Ordinul Nr.56 din 25.03.2004

preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 56/2004 privind aprobarea Normelor fundamentale pentru gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat (republicare)
ACT EMIS DE: Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 223 din 28 martie 2014

*) Republicat în temeiul art. IV din Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 217/2013 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 56/2004 privind aprobarea Normelor fundamentale pentru gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 19 din 11 ianuarie 2014, dându-se textelor o nouă numerotare.Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 56/2004 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 4 mai 2004. Articolul 1Se aprobă Normele fundamentale pentru gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 3Normele prevăzute la art. 1 intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 4Direcţia radiaţii ionizante, Direcţia radioprotecţie şi deşeuri radioactive, Direcţia reactori nucleari, Direcţia controlul calităţii, Direcţia materiale speciale din cadrul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ANEXĂNORME FUNDAMENTALE pentru gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat Capitolul IScop şi definiţii Articolul 1Prezenta reglementare stabileşte principiile şi cerinţele generale privind aplicarea gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive, inclusiv a combustibilului nuclear uzat, potrivit prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 111/1996. Articolul 2Prezenta reglementare completează cadrul legislativ pentru gestionarea responsabilă şi în condiţii de siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive pentru a evita impunerea de sarcini inutile generaţiilor următoare. Articolul 3Prezenta reglementare completează prevederile Normelor fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 şi nr. 404 bis din 29 august 2000, denumite în continuare NFSR. Articolul 4(1) Etapele de bază în gospodărirea deşeurilor radioactive sunt definite în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta reglementare.2) Definiţiile termenilor la care se referă prezenta reglementare se regăsesc în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta reglementare. Pentru termenii care nu sunt definiţi în anexa nr. 2, se vor utiliza definiţiile din Legea nr. 111/1996 şi din NFSR. Capitolul IIDomeniul de aplicabilitate Articolul 5 (1) Prezenta reglementare se aplică:a)tuturor etapelor gestionării combustibilului nuclear uzat, atunci când acesta rezultă în urma activităţilor desfăşurate exclusiv în scopuri paşnice; b)tuturor etapelor gestionării deşeurilor radioactive, de la generare la depozitarea definitivă, atunci când acestea rezultă în urma activităţilor desfăşurate exclusiv în scopuri paşnice. (2) Prezenta reglementare se aplică atât deşeurilor radioactive şi surselor orfane rezultate din practici prezente sau desfăşurate în trecut, cât şi deşeurilor radioactive rezultate în urma unei intervenţii în caz de accident nuclear. Articolul 6Prezenta reglementare se aplică, împreună cu reglementările specifice emise de autorităţile competente, şi în cazul activităţilor legate de gospodărirea deşeurilor radioactive care prezintă pericole suplimentare, cum ar fi cele chimice, biologice, piroforice, inflamabile etc. Capitolul IIIObiectivul gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat Articolul 7Obiectivul gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat este protejarea sănătăţii oamenilor şi a mediului, atât în prezent, cât şi în viitor, fără transferarea nejustificată a răspunderii către generaţiile viitoare. Capitolul IVPrincipiile fundamentale ale gospodăririi deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat şi cerinţele generale privind aplicarea principiilor Principiul 1: Protecţia sănătăţii populaţiei Articolul 8Titularul de autorizaţie trebuie să gestioneze deşeurile radioactive şi combustibilul nuclear uzat astfel încât să respecte următoarele principii: 1. protecţia sănătăţii populaţiei; 2. protecţia mediului; 3. protecţia dincolo de graniţele naţionale; 4. protecţia generaţiilor viitoare; 5. evitarea impunerii de sarcini inutile asupra generaţiilor viitoare; 6. existenţa cadrului legislativ naţional; 7. controlul generării deşeurilor radioactive; 8. interdependenţele referitoare la generarea şi gospodărirea deşeurilor; 9. menţinerea securităţii instalaţiilor; 10. poluatorul plăteşte. Articolul 9Deşeurile radioactive şi combustibilul nuclear uzat trebuie să fie gospodărite astfel încât să asigure un nivel acceptabil al sănătăţii oamenilor. Articolul 10În gospodărirea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie luate în considerare diversele căi posibile de expunere a fiinţei umane la radiaţii, asigurându-se că expunerile se încadrează în cerinţele prevăzute de NFSR şi de reglementările specifice emise de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN. Articolul 11În justificarea oricărei practici, care trebuie realizată conform prevederilor NFSR, trebuie să fie luată în considerare gospodărirea deşeurilor radioactive rezultate din practica respectivă. Articolul 12Planificarea activităţilor de gospodărire în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie să acopere întreaga perioadă de timp în care radioactivitatea acestora prezintă pericole pentru sănătatea oamenilor, cu luarea în considerare a următoarelor circumstanţe: a)beneficiile practicii şi expunerile potenţiale se pot referi la grupuri de populaţie separate în timp de mai multe generaţii; b)perioadele mari de timp conduc la incertitudini crescute în ce priveşte rezultatele evaluării securităţii; c)radionuclizii se dezintegrează în timp. Articolul 13Sursele orfane recuperate, precum şi deşeurile rezultate în urma unei intervenţii trebuie predate ca deşeu radioactiv unei unităţi specializate pentru tratarea, condiţionarea, depozitarea