;
    - aparatele de distilare folosite;
    - durata de maturare sau invechire;
    - zona geografica de producere.
    Bauturile spirtoase astfel obtinute apartin aceleiasi categorii ca si bauturile spirtoase initiale, inainte de asamblare.
    18. loc de fabricatie - localitatea sau regiunea unde are loc faza procesului de fabricare a produsului finit, care confera bauturii caracterul si calitatile definitive esentiale.

    CAP. 3
    Definirea, descrierea si prezentarea bauturilor spirtoase

    Art. 5
    In functie de tehnologia de fabricatie, de materiile prime si materialele folosite, de calitatile organoleptice si de proprietatile fizico-chimice, bauturile spirtoase se definesc dupa cum urmeaza:
    1. Romul este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta exclusiv prin fermentarea alcoolica si distilarea fie a melaselor sau siropurilor provenite de la fabricarea zaharului din trestie de zahar, fie a sucului de trestie de zahar distilat la maximum 96% vol., astfel incat produsul obtinut prin distilare sa prezinte in mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului;
    b) rachiul obtinut exclusiv prin fermentarea alcoolica si distilarea sucului de trestie de zahar, care prezinta caracteristicile aromatice specifice romului si care are un continut in substante volatile de minimum 225 grame la hl alcool 100% vol. Acest rachiu poate fi comercializat cu mentiunea "agricol" ca o completare la denumirea de rom, insotita de o denumire geografica, alta decat cele mentionate in anexa nr. 3 la prezentele norme;
    c) concentratia alcoolica este de minimum 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.
    2. Whisky sau whiskey este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta prin fermentarea si distilarea unui must de cereale; zaharificarea este efectuata de diastaza maltului, cu sau fara adaos de alte enzime naturale, iar fermentarea se realizeaza sub actiunea drojdiilor;
    b) distilarea se face pana la o concentratie alcoolica de maximum 94,8% vol., astfel incat produsul obtinut in urma distilarii sa aiba o aroma si un gust specifice materiilor prime utilizate; invechirea produsului obtinut in urma distilarii se realizeaza in butoaie de lemn cu o capacitate de maximum 700 litri pe o perioada de minimum 3 ani;
    c) concentratia alcoolica este de minimum 40% vol. la comercializarea pentru consum.
    3. Bautura spirtoasa din cereale este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta fie prin distilarea unui must fermentat de cereale, prezentand caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate;
    b) obtinuta fie prin distilarea exclusiva a mustului fermentat din boabe intregi de grau, orz, ovaz, secara sau din hrisca impreuna cu toate partile componente ale acestora;
    c) obtinuta fie prin redistilarea unui distilat obtinut conform lit. b);
    d) concentratia alcoolica este de minimum 35% vol. la comercializarea pentru consum;
    e) bautura spirtoasa se poate numi "rachiu de cereale", daca a fost obtinuta prin distilarea la maximum 95% vol. a unui must fermentat din cereale si care prezinta caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime folosite;
    f) denumirea "bautura spirtoasa din cereale" poate fi inlocuita cu denumirea de "Korn" sau "Kornbrand", in cazul bauturii produse in Germania si in regiunile Comunitatii in care limba germana este una dintre limbile oficiale, cu conditia ca producerea acestei bauturi sa fie traditionala in regiunile respective si ca bautura spirtoasa din cereale sa fie obtinuta fara nici un aditiv.
    4. Rachiu de vin este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol.;
    b) avand un continut in substante volatile de cel putin 125 grame la hl alcool 100% vol.;
    c) avand un continut maxim in alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol.;
    d) concentratia minima a produsului este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
    e) aceasta bautura poate fi valorificata si ca materie prima pentru realizarea produsului "brandy" sau a altor bauturi spirtoase; in acest caz, concentratia alcoolica se va situa in limitele 37,5 - 86,0% vol.;
    f) bautura obtinuta prin distilarea vinului la maximum 86% vol. se poate vinde sub denumirea de "vinars" daca a fost maturata in contact cu lemnul timp de cel putin un an. La producerea vinarsului se pot folosi extracte naturale obtinute din fructe si plante, cu conditia ca pe contraeticheta sa apara si denumirea fructelor sau plantelor din care s-a obtinut extractul; este admisa indicarea pe eticheta a perioadei de invechire, dupa cum urmeaza:
    - V "vinars vechi", obtinut din distilate invechite minimum 1 an;
    - VS "vinars superior", obtinut din distilate invechite minimum 3 ani;
    - VSOP "Very Superior Old Pale", obtinut din distilate invechite minimum 5 ani;
    - XO "Extra Old", obtinut din distilate invechite minimum 7 ani.
