DECRET   Nr. 418 din  5 decembrie 1979

pentru ratificarea unor tratate internationale

ACT EMIS DE: CONSILIUL DE STAT

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 97 din  8 decembrie 1979

    Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

    Art. 1
    Se ratifica Conventia consulara dintre Socialista Romania si Republica Cipru, semnata la Nicosia la 27 octombrie 1978.
    Art. 2
    Se ratifica Conventia consulara dintre Republica Socialista Romania si Republica Algeriana Democratica si Populara, semnata la Alger la 28 octombrie 1978.
    Art. 3
    Se ratifica Conventia de asistenta juridica in materie civila, familiala si penala dintre Republica Socialista Romania si Republica Algeriana Democratica si Populara, semnata la Bucuresti la 28 iunie 1979.
    Art. 4
    Se ratifica Conventia dintre Republica Socialista Romania si Republica Democrata Germana privind solutionarea si prevenirea cazurilor de dubla cetatenie, semnata la Bucuresti la 20 aprilie 1979.
    Art. 5
    Se ratifica Conventia dintre Republica Socialista Romania si Republica Populara Ungara privind solutionarea si prevenirea cazurilor de dubla cetatenie, semnata la Bucuresti la 13 iunie 1979.
    Art. 6
    Se ratifica Conventia dintre Republica Socialista Romania si Republica Islamica Pakistan privind evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, incheiata la Islamabad la 21 ianuarie 1978.
    Art. 7
    Se ratifica Conventia dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Canadei pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere, semnata la Ottawa la 20 noiembrie 1978.
    Art. 8
    Se ratifica Conventia dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Regatului Spaniei pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere, semnata la Madrid la 24 mai 1979.
    Art. 9
    Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Democratice Sudan privind promovarea si garantarea reciproca a investitiilor de capital, semnat la Bucuresti la 8 decembrie 1978.
    Art. 10
    Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Gaboneze privind incurajarea, promovarea si garantarea investitiilor, semnat la Libreville la 11 aprilie 1979.
    Art. 11
    Se ratifica Acordul comercial pe termen lung dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si Jamahiria Araba Libiana Populara Socialista, incheiat la Benghazi la 9 aprilie 1979.
    Art. 12
    Se ratifica Conventia dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind reglementarea serviciului feroviar de frontiera, incheiata la Bucuresti la 30 mai 1979.

                   NICOLAE CEAUSESCU
                     Presedintele
             Republicii Socialiste Romania


                  CONVENTIE CONSULARA
intre Republica Socialista Romania si Republica Cipru

    Republica Socialista Romania si Republica Cipru,
    in dorinta de a dezvolta legaturile de prietenie dintre ele pe baza respectarii principiilor suveranitatii si independentei nationale, neamestecului in treburile interne, egalitatii in drepturi si avantajului reciproc,
    dorind sa reglementeze relatiile lor consulare, sa defineasca drepturile, privilegiile si imunitatile oficiilor consulare si ale membrilor acestora si sa asigure protejarea intereselor lor si ale cetatenilor lor,
    au hotarat sa incheie o conventie consulara si, in acest scop, au numit ca imputerniciti ai lor:
    Presedintele Republicii Socialiste Romania, pe Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe;
    Presedintele Republicii Cipru, pe Andreas Patsalides, ministru al afacerilor externe - interimar, care, dupa schimbul deplinelor puteri, gasite in buna si cuvenita forma, au convenit asupra celor ce urmeaza:

    Art. 1
    Definitii
    In intelesul prezentei conventii:
    a) oficiu consular inseamna orice consulat general, consulat, viceconsulat sau agentie consulara;
    b) circumscriptie consulara inseamna teritoriul stabilit pentru exercitarea de catre un oficiu consular a functiilor sale;
    c) sef al oficiului consular inseamna persoana numita sa actioneze in aceasta calitate;
    d) functionar consular inseamna orice persoana insarcinata sa exercite functii consulare, inclusiv seful oficiului consular;
    e) angajat consular inseamna orice persoana care face parte din serviciul administrativ sau tehnic al oficiului consular;
    f) membru al personalului de serviciu inseamna orice persoana apartinand serviciului domestic al oficiului consular;
    g) membru al oficiului consular inseamna functionarii consulari, angajatii consulari si membrii personalului de serviciu;
    h) membru al personalului consular inseamna functionarii consulari, altii decat seful oficiului consular, angajatii consulari si membrii personalului de serviciu;
    i) membru al personalului privat inseamna persoana angajata exclusiv in serviciul privat al unui membru al oficiului consular;
    j) membri de familie inseamna sotia (sotul), copiii minori si parintii unui membru al oficiului consular, cu conditia ca aceste persoane sa locuiasca impreuna cu acesta;
    k) localuri consulare inseamna cladirile sau partile din cladiri si terenurile aferente, oricui ar apartine, care sunt folosite exclusiv in scopul activitatii consulare;
    l) arhive consulare inseamna toata corespondenta si documentele oficiale, carti, filme, benzi de magnetofon, registre ale consulatelor, echipamentul destinat scopurilor oficiale, precum si orice articol de mobilier folosit pentru protectia si siguranta acestora;
    m) nava a statului trimitator inseamna orice vas, altul decat de razboi, avand nationalitatea statului trimitator in conformitate cu legislatia acestui stat.

    CAP. 1
    Relatii consulare
    Art. 2
    Infiintarea oficiilor consulare
    1. Fiecare inalta parte contractanta poate infiinta oficii consulare pe teritoriul celeilalte parti contractante numai cu consimtamantul statului de resedinta, dat pentru fiecare caz in parte.
    2. Sediul si rangul unui oficiu consular, precum si circumscriptia consulara, se stabilesc prin intelegere intre statul trimitator si statul de resedinta.
    3. Orice modificare ulterioara cu privire la sediul si rangul oficiului consular, precum si la circumscriptia consulara, se va face, de asemenea, numai prin intelegere intre statul trimitator si statul de resedinta.
    Art. 3
    Patenta consulara si exequaturul
    1. In vederea numirii sefului oficiului consular, statul trimitator trebuie sa obtina, pe cale diplomatica, acordul prealabil al statului de resedinta.
    2. Dupa obtinerea acordului sus-mentionat, statul trimitator va transmite, pe cale diplomatica, patenta consulara Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta. Patenta consulara trebuie sa ateste calitatea si sa indice numele, prenumele si clasa sefului oficiului consular, circumscriptia consulara si sediul oficiului consular.
    3. Seful oficiului consular este admis sa isi exercite functiile printr-o autorizatie a statului de resedinta, denumita exequatur.
    4. Pana la eliberarea exequaturului, statul de resedinta poate acorda sefului oficiului consular o autorizatie provizorie prin care i se permite sa isi exercite functiile. In acest caz, dispozitiile prezentei conventii ii sunt aplicabile.
    5. Din momentul in care sefului oficiului consular i s-a permis, chiar cu titlu provizoriu, sa isi exercite functiile sale, statul de resedinta este obligat sa informeze imediat despre aceasta autoritatile competente din circumscriptia consulara si sa ia masurile necesare pentru ca seful oficiului consular sa isi poata indeplini functiile.
    Art. 4
    Geranta interimara
    1. In cazul in care seful oficiului consular este in imposibilitate de a-si indeplini functiile sale sau daca postul este vacant, conducerea oficiului consular poate fi incredintata temporar unui functionar consular din cadrul aceluiasi oficiu consular, din cadrul altui oficiu consular al statului trimitator situat pe teritoriul statului de resedinta sau unui membru al personalului diplomatic din cadrul misiunii diplomatice a statului trimitator in statul de resedinta.
    2. Numele si prenumele persoanei desemnate, in conformitate cu prevederile paragrafului 1, in calitate de gerant interimar vor fi notificate, in prealabil, Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta.
    3. Gerantul interimar se va bucura de facilitatile, privilegiile si imunitatile acordate sefului oficiului consular prin prezenta conventie.
    Art. 5
    Cetatenia membrilor oficiului consular
    1. Functionarii consulari trebuie sa fie numai cetateni ai statului trimitator, sa nu aiba domiciliul pe teritoriul statului de resedinta si sa nu fie trimisi in acest stat cu alte misiuni.
    2. Angajatii consulari si membrii personalului de serviciu ai oficiului consular nu pot fi decat cetateni ai statului trimitator sau ai statului de resedinta.
    Art. 6
    Numarul membrilor oficiului consular
    Statul trimitator stabileste numarul membrilor oficiului sau consular in functie de volumul de munca si de necesitatile unei normale desfasurari a activitatii oficiului.
    Statul de resedinta poate cere, totusi, ca efectivul membrilor oficiului consular sa fie mentinut in limitele a ceea ce el considera rezonabil si normal, tinand seama de conditiile existente in circumscriptia consulara si de necesitatile efective ale oficiului consular.
    Art. 7
    Notificarea numirii membrilor personalului oficiului consular
    Numele, prenumele si clasa functionarilor consulari, altii decat seful oficiului consular, precum si numele, prenumele si cetatenia angajatilor consulari si ale membrilor personalului de serviciu, vor fi notificate, in prealabil, Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta.
    Art. 8
    Documente de identitate
    1. Autoritatea competenta a statului de resedinta va elibera, gratuit, fiecarui functionar consular un document care atesta identitatea si calitatea sa.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica si angajatilor consulari si membrilor personalului de serviciu, cu conditia ca ei sa nu fie cetateni ai statului de resedinta sau cetateni ai statului trimitator domiciliati in statul de resedinta.
    3. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica, de asemenea, si membrilor de familie ai membrilor oficiului consular, cu conditia ca ei sa nu fie cetateni ai statului de resedinta sau cetateni ai statului trimitator domiciliati in statul de resedinta si sa nu exercite vreo activitate cu caracter lucrativ in acest stat.
    Art. 9
    Interzicerea unor activitati
    1. Membrii oficiului consular nu vor desfasura activitate comerciala sau o alta profesiune cu caracter lucrativ in afara functiilor consulare sau a sarcinilor pe care le au la oficiul consular.
    2. In raporturile dintre ele, inaltele parti contractante nu vor folosi consuli onorifici.
    Art. 10
    Incetarea functiilor unui membru al oficiului consular
    1. Functiile unui membru al oficiului consular inceteaza, indeosebi, prin:
    a) notificarea din partea statului trimitator catre statul de resedinta a faptului ca functiile unui membru al oficiului consular au luat sfarsit;
    b) retragerea exequaturului;
    c) notificarea din partea statului de resedinta catre statul trimitator ca inceteaza sa mai considere persoana respectiva ca membru al personalului consular.
    2. Statul de resedinta poate oricand sa incunostinteze statul trimitator ca un functionar consular este considerat persona non grata sau ca un angajat consular ori un membru al personalului de serviciu este inacceptabil. Intr-o asemenea situatie, statul trimitator va dispune, dupa caz, fie rechemarea functionarului consular, fie incetarea activitatii angajatului consular sau a membrului personalului de serviciu al oficiului consular.
    3. Daca, intr-un termen rezonabil, statul trimitator nu da urmare incunostintarii ce i s-a facut, statul de resedinta va putea, dupa caz, fie sa retraga exequaturul sefului oficiului consular, fie, notificand statului trimitator, pe cale diplomatica, hotararea luata, sa inceteze de a mai considera persoana in cauza ca membru al personalului consular.
    4. In situatiile mentionate la paragrafele 2 si 3, statul de resedinta nu este obligat sa comunice statului trimitator motivele hotararii luate.

