ORDIN Nr. 52
din 9 iunie 2010
privind aprobarea Planului
pentru eradicarea anemiei infectioase ecvine pe teritoriul Romaniei
ACT EMIS DE:
AUTORITATEA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 400 din 16 iunie 2010
Văzând Referatul de aprobare nr. 1.265 din 28 mai
2010, întocmit de Direcţia generală sanitară veterinară din
cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor,
având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din
Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii
sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu
modificările şi completările ulterioare,
în temeiul art. 3 alin. (3) şi al art. 4 alin. (3)
din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea şi
funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din
subordinea acesteia, cu modificările ulterioare,
preşedintele Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Planul pentru eradicarea
anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României, prevăzut în anexa
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Direcţiile sanitar-veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiva municipiului
Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. -Autoritatea Naţională Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va controla modul de
ducere la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Art. 4. - La data intrării în vigoare a
prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii,
pădurilor, apelor şi mediului nr. 686/2003 privind aprobarea Planului
pentru eradicarea accelerată a anemiei infecţioase ecvine pe
teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 1 octombrie 2003,
cu modificările ulterioare.
Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,
Marian Zlotea
ANEXĂ
PLAN
pentru eradicarea anemiei infecţioase ecvine pe
teritoriul României
CAPITOLUL I
Introducere
Prezentul plan stabileşte conduita prin care
serviciile sanitar-veterinare competente teritorial intervin în cazul
eliminării unui focar de anemie infecţioasă ecvină,
denumită în continuare AIE, măsurile specifice
sanitar-veterinare care trebuie aplicate, precum şi
responsabilităţile de implementare a acestor măsuri.
Principiile care stau la baza acţiunii de
eradicare au în vedere: supravegherea exploataţiilor prin examen serologic,
identificarea, izolarea şi eliminarea ecvinelor seropozitive, utilizarea
acelor de unică folosinţă, sterilizarea şi dezinfecţia
instrumentarului chirurgical sau obstetrical, precum şi a celui de uz
zootehnic, instituirea de restricţii sanitare veterinare în
exploataţiile infectate.
De asemenea, stipulează măsurile de eliminare
a riscului privind difuzarea anemiei infecţioase ecvine din focarul de
boală, precum şi pe cele de prevenire a reapariţiei cazurilor de
AIE în teritoriile indemne.
Eradicarea anemiei infecţioase ecvine în România
trebuie realizată conform prevederilor prezentului plan, cu asigurarea
fondurilor necesare şi respectarea recomandărilor de ordin
organizatoric şi tehnic privind identificarea ecvinelor conform legislaţiei
în vigoare, asigurarea trasabilităţii ecvinelor vii, a produselor
şi subproduselor derivate şi controlul circulaţiei acestora,
menţionate în prezentul plan.
CAPITOLUL II
Definirea bolii şi a termenilor tehnici
utilizaţi
1. AIE este o boală specifică solipedelor,
produsă de un lentivirus cu acţiune complexă:
imunodepresivă, eritropenică, trombocitopenică şi
proliferantă asupra elementelor sistemului reticulo-endotelial,
caracterizată prin febră remitentă şi intermitentă,
anemie, cardiopatie şi oboseală la efort, diateză hemoragică,
slăbirea rezistenţei la infecţii, care de cele mai multe ori
provoacă moartea.
Perioada de incubaţie variază între 1-3
săptămâni până la 90 de zile, iar infecţia se produce
dominant pe cale orizontală, în special pe cale hematogenă, prin
intermediul insectelor hematofage sau prin folosirea de ace şi
instrumentar chirurgical care nu au fost dezinfectate şi sterilizate.
Boala evoluează sporadic, enzootic, iar în unele
zone epizootie, dar forma obişnuită de manifestare este cea
cronică, animalele contaminate rămânând purtătoare şi
eliminatoare de virus pentru mulţi ani. După contaminare apar
modificări clinice, imunologice, hematologice şi morfologice.
Sursa primară de infecţie este
reprezentată de caii bolnavi, în special anemolatenţi, care pot fi purtători
şi excretori de virus timp de 15-18 ani. Un rol extrem de important în
transmiterea bolii revine vectorilor reprezentaţi de insectele hematofage.
La pierderile economice determinate de tăierea
obligatorie a animalelor bolnave şi a descendenţilor acestora se
adaugă costul ridicat al acţiunilor de dezinfecţie şi
dezinsecţie, precum şi măsurile sanitar-veterinare restrictive
privind circulaţia ecvinelor.
