ORDIN Nr. 17
din 1 februarie 2007
pentru aprobarea
Instructiunilor privind masurile de combatere a anumitor boli ale animalelor de
acvacultura pentru implementarea Normei sanitare veterinare privind conditiile
de sanatate a animalelor care reglementeaza punerea pe piata a animalelor si a
produselor de acvacultura, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 82/2006
ACT EMIS DE:
AUTORITATEA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTE
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL
OFICIAL NR. 118 din 16 februarie 2007
Având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din
Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii
sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul art. 3 alin. (3) şi al art. 4 alin. (3) din
Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a
unităţilor din subordinea acesteia,
văzând Referatul de aprobare nr. 15.353 din 22 ianuarie
2007, întocmit de Direcţia generală sanitară veterinară din cadrul Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,
preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite
următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Instrucţiunile privind măsurile de
combatere a anumitor boli ale animalelor de acvacultura pentru implementarea Normei
sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate a animalelor care
reglementează punerea pe piaţă a animalelor şi a produselor de acvacultura,
aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 82/2006, prevăzute în anexa care face parte
din prezentul ordin.
Art. 2. - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor, institutele veterinare centrale şi direcţiile
sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. - Prezentul ordin preia prevederile Deciziei
Comisiei 2004/453/CE privind implementarea Normei sanitare veterinare privind
condiţiile de sănătate a animalelor care reglementează punerea pe piaţă a
animalelor şi a produselor de acvacultura, aprobată prin Ordinul preşedintelui
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.
82/2006 privind măsurile de combatere a anumitor boli ale animalelor de
acvacultura.
Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimentelor,
Marian Avram
ANEXĂ
INSTRUCŢIUNI
privind măsurile de combatere a anumitor boli ale
animalelor de acvacultura pentru implementarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile
de sănătate a animalelor care reglementează punerea pe piaţă a animalelor şi a produselor de
acvacultura, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare si
pentru Siguranţa Alimentelor nr. 82/2006
ARTICOLUL 1
Cerinţe pentru ca un teritoriu să fie considerat indemn de boală
Cerinţele care trebuie să fie îndeplinite pentru ca un
teritoriu să fie considerat indemn de una sau mai multe dintre bolile enumerate
în lista III din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară privind condiţiile de
sănătate a animalelor care reglementează punerea pe piaţă a animalelor şi a
produselor de acvacultura, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 82/2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2006, ce transpune în legislaţia naţională
Directiva 91/67/CEE, sunt definite în anexa nr. 1.
ARTICOLUL 2
Criterii aplicabile
programelor de supraveghere şi de eradicare
Criteriile pe care Autoritatea Naţională Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor le aplică în cadrul unui program de
combatere şi de eradicare privind una sau mai multe dintre bolile menţionate în
lista III din anexa nr. 1 la norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor nr. 82/2006 sunt definite în anexa nr. 2.
ARTICOLUL 3
Garanţii suplimentare
(1) Peştii de acvacultura vii, precum şi icrele şi
gameţii lor, introduşi/introduse în teritoriile indemne de anumite boli,
răspund garanţiilor, inclusiv garanţiilor cu privire la ambalaj şi etichetare,
şi cerinţelor suplimentare speciale corespunzătoare, prevăzute în certificatul
de sănătate întocmit în conformitate cu modelul prezentat în anexa nr. 3,
ţinând seama de notele explicative prevăzute în anexa nr. 4.
(2) Cerinţele prevăzute la alin. (1) nu se aplică în
cazul în care icrele introduse în teritoriile indemne de
anumite boli sunt destinate consumului uman.
(3) Este necesar să se menţină garanţiile
suplimentare în cazul în care cerinţele definite în anexa nr. 5 sunt
îndeplinite.
ARTICOLUL 4
Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele
instrucţiuni.
ANEXA Nr. 1 la
instrucţiuni
STATUTUL DE TERITORIU INDEMN DE BOALA
Cerinţe pentru statutul de teritoriu indemn de boală
A. Ţară indemnă de boală
România poate fi considerată indemnă de o boală în
cazul în care niciuna dintre speciile sensibile nu este prezentă sau în cazul
în care îndeplineşte condiţiile enumerate la pct. 1 sau 2. In cazul în care
România împarte un bazin hidrografic cu unul sau mai multe alte state membre
ale Uniunii Europene, acesta nu poate fi declarat indemn de boală decât atunci
când toate zonele comune ale bazinului hidrografic sunt declarate zone indemne
de boală în toate statele membre respective ale Uniunii Europene.
1. Un stat membru al Uniunii Europene în care niciun
caz de boală nu a fost observat de cel puţin 25 de ani, în ciuda condiţiilor
propice unei manifestări clinice, poate fi considerat indemn de boală în măsura
în care:
1.1. au fost respectate timp de cel puţin 10 ani, în
permanenţă, condiţiile de biosecuritate de bază faţă de boală; aceste condiţii
se referă cel puţin la următoarele aspecte:
a) boala se declară în mod obligatoriu la autoritatea
competentă, inclusiv în cazuri de simplă suspiciune;
b) este funcţional în ţară un sistem de detectare
precoce, care asigură depistarea rapidă a semnelor care lasă să se bănuiască
prezenţa unei boli existente sau apariţia unei boli emergente ori a unei
mortalităţi anormale la animalele acvatice care trăiesc într-o unitate de
acvacultura sau în stare sălbatică, precum şi comunicarea rapidă a faptelor
autorităţii competente, în vederea declanşării unei anchete diagnostice într-un
termen minim; aceasta presupune în special:
(i) accesul la laboratoare capabile să diagnosticheze
şi să diferenţieze bolile care trebuie luate în considerare;
(ii) formarea de medici veterinari sau de specialişti în sănătatea peştilor în domeniul detectării şi
declarării cazurilor de boală. Sistemul de detectare precoce trebuie să dispună
de cel puţin următoarele elemente:
(i) cunoaşterea semnelor caracteristice ale bolilor
constatate în rândul personalului din unităţile de acvacultura sau care
lucrează la procesarea animalelor acvatice;
(ii) formarea de medici veterinari sau de specialişti
în sănătatea animalelor acvatice în domeniul recunoaşterii şi declarării
cazurilor de boală;
(iii) capacitatea autorităţii
competente de a întreprinde investigaţii rapide şi eficiente asupra bolilor
specifice;
(iv) accesul autorităţii competente la laboratoarele
care dispun de mijloace permiţând diagnosticarea şi diferenţierea bolilor
existente şi a bolilor emergente;
1.2. infecţia nu a cuprins populaţiile sălbatice;
1.3. se aplică măsuri în domeniul schimburilor
comerciale de import şi export pentru a împiedica introducerea bolii în unul
dintre statele membre ale Uniunii Europene.