    Concentratia alcoolica minima a vinarsului este de 36% vol. la comercializarea pentru consum.
    5. Brandy sau Weinbrand este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta dintr-un distilat de vin cu o concentratie alcoolica de maximum 86% vol. ori dintr-un rachiu de vin combinat (cupajat) sau nu cu un distilat de vin a carui concentratie este de maximum 94,8% vol., cu conditia ca cel de-al doilea distilat sa nu depaseasca limita maxima de 50% din totalul gradelor alcoolice ale produsului finit;
    b) avand un continut in substante volatile de minimum 125 grame la hl alcool 100% vol., provenite exclusiv de la distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate;
    c) avand un continut maxim in alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol.;
    d) invechita in recipiente din stejar timp de cel putin un an sau timp de cel putin 6 luni, in cazul in care capacitatea butoaielor de stejar este mai mica de 1.000 l; invechirea se poate aplica atat la materia prima, cat si la produsul finit;
    e) concentratia alcoolica minima este de 36% vol. la comercializarea pentru consum.
    6. Rachiu de tescovina sau marc este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta din tescovina de struguri fermentata si distilata, fie direct prin vapori de apa, fie dupa adaugarea de apa, la care au putut fi adaugate drojdii intr-o proportie determinata, distilarea fiind efectuata in prezenta tescovinei, pana la o concentratie de maximum 86% vol. Se permite redistilarea pana la aceeasi concentratie alcoolica;
    b) cantitatea de drojdii care poate fi adaugata tescovinei de struguri in vederea fabricarii de rachiu de tescovina de struguri este de cel mult 25 kg drojdii la 100 kg tescovina de struguri utilizata. Cantitatea de alcool obtinuta din drojdii nu trebuie sa depaseasca 35% din cantitatea totala de alcool din produsul finit;
    c) avand un continut in substante volatile de minimum 140 grame la hl alcool 100% vol. si un continut maxim in alcool metilic de 1.000 grame la hl alcool 100% vol.;
    d) concentratia alcoolica minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
    e) denumirea "marc" sau "rachiu de tescovina" poate fi inlocuita cu denumirea "grappa", dar numai pentru bautura spirtoasa produsa in Italia.
    7. Rachiu de drojdie este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta prin distilarea drojdiei de vin pana la o concentratie de maximum 86% vol.; bautura obtinuta din drojdia de vin care a fost distilata si redistilata la maximum 86% vol. cu ajutorul unor instalatii speciale care permit separarea fractiilor "frunte" si "coada" si invechita in vase de lemn minimum 3 luni se poate comercializa sub denumirea de "spuma de drojdie";
    b) concentratia alcoolica minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.
    8. Rachiul de marc de fructe este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta exclusiv prin fermentarea si distilarea la maximum 86% vol. a marcului de fructe, cu exceptia strugurilor; redistilarea la aceeasi tarie alcoolica este autorizata;
    b) continutul minim in substante volatile este de 200 grame la hl alcool 100% vol.;
    c) continutul maxim in alcool metilic este de 1.200 grame la hl alcool 100% vol.;
    d) continutul maxim in acid cianhidric este de 10 grame la hl alcool 100% vol., in cazul rachiurilor de marc de fructe cu samburi;
    e) concentratia alcoolica minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
    f) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de marc de ...", urmata de numele fructului respectiv; daca se utilizeaza mai multe marcuri de fructe diferite, denumirea sub care se vinde este "rachiu de marc de fructe".
    9. Rachiu de stafide este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta prin distilarea produsului obtinut prin fermentarea alcoolica a extractului de stafide din soiurile de vita de vie "Negru de Corint" sau "Muscat de Malaga";
    b) distilarea se face la o concentratie alcoolica de maximum 94,5% vol., astfel incat distilatul sa aiba o aroma si un gust specifice materiei prime utilizate;
    c) concentratia alcoolica minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.