2. In sensul prezentului plan, termenii şi
sintagmele de mai jos se definesc după cum urmează:
a) ecvină - orice animal din familia
ecvideelor, inclusiv cal, asin, catâr, bardou, ponei, zebră;
b) adăpost - construcţie
destinată creşterii animalelor;
c) animal bolnav de AIE - animal din familia
ecvideelor, infectat cu virusul AIE, la care se înregistrează
seroconversie, asociată sau nu cu modificări hematologice -
eritropenie, hemoglobina scăzută, trombocitopenie, creşterea VSH
- sau morfopatologice;
d) animal infectat cu virusul AIE - animal la
care se declanşează o reacţie imună de apărare de tip
umoral - seroconversia;
e) animal dintr-o specie sensibilă la AIE-
orice ecvină care poate contacta boala în mod natural sau după
inocularea experimentală a virusului cauzal;
f) animal receptiv la AIE - animal care
prezintă pe suprafaţa celulelor limfoide receptori antigenici
capabili să cupleze virusul AIE;
g) animal suspect de infecţie cu virusul AIE -
animal dintr-o specie sensibilă, care a intrat în contact cu alte animale
suspecte sau bolnave;
h) anemolatent - cal infectat la care boala
evoluează asimptomatic, cu accese febrile slabe, dar care rămâne
purtător şi excretorde virus mai mulţi ani;
i) asanare - complex de măsuri tehnice
şi administrative prin care se acţionează în perioada dintre
declararea şi stingerea unui focar de boală conform legislaţiei
în vigoare;
j) asanarea prin depopulare totală -
metodă de combatere aplicată în exploataţii de ecvine, în care
efectivul de animale este sacrificat în totalitate, acţiune urmată de
dezinsecţie şi/sau dezinfecţie conform protocolului;
k) asanarea prin extracţie - măsura de
combatere aplicată în exploataţii în care s-au diagnosticat animale
pozitive pentru AIE; animalele diagnosticate cu AIE sunt identificate, izolate,
marcate, dirijate la abator, cu respectarea protocolului de dezinfecţie şi
dezinsecţie; animalele rămase în viaţă vor putea
părăsi exploataţia după efectuarea, la un interval de 3
luni, a două teste ID cu rezultate negative;
l) compartiment- una dintre încăperile unui
adăpost în care se cresc animale;
m) dezinfecţie - procesul de distrugere a
microorganismelor patogene prin aplicarea unui produs biocid pe o
suprafaţă curăţată în prealabil;
n) dezinsecţie - aplicarea procedurilor
menite să elimine vectorii potenţiali ai agentului infecţios de
boală;
o) exploataţie indemnă -
exploataţie de ecvine liberă de AIE;
p) efectiv contaminat cu virusul AIE-
exploataţie în care s-au diagnosticat ecvine bolnave sau suspecte,
supusă măsurilor restrictive sanitar-veterinare;
q) exploataţie de ecvine - herghelie,
depozit de armăsari, hipodrom, staţiune de montă, fermă
specializată de selecţie şi producţie, centru de colectare,
târg, exploataţie nonprofesională, grădină zoologică,
circ;
r) suspiciune - apariţia oricărui semn
clinic care sugerează o anumită boală la o specie
susceptibilă, care, împreună cu un grup de date epidemiologice,
permite previzionarea unei boli;
s) focar de AIE- exploataţia în care s-a
diagnosticat AIE;
t) operaţie de dezinfecţie -
acţiune de dezinfecţie a unuia sau mai multor obiective,
efectuată într-un focar de boală;
u) ELISA - examen serologic pentru
diagnosticarea AIE recomandat de Manualul de teste de diagnostic şi
vaccinuri pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru
Sănătate Animală, ultima ediţie; probele care au avut
rezultat pozitiv la testul ELISA se vor retesta pentru confirmare prin testul
Coggins;
v) test Coggins - tehnică de diagnostic
serologic: testul de imunodifuziune în gel de agar, conform recomandărilor
Manualului de teste de diagnostic şi vaccinuri pentru animale terestre al
Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală, ultima
ediţie;
w) trasabilitate - componentă
esenţială a programului de control şi eradicare a AIE, care
reprezintă modalitatea de a stabili istoricul bolii, pe baza unui sistem
modern de control care cuprinde animalul bolnav şi sursa infectării
acestuia, animalele sănătoase cu care a venit în contact, vectorii
animaţi şi neanimaţi implicaţi în transmiterea
infecţiei;
x) regiune indemnă - teritoriul unui
judeţ în care toate exploataţiile de ecvine sunt libere de AIE;
y) regiune contaminată cu AIE - teritoriul
unui judeţ unde sunt diagnosticate cazuri de AIE şi unde se
aplică măsurile de eradicare a bolii şi restricţionare a
circulaţiei ecvinelor;
z) unitate epidemiologică - un animal sau
un grup de animale expuse la acţiunea unui agent patogen, ca urmare a
coexistenţei într-o exploataţie.