2. Un stat membru al Uniunii Europene în care ultima manifestare clinică cunoscută a fost
înregistrată pe parcursul ultimilor 25 de ani sau în care statutul infecţios nu
era cunoscut înainte de aplicarea supravegherii-ţintă, de exemplu, datorită
absenţei condiţiilor propice unei manifestări clinice, poate fi considerat
indemn de boală în măsura în care:
2.1. îndeplineşte condiţiile de siguranţă de bază faţă
de boală descrise la pct. 1.1;
2.2. un sistem de supraveghere-ţintă este funcţional
de cel puţin 2 ani în unităţile de acvacultura care deţin una dintre speciile
sensibile, fără ca agentul patogen să fi fost detectat. In cazul în care ţara
are regiuni unde simpla supraveghere din unităţile de acvacultura nu permite colectarea
unor date epidemiologice suficiente (atunci când numărul de unităţi de
acvacultura este restrâns) şi care adăpostesc una dintre speciile sensibile în
stare sălbatică, supravegherea-ţintă trebuie să se refere şi la aceste
populaţii sălbatice. Este necesar ca metodele de eşantionare şi dimensiunile
eşantioanelor să fie cel puţin echivalente cu cele prevăzute de Decizia
Comisiei 2001/183/CE sau în capitolele corespunzătoare din Codul sanitar
internaţional pentru animalele acvatice şi din Manualul de teste de diagnostic
pentru animalele acvatice, publicate de Organizaţia Internaţională de Epizootii
(OIE). Este necesar ca
metodele de diagnostic să fie cel puţin echivalente cu cele stabilite în
capitolele corespunzătoare din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele
acvatice al OIE.
B. Zonă indemnă de
boală
O zonă indemnă de boală poate fi stabilită pe
teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene cu statut de infectat sau
necunoscut faţă de o boală, în măsura în care niciuna dintre speciile sensibile
nu este prezentă în zonă sau în măsura în care zona îndeplineşte condiţiile
menţionate la pct. 1 sau 2. O zonă indemnă de boală trebuie să cuprindă unul sau mai multe bazine
hidrografice întregi, de la izvorul unei ape la mare, sau o parte a unui bazin
hidrografic, de la izvor la o barieră naturală ori artificială care împiedică
migrarea către amonte a peştilor provenind din secţiuni aflate pe cursul de apă
în aval. Această zonă trebuie să fie clar delimitată de către autoritatea
competentă, pe o hartă a teritoriului ţării respective.
In cazul în care acoperă teritoriul mai multor state
membre ale Uniunii Europene, un bazin hidrografic nu poate fi declarat zonă
indemnă de boală decât în cazul în care condiţiile enunţate în continuare se
aplică pentru toate părţile zonei. Este necesar ca totalitatea statelor membre
interesate ale Uniunii Europene să ceară autorizarea zonei.
1. O zonă în care:
1.1. au fost respectate timp de cel puţin 10 ani, în
permanenţă, condiţiile de biosecuritate de bază faţă de boală. Aceste condiţii
se referă cel puţin la următoarele aspecte:
a) boala se declară obligatoriu la autoritatea
competentă, inclusiv în cazuri de simplă suspiciune;
b) este funcţional în ţară un sistem de detectare
precoce, care asigură depistarea rapidă a semnelor care lasă să se bănuiască
prezenţa unei boli existente sau apariţia unei boli emergente ori a unei
mortalităţi anormale la animalele acvatice care trăiesc într-o unitate de
acvacultura sau în stare sălbatică, precum şi comunicarea rapidă a faptelor
autorităţii competente, în vederea declanşării unei anchete diagnostice într-un termen minim. Aceasta presupune în special:
(i) accesul la laboratoare capabile să diagnosticheze şi să diferenţieze bolile care trebuie
luate în considerare;
(ii) formarea de medici veterinari sau de specialişti în sănătatea peştilor în domeniul
detectării şi declarării
cazurilor de boală.
Sistemul de detectare precoce trebuie să dispună de cel
puţin următoarele elemente:
(i) cunoaşterea semnelor caracteristice ale bolilor constatate în rândul personalului din
unităţile de acvacultura sau
care lucrează la procesarea animalelor acvatice;
(ii) formarea de medici veterinari sau de specialişti
în sănătatea animalelor acvatice în domeniul recunoaşterii şi declarării
cazurilor de boală;
(iii) capacitatea autorităţii competente de a
întreprinde investigaţii rapide şi eficiente asupra bolilor specifice;
(iv) accesul autorităţii competente la laboratoarele
care dispun de mijloace permiţând diagnosticarea şi diferenţierea bolilor
existente şi a bolilor emergente;
1.2. infecţia nu a cuprins populaţiile sălbatice;
1.3. se aplică măsuri în domeniul schimburilor
comerciale de import şi export pentru a împiedica introducerea bolii în zonă.
2. O zonă în care ultima manifestare clinică cunoscută
a fost înregistrată pe parcursul ultimilor 25 de ani sau în care statutul
infecţios nu era cunoscut înainte de aplicarea supravegherii ţintă, de exemplu,
datorită absenţei condiţiilor propice unei manifestări clinice, poate fi considerată
indemnă de boală în măsura în care:
2.1. îndeplineşte condiţiile de biosecuritate de bază
faţă de boală, descrise la pct. 1.1;
2.2. este funcţional un sistem de supraveghere ţintă
de cel puţin 2 ani în unităţile de acvacultura care deţin una dintre speciile
sensibile, fără ca agentul patogen să fi fost detectat. In cazul în care ţara
are regiuni unde simpla supraveghere din unităţile de acvacultura nu permite
colectarea unor date epidemiologice suficiente (atunci când numărul de unităţi
de acvacultura este restrâns) şi care adăpostesc una dintre speciile sensibile
în stare sălbatică, supravegherea ţintă trebuie să se refere şi la aceste
populaţii sălbatice. Este necesar ca metodele de eşantionare şi dimensiunile
eşantioanelor să fie cel puţin echivalente cu cele prevăzute în Decizia
Comisiei 2001/183/CE sau în capitolele corespunzătoare din Codul sanitar
internaţional pentru animalele acvatice şi din Manualul de teste de diagnostic
pentru animalele acvatice, publicate de OIE. Este necesar ca metodele de
diagnostic să fie cel puţin echivalente cu cele stabilite în capitolele
corespunzătoare din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice
al OIE.
