ORDIN
Nr. 232/313/130 din 26 martie 2003
pentru aprobarea normelor cu privire la definirea, descrierea si prezentarea
otetului si a acidului acetic de calitate alimentara
ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
Nr. 232 din 26 martie 2003
MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI
Nr. 313 din 7 aprilie 2003
AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR
Nr. 130 din 11 iulie 2003
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 573 din 11 august 2003
Avand in vedere prevederile art. 34 din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii
alimentelor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 57/2002,
in temeiul Hotararii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si
functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor*1), cu
modificarile si completarile ulterioare, al Hotararii Guvernului nr. 22/2001
privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei*2), cu
modificarile si completarile ulterioare, si al Hotararii Guvernului nr.
166/2001 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru
Protectia Consumatorilor*3), cu modificarile ulterioare,
vazand Referatul de aprobare nr. 125.156/18 din 18 martie 2003, intocmit de
Directia generala de implementare, reglementare si de management al resurselor
biotehnologice,
------------
*1) Hotararea Guvernului nr. 362/2002 a fost abrogata prin Hotararea
Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului
Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 495 din 9 iulie 2003.
*2) Hotararea Guvernului nr. 22/2001 a fost abrogata prin Hotararea
Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului
Sanatatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 490 din 8
iulie 2003.
*3) Hotararea Guvernului nr. 166/2001 a fost abrogata prin Hotararea
Guvernului nr. 755/2003 privind organizarea si functionarea Autoritatii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 490 din 8 iulie 2003.
ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor, ministrul sanatatii si
familiei si presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor
emit urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Norma cu privire la definirea, descrierea si prezentarea otetului
si Norma cu privire la definirea, descrierea si prezentarea acidului acetic de
calitate alimentara, prevazute in anexele nr. 1 si 2 care fac parte integranta
din prezentul ordin.
Art. 2
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul Sanatatii si
Familiei si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, prin
directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a
municipiului Bucuresti*), prin directiile de sanatate publica judetene si a
municipiului Bucuresti si, respectiv, prin oficiile judetene pentru protectia
consumatorilor, vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
------------
*) Conform Hotararii Guvernului nr. 739/2003, directiile generale pentru
agricultura si industrie alimentara au devenit directii pentru agricultura si
dezvoltare rurala.
Art. 3
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
si va intra in vigoare in termen de 6 luni de la data publicarii.
Ministrul agriculturii,
alimentatiei si padurilor,
Ilie Sarbu
Ministrul sanatatii si familiei,
Daniela Bartos
Presedintele Autoritatii Nationale
pentru Protectia Consumatorilor,
Rovana Plumb,
secretar de stat
ANEXA 1
NORMA
cu privire la definirea, descrierea si prezentarea otetului
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
Prezenta norma stabileste conditiile privind definirea, descrierea si
prezentarea otetului destinat comercializarii pentru consum uman.
Art. 2
Fabricarea si comercializarea produsului mentionat la art. 1 se fac cu
respectarea prevederilor prezentei norme.
CAP. 2
Definitii si descriere
Art. 3
In sensul prezentei norme, termenii folositi se definesc dupa cum urmeaza:
a) otetul este produsul obtinut exclusiv prin procedeul biologic al dublei
fermentari, alcoolica si acetica, a lichidelor sau a altor substante de origine
agricola;
b) otetul din vin este produsul obtinut prin fermentarea acetica a vinului
sau a amestecului fermentabil, in care vinul intervine in proportie de minimum
70% in volume;
c) otetul din fructe si otetul din fructe de padure (fructe mici) sunt
sortimente de otet obtinute din fructe, respectiv fructe de padure (fructe
mici), prin procedeul biologic al fermentatiei alcoolice si acetice;
d) otetul din vin de fructe si otetul din vin de fructe de padure (fructe
mici) sunt oteturile obtinute din vin de fructe, respectiv din vin de fructe de
padure (fructe mici), prin procedeul biologic al fermentatiei acetice;
e) otetul din cidru este otetul obtinut din cidru prin procedeul biologic
al fermentatiei acetice;
f) otetul din alcool este otetul obtinut din alcool etilic rafinat, de
fermentatie, prin procedeul biologic al fermentatiei acetice;
g) otetul din cereale este otetul obtinut fara distilare intermediara, prin
procedeul definit la lit. a), din cereale al caror amidon a fost zaharificat
prin alt procedeu decat cel cu diastazele din malt;
h) otetul din malt este otetul obtinut fara distilare intermediara, din
malt, cu sau fara adaugare de cereale al caror amidon a fost zaharificat numai
de catre diastazele din malt, conform lit. a);
i) otetul din malt distilat este otetul obtinut prin distilarea sub
presiune redusa a otetului din malt, conform lit. h). Acest otet nu contine
decat constituentii volatili ai otetului din care este obtinut;
j) otetul condimentat si otetul aromatizat sunt sortimentele de otet
obtinute conform lit. b) - i), carora li s-au adaugat plante pentru
condimentare, arome si alte ingrediente conform art. 4 alin. (2);
k) alte tipuri de otet, de exemplu: otet obtinut din zer, otet obtinut din
bere, otet obtinut din miere.