intermediară şi/sau depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive. Principiul 2: Protecţia mediului Articolul 14Deşeurile radioactive şi combustibilul nuclear uzat trebuie să fie gospodărite astfel încât să asigure un nivel acceptabil de protecţie a mediului. Articolul 15La depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat se va prefera concentrarea şi izolarea radionuclizilor faţă de diluţia şi dispersia în mediu. Articolul 16În evaluările de securitate pentru activităţile de depozitare definitivă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie să fie considerate, pe termen lung: a)impactul eliberărilor de radionuclizi în mediu, normale sau potenţiale, asupra organismelor umane; b)impactul eliberărilor de radionuclizi în mediu, normale sau potenţiale, asupra altor specii decât specia umană; c)efectele adverse asupra viitoarei disponibilităţi a resurselor naturale: pământ, ape de suprafaţă, ape freatice, materii prime; d)impactul neradiologic: poluare chimică, alterarea habitatului natural. Articolul 17În stabilirea limitelor derivate de emisie a efluenţilor radioactivi din cadrul oricărei practici trebuie să se ţină seama de efectul acumulărilor de radioactivitate rezultate în urma evacuărilor îndelungate. Articolul 18Limitele derivate de emisie a efluenţilor radioactivi trebuie stabilite la niveluri care să asigure că atât dozele primite de un membru al grupului critic, cât şi radioactivitatea mediului sunt menţinute la valori cât mai scăzute rezonabil posibil. Articolul 19La stabilirea limitelor derivate de emisie a efluenţilor radioactivi trebuie să se ţină seama şi de impactul neradiologic asupra mediului, asigurându-se ca nivelul de protecţie faţă de acest impact să fie cel puţin la fel de bun ca acela cerut pentru activităţi industriale similare. Articolul 20Importul şi transferul intracomunitar în România de deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat sunt interzise, cu excepţia situaţiilor prevăzute de Legea nr. 111/1996. Principiul 3: Protecţia dincolo de graniţele naţionale Articolul 21Deşeurile radioactive şi combustibilul nuclear uzat trebuie să fie gospodărite astfel încât să fie luate în considerare efectele asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului, atât din ţară, cât şi de dincolo de graniţele ţării. Articolul 22Evaluările de securitate pentru activităţile de gospodărire a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie să demonstreze că impactul asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului din alte ţări nu este mai mare decât cel considerat acceptabil pentru interiorul ţării. Articolul 23În cazul activităţilor de gospodărire a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat care pot avea impact asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului din alte ţări, trebuie asigurat schimbul de informaţii cu autorităţile competente din ţările respective privind emisiile normale şi potenţiale de efluenţi radioactivi şi migrările de radionuclizi, conform prevederilor legislaţiei româneşti şi ale convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte. Articolul 24Exportul şi transferul intracomunitar din România de deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat sunt interzise, cu excepţia situaţiilor prevăzute de Legea nr. 111/1996. Articolul 25(1) În vederea îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 24, CNCAN verifică dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii şi criterii de evaluare a oricărui stat în care exportul sau transferul intracomunitar este permis:a)este stat membru al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică şi adoptă standardele de securitate relevante; b)este semnatar al Convenţiei comune asupra gospodăririi în siguranţă a combustibilului uzat şi asupra gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive, face dovada îndeplinirii obligaţiilor ce rezultă din convenţie şi demonstrează conformitatea cu prevederile relevante de securitate; c)este semnatar al Convenţiei privind protecţia fizică a materialelor nucleare şi al Amendamentului la aceasta şi îndeplineşte obligaţiile de prevenire, detecţie şi pedepsire ce decurg din aceasta; d)este semnatar al Convenţiei privind securitatea nucleară, ca cel mai important instrument legal în domeniul securităţii nucleare; e)este semnatar al Tratatului cu privire la neproliferarea armelor nucleare; f)este semnatar al Convenţiei privind răspunderea civilă pentru daune nucleare; g)este semnatar al Convenţiei cu privire la asistenţa în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică; h)dovedeşte conformitatea cu instrumentele internaţionale pentru siguranţa transportului de mărfuri periculoase; i)dispune de programe de gestionare şi depozitare definitivă a deşeurilor radioactive cu obiective reprezentând un nivel crescut de siguranţă echivalente cu cele instituite de reglementările Uniunii Europene; j)deţine instalaţii de depozitare definitivă în operare autorizate, care să poată accepta deşeurile radioactive, respectiv combustibilul nuclear uzat, provenite din România, ce urmează a fi depozitate definitiv. (2) Prevederile de la alin. (1) lit. i) şi j) nu se aplică:a)repatrierii surselor închise scoase din utilizare; b)exportului şi transferului intracomunitar din România de combustibil nuclear uzat de la reactoare de cercetare către o ţară în care combustibilul de la reactoarele de cercetare este furnizat sau produs, ţinând seama de acordurile internaţionale aplicabile; c)exportului şi transferului intracomunitar din România de deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat, în vederea prelucrării, în afara teritoriului României, în baza prevederilor unor acorduri internaţionale sau unor contracte încheiate cu parteneri comerciali cu sediul în străinătate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 111/1996, cu condiţia returnării deşeurilor radioactive rezultate din această prelucrare.