ANEXA Nr. 2 la instrucţiuni
PROGRAME DE SUPRAVEGHERE Şl DE ERADICARE
Criterii minime ce se aplică în cadrul unui program
de supraveghere şi de eradicare privind anumite boli menţionate în lista III din anexa nr. 1 la norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranţa Alimentelor nr. 82/2006
A.Criterii minime ce se
aplică de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor în cadrul unui program aprobat de supraveghere şi de eradicare
1. Boala se declară obligatoriu la autoritatea
competentă, inclusiv în cazuri de simplă suspiciune.
2. Este funcţional în ţară un sistem de detectare
precoce, care asigură depistarea rapidă a semnelor care lasă să se bănuiască
prezenţa unei boli existente sau apariţia unei boli emergente ori a unei
mortalităţi anormale la animalele acvatice care trăiesc într-o unitate de
acvacultura sau în stare sălbatică, precum şi comunicarea rapidă a faptelor
autorităţii competente în vederea declanşării unei anchete diagnostice într-un
termen minim. Aceasta presupune în special:
(i) accesul la laboratoare capabile să diagnosticheze
şi să diferenţieze bolile care trebuie luate în considerare;
(ii) formarea de medici veterinari sau de specialişti
în sănătatea peştilor în domeniul detectării şi declarării cazurilor de boală.
Sistemul de detectare precoce se sprijină cel puţin pe
următoarele elemente:
2.1. cunoaşterea semnelor caracteristice ale bolilor
constatate în rândul personalului din unităţile de acvacultura sau care
lucrează la procesarea animalelor acvatice;
2.2. formarea de medici veterinari sau de specialişti
în sănătatea animalelor acvatice în domeniul recunoaşterii şi declarării
cazurilor de boală;
2.3. capacitatea autorităţii competente de a
întreprinde investigaţii rapide şi eficiente asupra bolilor specifice;
2.4. accesul autorităţii competente la laboratoarele
care dispun de mijloace permiţând diagnosticarea şi diferenţierea bolilor
existente şi a bolilor emergente.
3. Se aplică măsuri în domeniul schimburilor
comerciale de import şi export, pentru a împiedica introducerea bolii în
România.
4. Este funcţional un sistem de supraveghere ţintă în
unităţile de acvacultura care deţin una dintre speciile sensibile. In cazul în
care ţara are regiuni unde simpla supraveghere din unităţile de acvacultura nu
permite colectarea unor date epidemiologice suficiente atunci când numărul de
unităţi de acvacultura este restrâns şi care adăpostesc una dintre speciile
sensibile în stare sălbatică, supravegherea ţintă trebuie să se refere şi la
aceste populaţii sălbatice. Este necesar ca metodele de eşantionare şi
dimensiunile eşantioanelor să fie cel puţin echivalente cu cele prevăzute de
Decizia Comisiei 2001/183/CE sau în capitolele corespunzătoare din Codul
sanitar internaţional pentru animalele acvatice şi din Manualul de teste de
diagnostic pentru animalele acvatice, publicate de OIE. Este necesar ca
metodele de diagnostic să fie cel puţin echivalente cu cele stabilite în
capitolele corespunzătoare din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele
acvatice al OIE.
5. Este necesar ca programul de supraveghere şi de
eradicare să fie pus în aplicare până când sunt îndeplinite cerinţele prevăzute
în anexa nr. 1 şi toată România sau o parte a ei pot fi considerate indemne de
boală.
6. In fiecare an, până la data de 1 mai, Autoritatea
Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor prezintă Comisiei
Europene un raport care furnizează informaţii privind numărul de suspiciuni,
numărul de confirmări, numărul de exploataţii şi de amplasamente supuse unor
restricţii, numărul de restricţii ridicate şi rezultatul tuturor programelor de
supraveghere activă aplicate în anul calendaristic precedent. Aceste informaţii
sunt prezentate cu ajutorul următorului tabel:
Statul membru şi boala
Număr de suspiciuni
Număr de confirmări
Număr de exploataţii şi de amplasamente supuse unor
restricţii
Număr de restricţii ridicate
Număr de exploataţii şi de peşti/pooluri de peşte
eşantionate
Număr de peşti în stare sălbatică/pooluri de peşte
eşantionate şi în ce bazine hidrografice
Rezultatul eşantionării
B. Măsurile aplicate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor în cazul apariţiei suspiciunii unei boli
1. Sunt prelevate
eşantioane corespunzătoare în vederea efectuării testelor de depistare a
prezenţei agentului patogen respectiv.
2. In aşteptarea rezultatelor testelor menţionate la
pct. 1, autoritatea competentă pune exploataţia sub supraveghere oficială, sunt
puse în aplicare toate măsurile de combatere care se impun şi niciun peşte nu
părăseşte exploataţia respectivă decât cu autorizaţia serviciului oficial.
3. In cazul în care testele menţionate la pct. 1 pun
în evidenţă prezenţa unui agent patogen sau semne clinice, se efectuează o
anchetă epizootica de către serviciul oficial pentru a identifica posibilele
căi de contaminare şi pentru a stabili dacă unii peşti au părăsit exploataţia în perioada care a
precedat constatarea suspiciunii.
4. In cazul în care ancheta epizootica arată că boala
a fost introdusă în una sau mai multe exploataţii sau în întinderile de apă
nedelimitate, dispoziţiile de la pct. 1 se aplică acestor zone şi:
4.1. toate exploataţiile situate în acelaşi bazin
hidrografic sau în aceeaşi zonă litorală sunt puse sub supraveghere oficială;
4.2. niciun peşte, ou sau gamet nu părăseşte aceste
exploataţii fără autorizaţia serviciului oficial.
5. In ceea ce priveşte bazinele hidrografice şi zonele
litorale de mare întindere, serviciul oficial poate decide să limiteze această
măsură la o zonă mai restrânsă, apropiată de exploataţia suspectă de a fi
infectată, în cazul în care consideră că această zonă prezintă toate garanţiile
pentru a împiedica propagarea bolii.
C. Măsurile aplicate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor în cazul confirmării unei boli
1. Exploataţia sau
locul care adăposteşte peştii infectaţi este supusă/supus de îndată unor
restricţii, niciun peşte viu nu este introdus în locurile respective şi niciun
peşte nu părăseşte exploataţia decât cu autorizaţia dată de Autoritatea
Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
2. Restricţiile sunt menţinute până ce boala a fost
eradicată datorită aplicării dispoziţiilor de la pct. 2.1 sau de la pct. 2.2.