    10. Rachiul de fructe este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta exclusiv prin fermentatia alcoolica si distilarea unui fruct carnos sau a unui must din acest fruct, in prezenta ori in lipsa samburilor;
    b) distilarea se face la o concentratie alcoolica de maximum 86% vol., astfel incat produsul distilarii sa aiba aroma si gustul specifice fructului respectiv;
    c) avand un continut de substante volatile de minimum 200 grame la hl alcool 100% vol.;
    d) avand un continut de maximum 1.000 grame alcool metilic la hl alcool 100% vol. In cazul urmatoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcoduse (Prunus domestica L. var. syriaca), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L) continutul de alcool metilic este de maximum 1.200 grame la hl alcool 100% vol. pentru rachiurile obtinute de producatorii particulari de fructe in distilerii, a caror productie totala anuala nu depaseste 500 hl alcool 100% vol. pe an; aceasta prevedere nu se aplica in cazul rachiurilor obtinute din perele din soiul Williams;
    e) in cazul rachiurilor de fructe cu samburi, continutul in acid cianhidric nu trebuie sa depaseasca 10 grame la hl alcool 100% vol.;
    f) concentratia alcoolica minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
    g) se admit derogari de la prevederile lit. c), d) si e) pentru produsele traditionale ale caror fabricare si vanzare constituie o sursa de venit substantiala pentru anumiti producatori de fructe, emise de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor;
    h) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de ...", urmata de numele fructului, cum ar fi: rachiu de cirese (sau kirsch), rachiu de prune (slibovita, turt, horinca etc.), de corcoduse, de piersici, de mere, de caise, de smochine, de citrice, de struguri sau de orice alte fructe;
    i) in anumite zone geografice rachiul de fructe poate purta denumirea de palinca, cu conditia ca la obtinerea acestuia sa se respecte procesul tehnologic traditional zonei;
    j) termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere, produs in exclusivitate din pere din soiul Williams;
    k) cand doua sau mai multe varietati de fructe sunt macerate si distilate impreuna, produsul se va numi "rachiu de fructe", completat cu numele fiecarei specii, in ordinea descrescatoare a cantitatilor de fructe folosite;
    l) denumirea "rachiu de ...", urmata de numele fructului, poate fi inlocuita cu numele fructului numai in cazul in care se utilizeaza urmatoarele fructe: corcoduse (Prunus domestica L. var. syriaca), prune (Prunus domestica L.), prune brumarii (Prunus domestica L.), mere Golden delicios; in situatia in care exista riscul ca una dintre aceste denumiri sa nu fie usor inteleasa de consumatorul final, pe eticheta trebuie sa apara cuvantul "rachiu", eventual insotit de o explicatie;
    m) bauturile spirtoase pot purta, de asemenea, denumirea "rachiu de...", urmata de numele fructului, daca pe eticheta apare mentiunea suplimentara "obtinut prin macerare si distilare"; proportia minima care se utilizeaza este de 100 kg de fructe la 20 litri de alcool 100% vol., pentru zmeura, mure, afine, capsuni, coacaze, porumbe, scoruse, soc, macese, coacaze negre partial fermentate sau nefermentate in alcool etilic de origine agricola, in rachiuri sau in distilat, asa cum sunt prezentate in prezentele norme, urmata de distilare;
    n) bauturile spirtoase obtinute prin macerarea fructelor intregi nefermentate, cele indicate la lit. m) in alcool etilic de origine agricola, urmata de distilare, pot fi denumite "geist", acest nume fiind asociat numelui fructului, si pot suporta invechire;
    o) concentratia alcoolica minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.
    11. Tuica este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta prin fermentarea alcoolica si distilarea prunelor (diverse soiuri), intregi sau zdrobite ori a sucului obtinut din prune, in prezenta sau in lipsa samburilor;
    b) distilarea se face la o concentratie alcoolica de maximum 86% vol., astfel incat produsul distilarii sa aiba o aroma si un gust provenind de la fruct;
    c) avand un continut de minimum 200 grame in substante volatile, de maximum 1.000 grame de alcool metilic si de maximum 10 grame acid cianhidric la hl alcool 100% vol.;
    d) in functie de zona in care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia aplicata, de durata de invechire si concentratia alcoolica, denumirea produsului "tuica" va fi acompaniata de diverse denumiri prin care se vor diferentia calitatile de tuica. In anumite zone geografice tuica poate fi denumita "horinca" sau "turt";
    e) concentratia alcoolica minima este diferita in functie de procesul tehnologic de obtinere, dar nu mai mica de 24% vol. la comercializare pentru consum.
    12. Rachiu de cidru (de mere sau de pere) este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta prin distilarea exclusiva a cidrului (de mere sau de pere);
    b) distilarea se face la o concentratie alcoolica de maximum 86% vol., astfel incat produsul distilarii sa aiba o aroma si un gust provenind de la fruct;
    c) avand un continut in substante volatile de minimum 200 grame si un continut in alcool metilic de maximum 1.000 grame la hl alcool 100% vol.;
    d) concentratia alcoolica minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.
    13. Rachiu de gentiana este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta pe baza unui distilat de gentiana, el insusi obtinut prin fermentarea radacinilor de gentiana, cu sau fara adaos de alcool etilic de origine agricola;
    b) concentratia alcoolica minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.