    CAP. 2
    Functii consulare
    Art. 11
    Scopurile activitatii consulare
    1. Exercitarea functiilor consulare are drept scop:
    a) apararea in statul de resedinta a drepturilor si intereselor statului trimitator, precum si ale cetatenilor lui;
    b) favorizarea dezvoltarii relatiilor comerciale, economice, stiintifice, culturale si turistice intre statul trimitator si statul de resedinta;
    c) informarea, prin toate mijloacele licite, despre conditiile si evolutia vietii comerciale, economice, stiintifice, culturale si turistice din statul de resedinta;
    d) promovarea in orice mod a relatiilor de prietenie intre cele doua state;
    e) acordarea de ajutor si asistenta cetatenilor statului trimitator.
    2. Dispozitiile prezentei conventii, referitoare la cetatenii statului trimitator, se aplica, in mod corespunzator, si persoanelor juridice care au nationalitatea acestui stat, atribuita conform legislatiei sale.
    Art. 12
    Exercitarea functiilor consulare
    1. Functiile consulare sunt exercitate de catre functionarii consulari ai statului trimitator.
    2. Functiile consulare pot fi exercitate, de asemenea, si de catre agentii diplomatici din cadrul misiunii diplomatice a statului trimitator in statul de resedinta. In acest caz, drepturile si indatoririle agentilor diplomatici vor fi respectate.
    3. Functiile consulare vor fi exercitate in cadrul circumscriptiei consulare; exercitarea functiilor consulare in afara circumscriptiei consulare se poate face numai cu consimtamantul prealabil al statului de resedinta.
    4. Functiile consulare prevazute in prezentul capitol, precum si orice alta functie consulara incredintata de statul trimitator, se exercita cu respectarea legilor si regulamentelor statului de resedinta si in limitele admise de dreptul international.
    Art. 13
    Comunicarea cu autoritatile statului de resedinta
    1. In exercitarea functiilor ce-i revin potrivit prezentei conventii, functionarul consular poate sa se adreseze:
    a) autoritatilor locale competente din circumscriptia consulara;
    b) autoritatilor centrale ale statului de resedinta, daca si in masura in care aceasta este admisa de legile, regulamentele si uzantele statului de resedinta sau de acordurile internationale in materie.
    2. Functionarul consular se poate adresa direct Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta numai in absenta unei misiuni diplomatice a statului trimitator.
    Art. 14
    Inregistrarea cetatenilor statului trimitator
    1. Functionarul consular poate sa inregistreze pe cetatenii statului trimitator care au domiciliul sau resedinta in circumscriptia consulara.
    2. Inregistrarea efectuata de functionarul consular nu scuteste pe cetatenii respectivi de obligatia de a respecta legile si regulamentele statului de resedinta cu privire la sederea strainilor.
    Art. 15
    Reprezentarea cetatenilor in fata justitiei si a altor autoritati ale statului de resedinta
    Functionarul consular este autorizat sa ia masuri in vederea asigurarii, in conditii adecvate, cu respectarea legilor si regulamentelor statului de resedinta, a reprezentarii cetatenilor statului trimitator in fata justitiei sau a altor autoritati ale statului de resedinta. El poate cere, conform legilor si regulamentelor statului de resedinta, adoptarea de masuri provizorii in vederea apararii drepturilor si intereselor cetatenilor statului sau atunci cand acestia, fiind absenti, sau din orice alta cauza, nu isi pot apara in timp util drepturile si interesele.
    Art. 16
    Eliberarea pasapoartelor si acordarea vizelor
    Functionarul consular are dreptul:
    a) sa elibereze, sa reinnoiasca, sa prelungeasca, sa faca mentiuni sau sa retraga pasapoartele si alte documente de calatorie ale cetatenilor statului trimitator;
    b) sa acorde vize persoanelor care doresc sa mearga in statul trimitator.
    Art. 17
    Functii in materie de stare civila
    1. Functionarul consular are dreptul sa inregistreze nasterea si decesul cetatenilor statului trimitator si sa elibereze certificate corespunzatoare.
    2. Functionarul consular are dreptul sa oficieze casatorii intre cetatenii statului trimitator si sa elibereze certificate corespunzatoare.
    3. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu scutesc persoanele interesate de a face declaratiile sau inregistrarile prevazute de legile si regulamentele statului de resedinta.
    4. In masura in care au cunostinta, autoritatile competente ale statului de resedinta vor informa neintarziat oficiul consular in cazul in care un cetatean al statului trimitator a decedat pe teritoriul statului de resedinta.
    Art. 18
    Functii in materie de tutela si curatela
    1. Functionarul consular poate sa intervina pe langa autoritatile competente, in limitele admise de legile si regulamentele statului de resedinta, in toate cazurile privind tutela si curatela instituita sau care urmeaza a se institui in favoarea propriilor cetateni si pentru a asigura administrarea bunurilor celor absenti. El poate, de asemenea, propune autoritatilor competente ale statului de resedinta persoanele care urmeaza sa indeplineasca functiile de tutori si curatori.
    2. Autoritatile competente ale statului de resedinta vor informa pe functionarul consular de indata ce acestea au cunostinta despre cazuri in care este necesar sa se ia masuri de numire a unui tutore sau a unui curator pentru un cetatean al statului trimitator.
    Art. 19
    Functii notariale
    1. In masura in care legile si regulamentele statului de resedinta permit, functionarul consular este autorizat sa indeplineasca in circumscriptia consulara (in localul consular, la locuinta cetatenilor statului trimitator, la bordul navelor sau aeronavelor care poarta pavilionul acestui stat) urmatoarele activitati:
    a) sa primeasca, sa intocmeasca, sa certifice si sa autentifice declaratii ale cetatenilor statului trimitator;
    b) sa intocmeasca, sa autentifice si sa primeasca in depozit testamente ale cetatenilor statului trimitator;
    c) sa primeasca, sa intocmeasca si sa autentifice inscrisuri privitoare la alte acte juridice ale cetatenilor statului trimitator, daca ele sunt destinate sa produca efecte in afara teritoriului statului de resedinta si daca ele nu privesc imobile situate pe teritoriul acestui stat sau drepturi reale asupra unor astfel de imobile;
    d) sa dea data certa inscrisurilor si sa legalizeze semnaturile cetatenilor statului trimitator de pe acestea;
    e) sa legalizeze copii, traduceri sau extrase din inscrisuri, la cererea cetatenilor statului trimitator;
    f) sa vizeze certificate de origine a marfurilor si alte inscrisuri similare;
    g) sa legalizeze semnaturile si sigiliile de pe inscrisuri care emana de la organele de jurisdictie sau alte autoritati ale statului de resedinta si care urmeaza sa produca efecte in statul trimitator;
    h) sa primeasca spre pastrare inscrisuri de la cetatenii statului trimitator sau destinate acestora.
    2. Documentele enumerate la paragraful 1 au in statul de resedinta aceeasi valoare juridica si forta probanta ca inscrisurile autentificate, legalizate sau certificate de autoritatile competente ale acestui stat.
    Art. 20
    Functii in materie de succesiuni
    1. In cazul in care un cetatean al statului trimitator a decedat pe teritoriul statului de resedinta, autoritatea competenta a acestuia va anunta, fara intarziere, despre acest fapt oficiul consular si ii va comunica toate informatiile de care dispune cu privire la mostenitori, legatari, domiciliul sau resedinta lor, activul succesoral, precum si despre eventuala existenta a unui testament. Autoritatea sus-mentionata va face o notificare asemanatoare oficiului consular al statului trimitator si in cazul in care ea va fi aflat ca decedatul a lasat o succesiune pe teritoriul unui stat tert.
    2. Autoritatea competenta a statului de resedinta va anunta, fara intarziere, oficiul consular al statului trimitator atunci cand o persoana, careia ii revine in calitate de mostenitor, titular de drepturi sau legatar o succesiune deschisa pe teritoriul statului de resedinta, este cetatean al statului trimitator.
    3. Autoritatea competenta a statului de resedinta va comunica, fara intarziere, oficiului consular al statului trimitator masurile pe care le-a luat pentru conservarea si administrarea bunurilor succesorale care au ramas pe teritoriul statului de resedinta ca urmare a decesului unui cetatean al statului trimitator.
    Functionarul consular poate sa isi dea concursul, direct sau prin intermediul unui delegat, la punerea in executare a masurilor vizate in alineatul precedent.
    El poate, de asemenea:
    a) sa urmareasca realizarea drepturilor succesorale ale cetatenilor statului trimitator;
    b) sa vegheze ca sumele de bani, valorile sau alte bunuri mobile provenind din succesiuni de pe teritoriul statului de resedinta sa fie transmise cetatenilor statului trimitator. Transmiterea se va face cu respectarea legilor si regulamentelor statului de resedinta.
    4. Daca, dupa indeplinirea pe teritoriul statului de resedinta a formalitatilor privitoare la succesiuni, mobilele din succesiuni (sau sumele rezultate din vanzarea mobilelor sau imobilelor) revin unui mostenitor, titular de drepturi sau legatar, cetatean al statului trimitator care nu locuieste pe teritoriul statului de resedinta si care nu a participat la procedura succesorala si nici nu a desemnat un mandatar, acele bunuri sau sumele provenite din vanzarea lor vor fi predate oficiului consular al statului trimitator, pentru a fi transmise mostenitorului, titularului de drepturi sau legatarului, cu conditia ca:
    a) autoritatile statului de resedinta sa fi autorizat remiterea bunurilor succesorale sau a sumelor rezultate din vanzarea lor;
    b) toate datoriile mostenirii, declarate in termenul prevazut de legile si regulamentele statului de resedinta, sa fi fost platite sau garantate;
    c) calitatea de mostenitor, titular de drepturi sau legatar sa fie dovedita;
    d) drepturile (taxele) asupra succesiunii sa fi fost platite sau garantate.
    5. In cazul cand un cetatean al statului trimitator se afla provizoriu pe teritoriul statului de resedinta si decedeaza pe acel teritoriu, lucrurile personale si sumele de bani ramase de la acesta, care nu sunt pretinse de un mostenitor prezent, vor fi predate, fara alta formalitate, oficiului consular al statului trimitator, cu titlu provizoriu, spre a li se asigura pastrarea, cu respectarea dreptului autoritatilor administrative sau judiciare ale statului de resedinta de a le prelua in interesul justitiei.
    Exportul bunurilor personale si transmiterea sumelor de bani se vor face cu respectarea legilor si regulamentelor statului de resedinta.
    6. In masura in care prezentul articol nu prevede altfel, dispozitiile art. 15 sunt aplicabile si in materie de succesiuni.
    Art. 21
    Functii privitoare la navigatia maritima si fluviala
    1. Functionarul consular are dreptul sa acorde asistenta navelor statului trimitator care intra sau se gasesc intr-un port din circumscriptia consulara; el poate actiona pentru a facilita intrarea, stationarea si plecarea navelor din porturile circumscriptiei consulare.
    2. In masura in care legile si regulamentele statului trimitator il autoriza, functionarul consular are dreptul sa ia legatura cu echipajele navelor statului trimitator, sa le viziteze, sa verifice si sa vizeze documentele de bord, precum si documentele cu privire la incarcatura si, in general, sa asigure aplicarea pe aceste nave a legilor si regulamentelor de navigatie ale statului trimitator.
    Fara a aduce atingere competentei autoritatilor statului de resedinta si in masura in care legile si regulamentele statului trimitator il autoriza, functionarul consular are, de asemenea, dreptul sa ia masurile necesare pentru asigurarea ordinii si disciplinei pe aceste nave.
    3. In caz de avarie, esuare sau naufragiu in apele nationale ale statului de resedinta a unei nave a statului trimitator, autoritatile competente ale statului de resedinta vor instiinta neintarziat oficiul consular cel mai apropiat de locul accidentului si il vor informa despre masurile intreprinse in vederea salvarii si ocrotirii navei, echipajului, pasagerilor, incarcaturii si proviziilor. Aceste autoritati vor acorda, de asemenea, functionarului consular sprijinul necesar in luarea masurilor ce se impun ca urmare a avariei, esuarii sau naufragiului. In masura in care legile si regulamentele statului de resedinta nu se opun, autoritatile competente ale acestui stat vor invita functionarul consular sa asiste la ancheta deschisa pentru determinarea cauzelor avariei, esuarii sau naufragiului.
    Functionarul consular are dreptul sa ceara autoritatilor statului de resedinta sa ia sau sa continue masurile prevazute in alineatul precedent.
    4. Daca proprietarul sau armatorul unei nave a statului trimitator avariate, esuate ori naufragiate sau orice alta persoana indreptatita sa actioneze in numele sau nu poate lua masurile necesare in legatura cu nava, incarcatura sau proviziile acesteia, functionarul consular poate lua aceste masuri in numele proprietarului, armatorului sau persoanei indreptatite. Tot astfel, functionarul consular poate lua asemenea masuri in legatura cu orice obiecte apartinand unor cetateni ai statului trimitator provenind din incarcatura sau proviziile aduse in port sau gasite pe coasta, in apropierea coastei sau pe nava esuata sau naufragiata. Nici un fel de taxe vamale nu vor fi percepute pentru nava statului trimitator esuata sau naufragiata pentru incarcatura sau proviziile sale si nici pentru obiectele apartinand unui cetatean al statului trimitator provenind de pe o nava avariata, esuata sau naufragiata, afara de cazul cand acestea au fost puse in consumatie sau folosite in statul de resedinta.
    5. In cazul cand autoritatile statului de resedinta inteleg sa ia, potrivit competentei lor, masuri asiguratorii, de executare ori sa efectueze acte de urmarire penala la bordul unei nave a statului trimitator, vor instiinta, in prealabil, oficiul consular pentru ca un functionar consular sa poata asista la luarea acestor masuri ori la efectuarea actelor de urmarire penala.
    Daca, in cazurile urgente, instiintarea nu a fost posibila, iar functionarul consular nu a fost prezent la luarea masurilor, autoritatile statului de resedinta vor informa neintarziat oficiul consular cu privire la masurile luate. Oficiul consular va fi instiintat si in cazul in care un membru al echipajului navei urmeaza sa fie interogat de catre autoritatile statului de resedinta.
    Dispozitiile cuprinse in acest paragraf nu se refera la controlul vamal, sanitar si al pasapoartelor.
    6. Functionarul consular are dreptul, in conformitate cu legile si regulamentele statului trimitator, sa primeasca orice declaratie si sa elibereze orice document in legatura cu:
    a) inmatricularea sau radierea navei din registrul statului trimitator;
    b) cumpararea navelor straine destinate a fi inmatriculate in registrul statului trimitator sau vanzarea navelor acestui stat in strainatate;
    c) armarea sau dezarmarea unei nave inmatriculate in registrul statului trimitator;
    d) pierderea sau avarierea unei nave inmatriculate in registrul statului trimitator.
    Art. 22
    Functii privitoare la navigatia civila aeriana
    1. Functionarul consular poate exercita drepturile de control si inspectie prevazute de legile si regulamentele statului trimitator asupra aeronavelor inmatriculate in acest stat, precum si asupra echipajelor lor, in masura in care legile si regulamentele statului de resedinta ii permit aceasta. El poate, de asemenea, sa acorde asistenta echipajelor lor.
    2. Cand o aeronava inmatriculata in statul trimitator sufera un accident pe teritoriul statului de resedinta, autoritatile competente ale acestui stat vor informa fara intarziere oficiul consular cel mai apropiat de locul unde s-a produs accidentul.
    Art. 23
    Alte functii consulare
    Functionarul consular poate exercita, pe langa functiile prevazute in prezenta conventie, orice alta functie consulara incredintata de statul trimitator, cu conditia ca statul de resedinta sa o admita in mod expres sau incunostintat fiind, in prealabil, sa nu se opuna.

    CAP. 3
    Facilitati, privilegii si imunitati
    Art. 24
    Inlesniri acordate oficiului consular si membrilor acestuia
    1. Statul de resedinta acorda toate inlesnirile necesare indeplinirii functiilor care revin oficiului consular si va lua masurile corespunzatoare pentru a permite membrilor oficiului consular sa isi desfasoare activitatea si sa se bucure de privilegiile si imunitatile acordate prin prezenta conventie.
    2. Statul de resedinta va trata pe functionarii consulari cu respectul datorat calitatii lor si va lua toate masurile pentru a impiedica orice atingere adusa persoanei, libertatii si demnitatii acestora.