(3) Prevederile de la alin. (1) lit. j) nu se aplică transferului intracomunitar din România de deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat.(4) Înaintea efectuării exportului în vederea depozitării definitive, CNCAN informează Comisia Europeană cu privire la conţinutul acordului dintre România şi ţara terţă, prevăzut la art. 7 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 111/1996, şi ia măsurile adecvate pentru a se asigura îndeplinirea criteriilor de export menţionate la alin. (1).Principiul 4: Protecţia generaţiilor viitoare Articolul 26Deşeurile radioactive şi combustibilul nuclear uzat trebuie să fie gospodărite astfel încât impactul estimat asupra generaţiilor viitoare să nu depăşească impactul considerat acceptabil în prezent. Articolul 27Importul sau transferul intracomunitar în România de surse radioactive care conţin radionuclizi de viaţă lungă, având activităţi superioare valorilor care permit depozitarea definitivă la suprafaţă sau în apropierea suprafeţei solului, este permis numai daca există un angajament din partea producătorului, exportatorului sau furnizorului din afara României ori altei entităţi cu responsabilităţi din ţara de unde provin sursele, privind acceptarea returnării în ţara de origine a surselor după utilizare. Articolul 28Depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat se poate face numai dacă este asigurată confinarea radionuclizilor, printr-un sistem multibarieră, care constă din forma deşeului, ambalaj, bariere inginereşti ale depozitului şi bariere naturale corespunzătoare aflate pe amplasamentul depozitului definitiv. Articolul 29Prima barieră pentru a asigura confinarea radionuclizilor, reprezentată de forma deşeului, trebuie să fie compatibilă atât cu deşeurile şi ambalajul, cât şi cu mediul de depozitare. Articolul 30Depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat într-un anumit depozit se poate face numai dacă activitatea totală şi concentraţia de activitate a deşeurilor radioactive, respectiv a combustibilului nuclear uzat, sunt inferioare unor valori-limită, stabilite pentru fiecare radionuclid în procesul de evaluare a securităţii şi aprobate de CNCAN prin autorizaţia depozitului. Articolul 31Valorile-limită prevăzute la art. 30 sunt stabilite astfel încât să fie asigurate protecţia sănătăţii oamenilor şi protecţia mediului la orice moment de timp. Articolul 32Deşeurile radioactive de viaţă lungă, având concentraţia activităţii superioară valorilor care permit depozitarea definitivă la suprafaţa sau în apropierea suprafeţei solului, pot fi depozitate definitiv în depozite geologice adânci, amenajate astfel încât să fie asigurate protecţia sănătăţii oamenilor şi protecţia mediului la orice moment de timp. Articolul 33În evaluarea securităţii pentru amplasarea depozitului definitiv trebuie să se ţină seama de prezenţa în zonă a resurselor naturale, a căror viitoare explorare sau exploatare ar putea avea efecte negative asupra capacităţii de reţinere a depozitului definitiv. Articolul 34Depozitarea intermediară pe termen lung a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat se poate face numai dacă deşeurile sunt condiţionate corespunzător, asigurând izolarea acestora pe durata depozitării intermediare. Articolul 35Condiţionarea în vederea depozitării intermediare pe termen lung a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie astfel realizată încât să nu prejudicieze viitoarea depozitare definitivă a acestor deşeuri. Articolul 36Sistemul de evidenţă a gestionării deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie să permită păstrarea tuturor informaţiilor relevante privind deşeurile, respectiv combustibilul uzat gestionat. Articolul 37Sistemul de evidenţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie conceput şi realizat astfel încât să permită păstrarea informaţiilor cel puţin pe durata cât deşeurile radioactive, respectiv combustibilul nuclear uzat, prezintă risc pentru sănătatea omului sau pentru mediu. Principiul 5: Evitarea impunerii de sarcini inutile asupra generaţiilor viitoare Articolul 38Deşeurile radioactive şi combustibilul nuclear uzat vor fi gospodărite astfel încât să nu impună sarcini inutile asupra generaţiilor viitoare. Articolul 39(1) Responsabilitatea pentru realizarea activităţilor principale de gospodărire a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive produse în cadrul unei practici revine generaţiilor care au beneficiat de pe urma practicii respective. (2) Anumite activităţi limitate, cum ar fi continuarea controlului instituţional al unui depozit definitiv de deşeuri radioactive, pot fi trecute în responsabilitatea generaţiilor viitoare.