    14. Bautura spirtoasa din fructe este bautura:
    a) obtinuta prin macerarea unui fruct in alcool etilic de origine agricola si/sau intr-un distilat de origine agricola si/sau intr-un rachiu intr-o proportie determinata. Cantitatea de fructe utilizata este de cel putin 5 kg pentru 20 litri de alcool 100% vol. utilizat;
    b) aromatizarea acestei bauturi spirtoase poate fi completata cu substante aromatizante, altele decat cele provenind de la fructul folosit;
    c) gustul caracteristic si culoarea bauturii spirtoase trebuie sa provina in mod exclusiv de la fructul folosit;
    d) bautura astfel definita poarta denumirea "bautura spirtoasa din ...", urmata de numele fructului;
    e) concentratia alcoolica minima este de 25% vol. la comercializarea pentru consum;
    f) nu pot fi denumite "Pacharan" decat bauturile "din fructe" produse in Spania si obtinute prin macerarea porumbelor (Prunus espinosa) intr-o proportie minima de 250 grame fructe la litrul de alcool 100% vol.
    15. Bautura spirtoasa de ienupar denumita si gin este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta prin aromatizarea cu boabe de ienupar a alcoolului etilic de origine agricola si/sau a unui rachiu de cereale si/sau a unui distilat de cereale; alte substante aromatizante naturale si/sau identic naturale si/sau preparate aromatizante si/sau plante ori parti de plante aromatice pot fi utilizate in completare, insa caracteristicile organoleptice ale ienuparului trebuie sa fie perceptibile, chiar daca sunt mai atenuate;
    b) bautura astfel obtinuta poate fi denumita "Wacholder", "ginebra" sau "genebra";
    c) alcoolul si/sau rachiul de cereale si/sau distilatul de cereale utilizate pentru bauturile spirtoase denumite "genievre", "jenever", "genever" sau "peket" trebuie sa aiba caracteristicile organoleptice corespunzatoare respectivelor produse, respectiv un continut maxim de alcool metilic de 5 grame la hl alcool 100% vol. si un continut maxim de aldehide exprimat in acetaldehide de 0,2 grame la hl alcool 100% vol.; pentru produsele mentionate mai sus gustul de ienupar poate sa nu mai fie perceptibil;
    d) bautura poate fi numita "gin" daca este obtinuta prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricola avand caracteristici organoleptice adecvate cu substante aromatizante naturale si/sau identic naturale si/sau preparate aromatizante, astfel incat gustul ienuparului sa fie predominant;
    e) concentratia alcoolica este de minimum 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.
    16. Gin distilat este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta prin redistilarea alcoolului etilic de origine agricola avand caracteristici organoleptice specifice si concentratia alcoolica initiala de minimum 96% vol., in alambicuri traditionale pentru gin, in prezenta boabelor de ienupar si a altor produse vegetale naturale, gustul de ienupar ramanand predominant; poate fi atribuita denumirea "gin distilat" si amestecului dintre rezultatul redistilarii cu un alcool etilic de origine agricola, avand aceeasi compozitie, puritate si concentratie alcoolica;
    b) pentru aromatizarea "ginului distilat" se pot utiliza in mod complementar substante aromatizante naturale si/sau identic naturale si/sau preparate aromatizante; "London Gin" este un tip de gin distilat;
    c) concentratia alcoolica este de minimum 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
    d) produsul obtinut prin adaugarea de esente sau arome in alcool etilic de origine agricola nu poate fi numit "gin distilat".
    17. Bautura spirtoasa cu chimion este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricola cu chimion (Carum carvi);
    b) complementar se pot utiliza substante aromatizante naturale si/sau identic naturale si/sau preparate aromatizante, dar gustul de chimion trebuie sa fie preponderent;
    c) bautura spirtoasa definita la lit. a) si b) poate fi numita si "akvavit" ori "aquavit" daca aromatizarea a fost efectuata cu un distilat de plante sau de ierburi aromatizante;
    d) pentru aromatizare mai pot fi folosite in completare si alte substante aromatizante, dar aroma acestor bauturi se va datora in mare parte distilatelor din seminte de chimion si/sau din seminte de marar, utilizarea de uleiuri esentiale fiind interzisa;
    e) substantele amare nu pot domina in mod sensibil gustul;
    f) extractul sec este de maximum 1,5 grame la 100 mililitri alcool etilic 100% vol.;
    g) concentratia alcoolica este de minimum 30% vol. la comercializarea pentru consum.