    Sectiunea I
    Art. 25
    Folosirea stemei si drapelului national
    1. Stema statului trimitator si inscriptia cu denumirea oficiului consular redactata in limba statului trimitator si a statului de resedinta pot fi asezate la sediul oficiului consular.
    2. Drapelul national al statului trimitator poate fi aprobat la sediul oficiului consular, la resedinta sefului oficiului consular si pe mijloacele de transport ale sefului oficiului consular folosite in exercitarea activitatii oficiale.
    3. In exercitarea drepturilor acordate in prezentul articol, se va tine seama de legile, regulamentele si uzantele statului de resedinta.
    Art. 26
    Inlesniri privind procurarea localurilor consulare si a locuintelor membrilor oficiului consular
    Statul de resedinta va inlesni dobandirea pe teritoriul sau potrivit legilor si regulamentelor sale, de catre statul trimitator a localurilor necesare oficiului consular sau il va ajuta sa obtina aceste localuri intr-un alt mod.
    De asemenea, statul de resedinta va sprijini oficiul consular in obtinerea de locuinte corespunzatoare pentru membrii oficiului consular.
    Art. 27
    Inviolabilitatea localurilor consulare si a locuintei sefului oficiului consular
    1. Localurile consulare si locuinta sefului oficiului consular sunt inviolabile.
    2. Autoritatile statului de resedinta nu pot patrunde in localurile consulare decat cu consimtamantul sefului oficiului consular al statului trimitator, al sefului misiunii diplomatice a acelui stat sau al unei persoane desemnate de catre unul dintre acestia. In locuinta sefului oficiului consular nu se poate patrunde decat cu consimtamantul acestuia sau al sefului misiunii diplomatice a statului trimitator.
    3. Statul de resedinta va lua toate masurile necesare pentru a asigura securitatea localurilor consulare, a impiedica patrunderea cu forta in localurile consulare sau deteriorarea acestora, precum si pentru a impiedica orice actiune care le-ar tulbura linistea sau le-ar atinge demnitatea.
    4. Localurile consulare, mijloacele de transport si orice alte bunuri destinate realizarii activitatii oficiului consular, indiferent cine ar fi proprietarul lor, nu pot fi rechizitionate, sechestrate sau supuse actelor de executare; mijloacele de transport aflate in afara localurilor consulare pot fi perchezitionate numai cu consimtamantul sefului oficiului consular sau al sefului misiunii diplomatice a statului trimitator.
    Art. 28
    Scutiri fiscale privind localurile consulare, locuintele functionarilor consulari si mijloacele de transport
    1. Imobilele proprietate a statului trimitator sau detinute cu chirie, care sunt destinate indeplinirii activitatii consulare sau care servesc ca locuinte pentru functionarii consulari, sunt scutite de impozite si taxe de orice natura, nationale, regionale sau locale, cu exceptia taxelor percepute pentru servicii special prestate.
    2. In cazul imobilelor detinute cu chirie, scutirea fiscala nu se va aplica pentru impozitele sau taxele care, potrivit legilor si regulamentelor statului de resedinta, nu sunt in sarcina locatarilor.
    3. Scutirile mentionate la paragraful 1 se vor aplica si mijloacelor de transport, proprietate a statului trimitator, destinate indeplinirii activitatii consulare.
    Art. 29
    Inviolabilitatea arhivelor consulare
    Arhivele consulare sunt inviolabile in orice moment si oriunde s-ar afla.
    Art. 30
    Libertatea de comunicare
    1. Statul de resedinta va permite si inlesni oficiilor consulare ale statului trimitator libertatea de comunicare cu guvernul lor, precum si cu misiunile diplomatice si cu alte oficii consulare ale acelui stat din statul de resedinta sau din alte state. In acest scop, oficiile consulare pot folosi toate mijloacele publice de comunicare, curieri diplomatici sau consulari, valiza diplomatica sau consulara si mesajele in clar sau cifrate. Totusi, oficiul consular nu poate instala sau utiliza un post de radioemisie decat cu consimtamantul prealabil al statului de resedinta.
    2. Corespondenta oficiala a oficiului consular este inviolabila. Prin corespondenta oficiala se intelege orice corespondenta privitoare la oficiul consular si la functiile sale.
    3. Valiza consulara nu poate fi deschisa si nici retinuta. Totusi, daca autoritatile competente ale statului de resedinta au motive serioase sa creada ca valiza contine alte obiecte decat corespondenta, documentele si obiectele mentionate la paragraful 4 al prezentului articol, ele pot cere ca valiza sa fie trimisa la locul de origine.
    4. Valiza consulara si partile ei componente trebuie sa fie sigilate, sa aiba semne exterioare vizibile ale caracterului lor si nu pot contine decat corespondenta oficiala sau documente si obiecte privind exclusiv activitatea oficiului consular.
    5. Curierul consular trebuie sa posede un document oficial atestand calitatea sa si precizand numarul coletelor care constituie valiza consulara. Nu poate fi curier consular un cetatean al statului de resedinta sau un rezident permanent in acest stat. In exercitarea functiilor sale, curierul consular este protejat de statul de resedinta. El se bucura de inviolabilitate personala si nu poate fi arestat sau supus oricarei alte masuri de limitare sau privare a libertatii personale.
    Art. 31
    Comunicarea cu cetatenii statului trimitator si protectia lor
    1. Functionarul consular are dreptul, in cadrul circumscriptiei consulare, sa comunice cu cetatenii statului trimitator, sa ii viziteze, sa ii indrume si, atunci cand este cazul, sa ia masurile necesare pentru a le asigura asistenta juridica si reprezentarea in justitie.
    Cetatenii statului trimitator pot sa comunice cu functionarul consular si sa il viziteze.
    2. Autoritatile competente ale statului de resedinta vor incunostinta, fara intarziere, oficiul consular al statului trimitator cand in circumscriptia sa consulara un cetatean al acestui stat a fost arestat sau supus oricarei alte masuri privative de libertate sau de limitare a libertatii personale.
    3. Functionarul consular are dreptul sa primeasca corespondenta sau alte comunicari din partea cetateanului statului trimitator arestat sau supus oricarei alte masuri privative de libertate sau de limitare a libertatii personale, sa comunice cu el si sa-l viziteze cat mai curand posibil.
    4. In cazul in care, in urma unei condamnari, un cetatean al statului trimitator executa o pedeapsa privativa de libertate, functionarul consular are dreptul sa comunice cu el si sa il viziteze.
    5. Drepturile mentionate la paragrafele 3 si 4 se vor exercita potrivit legilor si regulamentelor statului de resedinta cu privire la comunicarea si vizitarea persoanelor supuse unei masuri privative de libertate.
    6. Autoritatile competente ale statului de resedinta vor informa pe cetateanul statului trimitator, arestat sau supus oricarei alte masuri privative de libertate sau de limitare a libertatii personale, despre posibilitatea de comunicare pe care o are potrivit prezentului articol.
    Art. 32
    Libertatea de deplasare
    Sub rezerva legilor si regulamentelor sale referitoare la zonele in care accesul este interzis sau supus unor reguli speciale din motive de securitate nationala sau de interes public, statul de resedinta asigura membrilor oficiului consular libertatea de deplasare pe teritoriul sau.
    Art. 33
    Drepturi si taxe consulare
    1. Oficiul consular poate sa perceapa pe teritoriul statului de resedinta drepturile si taxele pe care legile si regulamentele statului trimitator le prevad pentru serviciile consulare.
    2. Sumele incasate ca drepturi si taxe prevazute la paragraful 1 sunt scutite de orice impozite si taxe in statul de resedinta.