(3) Responsabilitatea generaţiei prezente include dezvoltarea tehnologiei, construirea si operarea instalaţiilor de tratare şi depozitare, asigurarea fondurilor necesare pentru gospodărirea deşeurilor radioactive, asigurarea controlului şi a planurilor pentru gospodărirea deşeurilor radioactive. Articolul 40Planificarea în timp şi implementarea depozitării definitive a diverselor tipuri de deşeuri radioactive depind de factori ştiinţifici, tehnici, sociali şi economici, cum ar fi disponibilitatea, acceptabilitatea, caracterizarea şi amenajarea unor amplasamente potrivite şi scăderea nivelului de radioactivitate şi a generării căldurii pe durata depozitării intermediare. Articolul 41(1) Gospodărirea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie realizată în condiţii de siguranţă, inclusiv pe termen lung, cu caracteristici de siguranţă pasivă, şi nu trebuie să se bazeze pe aranjamente sau acţiuni instituţionale îndelungate.(2) Aplicarea prevederilor de la alin. (1) trebuie să nu împiedice generaţiile viitoare să poată utiliza asemenea aranjamente, de exemplu pentru a monitoriza depozitele definitive de deşeuri radioactive sau de combustibil nuclear uzat ori pentru a recupera deşeurile radioactive, respectiv combustibilul nuclear uzat, după ce a avut loc închiderea depozitului definitiv.Principiul 6: Existenţa cadrului legislativ naţional Articolul 42Deşeurile radioactive şi combustibilul nuclear uzat trebuie gestionate într-un cadru legislativ naţional care să prevadă alocarea clară a responsabilităţilor şi prevederi pentru independenţa funcţiilor de reglementare. Articolul 43(1) Practicile care implică gospodărirea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat necesită autorizare din partea CNCAN, conform prevederilor reglementărilor specifice.(2) Cerinţele pentru autorizarea practicilor care implică gospodărirea deşeurilor radioactive şi a combustibilul nuclear uzat sunt prevăzute în Legea nr. 111/1996, în NFSR şi în reglementările specifice.
(3) Condiţiile pentru desfăşurarea activităţii autorizate privind gospodărirea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, inclusiv cerinţele de raportare, se stabilesc prin autorizaţie.(4) Repartizarea responsabilităţilor şi stabilirea surselor financiare destinate susţinerii şi realizării activităţilor de gospodărire a deşeurilor radioactive, inclusiv a combustibilului nuclear uzat, sunt prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Principiul 7: Controlul generării deşeurilor radioactive Articolul 44Generarea deşeurilor radioactive trebuie menţinută la nivelul minim practic posibil. Articolul 45Minimizarea generării deşeurilor radioactive trebuie să fie asigurată, atât ca volum, cât şi ca activitate, prin proiectare corespunzătoare şi prin practici adecvate de operare şi dezafectare. Articolul 46În scopul îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 45, este necesar, între altele, să se asigure: a)selecţionarea şi controlul materialelor; b)reciclarea şi refolosirea materialelor, inclusiv prin eliberarea de sub cerinţele de autorizare; c)implementarea procedurilor adecvate de operare, inclusiv a celor referitoare la caracterizarea din punct de vedere fizic, chimic şi radiologic a deşeurilor şi la sortarea diverselor tipuri de materiale şi deşeuri.Principiul 8: Interdependenţele referitoare la generarea şi gospodărirea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat Articolul 47Interdependenţele referitoare la generarea şi gospodărirea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie luate în considerare în mod adecvat. Articolul 48În vederea îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 47: a)decizia privind o anumită etapă a gospodăririi deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie luată numai după ce au fost analizate implicaţiile asupra etapelor ulterioare, inclusiv eventualitatea închiderii unei viitoare alternative, precum şi consecinţele privind generarea suplimentară de deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat; b)la luarea deciziei privind o anumită etapă a gospodăririi deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat sau o anumită operaţie care generează deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat, trebuie optimizate securitatea şi eficacitatea gospodăririi deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, luându-se în considerare, între altele, identificarea căilor de generare, caracterizare şi implicaţiile privind transportul a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat; c)decizia