CAPITOLUL III
Diagnosticul AIE
1. Modul de prelevare, ambalare, etichetare,
transport şi păstrare a probelor
Prelevarea, ambalarea, etichetarea, transportul şi
păstrarea probelor se realizează în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 25/2008 pentru
aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare,
prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate
examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor.
2. Metode de diagnostic
Diagnosticul AIE se bazează pe utilizarea unui
complex de măsuri care se regăsesc în Manualul de teste de diagnostic
şi vaccinuri pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru
Sănătate Animală, ultima ediţie.
CAPITOLUL IV
Trasabilitate
1. Autoritatea Sanitar-Veterinară şi pentru
siguranţa alimentelor competentă teritorial urmăreşte:
a) identificarea tuturor posibilităţilor de
contact al animalului suspectat sau infectat cu virusul AIE cu alte animale
sănătoase;
b) circuitul subproduselor- piei, păr, sânge etc.
- provenite de la animalul suspect sau bolnav, de la materia primă la
produsul finit.
Avându-se în vedere mecanismele complexe implicate în
transmiterea infecţiei cu virusul AIE pe orizontală şi pe
verticală, în aplicarea programului de supraveghere şi combatere a
bolii se ţine seama de:
a) contaminarea prin vecinătate, care presupune
prezenţa agentului etiologic în mediul apropiat - exploataţii şi
efective de animale învecinate - pe o rază de 200 de metri, permiţând
introducerea lui într-un efectiv indemn, prin insecte hematofage etc;
b) contaminarea prin introducere de animale din
efective şi exploataţii contaminate prin cumpărare, transfer
temporar, donaţii etc;
c) contaminarea pe verticală se realizează
prin utilizarea în activitatea de reproducţie a materialului seminal sau a
armăsarilor potenţial infectaţi cu virusul AIE şi
transmiterea transplacentară a infecţiei de la mamă la făt.
2. Obiectivele trasabilităţii
Obiectivele trasabilităţii sunt
următoarele:
a) stabilirea istoricului exploataţiei, care
vizează descrierea profilului, modalităţile de înfiinţare
şi antecedentele sanitar-veterinare - statusul epidemiologie;
b) identificarea efectivelor: origine, identitate
şi sisteme de identificare, evoluţie, mişcări;
c) identificarea factorilor de risc implicaţi în
transmiterea pe orizontală şi pe verticală a bolii.
CAPITOLUL V
Declararea şi notificarea oficială a AIE
Anunţarea şi declararea oficială a AIE
se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările
ulterioare, şi cu prevederile Ordinului preşedintelui
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a
unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi
completările ulterioare.
CAPITOLUL VI
Combaterea AIE
1. Măsuri care se impun în cazul
suspicionării bolii
Orice suspiciune de AIE este anunţată de
medicul veterinar de liberă practică împuternicit responsabil cu
supravegherea efectivelor în exploataţia respectivă, prin mijloace
uzuale de comunicare - telefon, fax, e-mail - la direcţia
Sanitar-Veterinară şi pentru siguranţa alimentelor
judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti. Dacă o
exploataţie are unul sau mai multe animale suspecte de infecţie sau
animale care prezintă semne clinice de boală, autoritatea
Sanitar-Veterinară şi pentru siguranţa alimentelor
competentă teritorial notifică suspiciunea de AIE şi
recoltează probe pentru stabilirea diagnosticului de laborator.