    Sectiunea II
    Art. 34
    Imunitatea de jurisdictie si inviolabilitatea personala a sefului oficiului consular si a membrilor familiei sale
    1. Seful oficiului consular nu este supus jurisdictiei penale, civile si administrative a statului de resedinta, afara de cazul unei actiuni civile:
    a) care rezulta dintr-un contract pe care seful oficiului consular nu l-a incheiat, in mod expres sau implicit, in numele statului trimitator;
    b) intentata de un tert pentru daune rezultate dintr-un accident in statul de resedinta, cauzat un vehicul, nava sau aeronava.
    2. Persoana sefului oficiului consular este inviolabila. Nici o masura de executare nu poate fi luata impotriva sa, cu exceptia cazurilor cand se aplica prevederile alineatelor a) sau b) ale paragrafului 1 si numai daca executarea poate avea loc fara a aduce atingere inviolabilitatii persoanei sau resedintei sale.
    3. Membrii de familie ai sefului oficiului consular se bucura de imunitate de jurisdictie penala si inviolabilitate personala in statul de resedinta, cu conditia sa fie numai cetateni ai statului trimitator, sa nu aiba domiciliul in statul de resedinta si sa nu exercite activitati cu caracter lucrativ in statul de resedinta.
    Art. 35
    Imunitatea de jurisdictie si inviolabilitatea personala a membrilor personalului consular
    1. Membrii personalului consular nu sunt supusi jurisdictiei autoritatilor judiciare sau administrative ale statului de resedinta pentru actele indeplinite in exercitarea functiilor lor.
    2. Totusi, dispozitiile paragrafului 1 nu se aplica in caz de actiune civila:
    a) care rezulta dintr-un contract pe care un membru al personalului consular nu l-a incheiat in mod expres sau implicit in numele statului trimitator;
    b) intentata de un tert pentru daune rezultate dintr-un accident cauzat in statul de resedinta de un vehicul, nava sau aeronava.
    3. Pentru actele indeplinite in afara functiilor lor, functionarii consulari nu pot fi arestati sau supusi oricarei alte masuri privative de libertate sau de limitare a libertatii lor personale, decat in cazul cand sunt invinuiti de o autoritate competenta de comiterea unei infractiuni grave sau cand au fost condamnati printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva.
    4. In sensul prezentului articol, prin infractiune grava se intelege orice fapta comisa cu intentie si pentru care legile statului de resedinta prevad o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 5 ani.
    5. Cand o procedura penala este angajata impotriva unui functionar consular, acesta este obligat sa se prezinte in fata autoritatilor competente. Totusi, procedura trebuie sa fie condusa avandu-se in vedere consideratia datorata functionarului consular pentru pozitia sa oficiala, in asa fel incat sa stanjeneasca cat mai putin posibil exercitarea functiilor consulare. Atunci cand, in imprejurarile mentionate la paragraful 3, s-a ivit necesitatea ca un functionar consular sa fie arestat sau supus oricarei alte masuri privative de libertate sau de limitare a libertatii personale, procedura indreptata contra lui trebuie sa fie deschisa in termenul cel mai scurt posibil.
    6. In cazul luarii unei masuri privative de libertate sau efectuarii unui act de urmarire penala impotriva unui membru al oficiului consular, statul de resedinta este obligat sa informeze despre aceasta pe seful oficiului consular, cat mai curand posibil.
    Art. 36
    Depunerea de marturie si efectuarea de expertize
    1. Membrii oficiului consular pot fi chemati sa depuna marturie in cursul unor proceduri judiciare sau administrative. Daca un functionar consular refuza sa depuna marturie nici o masura coercitiva sau alta sanctiune nu ii poate fi aplicata.
    In afara cazurilor mentionate la paragraful 3 al prezentului articol, angajatii consulari si membrii personalului de serviciu nu pot refuza sa depuna ca martori.
    2. Autoritatea statului de resedinta care solicita marturia trebuie sa evite sa stanjeneasca pe functionarul consular sau pe angajatul consular in desfasurarea activitatii lor oficiale. Ea poate sa primeasca depozitia functionarului consular in localul oficiului consular sau la locuinta acestuia sau sa accepte o declaratie in scris din partea sa.
    3. Membrii oficiului consular nu sunt tinuti sa depuna marturie asupra faptelor care au legatura cu desfasurarea activitatii lor de serviciu si nici sa prezinte corespondenta sau alte documente oficiale referitoare la aceasta activitate.
    4. Functionarii consulari chemati sa depuna marturie pot face declaratie fara a presta juramant, chiar daca legile statului de resedinta prevad aceasta obligatie.
    5. Membrii oficiului consular nu sunt tinuti sa efectueze expertize.
    Art. 37
    Scutirea de prestatii personale si de alte obligatii
    Membrii oficiului consular sunt scutiti in statul de resedinta de orice serviciu national si de orice sarcini cu caracter militar, de prestatii personale de orice natura, precum si de contributiile care le-ar inlocui. Ei sunt scutiti, de asemenea, de toate obligatiile prevazute de legile si regulamentele acestui stat in materie de inregistrare a strainilor si permis de sedere.
    Art. 38
    Scutiri vamale
    1. Statul de resedinta va acorda, in conformitate cu legile si regulamentele sale, autorizatie de intrare si scutire de orice drepturi vamale, taxe si orice alte drepturi similare pentru obiectele destinate:
    a) uzului oficial al oficiului consular;
    b) folosintei personale a functionarilor consulari, inclusiv bunurile destinate instalarii lor. Articolele de consum nu trebuie sa depaseasca cantitatile necesare pentru folosirea directa de catre cei interesati.
    Scutirile astfel recunoscute nu privesc cheltuielile de depozit, transport si alte servicii similare.
    2. Angajatii consulari si membrii personalului de serviciu vor beneficia de privilegiile si scutirile prevazute la paragraful 1 lit. b) pentru obiectele importate cu ocazia primei lor instalari.
    3. Bagajele personale ale functionarilor consulari si ale membrilor familiilor lor, insotite de catre acestia, sunt scutite de control vamal. Ele nu pot fi supuse controlului decat daca exista motive temeinice sa se banuiasca ca ar contine alte obiecte decat cele indicate la paragraful 1 lit. b) sau obiecte interzise la export sau import de catre legile si regulamentele statului de resedinta ori supuse legilor si regulamentelor de carantina. In aceste cazuri, controlul trebuie sa se faca in prezenta functionarului consular respectiv sau a membrului de familie interesat.
    Art. 39
    Scutiri fiscale
    1. Functionarii consulari si angajatii consulari sunt scutiti de orice impozite si taxe personale sau reale, nationale, regionale sau locale, cu exceptia:
    a) impozitelor indirecte care sunt in mod normal cuprinse in pretul marfurilor sau serviciilor;
    b) impozitelor si taxelor asupra bunurilor imobile particulare situate pe teritoriul statului de resedinta, sub rezerva dispozitiilor art. 28;
    c) taxelor si oricaror alte impozite pentru succesiune si orice transfer de bunuri, sub rezerva dispozitiilor art. 40 lit. b);
    d) impozitelor si taxelor asupra veniturilor de orice natura, obtinute in statul de resedinta, cu exceptia veniturilor realizate din remunerarea activitatii lor oficiale;
    e) drepturilor de inregistrare, de grefa, de ipoteca si de timbru, sub rezerva dispozitiilor art. 28.
    2. Membrii personalului de serviciu sunt scutiti de orice impozite si taxe pe remuneratiile primite pentru activitatea lor oficiala.
    3. Membrii oficiului consular care folosesc persoane ale caror retributii sau salarii nu sunt scutite de impozitul pe venit in statul de resedinta trebuie sa respecte obligatiile pe care legile si regulamentele statului respectiv le impun in materie de percepere a impozitului pe venit.
    Art. 40
    Scutiri acordate in cazul decesului unui membru al oficiului consular
    In cazul decesului unui membru al oficiului consular, statul de resedinta:
    a) permite exportul bunurilor mobile ale defunctului, cu exceptia celor dobandite in statul de resedinta, daca acestea fac obiectul unei prohibitii la export in momentul decesului;
    b) scuteste bunurile mobile succesorale de impozite si taxe sau alte drepturi similare de orice natura, cu conditia ca aceste bunuri sa se fi gasit pe teritoriul statului de resedinta numai datorita prezentei defunctului in calitate de membru al oficiului consular.
    Art. 41
    Scutirea de regimul asigurarilor sociale
    1. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 3 al prezentului articol, membrii oficiului consular sunt exceptati, in ceea ce priveste serviciile pe care ei le aduc statului trimitator, de la dispozitiile privind asigurarile sociale in vigoare in statul de resedinta.
    2. Scutirea prevazuta la paragraful 1 se aplica si membrilor personalului privat care se afla in serviciul exclusiv al membrilor oficiului consular, daca:
    a) nu sunt cetateni ai statului de resedinta sau nu sunt rezidenti permanenti in acest stat;
    b) sunt supusi dispozitiilor referitoare la asigurarile sociale in statul trimitator sau intr-un stat tert.
    3. Membrii oficiului consular care au in serviciul lor persoane carora scutirea prevazuta la paragraful 2 nu li se aplica trebuie sa respecte obligatiile pe care dispozitiile privind asigurarile sociale ale statului de resedinta le impun celui care angajeaza.
    4. Scutirea prevazuta la paragrafele 1 si 2 nu impiedica participarea voluntara la regimul asigurarilor sociale existente in statul de resedinta, cu conditia ca ea sa fie admisa de acest stat.
    Art. 42
    Exceptii de la imunitati si privilegii
    1. Angajatii consulari si membrii personalului de serviciu al oficiului consular, care sunt cetateni ai statului de resedinta sau cetateni ai statului trimitator cu domiciliul in statul de resedinta, nu beneficiaza decat de imunitatile si privilegiile prevazute de art. 35 paragraful 1 si art. 36 paragraful 3 din prezenta conventie.
    2. Membrii de familie ai membrilor oficiului consular beneficiaza, in mod corespunzator, de privilegiile recunoscute acestora din urma, cu conditia sa nu fie cetateni ai statului de resedinta, sa nu domicilieze in acest stat si sa nu exercite o activitate cu caracter lucrativ in acest stat.
    3. Statul de resedinta trebuie sa isi exercite jurisdictia asupra persoanelor mentionate la paragrafele 1 si 2 astfel incat sa nu impiedice activitatea oficiului consular.
    Art. 43
    Renuntarea la imunitati si privilegii
    1. Statul trimitator poate renunta la imunitatile si privilegiile prevazute de art. 34, 35 si 36 pentru un membru al oficiului consular.
    2. Renuntarea trebuie sa fie de fiecare data expresa, cu exceptia cazurilor mentionate la paragraful 3 din prezentul articol; ea trebuie sa fie comunicata in scris statului de resedinta.
    3. Daca un membru al oficiului consular, intr-una dintre materiile in care ar beneficia de imunitate de jurisdictie in virtutea art. 34 paragraful 1 si art. 35 paragraful 1, angajeaza o procedura, acesta nu va putea invoca imunitatea de jurisdictie cu privire la orice cerere reconventionala legata de cererea principala.
    4. Renuntarea la imunitatea de jurisdictie pentru o actiune civila sau administrativa nu implica renuntarea la imunitatea privind masurile de executare a hotararii, pentru care este necesara o renuntare distincta.
    Art. 44
    Inceputul si sfarsitul imunitatilor si privilegiilor
    1. Membrii oficiului consular beneficiaza de privilegiile si imunitatile prevazute in prezenta conventie din momentul trecerii frontierei statului de resedinta pentru a-si ocupa postul, iar daca se gasesc deja pe acest teritoriu, de la intrarea lor in functie la oficiul consular.
    2. Membrii de familie ai membrilor oficiului consular beneficiaza de privilegiile prevazute de prezenta conventie astfel:
    a) din momentul in care membrul oficiului consular incepe sa se bucure de imunitati si privilegii potrivit paragrafului 1;
    b) din momentul trecerii frontierei statului de resedinta, daca au intrat pe acest teritoriu ulterior datei prevazute la lit. a);
    c) din momentul cand au devenit membri de familie ai membrului oficiului consular, daca au dobandit aceasta calitate ulterior momentului prevazut la lit. a) si b).
    3. Atunci cand activitatea unui membru al oficiului consular ia sfarsit, imunitatile si privilegiile sale, precum si privilegiile membrilor familiei sale, inceteaza in momentul in care persoana in cauza paraseste teritoriul statului de resedinta sau la expirarea unui termen rezonabil.
    Imunitatile si privilegiile angajatilor consulari si ale membrilor personalului de serviciu care sunt cetateni ai statului de resedinta sau cetateni ai statului trimitator cu domiciliul in statul de resedinta inceteaza in momentul in care persoana in cauza isi pierde calitatea de angajat consular sau de membru al personalului serviciu.
    4. Privilegiile acordate membrilor de familie inceteaza, de asemenea, din momentul cand acestia nu mai fac parte din familia unui membru al oficiului consular. Totusi, daca aceste persoane declara ca inteleg sa paraseasca teritoriul statului de resedinta intr-un termen rezonabil, privilegiile lor subzista pana la expirarea acestui termen.
    5. In cazul decesului unui membru al oficiul consular, membrii familiei sale continua sa se bucure de privilegiile care le sunt recunoscute prin prezenta conventie, pana la parasirea teritoriului statului de resedinta sau pana la expirarea unui termen rezonabil acordat in acest scop.
    6. Membrii personalului privat beneficiaza de drepturile si facilitatile care le sunt acordate prin prezenta conventie pe timpul cat sunt angajati in aceasta calitate.
    7. Pentru actele indeplinite de membrii oficiului consular in exercitarea atributiilor lor oficiale, imunitatea de jurisdictie subzista fara limita de durata.
    Art. 45
    Notificarea unor plecari si sosiri
    Sunt notificate Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta:
    a) sosirea si plecarea definitiva a unui membru de familie al unui membru al oficiului consular si, daca este cazul, faptul ca o persoana devine sau inceteaza sa mai fie membru de familie;
    b) sosirea si plecarea definitiva a membrilor personalului privat si, daca este cazul, incetarea serviciilor in aceasta calitate;
    c) angajarea si incetarea angajarii persoanelor care domiciliaza pe teritoriul statului de resedinta, in calitate de angajati consulari, membri ai personalului de serviciu sau ca membri ai personalului privat.
    Art. 46
    Respectarea legilor statului de resedinta
    1. Fara a se aduce atingere privilegiilor si imunitatilor prevazute in prezenta conventie, persoanele care beneficiaza de aceste privilegii si imunitati au obligatia de a respecta legile statului de resedinta si de a nu se amesteca in treburile interne ale acestui stat.
    2. Facilitatile, privilegiile si imunitatile membrilor oficiului consular nu vor fi folosite de acestia decat in scopul indeplinirii obligatiilor lor oficiale.
    3. Localurile consulare nu vor fi folosite intr-un mod incompatibil cu exercitarea functiilor consulare.
    Art. 47
    Asigurarea de raspundere civila
    1. Pentru toate mijloacele de transport, proprietate a statului trimitator, folosite de oficiile consulare, precum si pentru toate mijloacele de transport apartinand membrilor oficiului consular sau membrilor familiilor lor, este obligatorie asigurarea pentru daune cauzate tertilor.
    2. In masura in care legile statului de resedinta nu prevad altfel, dispozitiile paragrafului 1 nu sunt aplicabile angajatilor consulari, membrilor personalului de serviciu sau membrilor de familie ai membrilor oficiului consular care sunt cetateni ai statului de resedinta sau care domiciliaza in acest stat.

    CAP. 4
    Dispozitii finale
    Art. 48
    Ratificarea, intrarea in vigoare, denuntarea
    1. Prezenta conventia va fi supusa ratificarii, iar schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc la Bucuresti, cat mai curand posibil.
    2. Prezenta conventia va intra in vigoare in a treizecea zi de la data schimbului instrumentelor de ratificare. Ea va ramane in vigoare timp de 10 ani, cat si dupa aceasta perioada, pana la expirarea a 6 luni de la data la care una dintre inaltele parti contractante va a fi trimis celeilalte inalte parti contractante o notificare scrisa despre intentia sa de a denunta conventia.
    Drept care plenipotentiarii respectivi au semnat prezenta conventie, aplicand sigiliile lor.
    Facuta la Nicosia la 27 octombrie 1978, in doua exemplare originale, fiecare in limba romana si in limba engleza, ambele texte facand deplina credinta.

            Pentru
            Republica Socialista Romania
            Vasile Gliga

            Pentru
            Republica Cipru
            Andreas Patsalides


                          CONVENTIE CONSULARA
intre Republica Socialista Romania si Republica Algeriana Democratica si Populara

    Republica Socialista Romania si Republica Algeriana Democratica si Populara,
    in dorinta de a dezvolta relatiile lor de prietenie pe baza principiilor respectarii suveranitatii, independentei nationale, neamestecului in afacerile interne, egalitatii in drepturi si avantajului reciproc,
    dorind sa reglementeze relatiile consulare, sa faciliteze protectia intereselor lor, precum si a cetatenilor lor, si sa stabileasca drepturile si obligatiile, privilegiile si imunitatile oficiilor consulare si membrilor acestor oficii consulare,
    afirmand ca dispozitiile Conventiei de la Viena cu privire la relatiile consulare, din 24 aprilie 1963, vor continua sa fie aplicabile pentru problemele care nu au fost in mod expres reglementate prin dispozitiile prezentei conventii,
    au hotarat sa incheie o conventie consulara si, in acest scop, au numit ca imputerniciti ai lor:
    Presedintele Republicii Socialiste Romania, pe Ion Lazarescu, ambasador extraordinar si plenipotentiar in Republica Algeriana Democratica si Populara;
    Presedintele Republicii Algeriene Democratice si Populare, pe Ali Salah, director general al afacerilor consulare si contenciosului in Ministerul Afacerilor Externe, care, dupa schimbul imputernicirilor lor, gasite in buna si cuvenita forma, au convenit asupra urmatoarelor dispozitii:

    Art. 1
    In intelesul prezentei conventii, prin expresia:
    a) oficiu consular se intelege orice consulat general, consulat, viceconsulat sau agentie consulara;
    b) circumscriptie consulara se intelege teritoriul atribuit unui oficiu consular pentru exercitarea functiilor consulare;
    c) sef de oficiu consular se intelege persoana insarcinata sa actioneze in aceasta calitate;
    d) functionar consular se intelege orice persoana, inclusiv seful oficiului consular, insarcinata cu exercitarea functiilor consulare;
    e) angajat consular se intelege orice persoana angajata in serviciile administrative sau tehnice ale unui oficiu consular;
    f) membru al personalului de serviciu se intelege orice persoana afectata serviciului casnic al unui oficiu consular;
    g) membru al oficiului consular se intelege functionarii consulari, angajatii consulari si membrii personalului de serviciu;
    h) membru al personalului consular se intelege functionarii consulari, altii decat seful oficiului consular, angajatii consulari si membrii personalului de serviciu;
    i) membru al personalului particular se intelege o persoana angajata in mod exclusiv in serviciul particular al unui membru al oficiului consular;
    j) membrii de familie se intelege sotul, copiii minori, precum si tatal sau mama unui membru al oficiului consular, care traiesc in caminul acestuia;
    k) localul consular se intelege cladirile sau partile de cladiri si terenul care tin de acestea care, indiferent de proprietar, sunt utilizate in mod exclusiv in scopurile oficiului consular;
    l) arhive consulare se intelege orice corespondenta si toate documentele oficiale, hartiile, cartile, filmele, benzile de magnetofon si registrele oficiului consular, precum si materialul de cifru, fisierele si mobilele destinate sa le protejeze si sa le conserve;
    m) nava a statului trimitator se intelege orice nava avand nationalitatea statului trimitator, acordata in conformitate cu legislatia sa.