trebuie să fie luată cu evitarea unor cerinţe care ar putea compromite securitatea operaţională sau securitatea în etapele ulterioare.Principiul 9: Menţinerea securităţii instalaţiilor Articolul 49Securitatea instalaţiilor pentru gospodărirea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie asigurată corespunzător pentru toată durata de viaţă a acestora. Articolul 50 (1) În vederea îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 49, în procesul de autorizare a tuturor etapelor gospodăririi deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, titularul de autorizaţie trebuie să demonstreze, pe bază de probe şi documentat, că este asigurată securitatea lucrătorilor, a populaţiei şi a mediului, în condiţii normale de funcţionare, precum şi în cazul evenimentelor anticipate în exploatare şi în caz de accidente bază de proiect.(2) Amploarea demonstrării securităţii trebuie să fie proporţională cu complexitatea activităţii şi cu magnitudinea pericolelor asociate deşeurilor radioactive şi combustibilului nuclear uzat şi instalaţiei sau activităţii. Articolul 51Titularul de autorizaţie trebuie să instituie măsuri pentru prevenirea accidentelor şi diminuarea consecinţelor accidentelor, inclusiv verificarea barierelor fizice şi a procedurilor administrative de protecţie pentru a asigura că lucrătorii şi populaţia nu sunt afectaţi semnificativ de radiaţiile ionizante. Articolul 52Selectarea amplasamentului unei instalaţii pentru gospodărirea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, în special în cazul unui depozit definitiv, trebuie să ţină seamă de toţi factorii relevanţi care pot afecta securitatea instalaţiei sau care pot fi afectaţi de instalaţie. Articolul 53Proiectarea, construcţia, operarea şi activităţile desfăşurate în timpul dezafectării unei instalaţii sau închiderii unui depozit definitiv trebuie să asigure şi să menţină, după caz, un nivel adecvat de protecţie pentru a limita posibilele impacturi radiologice. Articolul 54Pe toată durata de viaţă a instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat: a)sistemul de management al calităţii trebuie să corespundă cerinţelor CNCAN; b)punerea în aplicare a unor măsuri urmează o abordare graduală; c)pregătirea personalului instalaţiilor respective trebuie menţinută la un nivel corespunzător. Articolul 55Pe toată durata de viaţă a instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie să fie realizate evaluări periodice de securitate, pentru a fi analizate securitatea şi impactul asupra mediului. Principiul 10: Poluatorul plăteşte Articolul 56Costurile gestionării combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive sunt suportate de cei care au generat aceste materiale. Capitolul VStrategia de gospodărire a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat Articolul 57Gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat se face în conformitate cu prevederile Strategiei naţionale pe termen mediu şi lung privind gospodărirea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, elaborată de către Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Strategie naţională. Articolul 58 (1) Titularii de autorizaţii pentru instalaţii nucleare şi radiologice, care produc sau deţin deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat, precum şi titularii de autorizaţii pentru staţii de tratare a deşeurilor radioactive sau depozite de deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat trebuie să prezinte la CNCAN:a)strategia pe termen mediu şi lung privind activitatea proprie, care trebuie să fie în concordanţă cu Strategia naţională; b)evaluarea costurilor implicate de implementarea strategiei proprii; c)dovada disponibilităţii fondurilor pentru acoperirea costurilor identificate la lit. b). (2) Strategia proprie prevăzută la alin. (1) trebuie stabilită în conformitate cu principiile şi cerinţele prevăzute în prezenta reglementare şi trebuie să fie în acord cu prevederile Strategiei naţionale.(3) Strategia şi evaluarea costurilor vor fi revizuite ori de câte ori apar modificări importante la nivelul strategiei naţionale de gospodărire a deşeurilor radioactive, la nivelul cerinţelor de reglementare sau în ceea ce priveşte cerinţele tehnice. Capitolul VIDispoziţii tranzitorii şi finale Articolul 59Prezenta reglementare intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 60Autorizaţiile eliberate de CNCAN unităţilor implicate în gospodărirea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat rămân valabile până la data expirării lor. Articolul 61Nerespectarea prevederilor prezentei reglementări atrage după sine, după caz, sancţionarea administrativă, contravenţională sau penală, conform legii. ANEXA Nr. 1la normele fundamentale ETAPELE DE BAZĂ în gospodărirea deşeurilor radioactive 1. Etapele gospodăririi deşeurilor radioactive sunt: pretratarea, tratarea, condiţionarea, depozitarea intermediară, depozitarea definitivă. 