Art. 4
(1) Otetul poate fi fabricat din una dintre urmatoarele materii prime
(ingrediente):
a) vin, conform reglementarilor in vigoare;
b) fructe sau fructe de padure (fructe mici), vin din fructe, vin din
fructe de padure (fructe mici), cidru;
c) alcool etilic rafinat, conform SR nr. 14-1998 sau conform Normelor cu
privire la definirea, descrierea si prezentarea bauturilor spirtoase, aprobate
prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, al
ministrului sanatatii si familiei si al presedintelui Autoritatii Nationale
pentru Protectia Consumatorilor nr. 268/441/117/2003;
d) cereale, malt, zer si alte produse de origine agricola care contin
amidon, zaharuri sau amidon si zaharuri.
(2) Alte ingrediente care pot fi utilizate la fabricarea otetului:
a) zahar, conform reglementarilor in vigoare;
b) sare, conform reglementarilor in vigoare;
c) miere, conform reglementarilor in vigoare;
d) sucuri de fructe, conform reglementarilor in vigoare;
e) aditivi alimentari, conform reglementarilor in vigoare;
f) arome: aromatizanti naturali si substante aromatizante naturale admise
de reglementarile in vigoare;
g) auxiliari tehnologici:
- substante organice: preparate din malt, hidrolizat de amidon, glucoza;
- substante anorganice: fosfati si saruri de amoniu;
- agenti pentru limpezire, purificare si filtrare: cei prevazuti in
reglementarile in vigoare pentru vin.
(3) Substante interzise a fi folosite la fabricarea otetului:
a) arome artificiale si arome identic naturale, asa cum sunt definite in
reglementarile in vigoare;
b) arome sau uleiuri eterice artificiale ori naturale de struguri;
c) reziduuri de distilare, reziduuri de fermentare si produsele derivate;
d) extracte din marcuri de toate felurile;
e) acizi de toate tipurile, cu exceptia celor naturali continuti in
materiile prime utilizate sau in substantele a caror adaugare este autorizata.
Art. 5
Utilizarea colorantilor, aromatizantilor sau a altor aditivi autorizati la
prepararea otetului se face cu respectarea reglementarilor in vigoare.
Art. 6
Pentru diluarea sau dizolvarea colorantilor, aromatizantilor sau a altor
aditivi autorizati folositi la prepararea otetului se foloseste alcool etilic
rafinat.
Art. 7
Otetul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) aciditatea totala a otetului din vin trebuie sa fie de minimum 60
g/1.000 ml, exprimata in acid acetic pur;
b) aciditatea totala a celorlalte sortimente de otet trebuie sa fie de
minimum 50 g/1.000 ml, exprimata in acid acetic pur;
c) continutul in alcool rezidual trebuie sa aiba urmatoarele valori:
- maximum 1,5% v/v pentru otetul din vin; v/v - fractie volumica;
- maximum 3% v/v pentru otetul de specialitati obtinut din oteturile din
vin;
- maximum 0,5% v/v pentru alte tipuri de otet;
d) caracteristicile organoleptice si fizico-chimice ale oteturilor trebuie
sa corespunda specificatiilor tehnice ale producatorilor, de respectarea carora
acestia raman raspunzatori;
e) nivelul de admisibilitate pentru contaminanti trebuie sa fie in
conformitate cu reglementarile in vigoare.
CAP. 3
Marcare, etichetare
Art. 8
(1) Etichetarea, prezentarea si publicitatea sortimentelor de otet se fac
cu respectarea reglementarilor in vigoare.
(2) Elemente suplimentare de etichetare:
a) denumirea "Otet" nu poate fi utilizata decat pentru produsele
obtinute din materii prime de origine agricola conform prevederilor art. 3;
b) denumirea "Otet" nu poate fi utilizata pentru amestecuri de
otet si acid acetic de calitate alimentara;
c) otetul obtinut dintr-o singura materie prima se denumeste "otet de
X", unde "X" reprezinta numele materiei prime utilizate;
d) otetul obtinut din mai multe materii prime se denumeste "Otet de X
si Y", unde "X" si "Y" reprezinta lista completa a
materiilor prime utilizate, in ordinea descrescatoare a cantitatii lor,
determinate in momentul introducerii in fabricatie;
e) in cazul in care la obtinerea otetului se utilizeaza unul sau mai multe
dintre ingredientele mentionate la art. 4 alin. (2), acestea vor fi incluse in
denumirea sub care se vinde produsul;
f) sortimentele de otet cu una sau mai multe arome naturale mentionate la
art. 4 alin. (2) lit. f) vor avea in denumire mentiunea "aromatizate cu
...", care se va completa cu numele acestor arome;
g) denumirea "Otet" poate fi utilizata impreuna cu o indicatie de
origine (cherry, vinegar, aceto di vino Chianti), daca materia prima utilizata
provine din regiunea mentionata sau daca produsul insusi a fost fabricat in
regiunea mentionata ori a fost obtinut conform unui procedeu particular;
h) concentratia acetica a otetului, corespunzatoare aciditatii sale totale
exprimate in grame la 1.000 ml, trebuie trecuta pe eticheta cu mentiunea
"... grame/litru (g/l)".