    CAP. 1
    Relatii consulare
    Art. 2
    1. Un oficiu consular nu poate fi infiintat pe teritoriul statului de resedinta decat cu consimtamantul acestui stat.
    2. Sediul oficiului consular, rangul si circumscriptia sa consulara sunt fixate de catre statul trimitator si supus aprobarii statului de resedinta.
    3. Modificari ulterioare nu pot fi aduse de catre statul trimitator, sediului oficiului consular, rangului sau circumscriptiei sale consulare decat cu consimtamantul statului de resedinta.
    Art. 3
    1. Inainte de numirea sefului oficiului consular, statul trimitator trebuie sa obtina, pe cale diplomatica, acordul prealabil al statului de resedinta.
    2. Sefii oficiului consular sunt numiti de statul trimitator si admisi sa-si exercite functiile lor de catre statul de resedinta.
    3. Statul trimitator transmite, pe cale diplomatica, patenta consulara Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta.
    Patenta consulara trebuie sa ateste calitatea, indica numele si prenumele, rangul sefului oficiului consular, circumscriptia consulara si sediul oficiului consular.
    4. Seful oficiului consular este admis sa-si exercite functiile printr-o autorizatie a statului de resedinta denumita "exequatur".
    5. Statul de resedinta poate acorda sefului oficiului consular o autorizatie provizorie pentru exercitarea functiilor sale pana la eliberarea exequaturului. In acest caz, dispozitiile prezentei conventii ii sunt aplicabile.
    6. In cazul in care seful oficiului consular a fost admis, chiar cu titlu provizoriu, sa-si exercite functiile sale, statul de resedinta trebuie sa informeze despre aceasta, imediat, autoritatile competente din circumscriptia consulara si sa ia masurile necesare in scopul ca seful oficiului consular sa poata sa-si indeplineasca functiile.
    7. Statul de resedinta poate refuza exequaturul oricand si fara sa fie tinut sa explice motivele hotararii sale.
    Art. 4
    1. In cazul in care seful oficiului consular este in imposibilitatea de a-si exercita functiile sale sau daca postul este vacant, conducerea oficiului consular poate fi incredintata in mod provizoriu unui functionar consular din cadrul aceluiasi oficiu consular, din cadrul altui oficiu consular al statului trimitator situat in statul de resedinta sau unui agent diplomatic din cadrul misiunii diplomatice a statului trimitator in statul de resedinta.
    2. Numele si prenumele persoanei desemnate, conform dispozitiilor pct. 1, in calitate de gerant interimar, sunt notificate, in prealabil, Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta.
    3. Gerantul interimar se va bucura de drepturile, imunitatile si privilegiile acordate sefului oficiului consular prin prezenta conventie.
    Art. 5
    Functionarii consulari trebuie sa aiba numai cetatenia statului trimitator; ei nu trebuie sa fie rezidenti permanenti ai statului de resedinta si nici sa se gaseasca in acest stat pentru a indeplini alte misiuni.
    Art. 6
    Statul trimitator stabileste numarul membrilor oficiului sau consular tinand seama de importanta acestui oficiu, precum si de necesitatile dezvoltarii normale a activitatii sale; statul de resedinta poate, totusi, cere ca efectivul membrilor oficiului consular sa fie mentinut in limitele a ceea ce el considera rezonabil si normal, fata de conditiile existente in circumscriptia consulara si de necesitatile oficiului consular.
    Art. 7
    Numele, prenumele si clasa functionarilor consulari, altii decat seful oficiului consular, precum si numele si prenumele angajatilor consulari si ale membrilor personalului de serviciu, vor fi notificate Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta.
    Art. 8
    1. Autoritatea competenta a statului de resedinta va elibera, gratuit, fiecarui functionar consular, un document care atesta identitatea si calitatea sa.
    2. Dispozitiile punctului anterior se aplica si angajatilor consulari si membrilor personalului de serviciu cu conditia ca ei sa nu fie cetateni ai statului de resedinta sau cetateni ai statului trimitator rezidenti permanenti in statul de resedinta.
    3. Dispozitiile pct. 1 se aplica, de asemenea, membrilor de familie ai membrilor oficiului consular, daca ei nu sunt cetateni ai statului de resedinta sau cetateni ai statului trimitator rezidenti permanenti in statul de resedinta si daca ei nu exercita in acest stat o activitate lucrativa.
    Art. 9
    Membrii oficiului consular nu trebuie sa desfasoare nici o activitate comerciala sau o alta activitate cu scop lucrativ pe teritoriul statului de resedinta.
    Art. 10
    1. Functiile unui membru al oficiului consular iau sfarsit indeosebi, prin:
    a) notificarea de catre statul trimitator statului de resedinta a faptului ca functiile unui membru al oficiului consular au luat sfarsit;
    b) retragerea exequaturului;
    c) notificarea de catre statul de resedinta statului trimitator ca inceteaza sa mai considere persoana respectiva ca membru al oficiului consular.
    2. Statul de resedinta poate in orice moment sa notifice statului trimitator ca un functionar consular este persona non grata sau ca un angajat consular sau un membru al personalului de serviciu nu este acceptabil. Intr-o asemenea situatie, statul trimitator va dispune, dupa caz, fie rechemarea functionarului consular, fie incetarea activitatii angajatului consular sau a membrului personalului de serviciu al oficiului consular.
    3. Daca statul trimitator nu executa obligatiile care ii revin ca urmare a notificarii, statul de resedinta va putea, dupa caz, sa retraga exequaturul sefului oficiului consular sau sa inceteze de a mai considera persoana in cauza ca membru al personalului consular, dupa ce a notificat aceasta hotarare statului trimitator pe cale diplomatica.
    4. In cazurile mentionate la pct. 2 si 3 ale prezentului articol, statul de resedinta nu este obligat sa comunice statului trimitator motivele hotararii sale.

    CAP. 2
    Functii consulare
    Art. 11
    1. Functiile consulare sunt exercitate de catre functionarii consulari ai statului trimitator. Ele pot sa fie exercitate, in caz de nevoie, de asemenea, de catre agentii diplomatici din cadrul misiunii diplomatice a statului trimitator in statul de resedinta. In acest caz, drepturile si indatoririle agentilor diplomatici vor fi respectate.
    2. Functiile consulare vor fi exercitate in limitele circumscriptiei consulare. Functionarii consulari nu pot exercita functiile lor in afara circumscriptiei consulare, decat cu consimtamantul statului de resedinta.
    3. Functiile consulare prevazute in prezentul capitol, precum si orice alta functie consulara incredintata de statul trimitator, se exercita cu respectarea legilor statului de resedinta si in limitele admise de dreptul international.
    Art. 12
    In exercitarea functiilor consulare, functionarii consulari se pot adresa:
    a) autoritatilor locale competente din circumscriptia consulara;
    b) autoritatilor centrale ale statului de resedinta, daca si in masura in care aceasta este admisa de legile, regulamentele si uzantele statului de resedinta sau de acordurile internationale in materie.
    Art. 13
    Functionarii consulari sunt abilitati:
    a) sa favorizeze dezvoltarea relatiilor de prietenie intre statul trimitator si statul de resedinta si sa promoveze dezvoltarea relatiilor economice, comerciale, culturale, stiintifice si turistice intre ele;
    b) sa protejeze si sa apere in circumscriptia lor si in conformitate cu legile si regulamentele statului de resedinta interesele statului trimitator si drepturile si interesele cetatenilor sai, persoane fizice si juridice. In acest scop, ei se pot adresa autoritatilor competente din circumscriptia lor si, in absenta reprezentantului diplomatic al statului trimitator si cu conditia ca statul de resedinta sa nu se opuna la aceasta, administratiei centrale a acestui stat;
    c) sa se informeze prin toate mijloacele licite, despre conditiile si evolutia vietii comerciale, economice, culturale, stiintifice si turistice din statul de resedinta.
    Art. 14
    Sub rezerva practicii si procedurii in vigoare in statul de resedinta, functionarii consulari pot, fara procura speciala, sa reprezinte pe cetatenii statului trimitator sau sa ia masuri pentru a asigura reprezentarea lor in fata tribunalelor sau a altor autoritati ale statului de resedinta pentru a cere, in conformitate cu legile si reglementarile statului de resedinta, luarea de masuri provizorii in vederea apararii drepturilor si intereselor acestor cetateni, cand datorita absentei lor sau cand, datorita oricarei alte cauze, ei nu sunt in masura sa-si apere in timp util drepturile si interesele lor.
    Art. 15
    Functionarii consulari au dreptul:
    a) sa inregistreze pe cetatenii statului trimitator. Aceasta inregistrare nu scuteste pe acestia de obligatia de a respecta legile si reglementarile statului de resedinta in ceea ce priveste sederea strainilor:
    b) sa elibereze, sa reinnoiasca si sa prelungeasca valabilitatea pasapoartelor si a altor documente de calatorie cetatenilor statului trimitator;
    c) sa elibereze vize de intrare sau de tranzit persoanelor care doresc sa mearga in statul trimitator sau sa-l tranziteze.
    Art. 16
    Functionarii consulari pot, fata de cetatenii statului trimitator, sa transmita acte judiciare si extrajudiciare sau sa execute, in materie civila si comerciala, comisii rogatorii conform acordurilor internationale in vigoare sau, in lipsa unor astfel de acorduri, tot ce este compatibil cu legile si regulamentele statului de resedinta.
    Art. 17
    Daca autoritatile competente ale statului de resedinta detin informatii corespunzatoare, ele sunt obligate sa notifice fara intarziere oficiului consular competent toate cazurile in care este necesara numirea unui tutor sau curator pentru un cetatean minor sau incapabil al statului trimitator. Aplicarea legilor si regulamentelor statului de resedinta ramane totodata, in vigoare in ceea ce priveste numirea tutorelui sau curatorului.
    Art. 18
    1. Functionarii consulari au dreptul sa intocmeasca, sa transcrie sau sa transmita acte de stare civila privind nasterea si decesul cetatenilor statului trimitator si sa elibereze certificate corespunzatoare. Aceste dispozitiuni nu scutesc persoanele interesate sa faca declaratii si inregistrari cerute de legile statului de resedinta.
    2. Functionarii consulari au dreptul sa incheie casatorii intre cetatenii statului trimitator si sa elibereze certificate corespunzatoare. Ei vor informa, fara intarziere, autoritatile competente ale statului de resedinta, daca legislatia acestuia o cere.
    3. In masura in care autoritatile statului de resedinta au cunostinta ca un cetatean al statului trimitator a decedat pe teritoriul statului de resedinta, acestea vor informa, fara intarziere, oficiul consular.
    Art. 19
    1. In masura in care legislatia statului de resedinta sau a statului trimitator nu se opune, functionarii consulari pot, in circumscriptia consulara (in localurile consulare sau la domiciliul cetatenilor statului trimitator, la bordul navelor si aeronavelor statului trimitator) sa exercite urmatoarele activitati:
    a) sa primeasca, sa certifice, sa legalizeze si sa autentifice declaratii ale cetatenilor statului trimitator;
    b) sa intocmeasca, sa autentifice si sa primeasca in depozit testamente ale cetatenilor statului trimitator;
    c) sa primeasca, sa intocmeasca si sa autentifice acte juridice incheiate de, sau intre cetatenii statului trimitator daca sunt destinate sa produca efecte in afara teritoriului statului de resedinta si daca ele nu privesc imobile situate in statul de resedinta sau drepturi reale asupra unor astfel de imobile;
    d) sa certifice data documentelor si sa legalizeze semnaturile cetatenilor statului trimitator de pe acestea;
    e) sa certifice copiile si extrasele de pe documente si sa legalizeze traducerile, la cererea cetatenilor statului trimitator;
    f) sa vizeze certificatele de origine a marfurilor si orice alte documente;
    g) sa legalizeze semnaturile si sigiliile de pe documente, care sunt emise de autoritatile statului de resedinta si sunt destinate sa produca efecte juridice in statul trimitator;
    h) sa primeasca in depozit documente de la cetatenii statului trimitator sau destinate acestora.
    2. Actele si documentele enumerate la pct. 1 al prezentului articol au in statul de resedinta aceeasi valoare juridica si forta probanta ca actele si documentele autentificate, legalizate sau certificate de autoritatile competente ale acestui stat.
    Art. 20
    1. In cazul in care un cetatean al statului trimitator a decedat pe teritoriul statului de resedinta, autoritatile competente ale acestuia vor notifica, fara intarziere, decesul, oficiului consular si ii va comunica toate informatiile de care dispune cu privire la mostenitori, legatari, domiciliul sau resedinta lor si activul succesoral. Ele vor informa, daca este cazul, de existenta unui testament. In cazul in care autoritatile statului de resedinta au cunostinta ca defunctul a lasat o succesiune pe teritoriul unui stat tert, ele vor informa, de asemenea, oficiul consular al statului trimitator.
    2. Autoritatile competente ale statului de resedinta vor informa, fara intarziere, oficiul consular al statului trimitator, atunci cand mostenitorul, titularul de drepturi sau legatarul caruia ii revine o succesiune deschisa pe teritoriul statului de resedinta este un cetatean al statului trimitator, care nu domiciliaza pe teritoriul statului de resedinta si nu este legal reprezentat.
    3. La cererea functionarului consular, autoritatea competenta a statului de resedinta va informa, fara intarziere, oficiul consular al statului trimitator de masurile care s-au luat pentru conservarea si administrarea bunurilor succesorale care au ramas teritoriul statului de resedinta, ca urmare a decesului unui cetatean al statului trimitator.
    Functionarul consular poate sa-si dea concursul, direct sau prin intermediul unui delegat, la punerea in executie a masurilor prevazute la alineatul precedent.
    El poate, de asemenea:
    a) sa apere interesele cetatenilor, persoanelor fizice si juridice, ale statului trimitator, in succesiunile de pe teritoriul statului de resedinta, conform legilor si regulamentelor statului de resedinta;
    b) sa urmareasca ca sumele de bani, valorile sau alte bunuri mobile ale cetatenilor statului trimitator provenite din succesiuni deschise pe teritoriul statului de resedinta, sa fie transmise acestora. Transmiterea se va face cu respectarea legilor statului de resedinta.
    4. Daca, dupa indeplinirea formalitatilor privind succesiunea pe teritoriul statului de resedinta, bunurile mobile ale succesiunii sau suma rezultata din vanzarea bunurilor mobile sau imobile apartin unui mostenitor, titular de drepturi sau legatar, cetatean al statului trimitator, care nu domiciliaza in statul de resedinta, care nu a participat la procedura succesorala si care nu a desemnat un mandatar, aceste bunuri sau sumele rezultate din vanzare vor fi incredintate oficiului consular al statului trimitator, in scopul de a fi remise mostenitorului, titularului de drepturi sau legatarului, cu conditia ca:
    a) autoritatile statului de resedinta sa fi autorizat, daca este cazul, remiterea bunurilor succesorale sau a sumelor rezultate din vanzarea lor;
    b) toate datoriile mostenirii declarate in termenul prevazut de legislatia statului de resedinta sa fi fost platite sau garantate;
    c) sa fie dovedita calitatea de mostenitor, titular de drepturi sau legatar;
    d) drepturile (taxele) de mostenire sa fi fost platite sau garantate.
    5. In cazul cand un cetatean al statului trimitator se afla provizoriu pe teritoriul statului de resedinta si decedeaza pe teritoriul acestuia, lucrurile personale si sumele de bani ramase de la defunct si care nu sunt pretinse de un mostenitor prezent, vor fi predate, fara alta formalitate, oficiului consular al statului trimitator, cu titlu provizoriu, pentru a li se asigura pastrarea, cu respectarea dreptului autoritatilor administrative sau judiciare ale statului de resedinta de a le prelua in interesul justitiei. Oficiul consular va trebui sa predea aceste bunuri personale si sume de bani autoritatii statului de resedinta care va fi desemnata pentru a asigura administrarea sau lichidarea lor.
    Oficiul consular va trebui sa respecte legislatia statului de resedinta in privinta exportului bunurilor personale si transferului de sume de bani.
    6. Dispozitiile art. 14 al prezentei conventii sunt, de asemenea, aplicabile si in materie de succesiuni, daca prezentul articol nu dispune altfel.
    Art. 21
    1. Functionarii consulari au dreptul sa acorde asistenta navelor statului trimitator si care intra sau se gasesc intr-un port din circumscriptia lor consulara.
    2. In masura in care legile statului trimitator le permit, functionarii consulari au dreptul sa ia legatura cu echipajele navelor statului trimitator, sa le viziteze, sa verifice si sa vizeze documentele de bord, precum si documentele cu privire la incarcatura si, in general, sa asigure aplicarea pe aceste nave a legilor de navigatie ale statului trimitator. Fara a aduce atingere competentei autoritatilor statului de resedinta si, in masura in care legislatia statului trimitator ii autoriza, functionarii consulari au, de asemenea, dreptul sa ia masurile necesare pentru asigurarea ordinii si disciplinei pe aceste nave.
    3. Autoritatile statului de resedinta nu vor interveni in nici o cauza care a survenit la bordul navei, cu exceptia dezordinelor care sunt de natura sa tulbure linistea si ordinea publica pe uscat sau in port ori sa aduca prejudicii sanatatii si securitatii publice, sau in care s-ar gasi implicate persoane straine de echipaj.
    4. In cazul cand autoritatile statului de resedinta inteleg sa ia, potrivit competentei lor, masuri de asigurare ori executare sau de constrangere la bordul navelor statului trimitator, vor instiinta in prealabil oficiul consular, pentru ca un functionar consular sa poata asista la executarea unor astfel de masuri. Daca, in cazurile urgente, instiintarea oficiului consular nu a fost posibila, iar functionarul consular nu a fost prezent la luarea masurilor de executare, autoritatile statului de resedinta vor informa neintarziat oficiul consular cu privire la masurile luate. Oficiul consular va fi instiintat si in cazul cand membrii echipajului navei urmeaza sa fie interogati de catre autoritatile statului de resedinta.
    Dispozitiile prezentului punct nu se refera la controlul vamal, sanitar si de pasapoarte.
    Art. 22
    1. Daca o nava a statului trimitator sufera o avarie, esuare sau naufragiu in apele interioare sau teritoriale ale statului de resedinta, autoritatile competente ale acestui stat vor informa imediat oficiul consular cel mai apropiat de locul accidentului si-l vor instiinta despre masurile intreprinse in vederea salvarii si ocrotirii navei, echipajului, pasagerilor, incarcaturii si proviziilor. Aceste autoritati vor acorda, de asemenea, functionarilor consulari sprijinul necesar in luarea tuturor masurilor ce se impun ca urmare a avariei, esuarii sau naufragiului. In masura in care legislatia statului de resedinta nu se opune, autoritatile competente ale acestui stat vor invita functionarul consular sa asiste la ancheta deschisa pentru determinarea cauzelor avariei, esuarii sau naufragiului. Functionarii consulari pot sa ceara autoritatilor statului de resedinta sa ia masurile necesare in vederea salvarii si ocrotirii navei, echipajului, pasagerilor, incarcaturii si proviziilor.
    2. Daca proprietarul sau armatorul navei care a suferit o avarie, o esuare sau un naufragiu sau orice alta persoana indreptatita sa actioneze in numele lor nu poate lua masurile necesare in legatura cu nava, incarcatura sau proviziile acesteia, functionarii consulari pot lua aceste masuri in numele proprietarului, armatorului sau persoanei indreptatite. Functionarii consulari pot, de asemenea, lua astfel de masuri in legatura cu orice obiecte apartinand unor cetateni ai statului trimitator provenind din incarcatura sau proviziile aduse in port sau gasite pe coasta, in apropierea coastei sau pe nava care a esuat sau naufragiat. Nici un fel de taxe vamale nu vor fi percepute pentru nava care a naufragiat, pentru incarcatura sau proviziile sale, afara de cazul in care acestea au fost puse in consumatie sau folosite in statul de resedinta.
    Art. 23
    Fara a incalca legile si regulamentele statului trimitator si statului de resedinta, functionarii consulari pot primi orice declaratii si pot elibera orice document in legatura cu:
    a) inmatricularea unei nave a statului trimitator sau radierea unei inmatriculari;
    b) orice mutatie in legatura cu proprietatea asupra unei nave a statului trimitator;
    c) armarea sau dezarmarea unei nave inmatriculate in statul trimitator;
    d) pierderea, naufragiul sau avarierea unei nave inmatriculate in statul trimitator.
    Art. 24
    Fara a incalca legile si regulamentele statului de resedinta si fara a aduce atingere conventiilor in vigoare intre cele doua parti contractante, functionarii consulari pot exercita drepturile de control si inspectie prevazute de legile si regulamentele statului trimitator pe aeronavele inmatriculate in acest stat, precum si asupra echipajelor acestora.
    Art. 25
    Dispozitiile art 21, 22, 23 si 24 ale prezentei conventii nu sunt aplicabile navelor de razboi si aeronavelor militare.
    Art. 26
    In afara functiilor enumerate in prezenta conventie, functionarii consulari sunt autorizati sa exercite orice alte functii consulare incredintate de statul trimitator si admise in mod expres de statul de resedinta sau la care statul de resedinta, informat in prealabil, nu se opune.