2. Gospodărirea deşeurilor radioactive consideră etapele de bază ca părţi ale unui sistem total, de la generare până la depozitarea definitivă. 3. Deoarece deciziile luate într-o etapă pot închide alternative în alte etape, în timpul planificării, proiectării, construcţiei, operării şi dezafectării instalaţiilor implicate în gospodărirea deşeurilor radioactive, trebuie asigurată interdependenţa dintre toate etapele. 4. Etapele gospodăririi deşeurilor radioactive pot fi aplicate în funcţie de tipul acestora. 5. Deşeurile radioactive trebuie caracterizate în scopul determinării proprietăţilor lor fizice, chimice şi radiologice şi în scopul de a facilita păstrarea înregistrărilor şi a acceptabilităţii lor de la o etapă la alta. Caracterizarea se poate realiza, de exemplu, în scopul separării (segregării) materialelor excluse sau a celor reutilizabile ori datorită metodei de depozitare sau pentru asigurarea conformităţii coletelor cu deşeuri cu cerinţele de depozitare intermediară şi depozitare definitivă. Gospodărirea deşeurilor radioactive trebuie să ia în considerare şi implicaţiile transportului de deşeuri radioactive. 6. Pretratarea reprezintă totalitatea operaţiunilor care au loc după generarea deşeurilor, înaintea tratării. Pretratarea constă în una sau mai multe operaţii: colectare, sortare, neutralizare şi decontaminare şi poate include şi o perioadă de depozitare intermediară. 7. Prima etapă a pretratării se face la producătorul deşeurilor, care, în orice caz, trebuie să asigure colectarea şi sortarea deşeurilor pe care le produce. 8. Ulterior, deşeurile radioactive sunt transferate la unităţi specializate unde se continuă pretratarea sau se trece la tratare. 9. Pretratarea este extrem de importantă deoarece asigură în multe cazuri cea mai bună oportunitate de sortare, de exemplu, pentru reciclare sau pentru depozitare ca deşeuri neradioactive când conţin cantităţi de materiale radioactive excluse de la regimul de control. De asemenea această etapă asigură oportunitatea de sortare a deşeurilor radioactive, de exemplu, pentru depozitarea la suprafaţă sau pentru depozitarea geologică. 10. Tratarea deşeurilor radioactive include acele operaţiuni făcute cu intenţia de a asigura securitatea acestora sau din motive economice, realizate prin schimbarea caracteristicilor acestora. 11. Conceptele de bază ale tratării sunt reducerea volumului, eliminarea radionuclizilor sau schimbarea compoziţiei. Exemple de astfel de operaţiuni sunt: incinerarea deşeurilor combustibile, compactarea deşeurilor solide uscate, evaporarea, filtrarea sau tratarea cu schimbători de ioni a deşeurilor lichide, precipitarea sau flocularea speciilor chimice. Cel mai des, pentru decontaminarea avansată a deşeurilor lichide, se utilizează procese combinate. Acestea pot conduce la producerea de deşeuri secundare ce necesită gospodărire separată: cartuşe filtrante, răşini uzate, şlam etc. 12. Condiţionarea deşeurilor radioactive implică acele operaţiuni care transformă deşeurile radioactive într-o formă potrivită pentru manipulare, transport, depozitare intermediară şi depozitare definitivă. Operaţiunile pot include imobilizarea deşeurilor radioactive, plasarea deşeurilor în containere şi ambalarea suplimentară. Cea mai comună metodă de imobilizare include solidificarea deşeurilor de joasă şi medie activitate, de exemplu, în ciment sau bitum, sau vitrifierea deşeurilor înalt active în matrice de sticlă. Deşeurile imobilizate pot fi ambalate în containere, de la butoaie standard de 200 litri la containere cu construcţie complicată, aceasta depinzând de natura radionuclizilor şi a concentraţiei acestora. În multe cazuri tratarea şi condiţionarea pot avea loc în strânsă legătură una cu cealaltă. 13. Depozitarea intermediară a deşeurilor radioactive implică menţinerea deşeurilor radioactive astfel încât: a)să fie asigurată izolarea, protecţia populaţiei şi a mediului şi monitorizarea; b)să fie asigurate acţiuni, cum ar fi: tratarea, condiţionarea şi depozitarea definitivă.În unele cazuri depozitarea intermediară poate fi practicată din considerente tehnice cum ar fi:

	(i)	stocarea deşeurilor de viaţă scurtă pentru asigurarea dezintegrării şi apoi eliberarea nerestrictivă;
	(ii)	stocarea deşeurilor înalt active din considerente termice înainte de depozitarea geologică.