2.1. Blocarea imediată a tuturor stocurilor de peşte
existente în unitate prin:
a) sacrificarea tuturor peştilor vii sub
supravegherea serviciului oficial sau, în cazul peştilor care au atins
dimensiunea comercială şi care nu prezintă niciun semn clinic de boală, prin
sacrificare sub supravegherea serviciului oficial însărcinat cu comercializarea
ori prelucrarea pentru consumul uman. In acest din urmă caz, serviciul oficial
se asigură ca peştii să fie sacrificaţi şi evisceraţi de îndată şi ca aceste
operaţii să se efectueze în condiţii care să împiedice propagarea agenţilor
patogeni. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor poate să permită, de la caz la caz şi ţinând seama de riscul de
propagare a bolii la alte exploataţii sau populaţii sălbatice, ca peştii care nu
au dimensiunea comercială să rămână în exploataţie până ce ating această dimensiune;
b) vidarea tuturor bazinelor din unitate sau a
ecosistemului (şi, după caz, dezinfecţia), pe parcursul unei perioade
suficiente de sanitaţie, ţinând seama de secţiunea 1.7 din ultima ediţie a
Codului sanitar internaţional pentru animalele acvatice
al OIE.
2.2. Măsuri progresive destinate să elimine infecţia
din unităţile sau ecosistemele infectate:
a) îndepărtarea şi distrugerea peştilor morţi şi a
peştilor care prezintă semne clinice ale bolii şi prin recoltarea peştilor care
nu prezintă semne clinice ale bolii, până ce toate unităţile epidemiologice ale
ecosistemului afectat de boală sunt golite de peşti şi dezinfectate;
b) îndepărtarea şi distrugerea peştilor morţi şi a
peştilor care prezintă semne clinice ale bolii, în cazul în care retragerea
şi/sau dezinfecţia sunt dificile din cauza naturii amplasamentului (de exemplu,
bazin fluvial sau lac cu o întindere vastă).
3. Pentru a favoriza igienizarea şi eradicarea rapidă
a bolii în locurile infectate, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor poate să permită ca peştii care nu prezintă semne clinice ale bolii să fie
transportaţi, sub supravegherea sa, în alte exploataţii sau în zone din statul
membru respectiv, care nu sunt declarate indemne de boală ori care nu fac
obiectul unui program aprobat de combatere şi de eradicare.
4. Peştii îndepărtaţi prin aplicarea măsurilor
prevăzute la pct. 2.1 si 2.2 sunt eliminaţi în conformitate cu Regulamentul
(CE) nr. 1.774/2002.'
5. Peştii utilizaţi pentru repopularea
amplasamentelor trebuie să provină din surse oficial recunoscute ca indemne de
boală.
6. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor ia măsurile necesare pentru a împiedica propagarea
bolii la alte unităţi de acvacultura sau la peşti în stare sălbatică.
ANEXA Nr. 3 la instrucţiuni
CERTIFICAT DE SĂNĂTATE
privind introducerea pe piata(1) [de peşti vii]1, [icre]1 şi [gameţi]
aparţinând speciilor susceptibile1 [la viremia de primăvară a
crapului]1, [necroza pancreatică
infecţioasă]1, [boala bacteriană a rinichiului]1 [şi]1 la [Gyrodactylus salaris],
destinaţi crescătoriei sau reproducerii în
teritoriile declarate indemne de către Comunitate sau care fac obiectul unui
program de combatere şi de eradicare privind una sau mai multe dintre aceste boli
- Model -
|
Cod de referinţă nr.: ORIGINAL
|
1. Locul de origine al transportului
1.1. Statul membru de origine:
........................................................................................................................................................................
1.2. Exploataţia de origine,
nume:
...................................................................................................................................................................
1.3. Adresa sau locaţia exploataţiei: .................................................................................................................................................................
(2)1.4. Locul recoltării: .......................................................................................................................................................................................
1.5. Numele, adresa şi numărul de telefon ale
expeditorului:................................................................................................................................
2. Destinaţia lotului
2.1. Statul membru:
........................................................................................................................................................................ ...................
2.2. Zona sau partea din statul membru:
.............................................................................................................................................................
2.3. Exploataţia de destinaţie, nume: ..................................................................................................................................................................
2.4. Adresa sau locaţia exploataţiei: ...................................................................................................................................................................
(3)2.5. Locul de
destinaţie: ................................................................................................................................................................................. ..
2.6. Numele, adresa şi numărul de telefon ale
destinatarului: .............................................................................................................................
3. Modul de
transport şi identificarea lotului (4)
3.1. Modul de transport: (1) [camion] (1) [cale ferată] (1) [navă] (1) [avion]
3.2. (1) [Numărul
(numerele) de înmatriculare] (1) [Numele navei] (1) [Numărul
zborului]:
...........................................................................................
3.3. Date privind identificarea lotului:
................................................................................................................
4. Descrierea lotului
|_| Provenienţă de
crescătorie |_| Provenienţă
sălbatică |_| Gameţi |_| Icre fecundate |_| Icre nefecundate |_| Larve/alevini
Specie
Greutatea totală a
lotului Volumul (1) [icrelor] Vârsta
animalelor vii
Nume ştiinţific Nume comun (1) [Număr de peşti] (1) [gameţilor]
|_|
> 24 de luni
|_| 12-24 de luni
|_| 0-12 luni
|_| necunoscută
5. Atestare de sănătate
Subsemnatul certific că (1) [peştii] (1) [şi] (1) [icrele] (1) [şi] (1) [gameţii] care constituie
prezentul lot şi care aparţin speciilor sensibile (5) la (1) [viremia de primăvară a crapului] (1) [şi] (1) [necroza pancreatică infecţioasă] (1) [şi] (1) [renibacterioză] (1) [şi] (1) [Gyrodactylus salaris], menţionate
la pct. 4 din prezentul certificat, îndeplinesc următoarele condiţii:
5.1.