    CAP. 3
    Facilitati, privilegii si imunitati
    Art. 27
    1. Statul de resedinta faciliteaza indeplinirea functiilor consulare si ia toate masurile corespunzatoare pentru a permite membrilor oficiului consular sa-si desfasoare activitatea lor si sa se bucure de imunitatile si privilegiile acordate prin prezenta conventie.
    2. Statul de resedinta va trata pe functionarii consulari cu respectul datorat calitatii lor si va lua toate masurile corespunzatoare pentru a impiedica orice atingere a persoanei, libertatii si demnitatii lor.
    Art. 28
    1. Stema statului trimitator, precum si inscriptia corespunzatoare care denumeste oficiul consular, redactata in limbile celor doua parti contractante, pot fi asezate pe cladirea localurilor consulare si pe resedinta sefului oficiului consular.
    2. Drapelul national al statului trimitator poate fi arborat la sediul oficiului consular, la resedinta sefului oficiului consular si, de asemenea, pe mijloacele de transport ale sefului oficiului consular, atunci cand acesta le foloseste in exercitarea functiilor sale oficiale.
    3. In exercitarea drepturilor acordate de prezentul articol, se va tine seama de legile, regulamentele si uzantele statului de resedinta.
    Art. 29
    Statul de resedinta va inlesni, conform cu legislatia sa, dobandirea pe teritoriul sau, pentru statul trimitator, a localurilor necesare oficiului consular sau va ajuta statul trimitator sa obtina aceste localuri intr-un alt mod. Statul de resedinta va sprijini, de asemenea, oficiul consular in obtinerea de locuinte corespunzatoare pentru membrii oficiului consular.
    Art. 30
    1. Localurile consulare si locuinta sefului oficiului consular sunt inviolabile.
    2. Autoritatile statului de resedinta nu pot patrunde in localurile consulare sau in locuinta sefului oficiului consular decat cu consimtamantul sefului oficiului consular al statului trimitator, al sefului misiunii diplomatice a acestui stat sau a unei persoane desemnate de catre unul dintre acestia. Acest consimtamant poate fi prezumat in caz de incendiu sau alt sinistru, care fac necesare masuri de protectie imediate.
    3. Statul de resedinta are obligatia sa ia toate masurile corespunzatoare pentru a asigura securitatea localurilor consulare, pentru a impiedica ca localurile consulare sa fie invadate sau deteriorate si pentru a impiedica ca linistea oficiului consular sa fie tulburata ori demnitatea sa-i fie stirbita.
    4. Localurile consulare, mobilierul si bunurile oficiului consular, precum si mijloacele de transport ale acestuia nu pot face obiectul oricarei forme de rechizitie in scopul apararii nationale sau de utilitate publica. In cazul in care o expropriere ar fi necesara in aceste scopuri, vor fi luate toate masurile corespunzatoare in scopul evitarii de a se impiedica exercitarea functiilor consulare si o indemnizatie prompta, adecvata si efectiva va fi acordata statului trimitator.
    Art. 31
    1. Imobilele in care statul trimitator este proprietar sau chirias si care sunt folosite pentru indeplinirea activitatii consulare ori servesc ca locuinte functionarilor consulari sunt scutite de orice impozite si taxe de orice natura, nationale, regionale, provinciale sau comunale, cu exceptia taxelor percepute pentru remunerarea serviciilor speciale prestate.
    2. Scutirea fiscala prevazuta la pct. 1 al prezentului articol nu se aplica la impozite si taxe daca, dupa legile si regulamentele statului de resedinta, sunt in sarcina persoanei cu care a contractat statul trimitator sau cu persoana care actioneaza in contul acestui stat.
    3. Fara a incalca dispozitiile art. 44 al prezentei conventii, exceptiile prevazute la pct. 1 se aplica, de asemenea, mijloacelor de transport, proprietate a statului trimitator, destinate utilizarii in exercitarea activitatii consulare.
    Art. 32
    Arhivele consulare sunt inviolabile in orice moment si in orice loc s-ar gasi.
    Art. 33
    1. Statul de resedinta permite si inlesneste libertatea de comunicare oficiului consular al statului trimitator cu guvernul sau, precum si cu misiunile diplomatice si cu alte oficii consulare ale acelui stat, care sunt situate in statul de resedinta sau in alte state. In acest scop, oficiile consulare pot folosi toate mijloacele publice de comunicare, curierii diplomatici sau consulari, valiza diplomatica sau consulara si mesajele in clar sau cifrate. Totusi, oficiul consular nu poate instala si utiliza un post emitator de radio decat cu asentimentul statului de resedinta.
    2. Corespondenta oficiala a oficiului consular este inviolabila. Prin expresia corespondenta oficiala se intelege orice corespondenta privitoare la oficiul consular si la functiile sale.
    3. Valiza consulara nu trebuie sa fie nici deschisa, nici retinuta. Totusi, daca autoritatile competente ale statului de resedinta au motive serioase sa creada ca valiza contine alte obiecte decat corespondenta, documente si obiecte prevazute la pct. 4 al prezentului articol, ele pot cere ca valiza sa fie retrimisa la locul de origine.
    4. Valiza consulara, care poate fi formata din unul sau mai multe colete, trebuie sa fie sigilata si sa aiba semne exterioare vizibile ale caracterului ei; ea nu poate contine decat corespondenta oficiala sau documente si obiecte privind exclusiv activitatea oficiului consular.
    5. Curierul consular trebuie sa posede un document oficial atestand calitatea sa si precizand numarul coletelor care constituie valiza consulara. Curierul consular nu poate fi un cetatean al statului de resedinta, nici un rezident permanent in acel stat. In exercitarea functiilor sale, curierul este protejat de statul de resedinta. El se bucura de inviolabilitatea personala si nu poate fi arestat si nici supus oricarei alte forme de detinere ori de limitare a libertatii sale personale.
    Art. 34
    1. Functionarii consulari au dreptul, in limitele circumscriptiei lor consulare, sa comunice cu cetatenii statului trimitator, sa-i viziteze, sa-i indrume si, atunci cand este necesar, sa ia masuri pentru a le asigura asistenta juridica si reprezentarea lor in justitie.
    Cetatenii statului trimitator pot sa comunice cu functionarii consulari si sa-i viziteze.
    2. Autoritatile statului de resedinta trebuie sa informeze, fara intarziere si in orice caz intr-un termen de la 1 la 8 zile, oficiul consular al statului trimitator cand in circumscriptia sa consulara un cetatean al acestui stat a fost arestat sau supus oricarei alte forme de limitare a libertatii personale.
    3. Functionarul consular are dreptul de a primi corespondenta sau orice alte comunicari din partea unui cetatean al statului trimitator care se gaseste in stare de arest preventiv sau supus oricarei alte forme de limitare a libertatii personale sa-l viziteze si sa comunice cu el. Exercitarea dreptului prevazut in prezentul punct nu poate fi amanata de autoritatile statului de resedinta peste un termen de 2 pana la 18 zile.
    4. Daca, dupa condamnare, cetateanul statului trimitator executa o pedeapsa privativa de libertate, functionarii consulari au dreptul sa comunice cu el si sa-l viziteze.
    5. Drepturile prevazute la pct. 3 si 4 ale prezentului articol se exercita conform modului de aplicare prevazut de legile si regulamentele statului de resedinta privind vizitele si comunicarile cu detinuti.
    6. Autoritatile competente ale statului de resedinta trebuie sa informeze cetateanul statului trimitator care se afla in stare de arest preventiv sau este supus oricarei alte forme de limitare a libertatii personale, de posibilitatea de comunicare pe care o are potrivit prezentului articol.
    Art. 35
    Sub rezerva legilor si regulamentelor referitoare la zonele in care accesul este interzis sau reglementat din motive de securitate nationala, statul de resedinta asigura, in conformitate cu reglementarile sale, libertatea de deplasare si de circulatie pe teritoriul sau oricarui membru al oficiului consular.
    Art. 36
    1. Oficiul consular poate sa incaseze pe teritoriul statului de resedinta drepturi si taxe pe care legile si regulamentele statului trimitator le prevad pentru serviciile consulare.
    2. Sumele incasate cu titlu de drepturi si taxe, prevazute la pct. 1 al prezentului articol, sunt scutite de orice impozit si taxa in statul de resedinta.
    Art. 37
    1. Membrii oficiului consular nu sunt supusi jurisdictiei autoritatilor judiciare sau administrative ale statului de resedinta pentru actele indeplinite in exercitarea functiilor lor.
    Totusi, dispozitiile alineatului precedent nu se aplica in cazul unei actiuni civile:
    a) rezultata din prevederile unui contract incheiat de un membru al oficiului consular in situatia in care nu a precizat expres sau implicit ca este un mandatar al statului trimitator sau
    b) intentata de un tert pentru pagube rezultate dintr-un accident savarsit in statul de resedinta de catre un vehicul, o nava sau aeronava.
    2. Functionarii consulari nu pot fi arestati sau detinuti preventiv ori supusi oricarei alte forme de privare sau limitare a libertatii lor personale, decat in cazul cand sunt invinuiti de autoritatea judiciara competenta de o crima grava, sau cand fac obiectul unei hotarari judiciare definitive de condamnare.
    3. Prin crima grava trebuie sa se inteleaga, in sensul prezentului articol, orice infractiune comisa cu intentie si pentru care legile statului de resedinta prevad o pedeapsa privativa de libertate de cel putin cinci ani.
    4. Cand o procedura penala este angajata impotriva unui functionar consular, acesta este obligat sa se prezinte in fata autoritatilor competente. Totusi, procedura trebuie sa fie condusa cu consideratia datorata functionarului consular, avand in vedere pozitia sa oficiala, in asa fel incat sa stanjeneasca cat mai putin posibil exercitarea functiilor consulare. Atunci cand in imprejurarile mentionate la pct. 2 al prezentului articol s-a ivit necesitatea punerii unui functionar consular in stare de detentie preventiva, procedura indreptata contra lui trebuie sa fie deschisa in termenul cel mai scurt.
    5. In cazul luarii unei masuri privative de libertate impotriva unui membru al oficiului consular sau de urmarire penala indreptata impotriva lui, statul de resedinta este obligat sa previna despre aceasta pe seful de oficiu consular, cat mai curand posibil. Daca acesta din urma este el insusi vizat de una din aceste masuri, statul de resedinta trebuie sa informeze despre aceasta statul trimitator, pe cale diplomatica.
    Art. 38
    1. Membrii unui oficiu consular pot fi chemati sa raspunda ca martori in cursul unor proceduri judiciare sau administrative. Daca un functionar consular refuza sa depuna marturie, nici o masura coercitiva sau alta sanctiune nu-i poate fi aplicata.
    In afara cazurilor mentionate la pct. 3 al prezentului articol, angajatii consulari si membrii personalului de serviciu nu trebuie sa refuze a raspunde ca martori.