În unele cazuri depozitarea intermediară poate fi practicată din considerente economice sau politice. 14. Depozitarea definitivă este ultima etapă din sistemul de gospodărire a deşeurilor radioactive. Aceasta constă, în principal, în plasarea deşeurilor radioactive în instalaţii de depozitare cu asigurarea unei securităţi rezonabile, fără intenţia de a fi mutate şi fără a asigura supravegherea şi întreţinerea pe termen lung. Securitatea este, în principal, realizată prin concentrare şi reţinere care implică izolarea deşeurilor radioactive condiţionate în depozitul definitiv. 15. Izolarea este realizată prin plasarea de bariere în jurul deşeurilor radioactive în scopul reducerii eliberării radionuclizilor în mediul înconjurător. Barierele pot fi naturale sau inginereşti şi sistemul de izolare poate consta în una sau mai multe bariere. Un sistem multibariere asigură o izolare mai bună şi asigură că orice eliberare de radionuclizi în mediul înconjurător va avea loc la un nivel acceptabil scăzut. Barierele pot asigura o reţinere absolută pentru o perioadă, aşa cum ar fi containerul cu pereţi metalici, sau pot întârzia eliberarea materialelor radioactive în mediul înconjurător, aşa cum ar fi materialele de umplutură sau roca gazdă. În timpul perioadei când deşeurile radioactive sunt reţinute printr-un sistem de bariere, radionuclizii din deşeuri se vor dezintegra. Sistemul de bariere este proiectat conform opţiunii de depozitare alese şi matricii de depozitare. 16. Depozitarea definitivă cuprinde şi eliberarea efluenţilor în mediul înconjurător în limitele autorizate, cu dispersie ulterioară. Aceasta este considerată potrivită numai pentru cantităţi limitate din anumite deşeuri. ANEXA Nr. 2la normele fundamentale Definiţii a)Barieră - obstacol fizic care previne sau întârzie mişcarea (migrarea) radionuclizilor sau a altor materiale între componentele unui sistem, de exemplu ale unui depozit de deşeuri. În general o barieră poate fi o barieră inginerească sau naturală. b)Barieră multiplă - două sau mai multe bariere naturale ori inginereşti. c)Coletul cu deşeuri - produsul rezultat în urma condiţionării care include forma deşeului, containerul şi orice barieră internă (de exemplu, materiale absorbante sau ecrane), pregătit în conformitate cu cerinţele pentru manipulare, transport, depozitare intermediară şi/sau depozitare definitivă. d)Combustibil nuclear uzat - combustibil nuclear îndepărtat definitiv din reactor după iradiere; combustibilul nuclear uzat poate fi considerat o resursă utilizabilă care poate fi reprocesată sau poate fi depozitat definitiv ca deşeu radioactiv. e)Condiţionare - operaţiunea prin care se produce coletul cu deşeuri, corespunzător pentru manipulare, transport, depozitare intermediară şi/sau depozitare definitivă. Condiţionarea poate include conversia deşeului într-o formă solidă, includerea deşeului într-un container şi includerea acestuia într-un supraambalaj. f)Control instituţional - controlul zonei amplasamentului depozitului definitiv de deşeuri radioactive după închiderea acestuia, realizat de către o instituţie sau autoritate desemnată prin lege, care include monitorizarea, supravegherea, lucrări de remediere şi controlul utilizării terenului. g)Instalaţie de depozitare definitivă - orice instalaţie a cărei principală destinaţie este depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive. h)Depozitare definitivă - amplasarea şi păstrarea deşeurilor radioactive într-un depozit amenajat sau o anumită locaţie fără intenţia de a fi recuperate. Termenul de „depozitare definitivă“ include şi eliberările directe, aprobate, de efluenţi radioactivi în mediu. În afara termenului de „depozitare definitivă“ se utilizează, cu sens echivalent, termenul „dispunere finală“. i)Depozitare intermediară - plasarea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat într-o instalaţie nucleară în scopul izolării, protecţiei mediului şi controlului de către personal, cu intenţia de a fi recuperate. Se utilizează, cu sens echivalent, termenul „stocare intermediară“. j)Deşeuri de viaţă lungă - deşeuri conţinând radionuclizi cu timp de înjumătăţire mai mare de 30 de ani, în cantităţi şi/sau concentraţii superioare valorilor stabilite de CNCAN, pentru care se impune izolarea de biosferă. k)Deşeuri excluse - deşeuri radioactive eliberate de sub regimul de autorizare conform nivelurilor de eliberare de sub regimul de autorizare