fie: (1) [provin din
următorul teritoriu: ..........., care este considerat indemn de (1) [VPC] (1) [şi] (1) [NPI] (1) [şi] (1) [BKD] (1) si (1)
[G. salaris], în conformitate cu anexa nr. I la Decizia 2004/453/CE(6), si ale cărui exploataţii cu crescătorii de specii sensibile (5) la (1) [VPC] (1) [şi] (1) [NPI] (1) [şi] (1) [BKD] (1) [şi] (1)[G. salaris] sunt în totalitate sub
supravegherea autorităţii competente şi]
sau: (1) [provin din
următoarea exploataţie: ............. (7), care este pusă sub supravegherea autorităţii competente şi care, în anul în care sunt
susceptibile să apară cazuri de (1) [VPC] (1) [şi] (1) [NPI] (1) [şi] (1) [de BKD], a făcut, de cel puţin 2 ani, obiectul unor inspecţii
efectuate de autoritatea competentă în sprijinul programelor de eşantionare cel
puţin echivalente cu cele prevăzute de Decizia Comisiei 2001/183/CE(8) sau în sprijinul metodelor de supraveghere descrise în cap. 1.1.4 şi în capitolele
corespunzătoare bolii respective din Manualul de teste de diagnostic pentru
animalele acvatice al OIE, fiind efectuate teste de laborator în conformitate
cu capitolele corespunzătoare din ultima ediţie a Manualului de teste de
diagnostic pentru animalele acvatice al OIE şi toate testele având rezultate
negative şi]
sau: (9) [provin din
următoarea exploataţie continentală: ............. (7), care este pusă sub supravegherea
autorităţii competente şi în
care au fost observate pe parcursul ultimilor 2 ani cazuri de [VPC] (1) [şi] (1) [de NPI] (1) [şi] (1) [de BKD], dar în care totalitatea peştilor a fost retrasă, toate
iazurile, rezervoarele sau alte instalaţii şi echipamente au fost dezinfectate
sub supravegherea autorităţii competente şi a fost efectuată repopularea cu
peşti provenind dintr-o sursă recunoscută oficial ca indemnă de către
autoritatea competentă după punerea în aplicare a unui program de eşantionare
cel puţin echivalent cu cele prevăzute de Decizia
Comisiei 2001/183/CE(8) sau a metodelor de
supraveghere descrise în cap. 1.1.4 şi în capitolele corespunzătoare bolii
respective din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al
OIE, fiind efectuate teste de laborator în conformitate cu capitolele
corespunzătoare din ultima ediţie a Manualului de teste de diagnostic pentru
animalele acvatice al OIE şi toate testele având rezultate negative şi]
sau: (10) [provin
din următoarea exploataţie continentală: ............. (7), care este
pusă sub supravegherea autorităţii competente şi care, în anul în care sunt susceptibile să apară
cazuri de boală datorată G. salaris, a făcut, de cel puţin 2 ani, obiectul unor inspecţii efectuate de
autoritatea competentă, dimensiunea eşantionului fiind cel puţin echivalentă cu
cea prevăzută pentru programele de eşantionare definite prin Decizia Comisiei
2001/183/CE(8),
fiind efectuate o eşantionare şi teste de laborator în conformitate cu
capitolele corespunzătoare din ultima ediţie a Manualului de teste de
diagnostic pentru animalele acvatice al OIE şi toate testele având rezultate
negative; exploatatia este situată fie într-o parte (11) a bazinului hidrografic declarată
indemnă (12) de G.
salaris, fie într-un bazin hidrografic declarat indemn (12) de G.
salaris, toate celelalte bazine hidrografice care
dau în acelaşi estuar fiind declarate indemne (12), (13) de G. salaris şi]
sau: (10) [provin
din următoarea exploataţie de coastă: ............ (7), care este pusă sub supravegherea
autorităţii competente şi este
situată într-o zonă litorală a cărei salinitate este mai mică de 2,5% şi în
care toate bazinele hidrografice care dau în acelaşi estuar sunt declarate
indemne (12), (13)
de G. salaris şi]
sau: (10) [provin
din următoarea exploataţie de coastă: ........... (7), care este pusă sub supravegherea autorităţii competente şi este situată într-o zonă
litorală în care apa de mare prezintă o salinitate mai mare de 2,5% şi în care
niciun peşte viu din speciile sensibile (5) nu a fost introdus în ultimele 14 zile
şi]
sau: (14) [provin
din următoarea exploataţie: ............... (7), care este pusă sub supravegherea autorităţii competente şi în care icrele au fost
dezinfectate în conformitate cu anexa nr. 5.2.1 la Codul sanitar internaţional
pentru animalele acvatice al OIE, ediţia a 6-a (2003), pentru a asigura
eliminarea paraziţilor aparţinând speciei G. salaris
şi]
- în care (1) [VPC] (1) [şi] (1) [NPI] (1) [şi] (1) [BKD] [şi] (1) [G. salaris] sunt cu declarare obligatorie la autoritatea competentă, cazurile
notificate de suspiciune de infecţie trebuind să facă de îndată obiectul unei
anchete din partea serviciilor oficiale; şi
- în care orice introducere a speciilor sensibile5
(1) [la VPC] (1) [şi] (1) [la NPI] (1) [şi] (1) [la BKD] [şi] (1) [la G. salaris] a fost efectuată
provenind dintr-o zonă sau dintr-o exploataţie recunoscută oficial ca fiind
indemnă de (1) [VPC]
(1) [şi] (1) [NPI] (1) [şi] (1) [BKD] [şi] (1) [G. salaris]; şi
- (15) [- în care
peştii nu au fost vaccinaţi contra (1) [NPI] (1) [şi] (1) [BKD] [şi]
5.2. îndeplinesc următoarele condiţii:
a) nu au fost, de la (1) [colectare] (1) [capturare] puşi în contact cu alte animale acvatice vii şi nici
cu icrele sau gârneţii lor, cu un statut sanitar inferior;
b) nu sunt destinaţi să fie distruşi sau sacrificaţi
în cadrul unui plan de eradicare a bolilor enumerate în coloana 1 din anexa A
la Directiva 91/67/CEE;
c) nu provin dintr-o exploataţie care face obiectul
unor interdicţii legate de motive de sănătate animală;
d) nu prezintă niciun semn clinic de boală în ziua
îmbarcării;
e) au făcut obiectul unui examen vizual practicat pe
un eşantion reprezentativ prelevat din lot în mod aleatoriu, incluzând toate
părţile lotului de origini diferite, fără să fie detectată nicio altă specie în
afară de cele indicate la pct. 4 din prezentul
certificat;
f) au fost puşi în (1) [apă] (1) [gheaţă] de o calitate care nu este susceptibilă să modifice
statutul lor sanitar; şi
g) au fost puşi (1) [în containere etanşe curate, în prealabil dezinfectate cu un
dezinfectant autorizat şi identificaţi pe faţa lor exterioară printr-o etichetă
lizibilă] (1)
[într-o navă cu vivieră de peşte, ale cărei cală şi sistem de pompare au fost
în prealabil debarasate de orice peşte, curăţate şi dezinfectate cu un
dezinfectant autorizat, prevăzută cu un certificat] purtând indicaţiile utile
menţionate la pct. 1 si 2 din prezentul certificat, precum si următoarea
menţiune:
„(1) [Pesti vii] (1) [şi] (1) [icre] (1) [şi] (1) [gameţi] aparţinând speciilor sensibile la (1) [VPC] (1) [şi] (1) [NPI] (1) [şi] (1) [BKD] [şi] (1) [Gyrodactylus salaris], a căror
introducere pe piaţă este autorizată în zonele Comunităţii care au un statut desemnat sau un program aprobat de
combatere şi de eradicare în ceea ce priveşte (1) [viremia de primăvară a crapului] (1) [şi] (1) [necroza pancreatică infecţioasă] (1) [şi] (1) [boala bacteriană a rinichiului] (1) [şi] (1) [G. salaris]."