    18. Bautura spirtoasa cu anason este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricola cu extracte naturale de anason in forma de stea (Illicium verum), de anason verde (Pimpinella anisum), fenicul (Foeniculum vulgare) sau de orice alta planta care are acelasi component aromatizant principal, prin unul dintre urmatoarele procedee:
    - macerare si/sau distilare;
    - redistilarea alcoolului in prezenta semintelor sau a altor parti de plante prezentate anterior;
    - adaos de extracte naturale distilate din plante de anason;
    - folosirea combinata a celor 3 metode precedente;
    b) la aromatizare se pot folosi complementar si alte extracte naturale sau seminte ale plantelor aromatice, dar gustul de anason trebuie sa fie preponderent;
    c) concentratia alcoolica este de minimum 15% vol. la comercializarea pentru consum;
    d) pentru ca bautura spirtoasa de anason sa fie numita "pastis" ea trebuie sa contina si extracte naturale din "lemn dulce" (Glycyrrhiza glabra), ceea ce implica prezenta de substante colorante numite calcone, precum si a acidului glicirizic al carui continut minim si maxim trebuie sa fie de 0,05, respectiv 0,5 grame la litru; pastisul are un continut de zahar de maximum 100 grame la litru si un continut de anethol de minimum si maximum 1,5, respectiv 2,0 grame la litru;
    e) concentratia alcoolica a pastisului este de minimum 40% vol. la comercializarea pentru consum;
    f) pentru ca bautura spirtoasa de anason sa fie denumita "ouzo" ea trebuie:
    - sa fie produsa exclusiv in Grecia;
    - sa fie obtinuta prin combinarea (cupajarea) alcoolurilor aromatizate prin distilare sau macerare cu ajutorul fructelor de anason si eventual de fenicul, din masticul provenit de la un arbust indigen din insula Chios (Pistacia lentiscus Chia sau latifolia) si al altor seminte, plante si fructe aromatice; alcoolul aromatizat prin distilare trebuie sa reprezinte cel putin 20% din concentratia alcoolica a produsului "ouzo";
    - concentratia alcoolica minima a produsului "ouzo" este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
    - produsul "ouzo" trebuie sa fie incolor si sa aiba un continut in zahar de maximum 50 grame la litru;
    - distilatul trebuie sa fie obtinut intr-un alambic traditional discontinuu din cupru cu o capacitate de maximum 1.000 litri si sa aiba o concentratie alcoolica de minimum 55% vol. si de maximum 80% vol.;
    g) pentru ca bautura spirtoasa de anason sa fie numita "anis", aroma sa caracteristica trebuie sa provina exclusiv de la anason verde (Pimpinella anisum) si/sau de la anason in forma de stea (Illicium verum) si/sau fenicul (Foeniculum vulgare);
    - denumirea "anis distilat" poate fi utilizata daca bautura contine alcool distilat in prezenta unor asemenea seminte, intr-o proportie minima de 20% din concentratia alcoolica a produsului;
    - concentratia alcoolica minima este de 35% vol. la comercializarea pentru consum.
    19. Bitterul sau bautura spirtoasa cu gust amar este bautura spirtoasa cu gust amar predominant:
    a) obtinuta prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricola cu substante aromatizante naturale si/sau identic naturale si/sau preparate aromatizante;
    b) bautura spirtoasa astfel obtinuta poate fi vanduta sub denumirea "amer", "amaro" sau "bitter", asociata sau nu cu un alt termen;
    c) concentratia alcoolica minima este de 15% vol. la comercializarea pentru consum;
    d) prezentele norme nu impiedica posibilitatea de a utiliza denumirea "amer", "amaro" sau "bitter" pentru produsele care nu sunt mentionate in prezentele norme.
    20. Votca este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta dintr-un alcool etilic de origine agricola, fie prin rectificare, fie prin filtrare prin carbune activ urmata eventual de o distilare simpla, sau printr-un tratament echivalent, avand ca efect atenuarea selectiva a caracteristicilor organoleptice inerente ale materiilor prime folosite; aromatizarea poate conferi produsului caracteristici organoleptice particulare, in special un gust catifelat;
    b) concentratia alcoolica minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.