aprobate de CNCAN. l)Deşeuri radioactive - materiale radioactive în stare gazoasă, lichidă sau solidă pentru care deţinătorul nu poate demonstra CNCAN că se prevede sau se consideră o altă utilizare şi care conţin radionuclizi în concentraţii sau cu contaminări de suprafaţă superioare unor valori stabilite de CNCAN în conformitate cu reglementările specifice aplicabile emise de aceasta conform art. 5 din Legea nr. 111/1996. m)Dezafectare - totalitatea activităţilor necesare a se desfăşura la o instalaţie nucleară sau radiologică oprită definitiv, alta decât depozitul definitiv, în vederea eliberării nerestrictive sau utilizării amplasamentului. n)Dispersie - efectul rezultat din procese cum ar fi: transportul, difuzia sau amestecarea deşeurilor ori efluenţilor în apă sau aer. o)Eliberare în mediu - eliminarea planificată şi controlată a radionuclizilor în mediu, care întruneşte toate condiţiile impuse de autoritatea competentă din domeniul nuclear. p)Forma deşeului - deşeu radioactiv în forma sa fizică şi chimică, care rezultă după tratare şi/sau condiţionare înainte de ambalare (produs solid). Forma deşeului este o componentă a coletului cu deşeuri radioactive. q)Gospodărirea deşeurilor radioactive - totalitatea activităţilor administrative şi operaţionale care sunt implicate în manipularea, transportul, pretratarea, tratarea, condiţionarea, depozitarea intermediară şi depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive. Gospodărirea deşeurilor radioactive include şi evacuarea efluenţilor radioactivi. În afara termenului de „gospodărire a deşeurilor radioactive“ se utilizează, cu sens echivalent, termenul de „gestionare a deşeurilor radioactive“. r)Gospodărirea combustibilului nuclear uzat - totalitatea activităţilor care au legătură cu manipularea, transportul, depozitarea intermediară, reprocesarea sau depozitarea definitivă a combustibilului nuclear uzat. Gospodărirea combustibilului nuclear uzat include şi evacuarea efluenţilor radioactivi. În afara termenului de „gospodărire a combustibilului nuclear uzat“ se utilizează, cu sens echivalent, termenul de „gestionare a combustibilului nuclear uzat“. s)Imobilizare - conversia deşeurilor într-o matrice prin solidificare, fixare sau încapsulare în scopul reducerii riscului de migrare ori dispersie în timpul manipulării, transportului, stocării şi depozitării. ş)Instalaţie de gospodărire a deşeurilor radioactive - orice instalaţie sau amenajare care are ca principal obiectiv gospodărirea deşeurilor radioactive, incluzând şi instalaţiile nucleare în curs de dezafectare, cu condiţia ca aceste instalaţii să fie definite de către partea contractantă ca fiind instalaţii de gospodărire a deşeurilor radioactive. t)Instalaţie de gospodărire a combustibilului nuclear uzat - orice instalaţie sau orice amenajare care are ca principal obiectiv gospodărirea combustibilului nuclear uzat. ţ)Închidere - finalizarea tuturor operaţiunilor după o anumită perioadă de la amplasare a combustibilului nuclear uzat sau a deşeurilor radioactive într-o instalaţie de depozitare definitivă, inclusiv amenajările tehnice finale sau alte lucrări necesare pentru aducerea instalaţiei într-o stare de siguranţă pe termen lung. u)Migrare - mişcarea materialelor prin diferite medii, datorată curgerii fluidelor. v)Monitorizare - măsurări de parametri radiologici sau neradiologici, în vederea evaluării sau controlului expunerii şi interpretarea acestor măsurători. Monitorizarea poate fi continuă sau discontinuă. w)Pretratare - oricare dintre sau toate operaţiile anterioare tratării, cum ar fi: colectarea, sortarea, neutralizarea şi decontaminarea. x)Remedierea mediului - acţiunea de corectare sau curăţare a amplasamentelor contaminate radioactiv, în care este posibilă existenţa şi a altor substanţe periculoase. y)Reprocesare - un proces sau o operaţiune care are drept obiect extragerea izotopilor radioactivi din combustibilul nuclear uzat, în scopul utilizării ulterioare. z)Termen lung - în contextul prezentei reglementări:1. pentru depozitare intermediară: peste 20 de ani; 2. pentru depozitare definitivă: perioadă care depăşeşte durata prevăzută pentru controlul instituţional. aa) Tratare - operaţiile efectuate în scopul creşterii securităţii sau din motive economice prin schimbarea caracteristicilor deşeurilor. Obiectivele tratării sunt: reducerea volumului, îndepărtarea radionuclizilor din deşeuri şi schimbarea compoziţiei.