Imediat ce suspiciunea de infecţie a fost
notificată, autoritatea Sanitar-Veterinară şi pentru
siguranţa alimentelor competentă teritorial instituie măsuri de
supraveghere sanitară veterinară a efectivului de ecvine în care s-a
înregistrat suspiciunea, precum şi măsuri de restricţie,
dispunând:
a) identificarea tuturor ecvinelor în conformitate cu
prevederile Regulamentului CE nr. 504/2008 al Comisiei din 6 iunie 2008 privind
punerea în aplicare a directivelor 90/426/CEE şi 90/427/CEE ale
Consiliului privind metodele de identificare a ecvideelor, publicat în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nr. L149 din 7 iunie 2008, în cazul în care nu sunt
identificate;
b) izolarea ecvinelor suspecte de infecţie de
restul efectivului;
c) efectuarea dezinsecţiilor;
d) interzicerea deplasării ecvinelor în alte
locuri decât abatorul;
e) notificarea suspiciunii de AIE la Autoritatea
Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
f) efectuarea anchetei epidemiologice de către
medicul veterinar oficial, în care se menţionează obligatoriu:
(i) aprecierea duratei de timp de când AIE ar fi putut
exista în efectiv, înainte de suspectarea şi notificarea oficială -
analiza epidemiologică în amonte;
(ii) originea posibilă şi identificarea
legăturilor cu alte efective suspecte sau contaminate. Măsurile
precizate nu pot fi ridicate până ce suspiciunea de AIE nu este
infirmată prin buletin de analiză eliberat de un laborator de
diagnostic oficial autorizat, acreditat şi agreat.
2. Măsuri aplicate în cazul confirmării
bolii
Imediat ce laboratorul de diagnostic oficial
confirmă prin buletin de analiză existenţa AIE la ecvine vii,
tăiate sau moarte, exploataţia intră în supravegherea
direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. AIE poate fi
diagnosticată:
a) în herghelii, depozite de armăsari,
staţiuni de montă, hipodromuri, circuri de animale, grădini
zoologice;
b) în exploataţii nonprofesionale;
c) la ecvine aflate la păşune;
d) la animale aduse în târguri, baze de achiziţii,
centre de colectare, concursuri, expoziţii sau în alte locuri cu
aglomerări temporare de animale;
e) în abatoare;
f) în timpul transportului.
3. Măsurile care se impun în focar
Imediat ce boala a fost confirmată şi
notificată, autoritatea Sanitar-Veterinară şi pentru
siguranţa alimentelor competentă teritorial pune sub supraveghere
sanitară veterinară exploataţia în care s-au înregistrat animale
bolnave şi instituie măsurile de restricţie, procedând după
cum urmează:
a) efectuează ancheta epidemiologică;
b) declară boala conform Ordinului
preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 79/2008, cu modificările
ulterioare, iar animalele diagnosticate pozitiv sunt marcate cu litera A în
mărime de 10 cm pe copita membrului anterior stâng;
c) stabileşte planul de măsuri
sanitar-veterinare privind combaterea şi asanarea bolii;
d) identifică toate ecvinele în conformitate cu
prevederile Regulamentului (CE) nr. 504/2008, în cazul în care nu sunt
identificate;
e) notifică Autoritatea Naţională
Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;
f) interzice deplasarea ecvinelor în alte locuri decât
abatorul;
g) ucide şi distruge ecvinele cu semne clinice de
AIE;
h) sacrifică ecvinele diagnosticate pozitiv pentru
AIE în maximum 10 zile de la eliberarea buletinului de analiză;
i) supune toate ecvinele cu vârsta de peste 6 luni
rămase în exploataţie testării serologice individuale prin
imunodifuziune în gel de agar, cu asigurarea strictă a
trasabilităţii probei; mişcarea acestora este permisă numai
în condiţiile în care, după eliminarea animalelor diagnosticate cu
AIE, se efectuează două teste la interval de 3 luni, iar rezultatele
acestora trebuie să fie negative; în cazul în care au trecut 3 luni de la
testare, mişcarea animalelor este permisă numai după efectuarea
unui nou test, la care s-au obţinut rezultate negative, înainte de
mişcare;
j) interzice comercializarea ecvinelor vii provenite
din efective contaminate.
Transportul animalelor la abator se realizează
numai cu certificat sanitar-veterinar eliberat de autoritatea
Sanitar-Veterinară şi pentru siguranţa alimentelor
competentă teritorial şi cu paşaport.
După debarcarea animalelor, mijloacele de
transport vor fi dezinfectate.
In cazul femelelor gestante diagnosticate cu AIE se
aplică măsuri de restricţie până când nou-născutul
ajunge la vârsta de 6 luni. Atunci mama se elimină, iar nou-născutul
se testează de două ori la interval de 3 luni.