    21. Lichiorul este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricola sau a unui distilat de origine agricola ori a uneia sau mai multor bauturi spirtoase ori a unui amestec din produsele mentionate, indulcite, la care se adauga eventual produse de origine agricola, cum ar fi: smantana, lapte sau alte produse lactate, fructe, vin sau vin aromatizat;
    b) cu un continut de zahar de minimum 100 grame la litru, exprimat in zahar invertit;
    c) continutul minim de zahar de 100 grame la litru se reduce pentru urmatoarele lichioruri:
    - 80 grame la litru pentru lichior de gentiana, obtinut exclusiv din gentiana ca substanta aromatizata unica;
    - 70 grame la litru pentru lichiorurile de cirese, unde alcoolul etilic este constituit exclusiv din rachiu de cirese;
    d) denumirea "crema de ...", urmata de numele fructului sau al materiei prime folosite, cu exceptia produselor lactate, este destinata lichiorurilor cu un continut de zahar de minimum 250 grame la litru, exprimat in zahar invertit;
    e) denumirea "crema de coacaze negre" este rezervata lichiorurilor de coacaze negre cu un continut de zahar de minimum 400 grame la litru, exprimat in zahar invertit;
    f) concentratia alcoolica minima este de 15% vol. la comercializarea pentru consum.
    22. Lichiorul pe baza de ou este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta din alcool etilic de origine agricola;
    b) aromatizata sau nu;
    c) avand ca ingrediente galbenus si albus de ou de gaina si zahar sau miere de albine;
    d) continutul in zahar si/sau miere de albine este de minimum 150 grame la litru de produs finit;
    e) continutul de galbenus de ou este de minimum 140 grame la litru de produs finit;
    f) concentratia alcoolica minima este de 14% vol. la comercializarea pentru consum;
    g) aceasta bautura spirtoasa se numeste "lichior pe baza de ou" sau "advocaat", "avocat" sau "Advokat" si se asociaza unui nume comercial.
    23. Lichiorul de ou este bautura spirtoasa:
    a) obtinuta din alcool etilic de origine agricola, avand ca ingrediente albus si galbenus de ou de gaina, zahar si/sau miere de albine;
    b) aromatizata sau nu;
    c) cu un continut minim de zahar sau miere in echivalent zahar de 150 grame la litru de produs finit;
    d) continutul minim de galbenus de ou este de 70 grame la litru de produs finit;
    e) denumirea "lichior de ou" se poate asocia unui nume comercial;
    f) concentratia alcoolica minima este de 15% vol. la comercializarea pentru consum.
    Art. 6
    (1) Bauturile spirtoase, pentru a putea fi vandute in vederea consumului sub una dintre denumirile prevazute la art. 5, trebuie sa corespunda definitiilor si cerintelor categoriei de care apartin.
    (2) Bauturile spirtoase care nu corespund prevederilor retinute pentru produsele definite la art. 5 nu pot primi denumirile care le sunt rezervate la acest articol. Ele trebuie denumite "bauturi spirtoase".
    Art. 7
    (1) Adaugarea de alte substante decat cele autorizate de legislatia comunitara sau, in lipsa acesteia, de legislatia nationala face ca bautura spirtoasa in cauza sa piarda dreptul la denumirea rezervata.
    (2) Aditivii alimentari autorizati si modalitatile de utilizare a acestora la prepararea bauturilor definite la art. 5 si la art. 6 alin. (2) trebuie sa corespunda reglementarilor in vigoare.
    (3) Auxiliarii tehnologici autorizati si modalitatile de utilizare a acestora la prepararea bauturilor definite la art. 5 si la art. 6 alin. (2) trebuie sa corespunda reglementarilor in vigoare.
    (4) Colorarea bauturilor spirtoase se face cu respectarea reglementarilor in vigoare.
    (5) Pentru producerea bauturilor spirtoase definite la art. 5, cu exceptia celor definite la pct. 15, 16, 17 si 19, pot fi utilizate numai substantele si preparatele aromatizante naturale.
    (6) Totusi, substantele aromatizante identice cu cele naturale, definite conform reglementarilor in vigoare, sunt autorizate in obtinerea de lichioruri, cu exceptia celor mentionate mai jos:
    a) lichioruri (sau creme) de fructe:
    - ananas;
    - coacaze negre;
    - cirese;
    - zmeura;
    - mure;
    - afine;
    - citrice;
    b) lichioruri de plante:
    - menta;
    - gentiana;
    - anason;
    - genepi (grupa de plante medicinale).
    (7) Pentru elaborarea bauturilor spirtoase, la corectarea concentratiei alcoolice volumetrice, adaosul de apa, eventual distilata sau demineralizata, este autorizat cu conditia ca acest adaos sa nu modifice natura produsului.
    (8) La prepararea bauturilor spirtoase se foloseste alcool etilic de origine agricola, avand caracteristicile organoleptice si fizico-chimice in conformitate cu anexa nr. 1 la prezentele norme si cu SR 14/98; indicarea pe eticheta a materiei prime din care s-a fabricat alcoolul etilic de origine agricola se face cu respectarea reglementarilor in vigoare.