(3) Otetul nu trebuie etichetat sau prezentat in asa fel incat consumatorul
sa fie indus in eroare asupra originii lui, in special atunci cand este adaugat
drept colorant caramelul (neautorizat pentru otetul din vin).
(4) Sortimentele de otet destinate comercializarii nu sunt descrise prin
asociere cu cuvinte cum ar fi "placut", "tip",
"util", "fabricat" sau cu alte indicatii similare.
ANEXA 2
NORMA
cu privire la definirea, descrierea si prezentarea acidului acetic de calitate
alimentara
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
(1) Prezenta norma stabileste definirea, descrierea si prezentarea
produsului acid acetic de calitate alimentara.
(2) In sensul prezentei norme, acidul acetic de calitate alimentara este
produsul fabricat din materii prime de origine neagricola.
(3) Fabricarea si comercializarea produsului mentionat la alin. (2) se fac
cu respectarea prevederilor prezentei norme.
CAP. 2
Descriere
Art. 2
(1) Acidul acetic glacial (99,8%) luat ca baza la fabricarea produsului
acid acetic de calitate alimentara trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
a) masa moleculara relativa: 60,05;
b) concentratie: cel putin 99,8%;
c) proprietati organoleptice: lichid limpede, incolor, cu miros
caracteristic, intepator;
d) indice de culoare: cu limita nu mai mare de 5 Hazen (unitati de
culoare);
e) punct de fierbere: aproximativ 118 grade C la presiunea de 760 mm
coloana de Hg;
f) greutate specifica: de la 1,048 pana la 1,051;
g) identificarea acetatului se face intr-o solutie 1/3;
h) punct de solidificare: minimum 16,3 grade C;
i) reziduu nevolatil: maximum 50 mg/kg;
j) acid formic: maximum 500 mg/kg;
k) substante usor oxidabile: metoda si specificatie conform Farmacopeii
Europene (1);
l) zinc: maximum 1 mg/kg;
m) cupru: maximum 1 mg/kg;
n) arsen: maximum 1 mg/kg;
o) plumb: maximum 1 mg/kg;
p) mercur: maximum 1 mg/kg;
r) metale grele: maximum 5 mg/kg, metoda in conformitate cu Farmacopeea
Europeana (2).
(2) Pentru solutiile apoase valorile trebuie sa fie in conformitate cu
continutul lor in acid acetic.
CAP. 3
Marcare, etichetare
Art. 3
(1) Etichetarea, prezentarea si publicitatea acidului acetic de calitate
alimentara se fac cu respectarea reglementarilor in vigoare.
(2) Elemente suplimentare de etichetare:
a) denumirea "Acid acetic alimentar concentrat" se va da
produselor acid acetic de calitate alimentara cu o concentratie in acid mai
mare de 250 g/1.000 ml, respectiv 250 g/1 l; se va mentiona modul de utilizare
prin inscrierea proportiei de dilutie;
b) denumirea "Acid acetic alimentar" se va da produselor acid
acetic de calitate alimentara cu o concentratie in acid cuprinsa intre 150 g/1
l si 250 g/1 l; se va mentiona modul de utilizare prin inscrierea proportiei de
dilutie;
c) denumirea "Acid acetic alimentar diluat" se va da produselor
acid acetic de calitate alimentara cu o concentratie in acid sub 150 g/1 l; se
va mentiona modul de utilizare prin inscrierea dilutiei;
d) continutul total de acid acetic al produselor, exprimat ca aciditate
totala, in g/1.000 ml, trebuie indicat pe eticheta cu mentiunea "...
grame/litru (g/l)";
e) produsele care au un continut de acid acetic mai mare de 11 g/1.000 ml
trebuie marcate cu indicatia urmatoare: "Atentie! A nu se consuma
nediluat";
f) produsele cu un continut de acid acetic mai mare de 250 g/l trebuie
marcate printr un simbol de pericol;
g) conditii speciale de ambalare: acestea trebuie sa fie in conformitate cu
regulamentul de transport international pentru produse cu un continut de acid
acetic mai mare de 250 g/1.000 ml.