Exploataţiile contaminate devin libere de AIE
dacă:
(i) animalul care a reacţionat pozitiv
părăseşte exploataţia numai pentru tăiere, sub
supravegherea autorităţilor sanitar-veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor competente teritorial;
(ii) după eliminarea din efectiv a animalelor
pozitive, restul animalelor din exploataţie, în vârstă de peste 6
luni, trebuie să prezinte două rezultate negative la testele
serologice efectuate la interval de 3 luni;
(iii) s-au efectuat dezinfecţia şi
dezinsecţia în cazul exploataţiilor comerciale şi
dezinsecţia în cazul exploataţiilor nonprofesionale.
CAPITOLUL VII
Dezinfecţia şi dezinsecţia în cazul
AIE
1. In exploataţiile comerciale
1.1. Asanarea AIE în exploataţiile în care s-a
declarat boala se realizează prin două procedee, în funcţie de
gradul de infecţie al exploataţiei, respectiv prin extracţie sau
prin depopulare totală.
1.2. In asanarea prin extracţie se aplică
dezinfecţia:
a) de necesitate parţială, pe măsura
eliminării ecvinelor, pe locul acestora şi încă a două
locuri, din stânga şi din dreapta acestora, precum şi a
suprafeţelor de grajd aferente acestor locuri;
b) de necesitate generală, după eliminarea
ultimului animal bolnav din obiectiv; dezinfecţia de necesitate generală
vizează toate obiectivele interioare.
1.3. In asanarea prin depopulare totală se
aplică dezinfecţia de necesitate generală, după eliminarea
ultimului animal din unitate, care vizează toate obiectivele interioare
şi exterioare; pentru fiecare tip de obiectiv se utilizează
dezinfectantul adecvat, conform recomandărilor producătorului.
1.4. Dezinsecţia de necesitate se realizează
în mod obişnuit odată cu dezinfecţia, după scoaterea
animalelor din obiective (în padocuri, curţi, la păşunat sau
mutate în obiective supuse măsurilor de dezinfecţie) şi
după efectuarea curăţeniei mecanice. Se aplică atât în
asanarea prin extracţie, cât şi în cea prin depopulare totală
şi se repetă la interval de 10-14 zile.
2. In exploataţiile nonprofesionale
Dezinsecţia se efectuează de două ori la
interval de 10-14 zile, în conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui
Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 6/2010 pentru
aprobarea cadrului general privind stingerea focarelor de boli la animale.
CAPITOLUL VIII
Stingerea focarului de AIE, notificarea stingerii
bolii şi ridicarea măsurilor de restricţie
Stingerea focarului de AIE se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor
nr. 6/2010.
Notificarea stingerii bolii şi ridicarea
măsurilor de restricţie se efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 77/2005, cu
modificările ulterioare, şi cu prevederile Ordinului
preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 79/2008, cu modificările
ulterioare.
Stingerea oficială a bolii şi ridicarea
măsurilor de restricţie se realizează după eliminarea
animalelor bolnave, testarea celor rămase în exploataţiile infectate
şi după efectuarea dezinsecţiilor şi/sau dezinfecţiei
conform prevederilor prezentului plan.
CAPITOLUL IX
Măsuri de prevenire a reapariţiei AIE în
teritoriile în care boala a fost eradicată
Pentru prevenirea reapariţiei cazurilor de AIE în
teritoriile indemnizate trebuie respectate următoarele măsuri:
a) identificarea tuturor ecvinelor;
b) controlul circulaţiei ecvinelor;
c) introducerea de ecvine provenite numai din efective
indemne de AIE;
d) respectarea perioadei de carantină
profilactică pentru ecvinele importate;
e) testarea serologică a ecvinelor aflate în
perioada de carantină, conform legislaţiei în vigoare;
f) interzicerea folosirii la montă a armăsarilor
care au acţionat în staţiuni temporare de montă, dacă nu au
fost examinaţi serologic după reîntoarcerea lor în herghelie din
staţiunile temporare de montă;
g) materialul seminal, ovulele/embrionii importaţi
să provină de la animale libere de AIE;
h) respectarea prevederilor programului acţiunilor
de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor
transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi
protecţia mediului;
i) prelevarea probelor de sânge să se efectueze cu
ace de unică folosinţă, pentru fiecare animal în parte;
j) instrumentarul folosit în intervenţii
chirurgicale să fie sterilizat;
k) materialul seminal utilizat la monta
artificială să provină de la armăsari
sănătoşi;
l) acţiunile de vânzare-cumpărare să se
efectueze numai dacă ecvinele provin din exploataţii libere de AIE în
ultimele 3 luni; în cazul în care au trecut 3 luni de la testare, mişcarea
animalelor este permisă numai după efectuarea unui nou test, la care
s-au obţinut rezultate negative, înainte de mişcare.