    (9) Pentru diluarea sau dizolvarea colorantilor, aromelor sau a altor aditivi autorizati folositi la prepararea bauturilor spirtoase se foloseste numai alcool etilic de origine agricola.
    (10) Caracteristicile organoleptice si fizico-chimice ale bauturilor spirtoase trebuie sa corespunda prevederilor specificatiilor tehnice sau standardelor de firma, de respectarea carora producatorul ramane direct raspunzator.
    (11) Metodele de analiza pentru verificarea caracteristicilor organoleptice si fizico-chimice ale bauturilor spirtoase se fac in conformitate cu reglementarile in vigoare.
    Art. 8
    (1) Etichetarea bauturilor spirtoase se face cu respectarea reglementarilor in vigoare, respectiv Hotararea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor.
    (2) Cand pe eticheta unui produs se mentioneaza durata de invechire, trebuie avut in vedere ca aceasta sa nu fie mai mare decat a celui mai tanar constituent alcoolic al produsului si cu conditia ca invechirea sa se faca sub control fiscal.
    (3) Pentru bauturile spirtoase care sunt supuse invechirii se poate indica pe eticheta durata acesteia, dupa cum urmeaza:
    - VS "very special", pentru o perioada de invechire de minimum 1 an;
    - VSOP "Very Superior Old Pale", pentru o perioada de invechire de minimum 3 ani;
    - EXTRA, pentru o perioada de invechire de minimum 5 ani;
    - XO "Extra Old", pentru o perioada de invechire de minimum 7 ani.
    Art. 9
    (1) Bauturile spirtoase comercializate in vederea consumului uman nu pot fi descrise prin asociere sau cuvinte cum ar fi: "gen", "tip", "fel", "stil", "marca", "gust" sau alte indicatii similare.
    (2) Utilizarea de termeni precum "rum", "rhum", "ron", "votka", "ginley", "tequila" sau derivate din denumirile prevazute la art. 5 pentru alte bauturi spirtoase decat cele definite la articolul mentionat este interzisa.
    (3) De asemenea, pentru produsele mentionate la alin. (2) se interzice utilizarea de termeni precum "produs original", "metoda originala", "reteta traditionala", "produs traditional" sau orice alta expresie similara.
    (4) In cazul utilizarii de arome la fabricarea bauturilor spirtoase, care nu corespund prevederilor retinute pentru produsele definite la art. 5, denumirea sub care se vinde produsul este "bautura spirtoasa cu aroma de ..."; denumirea sub care se vinde produsul se scrie grupat cu caractere de acelasi tip si aceeasi marime de minimum 3 mm.
    Art. 10
    (1) Bauturile spirtoase mentionate mai jos:
    - rom;
    - whisky sau whiskey;
    - bautura spirtoasa din cereale/rachiu de cereale;
    - rachiu de vin si brandy; vinars;
    - rachiu de tescovina; rachiu de drojdie; spuma de drojdie;
    - rachiu de fructe, inclusiv tuica cu toate sortimentele ei, cu exceptia produselor definite la art. 5 pct. 10 lit. m);
    - rachiu de stafide;
    - rachiu de cidru (de mere sau de pere),
la care se adauga alcool etilic de origine agricola, nu pot purta in prezentarea lor, sub orice forma ar fi, termenul generic rezervat bauturilor enumerate mai sus.
    (2) Daca una dintre bauturile spirtoase enumerate la alin. (1) este amestecata cu:
    a) una sau mai multe bauturi spirtoase definite sau nedefinite conform art. 5 si art. 6 alin. (2); si/sau
    b) unul sau mai multe distilate de origine agricola, denumirea sub care se vinde produsul de "bautura spirtoasa" trebuie sa apara in mod obligatoriu pe eticheta, in mod vizibil si clar citibil.
    (3) Prevederile alin. (2) nu se aplica pentru denumirea si prezentarea produselor obtinute dintr-un astfel de amestec daca acest amestec corespunde uneia dintre definitiile prevazute la art. 5.
    (4) In etichetarea si prezentarea produselor rezultate din amestecul mentionat mai sus se poate face referire la unul sau altul dintre termenii generici mentionati la art. 5 si in afara denumirii comerciale, insa in acelasi camp vizual, enumerandu-se toate componentele alcoolice, cu proportia lor in amestec, precedata de sintagma "spirtoase obtinute dintr-un amestec" si cu respectarea reglementarilor in vigoare; partea fiecarui component alcoolic este egala cu volumul de alcool pur pe care il reprezinta in volumul total de alcool pur al amestecului; el se exprima in "% vol." si in ordine descrescatoare.