Intocmit la
............................................................., la
.........................................
(locul) (data)
...................................................
(semnătura inspectorului oficial)
.......................................................................
(numele cu majuscule, calificările şi titlul)
Ştampila oficială:
NOTE
(1) Se elimină
menţiunile inutile.
(2) Se indică în cazul
în care este diferit de locul de origine.
(3) Se indică în
cazul în care este diferit de exploataţia de destinaţie.
(4) Pentru vagoane sau camioane, se indică numărul de înmatriculare, iar pentru nave,
numele. Pentru avioane, se indică numărul zborului (dacă este cunoscut). In
cazul în care transportul se efectuează în containere sau în lăzi, se indică la
rubrica 3.3 numărul lor total, precum şi, după caz, numerele lor.
(5) A se vedea în continuare lista speciilor
sensibile cunoscute.
|
Boală
|
Specii sensibile*)
|
|
Viremia de primăvară a crapului (VPC)
|
Crap comun şi crap japonez Koy (Cyprinus
carpio), cosaş (Ctenopharyngodon
idellus), sângerul (Hypophthalmichthys
molitrix), novac (Arstichthys nobilis), caras (Carassius
carassius), caras auriu (C. auratus), babuşcă
(Rutilus rutilus), văduvită
(Leuciscus idus), lin (Tinca
tinca) şi somn (Silurus
glanis)
|
|
Necroza pancreatică infecţioasă (NPI)
|
Păstrăv curcubeu (Oncorhynchus
mykiss), păstrăv fântânei (Salvelinus fontinalis), păstrăv
indigen (Salmo trutta), somon de Atlantic (Salmo salar) şi
mai multe specii de somon de Pacific (Oncorhynchus
spp.)
|
|
Boala bacteriană a rinichiului sau BKD
Gyrodactylus salaris
|
Peşti din familia salmonidelor Somon de
Atlantic (Salmo salar), păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), păstrăv arctic
(Salvelinus alpinus), păstrăv fântânei (S. fontinalis), lipan (Thymallus thymallus), păstrăv
de lac din America de Nord (Salvelinus namaycush) şi păstrăv indigen (Salmo trutta). Celelalte specii de peşte care se găsesc în locuri în care una
dintre speciile citate anterior este prezentă sunt, de asemenea, considerate
ca fiind specii sensibile.
|
(6) JO L 156 din 30 aprilie 2004.
(7) Numele şi
adresa exploataţiei.
(8) Decizia
2001/183/CE ce stabileşte Modelul A-CE (absenţa semnelor clinice dovedită de
cel puţin 4 ani, dintre care 2 ani de supraveghere activă ţintă) sau Modelul
B-CE (absenţa semnelor clinice dovedită de cel puţin 6 ani, dintre care 2 ani
de supraveghere activă ţintă) şi metodele de supraveghere descrise în cap.
1.1.4 şi în capitolele corespunzătoare bolii respective în Manualul de teste de
diagnostic pentru animalele acvatice al OIE.
(9) Se aplică numai
la exploataţiile continentale pentru care anchetele epizootiologice au arătat
că boala nu s-a propagat la alte exploataţii sau în mediul natural. Se elimină
menţiunile inutile.
(10) Se aplică
numai la zonele care corespund unor garanţii suplimentare faţă de Gyrodactylus salaris. Se elimină
menţiunile inutile.
(11) In
conformitate cu anexa B litera A la Directiva 91/67/CEE, o parte a bazinului
hidrografic poate fi declarată indemnă de o boală numai atunci când constă din
partea superioară a bazinului hidrografic de la izvorul cursurilor de apă până
la o barieră naturală sau artificială care împiedică migraţia peştilor care se
găsesc în aval de această barieră.
(12) Autoritatea
competentă a statului membru poate declara un bazin hidrografic indemn de Gyrodactylus salaris în măsura în care
sunt respectate cerinţele cap. I lit. B din anexa I la Decizia 2004/453/CE (JO L 156 din 30 aprilie 2004). Orice
declaraţie în acest sens este comunicată Comisiei şi celorlalte state membre şi
este supusă unui examen aprofundat, la cerere.
(13) In cazul în care unele zone
continentale sunt declarate indemne de Gyrodactylus salaris, trebuie să se ţină seama de faptul că boala se poate propaga prin
migraţia peştilor între diferitele zone continentale în cazul în care
salinitatea apelor care le separă este scăzută sau intermediară (mai mică de
25%o). Prin urmare, o zonă continentală dată nu poate fi declarată indemnă dacă
o altă zonă continentală care ajunge la aceeaşi zonă litorală este infectată
sau dacă statutul său nu este cunoscut, în afară de cazul în care sunt separate
de o apa de mare cu o salinitate mai mare de 25%o.
(14) Se aplică
numai la zonele care corespund unor garanţii suplimentare faţă de Gyrodactylus salaris şi în ceea ce
priveşte comerţul cu icre. Se elimină menţiunile
inutile.
(15) Se aplică
numai la speciile sensibile la VPC, NPI şi/sau BKD, introduse în zone care
corespund unor garanţii suplimentare faţă de VPC, NPI şi/sau BKD. Se elimină
menţiunile inutile.
*) şi orice altă specie desemnată ca sensibilă în
ultima ediţie a Codului sanitar internaţional pentru animalele acvatice şi a
Manualului de teste de diagnostic pentru animalele acvatice, publicat de OIE.