    2. Autoritatea statului de resedinta care primeste marturia trebuie sa evite sa stanjeneasca pe functionarul consular sau pe angajatul consular in desfasurarea activitatii lor oficiale. Ea poate sa primeasca depozitia functionarului consular in localul oficiului consular sau la locuinta acestuia sau sa accepte o declaratie in scris din partea sa.
    3. Membrii oficiului consular nu sunt tinuti sa depuna marturie asupra faptelor care au legatura cu desfasurarea activitatii lor de serviciu si nici sa prezinte corespondenta sau alte materiale din arhiva consulara.
    4. Functionarii consulari chemati sa depuna marturie pot face o declaratie fara a presta juramant.
    5. Membrii oficiului consular nu sunt tinuti sa efectueze expertize.
    Art. 39
    1. Angajatii consulari si membrii personalului de serviciu ai oficiului consular care sunt cetateni ai statului de resedinta sau cetateni ai statului trimitator rezidenti permanenti in statul de resedinta, nu beneficiaza de imunitatile si privilegiile prevazute la art. 37 pct. 1 si art. 38 pct. 3 din prezenta conventie.
    2. Membrii de familie ai membrilor oficiului consular beneficiaza, in mod corespunzator, de privilegiile recunoscute acestora din urma, cu conditia sa nu fie cetateni ai statului de resedinta, sa nu fie rezidenti permanenti ai acestui stat sau sa nu exercite o activitate particulara cu caracter lucrativ.
    3. Statul de resedinta trebuie sa-si exercite jurisdictia asupra persoanelor mentionate la pct. 1 si 2 ale prezentului articol, de asa maniera incat sa nu impiedice activitatea oficiului consular.
    Art. 40
    1. Statul trimitator poate renunta fata de un membru al oficiului consular la imunitatile si privilegiile prevazute in art. 37 si art. 38.
    2. Renuntarea trebuie sa fie de fiecare data expresa, sub rezerva dispozitiilor pct. 3 al prezentului articol si trebuie comunicata in scris statului de resedinta.
    3. Daca un membru al oficiului consular, intr-una din materiile in care ar beneficia de imunitatea de jurisdictie in virtutea art. 37 pct. 1, angajeaza o procedura, acesta nu va putea invoca imunitatea de jurisdictie cu privire la orice cerere reconventionala direct legata de cererea principala.
    4. Renuntarea la imunitatea de jurisdictie pentru o actiune civila sau administrativa nu implica renuntarea la imunitate privind masurile de executare a hotararii, pentru care este necesara o renuntare distincta.
    Art. 41
    1. Membrii oficiului consular beneficiaza de privilegiile si imunitatile prevazute in prezenta conventie din momentul trecerii frontierei statului de resedinta pentru a-si ocupa postul, iar daca se gasesc deja pe acest teritoriu, de la intrarea lor in functie la oficiul consular.
    2. Membrii de familie ai membrilor oficiului consular beneficiaza de privilegiile prevazute de prezenta conventie in conditiile urmatoare:
    a) din momentul in care membrul oficiului consular incepe sa se bucure de imunitati conform pct. 1;
    b) din momentul trecerii frontierei statului de resedinta, daca au intrat pe acest teritoriu ulterior datei prevazute la lit. a);
    c) din momentul cand au devenit membri de familie ai membrului oficiului consular, daca au dobandit aceasta calitate ulterior momentului prevazut la lit. a) si b).
    3. Atunci cand activitatea unui membru al oficiului consular ia sfarsit, imunitatile si privilegiile sale, precum si privilegiile membrilor familiei sale, inceteaza in momentul in care persoana in cauza paraseste teritoriul statului de resedinta sau la expirarea unui termen rezonabil care ii este acordat in acest scop.
    Imunitatile si privilegiile angajatilor consulari sau ale membrilor personalului de serviciu care sunt cetateni ai statului de resedinta sau care au domiciliul lor in statul de resedinta, inceteaza in momentul in care persoana in cauza pierde calitatea sa de angajat consular sau de membru al personalului de serviciu.
    4. Privilegiile acordate membrilor de familie inceteaza, de asemenea, din momentul cand aceste persoane nu mai fac parte din familia unui membru al oficiului consular. Totusi, daca aceste persoane declara ca inteleg sa paraseasca teritoriul statului de resedinta intr-un termen rezonabil, privilegiile lor subzista pana in momentul plecarii lor.
    5. In cazul decesului unui membru al oficiului consular, membrii familiei sale continua sa se bucure de privilegiile recunoscute de prezenta conventie pana la parasirea teritoriului statului de resedinta sau pana la expirarea unui termen rezonabil care le va fi acordat in acest scop.
    6. Membrii personalului privat beneficiaza de drepturile si facilitatile care le sunt acordate prin prezenta conventie pe timpul cat sunt angajati in aceasta calitate.
    7. Pentru actele indeplinite de membrii oficiului consular in exercitarea functiilor lor oficiale, imunitatea de jurisdictie subzista fara limita de durata.
    Art. 42
    Membrii oficiului consular si membrii lor de familie, care sunt cetateni ai statului trimitator, sunt scutiti in statul de resedinta de orice serviciu national si orice sarcini cu caracter militar, de prestatii personale de orice natura, precum si de contributiile ce le-ar inlocui. Ei sunt, de asemenea, scutiti de toate obligatiile prevazute de legile si regulamentele acestui stat in materie de inregistrare a strainilor si permis de sedere.
    Art. 43
    1. In conformitate cu legile si regulamentele in vigoare, statul de resedinta autoriza intrarea si acorda scutirea de orice drepturi vamale, taxe si orice alte drepturi similare pentru obiectele destinate:
    a) folosintei oficiale a oficiului consular;
    b) folosintei personale a functionarilor consulari si membrilor lor de familie care traiesc la domiciliul lor, inclusiv bunurilor destinate instalarii lor. Articolele de consum nu trebuie sa depaseasca cantitatile necesare pentru folosirea directa de catre cei interesati.
    Scutirile, astfel recunoscute, nu privesc cheltuielile de depozit, de transport si alte cheltuieli aferente unor servicii analoge.
    2. Angajatii consulari si membrii personalului de serviciu beneficiaza de privilegiile si scutirile prevazute la lit. b) a pct. 1 din prezentul articol pentru obiectele importate cu ocazia primei lor instalari.
    3. Bagajele personale care insotesc functionarii consulari si ale membrilor lor de familie sunt scutite de control vamal. Ele nu pot fi supuse controlului decat daca exista motive temeinice sa se banuiasca ca ar contine alte obiecte decat cele indicate la lit. b) a pct. 1 sau obiecte interzise la import sau export de catre legile si regulamentele statului de resedinta ori sunt supuse legilor si regulamentelor de carantina. Acest control nu poate avea loc decat in prezenta functionarului consular sau a membrului familiei sale interesat.
    Art. 44
    1. Functionarii consulari si angajatii consulari, precum si membrii lor de familie care traiesc la domiciliul lor, sunt scutiti de orice impozite si taxe, personale si reale, nationale, regionale si comunale, cu exceptia:
    a) impozitelor indirecte cum ar fi cele care sunt in mod normal cuprinse in pretul marfurilor sau serviciilor;
    b) impozitelor si taxelor asupra bunurilor imobile si particulare situate pe teritoriul statului de resedinta, sub rezerva dispozitiilor art. 31;
    c) drepturilor de succesiune si orice mutatii de bunuri, percepute de catre statul de resedinta, sub rezerva dispozitiilor pct. b) al art. 45;
    d) impozitelor si taxelor asupra veniturilor particulare, care-si au sursa in statul de resedinta;
    e) drepturilor de inregistrare, de grefa, de ipoteca si de timbru, sub rezerva dispozitiilor art. 31.
    2. Membrii personalului de serviciu sunt scutiti de impozite si taxe pe salariile primite pentru activitatea lor oficiala.
    3. Membrii oficiului consular care folosesc persoane ale caror retributii sau salarii nu sunt scutite de impozitul pe venit in statul de resedinta trebuie sa respecte obligatiile pe care legile si regulamentele acestui stat le impun in materie de percepere a impozitului pe venit.
    Art. 45
    In cazul decesului unui membru al oficiului consular sau al unui membru al familiei sale care traieste la domiciliul sau, statul de resedinta este obligat:
    a) sa permita exportul bunurilor mobile ale defunctului, cu exceptia celor dobandite in statul de resedinta si care fac obiectul unei prohibitii la export in momentul decesului;
    b) sa nu se prevaleze de drepturile nationale, regionale sau comunale de succesiune si nici de mutatii asupra bunurilor mobile a caror prezenta in statul de resedinta este datorata numai de prezenta in acest stat a defunctului in calitate de membru al oficiului consular sau a membrului de familie al unui membru al oficiului consular.
    Art. 46
    1. Sub rezerva dispozitiilor pct. 3, membrii oficiului consular sunt exceptati, in ceea ce priveste serviciile pe care ei le aduc statului trimitator, de la dispozitiile privind asigurarile sociale, care pot fi in vigoare in statul de resedinta.
    2. Scutirile prevazute la pct. 1 se aplica, de asemenea, si membrilor personalului privat care se afla in serviciul exclusiv al membrilor oficiului consular, daca:
    a) nu sunt cetateni ai statului de resedinta sau nu sunt rezidenti permanenti in acest stat;
    b) sunt supusi dispozitiilor referitoare la asigurarile sociale in statul trimitator sau intr-un stat tert.
    3. Membrii oficiului consular, care au in serviciul lor persoane carora scutirea prevazuta la pct. 2 nu li se aplica, trebuie sa respecte obligatiile pe care dispozitiile privind asigurarile sociale ale statului de resedinta le impun celui care angajeaza.
    4. Scutirea prevazuta la pct. 1 si 2 nu impiedica participarea voluntara la regimul asigurarilor sociale ale statului de resedinta, cu conditia ca ea sa fie admisa de acest stat.
    Art. 47
    Sunt notificate Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta:
    a) sosirea si plecarea definitiva a unui membru de familie al unui membru al oficiului consular si, daca este cazul, faptul ca o persoana devine sau inceteaza sa mai fie membru de familie;
    b) sosirea si plecarea definitiva a membrilor personalului privat si, daca este cazul, incetarea serviciului lor in aceasta calitate;
    c) angajarea si incetarea angajarii persoanelor ca domiciliaza in statul de resedinta in calitate de angajati consulari, membri ai personalului de serviciu sau ca membri ai personalului privat.
    Art. 48
    1. Fara a aduce atingere privilegiilor si imunitatilor prevazute de prezenta conventie, toate persoanele care beneficiaza de aceste privilegii si imunitati au obligatia de a respecta legile si regulamentele statului de resedinta si de a nu se amesteca in treburile interne ale acestui stat.
    2. Facilitatile, privilegiile si imunitatile membrilor oficiului consular nu vor fi folosite de acestia decat in scopul indeplinirii obligatiilor lor oficiale.
    3. Localurile consulare nu vor fi folosite intr-un mod incompatibil cu exercitarea functiilor consulare.
    Art. 49
    Mijloacele de transport proprietate a statului trimitator si care sunt folosite de oficiile consulare, precum si cele care apartin membrilor oficiului consular sau membrilor lor de familie, trebuie sa fie asigurate pentru daune cauzate tertilor.