    (5) a) O denumire generica poate intra in componenta unei denumiri compuse pentru prezentarea unei bauturi spirtoase, cu conditia ca alcoolul acestei bauturi sa provina exclusiv de la bautura spirtoasa mentionata in denumirea compusa; denumirile compuse pot fi utilizate la prepararea urmatoarelor lichioruri:
    - prune brandy;
    - portocale brandy;
    - caise brandy;
    - coacaze brandy;
    b) in etichetarea si prezentarea lichiorurilor mentionate mai sus denumirile compuse trebuie sa figureze pe aceeasi linie, cu caractere, dimensiuni si culori identice, iar denumirea "lichior" trebuie sa fie in imediata apropiere si scrisa cu caractere de dimensiunile celor de la denumirea compusa;
    c) in etichetarea acestor lichioruri, daca alcoolul nu provine de la bauturile spirtoase indicate, trebuie facuta o referire privitoare la natura alcoolului utilizat in acelasi camp vizual; aceasta referire este exprimata fie prin mentionarea naturii alcoolului agricol utilizat, fie prin mentiunea "alcool agricol", precedata de fiecare data de formula "fabricat pornindu-se de la ..." sau "elaborat cu ajutorul ..." sau "pe baza de ...".
    Art. 11
    In afara produselor mentionate la art. 5 pct. 8, 10, 12 si 14 se interzice inscriptionarea pe eticheta de fructe si/sau portiuni vegetale, cafea, ciocolata.

    ANEXA 1
    la norme

                            CARACTERISTICILE
                   alcoolului etilic de origine agricola

    1. Caracteristici organoleptice: nu se detecteaza gust strain
                                                    de materia prima utilizata
    2. Taria alcoolica, minimum:     96,0% vol.
    3. Valori maxime:
       a) aciditate totala, exprimata in grame
       acid acetic la hl alcool 100% vol.:          1,5
       b) esteri, exprimati in grame acetat de
       etil la hl alcool 100% vol.:                 1,3
       c) aldehide, exprimate in grame
       acetaldehida la hl alcool 100% vol.:         0,5
       d) alcooluri superioare, exprimate in
       grame de 2-metil 1-propanolol la hl alcool
       100% vol.:                                   0,5
       e) metanol, exprimat in grame la hl alcool
       100% vol.:                                   50,0
       f) extract sec, exprimat in grame la hl
       alcool 100% vol.:                            1,5
       g) baze azotate volatile, exprimate in
       grame la hl alcool 100% vol.: 0,1
       h) furfurol:                                 nedetectabil

    ANEXA 2
    la norme

                               LISTA
produselor agricole utilizate la fabricarea alcoolului etilic de origine agricola si a distilatelor de origine agricola (anexa II la tratat)

    1. Cereale:
    1.1. grau si meslin (amestec de grau cu secara in proportie de 2 la 1);
    1.2. porumb;
    1.3. orez;
    1.4. boabe de sorg;
    1.5. hrisca, mei, alte cereale.
    2. Melasa, decolorata sau nu:
    2.1. sirop de melasa;
    2.2. sucurile de fructe continand zahar in orice proportie;
    2.3. melasa din trestie de zahar.
    3. Fructe:
    3.1. curmale, smochine, ananas, avocado, guane, mango si mangustan, proaspete sau uscate;
    3.2. citrice, proaspete sau uscate: portocale, mandarine, clementine, grepfruit, lamai;
    3.3. struguri, proaspeti sau uscati (de Corint, Sultana);
    3.4. pepeni;
    3.5. mere, pere si gutui, proaspete;
    3.6. caise, cirese, visine, piersici (inclusiv piersici fara puf si nectarine), prune si porumbe;
    3.7. alte fructe proaspete:
    a) capsuni, fragi, zmeura, dude, mure si hibrizi ale acestora;
    b) coacaze negre, albe sau rosii si agrise;
    c) merisor, afine si alte fructe din specia Vaccinium;
    d) kiwi;
    e) altele: tamarine, fructe de cajon, fructele pasiunii, carambola.

    ANEXA 3
    la norme

                           DENUMIRI GEOGRAFICE
                     prevazute la art. 5 pct. 1 lit. b)

__________________________________________________________
 Bautura spirtoasa        Denumirea geografica
__________________________________________________________
       Rom             Rom de Martinique
                       Rom de Guadeloupe
                       Rom de Reunion
                       (Aceste denumiri pot fi completate
                       cu mentiunea "traditional".)
                       Rom de Guyane
                       Rom de Malaga
                       Rom de Granada
                       Rom de Madeira
__________________________________________________________