ANEXA Nr. 4 la instrucţiuni
NOTE EXPLICATIVE
pentru documentele de transport şi etichete
a) Documentele de transport
sunt produse de către autorităţile competente din statul membru de origine, pe
baza modelului prezentat în anexa nr. 1 la instrucţiuni şi ţinând seama de
speciile lotului, precum şi de statutul locului de destinaţie.
b) Originalul fiecărui document de transport constă
într-o pagină simplă, recto verso. In cazul în care sunt necesare mai multe
pagini, acestea trebuie să fie legate într-un ansamblu integrat şi indivizibil.
Fiecare pagină a documentului trebuie să poarte, sus şi
la dreapta, menţiunea „Original", însoţită de un cod specific eliberat de
autoritatea competentă.
Toate paginile titlului de transport sunt numerotate
după următorul format: (numărul paginii) pe (numărul total de pagini).
c) Originalul documentului de transport şi etichetele
menţionate în modelul de document de transport sunt redactate în cel puţin o
limbă oficială a statului membru de destinaţie. Statele membre sunt, cu toate
acestea, libere să autorizeze alte limbi, după caz, însoţite de o traducere
oficială.
d) Originalul documentului de
transport trebuie să fie completat în ziua încărcării lotului, prevăzut cu o
ştampilă oficială şi semnat de un inspector oficial desemnat de autoritatea competentă. Astfel,
autoritatea competentă a statului membru de origine se asigură să fie aplicate
norme de certificare echivalente cu cele stabilite de Directiva 96/93/CE.
Semnătura şi ştampila (în afară de cazul în care este
vorba de un timbru sec) trebuie să fie de o culoare diferită de cea a textului
imprimat.
e) In cazul în care descrierea
conţinutului lotului impune foi suplimentare pentru documentul de transport, acestea
sunt considerate ca un element constitutiv al originalului şi trebuie să fie
prevăzute cu ştampila şi semnătura inspectorului oficial însărcinat cu
certificarea.
f) Originalul documentului de transport trebuie să
însoţească lotul până la locul de destinaţie.
g) Odată emis, documentul de transport este valabil
timp de 10 zile. In cazul unui transport cu vaporul, această perioadă de
valabilitate se prelungeşte cu durata transportului
maritim.
h) Animalele acvatice, icrele şi gameţii lor nu trebuie
să fie transportate cu alte animale acvatice cu un statut sanitar inferior şi
nici cu icrele şi gameţii acestora. De asemenea, ele nu trebuie în niciun caz
să fie transportate în alte condiţii susceptibile să modifice statutul lor
sanitar sau să compromită statutul sanitar al locului de destinaţie.
ANEXA Nr. 5 la instrucţiuni
CRITERII MINIME
ce se aplică în vederea menţinerii garanţiilor
suplimentare în ceea ce priveşte anumite boli menţionate în lista II din anexa nr. 1 la norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor nr. 82/2006, în conformitate cu art. 12 şi 13 din aceeaşi normă
A. Pentru ca garanţiile suplimentare acordate să fie
menţinute, România trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele criterii:
1. Boala se declară obligatoriu la autoritatea
competentă, inclusiv în cazurile de simplă suspiciune.
2. Totalitatea exploataţiilor
care deţin specii sensibile la boală, cărora Autoritatea Naţională Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Ie-a acordat statutul de teritoriu
indemn, trebuie să fie puse sub supravegherea autorităţii competente.
3. Este funcţional în ţară un sistem de detectare
precoce care asigură depistarea rapidă a semnelor ce lasă să se bănuiască
prezenţa unei boli existente sau apariţia unei boli emergente ori a unei
mortalităţi anormale la animalele acvatice care trăiesc într-o unitate de
acvacultura sau în stare sălbatică, precum şi comunicarea rapidă a faptelor autorităţii
competente, în vederea declanşării unei anchete diagnostice într-un termen
minim. Aceasta presupune, în special:
- accesul la laboratoare capabile să diagnosticheze şi
să diferenţieze bolile care trebuie luate în considerare;
- formarea de medici veterinari sau de specialişti în
sănătatea peştilor în domeniul detectării şi declarării cazurilor de boală.
Sistemul de detectare precoce se sprijină cel puţin pe
următoarele elemente:
3.1. cunoaşterea semnelor caracteristice ale bolilor
enumerate în rândul personalului din unităţile de acvacultura sau care lucrează
în domeniul procesării animalelor acvatice;
3.2. formarea de medici veterinari sau de specialişti
în sănătatea animalelor acvatice în domeniul recunoaşterii şi declarării
cazurilor de boală;
3.3. capacitatea autorităţii competente de a
întreprinde investigaţii rapide şi eficiente asupra bolilor specifice;
3.4. accesul autorităţii competente la laboratoarele
care dispun de mijloace permiţând diagnosticarea şi diferenţierea bolilor existente
şi a bolilor emergente.
4. Condiţii aplicabile schimburilor comerciale şi
importurilor, precum şi un sistem de gestionare a stocurilor de peşti sălbatici
din speciile sensibile trebuie să fie funcţionale pentru a împiedica
introducerea bolii respective în statele membre sau în părţile din statele
membre vizate de prezenta normă sanitară veterinară. Este necesar ca peştii care provin din zone litorale să
nu fie introduşi în zone continentale, cu excepţia cazului în care există o
autorizaţie dată de autoritatea competentă a statului membru al Uniunii
Europene de destinaţie.
5. In statele membre ale Uniunii Europene în care
numai anumite părţi ale teritoriului sunt declarate indemne, trebuie menţinută
o supraveghere-ţintă în acele zone.
6. Peştii de acvacultura vii, precum şi icrele şi
gameţii lor sunt transportaţi în condiţii care nu sunt de natură să modifice
statutul lor sanitar şi nici să compromită statutul sanitar al locului de
destinaţie. Animalele sunt transportate în apă considerată indemnă de boala
respectivă deoarece apa este prelevată din apa exploataţiei sau a locului de
origine şi nu este schimbată în timpul transportului decât în locurile
autorizate de către autoritatea competentă a statului membru de destinaţie,
după caz, în colaborare cu autoritatea competentă a statului membru al Uniunii
Europene de origine.
7. Nu se efectuează vaccinarea împotriva bolii
respective.
8. In fiecare an, înainte de data de 1 mai, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor prezintă Comisiei Europene un raport care prezintă informaţii
privind numărul de suspiciuni, numărul de confirmări, numărul de exploataţii şi
de amplasamente supuse unor restricţii, numărul de restricţii ridicate şi
rezultatul oricărui program de supraveghere activă aplicat în anul
calendaristic precedent. Aceste informaţii sunt prezentate cu ajutorul
următorului tabel:
|
Statul membru şi boala
|
|
|
Numărul de suspiciuni
|
|
|
Numărul de confirmări
|
|
|
Numărul de exploataţii şi de
|
|
|
amplasamente supuse unor restricţii
|
|
|
Numărul de restricţii ridicate
|
|
|
Numărul de exploataţii şi de
|
|
|
peşti/pooluri de peşte eşantionate
|
|
|
Numărul de peşti în stare
|
|
|
sălbatică/pooluri de peşte
|
|
|
eşantionate şi în ce bazine
|
|
|
hidrografice se află
|
|
|
Rezultatul eşantionării
|
|
B. Măsurile aplicate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor în cazul apariţiei suspiciunii unei boli
1. Sunt prelevate eşantioane
corespunzătoare în vederea efectuării testelor de depistare a prezenţei
agentului patogen respectiv.
2. In aşteptarea rezultatelor testelor menţionate la
pct. 1, autoritatea competentă pune exploataţia sub supraveghere oficială, sunt
puse în aplicare toate măsurile de combatere care se impun şi niciun peşte nu
părăseşte exploataţia respectivă decât cu autorizaţia serviciului veterinar
oficial.
3. In cazul în care testele menţionate la pct. 1 pun
în evidenţă prezenţa unui agent patogen sau semne clinice, se efectuează o
anchetă epizootologică de către serviciul veterinar oficial pentru a identifica
posibilele căi de contaminare şi pentru a stabili dacă unii peşti au părăsit
exploataţia în perioada aplicabilă care a precedat constatarea
suspiciunii.
4. In cazul în care ancheta epizootologică arată că
boala a fost introdusă într-una sau mai multe exploataţii ori în ape deschise,
dispoziţiile de la pct. 1 se aplică acestor zone şi:
4.1. toate exploataţiile situate în acelaşi bazin
hidrografic sau în aceeaşi zonă litorală sunt puse sub supraveghere oficială;
4.2. niciun peşte, ou sau gamet nu părăseşte aceste
exploataţii fără autorizaţia serviciului veterinar oficial.
5. In ceea ce priveşte bazinele hidrografice şi
zonele litorale de mare întindere, serviciul veterinar oficial poate decide să
limiteze această măsură la o zonă mai restrânsă, apropiată de exploataţia
suspectă de a fi infectată, în cazul în care consideră că această zonă prezintă
toate garanţiile pentru a împiedica propagarea bolii.
C. Măsurile aplicate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor în cazul confirmării unei boli
1. Exploataţia sau amplasamentul care adăposteşte
peştii infectaţi este supusă/supus de îndată unor restricţii, niciun peşte viu
nu este introdus în locurile respective şi niciun peşte nu părăseşte
exploataţia decât cu autorizaţia dată de Autoritatea Naţională Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
2. Restricţiile sunt menţinute până ce boala a fost
eradicată datorită aplicării dispoziţiilor prevăzute la pct. 2.1 sau 2.2;
2.1. blocarea imediată a tuturor stocurilor de peşte
existente prin:
a) sacrificarea tuturor peştilor vii sub
supravegherea serviciului oficial sau, în cazul peştilor care au atins
dimensiunea comercială şi nu prezintă niciun semn clinic de boală, prin
sacrificare sub supravegherea serviciului veterinar oficial însărcinat cu
comercializarea ori prelucrarea pentru consumul uman. In acest din urmă caz,
serviciul oficial se asigură ca peştii să fie sacrificaţi şi evisceraţi de
îndată şi ca aceste operaţii să fie efectuate în condiţii care să împiedice
propagarea agenţilor patogeni. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor poate să permită, de la caz la caz şi ţinând seama
de riscul de propagare a bolii la alte exploataţii sau populaţii sălbatice, ca
peştii care nu au dimensiunea comercială să rămână în exploataţie până ce ating
această dimensiune; şi
b) vidarea tuturor bazinelor din unitate şi, după
caz, dezinfectarea exploataţiei sau a amplasamentului pe o perioadă suficientă
după retragere, ţinându-se seama de secţiunea 1.7 din ultima ediţie a Codului
sanitar internaţional pentru animalele acvatice al OIE;
2.2. măsuri progresive destinate să elimine infecţia
din unitate sau ecosistemele infectate prin:
a) îndepărtarea şi distrugerea peştilor morţi şi a
peştilor care prezintă semne clinice ale bolii şi prin recoltarea peştilor care
nu prezintă semne clinice ale bolii, până ce toate unităţile epidemiologice ale
ecosistemului afectat sunt golite de peştii lor şi dezinfectate; sau
b) îndepărtarea şi distrugerea peştilor morţi şi a
peştilor care prezintă semne clinice ale bolii, în cazul în care vidarea şi/sau
dezinfecţia sunt dificile datorită naturii locului (de
exemplu, bazin fluvial sau lac de mare întindere).
3. Pentru a favoriza igienizarea şi eradicarea rapidă a
bolii din unităţile infectate, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor poate permite ca peştii care nu prezintă semnele
clinice ale bolii să fie transportaţi, sub supraveghera sa, în alte exploataţii
sau zone din statul membru respectiv, care nu sunt declarate indemne de boală
ori care nu fac obiectul unui program aprobat de combatere şi de eradicare.
4. Peştii îndepărtaţi şi eliminaţi prin aplicarea
măsurilor prevăzute la pct. 2.1 şi 2.2 sunt eliminaţi în conformitate cu
Regulamentul (CE) nr. 1.774/2002.
5. Peştii utilizaţi pentru repopularea
amplasamentelor trebuie să provină din surse recunoscute în mod oficial ca
fiind indemne de boală.
6. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor ia măsurile necesare pentru a împiedica propagarea
bolii la alte unităţi de acvacultura sau la peşti sălbatici.
7. In cazul în care România a
eradicat boala într-o exploataţie continentală în conformitate cu pct. C.2.1 şi
anchetele epizootologice prevăzute la pct. B.3 ajung la concluzia că boala nu
s-a propagat la alte exploataţii sau în mediul natural, statutul de zonă
indemnă de boală este restabilit de îndată. In caz contrar, statutul de zonă
indemnă de boală nu va putea fi restabilit decât după ce s-au îndeplinit
cerinţele din anexa nr. 1 la instrucţiuni.