    CAP. 4
    Dispozitii finale
    Art. 50
    1. Prezenta conventie va fi ratificata conform dispozitiilor constitutionale in vigoare in fiecare dintre partile contractante. Schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc cat mai curand posibil.
    2. Prezenta conventie va intra in vigoare in prima zi a celei de a doua luni urmatoare de la data schimbului instrumentelor de ratificare. Ea va ramane in vigoare timp de 10 ani, cat si dupa aceasta perioada, daca ea nu va fi denuntata in conditiile prevazute la pct. 3 al prezentului articol.
    3. Fiecare dintre partile contractante pot sa denunte prezenta conventie la sfarsitul perioadei initiale de 10 ani sau ulterior, notificand in scris si cu un preaviz de un an celeilalte parti contractante.
    Drept care, plenipotentiarii respectivi au semnat prezenta conventie si au aplicat sigiliile lor.
    Facuta la Alger la data de 28 octombrie 1978, in trei exemplare originale, fiecare in limbile romana, araba si franceza, toate trei textele facand deplina credinta.

               Pentru
               Republica Socialista Romania
               Ion Lazarescu

               Pentru
               Republica Algeriana Democratica si Populara
               Ali Salah


                      CONVENTIE
de asistenta juridica in materie civila, familiala si penala intre Republica Socialista Romania si Republica Algeriana Democratica si Populara

    Republica Socialista Romania si Republica Algeriana Democratica si Populara,
    in dorinta de a dezvolta raporturile de prietenie dintre cele doua popoare si de a facilita asistenta juridica in materie civila, familiala si penala intre cele doua state, in spiritul respectarii suveranitatii, independentei nationale, egalitatii in drepturi, neamestecului in treburile interne si avantajului reciproc, au convenit sa incheie prezenta conventie.
    In acest scop, au desemnat ca plenipotentiari:
    Republica Socialista Romania, pe Constantin Statescu, ministrul justitiei;
    Republica Algeriana Democratica si Populara, pe Lahcence Soufi, ministrul justitiei, care, dupa schimbul deplinelor puteri, recunoscute in buna si cuvenita forma, au convenit asupra dispozitiilor ce urmeaza:

    CAP. 1
    Dispozitii generale
    Art. 1
    1. Cetatenii fiecarei parti contractante se bucura pe teritoriul celeilalte parti contractante, in ceea ce priveste drepturile lor personale si patrimoniale, de aceeasi ocrotire juridica ca si cetatenii proprii.
    Cetatenii fiecarei parti contractante, pe teritoriul celeilalte parti contractante, au acces liber la organele judiciare si la alte organe competente in materie civila, familiala si penala, denumite in prezenta conventie prin expresia instante judiciare, precum si dreptul de a angaja o procedura in fata acestor instante pentru a-si ocroti drepturile lor personale si patrimoniale.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica si persoanelor juridice infiintate in conformitate cu legile partii contractante pe teritoriul careia isi au sediul.
    Art. 2
    1. Nu se poate cere cetatenilor uneia dintre cele doua parti contractante care se prezinta in fata instantelor judiciare ale celeilalte parti contractante in calitate de reclamanti sau intervenienti, nici un fel de cautiune pentru motivul ca sunt straini sau ca nu au nici domiciliul, nici resedinta pe acest teritoriu.
    2. Prevederile paragrafului 1 se aplica si persoanelor juridice.
    Art. 3
    Sub rezerva dispozitiilor contrare cuprinse in prezenta conventie, orice transmiteri de acte si comunicari intre instantele judiciare ale celor doua parti contractante se fac prin intermediul ministerelor de justitie respective.
    Art. 4
    1. Cererile de asistenta juridica, precum si actele anexate la cereri se redacteaza in limba partii contractante solicitante si sunt insotite de o traducere in limba franceza.
    Cererile trebuie sa poarte sigiliul oficial.
    2. Traducerea este certificata de un traducator oficial al autoritatii de la care emana actul ori de catre reprezentanta diplomatica sau consulara a uneia dintre partile contractante.
    Art. 5
    La cerere, ministerele de justitie ale partilor contractante isi comunica reciproc informatii referitoare la dispozitiile legale actuale sau anterioare in materie de drept civil, familial si penal, de procedura civila si penala.

    CAP. 2
    Acordarea asistentei juridice
    Art. 6
    1. Cetatenii uneia dintre partile contractante se bucura, in fata instantelor judiciare ale celeilalte parti contractante, de asistenta juridica gratuita, de dispensa sau de reducere a taxelor de timbru, acordate cetatenilor acesteia din urma, tinand cont de situatia lor materiala, in aceeasi masura si in aceleasi conditii.
    2. Inlesnirile mentionate la paragraful 1, acordate cetatenilor uneia dintre partile contractante intr-o actiune intentata in fata unei instante judiciare a celeilalte parti contractante, se aplica si efectuari de comisii rogatorii, precum si comunicarii de acte.
    Art. 7
    1. Atestarea referitoare la situatia materiala necesara pentru obtinerea inlesnirilor prevazute la art. 6 se elibereaza de autoritatea competenta a partii contractante pe teritoriul careia solicitantul isi are domiciliul sau resedinta.
    2. Daca domiciliul sau resedinta solicitantului se gaseste pe teritoriul unui stat tert, va fi considerata ca suficienta atestarea eliberata de reprezentanta diplomatica sau oficiul consular al carui cetatean este teritorial competent in privinta domiciliului sau resedintei.
    Art. 8
    Instanta judiciara careia i s-a solicitat asistenta juridica gratuita si inlesnirile prevazute la art. 6 hotaraste in conformitate cu legile statului sau si poate, in caz de nevoie, sa se adreseze instantelor judiciare competente ale celeilalte parti contractante pentru obtinerea de informatii suplimentare.
    Art. 9
    1. Daca cetateanul uneia dintre partile contractante, domiciliat sau avand resedinta pe teritoriul dintre partile contractante, doreste sa beneficieze in fata unei instante judiciare a celeilalte parti contractante de inlesnirile prevazute la art. 6, poate sa ceara acestea in scris instantei judiciare competente fata de domiciliul sau resedinta sa, in conformitate cu legile acestui stat.
    Instanta judiciara care transmite cererea solicitantului asigura traducerea, in limba franceza, a cererii, a atestarii prevazute la art. 7 si a eventualelor anexe.
    2. Instanta judiciara care, conform paragrafului 1, a fost sesizata cu aceasta cerere, o adreseaza, impreuna cu atestarea prevazuta la art. 7 si eventualele anexe, instantei judiciare competente a celeilalte parti contractante.

    CAP. 3
    Comunicarea de acte judiciare si extrajudiciare si efectuarea de comisii rogatorii
    Art. 10
    1. Sub rezerva dispozitiilor referitoare la extradare, partile contractante efectueaza transmiterea de acte si comisii rogatorii in materie civila, familiala si penala prin intermediul ministerelor de justitie.
    2. Cu toate acestea, partile contractante pot remite direct prin reprezentantele lor diplomatice ori oficiile consulare orice acte judiciare sau extrajudiciare destinate cetatenilor lor, daca acestia accepta sa le primeasca.
    Art. 11
    Cererea de transmitere de acte sau de efectuare a comisiei rogatorii trebuie sa contina urmatoarele elemente:
    a) obiectul cererii, cu urmatoarele precizari:
    - in cazul transmiterii de acte: adresa destinatarului;
    - in cazul comisiilor rogatorii: intrebarile care trebuie sa fie puse martorilor;
    b) numele si prenumele partilor, calitatea sau functia, domiciliul sau resedinta; pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor;
    c) in materie penala: calificarea infractiunii comise;
    d) eventual: numele, prenumele si adresa reprezentantilor partilor.
    Art. 12
    Atunci cand actele ce fac obiectul transmiterii sunt redactate in limba destinatarului, instanta judiciara solicitata le notifica potrivit dispozitiilor legale in vigoare ale statului sau; aceste acte trebuie sa fie insotite de o traducere in limba franceza.
    Art. 13
    1. Daca adresa persoanei care urmeaza sa fie chemata pentru a depune marturie sau sa primeasca un act, nu este indicata precis sau este inexacta, instanta judiciara solicitata trebuie sa stabileasca, pe cat posibil, adresa exacta.
    2. Daca instanta judiciara solicitata nu este competenta sa rezolve cererea, ea o va transmite din oficiu instantei judiciare competente si informeaza despre aceasta instanta judiciara solicitanta.
    Art. 14
    Notificarea actelor trebuie probata fie printr-o dovada de inmanare, cu precizarea datei la care aceasta a avut loc si purtand semnatura destinatarului, a persoanei care a efectuat notificarea, precum si stampila institutiei judiciare, fie printr-un proces-verbal al acesteia, indicand data si modul notificarii.
    Art. 15
    1. Instanta judiciara careia i s-a solicitat o comisie rogatorie o indeplineste folosind, cand este necesar, aceleasi mijloace de constrangere ca si cand aceasta i-ar fi fost ceruta de catre autoritati ale statului sau.
    2. Instanta judiciara solicitanta este informata, la cerere, asupra datei si locului fixate pentru luarea masurilor cerute, astfel incat partea interesata sa poata asista ori sa poata fi reprezentata.
    Art. 16
    In cazul in care cererea nu s-a putut satisface, se vor restitui actele. Motivele pentru care cererea nu a putut fi satisfacuta sau pentru care a fost refuzata trebuie comunicate partii solicitante.
    Art. 17
    1. Cheltuielile ocazionate de satisfacerea cererii nu sunt rambursabile intre partile contractante, cu exceptia onorariilor expertilor si a cheltuielilor legate de efectuarea expertizelor.
    2. Cuantumul si natura cheltuielilor sunt comunicate instantei judiciare solicitante.
    Art. 18
    Asistenta juridica poate fi refuzata de catre partea contractanta solicitata daca executarea cererii este contrara principiilor fundamentale ale legislatiei sale, suveranitatii, securitatii sau ordinii sale publice.

    CAP. 4
    Protectia martorilor si expertilor
    Art. 19
    Un martor sau un expert, oricare i-ar fi cetatenia, care se prezinta, intr-o cauza civila, familiala sau penala, in fata instantelor judiciare ale partii contractante solicitante ca urmare a unei citatii ce i-a fost notificata de o instanta judiciara a partii contractante solicitate, nu poate fi supus unei urmariri judiciare si nici arestat pentru infractiunea care face obiectul cauzei in care a fost citat ori pentru o infractiune comisa inainte de a fi trecut frontiera partii contractante solicitante, nici fortat sa execute o pedeapsa in virtutea unei hotarari judecatoresti anterioare.
    Art. 20
    1. Martorul sau expertul isi pierde protectia ce ii este acordata potrivit art. 19 daca, desi a avut posibilitatea, nu a parasit teritoriul partii contractante solicitante in termen de 15 zile de la data cand i s-a comunicat ca prezenta sa nu mai este necesara.
    2. Perioada in care martorul sau expertul nu a putut parasi teritoriul acestei parti contractante, din motive independente de vointa sa, nu se include in termenul prevazut la paragraful 1.

    CAP. 5
    Recunoasterea si executarea hotararilor
    Art. 21
    1. In conditiile stipulate de prezenta conventie, cele doua parti contractante recunosc si executa, pe teritoriul lor, urmatoarele hotarari pronuntate pe teritoriul celeilalte parti contractante:
    a) hotararile judecatoresti pronuntate in materie civila si familiala, precum si hotararile referitoare la cheltuieli judiciare;
    b) hotararile judecatoresti pronuntate in materie penala, referitoare la cererile de despagubiri si restituirea de obiecte;
    c) hotararile arbitrale pronuntate in materie comerciala.
    2. Se considera, de asemenea, hotarari judecatoresti, in sensul paragrafului 1, hotararile in materie de succesiuni, pronuntate de instantele judiciare ale partilor contractante care, potrivit legilor lor, au competenta in materie succesorala.
    Art. 22
    Hotararile prevazute la art. 21 din prezenta conventie sunt recunoscute si executate in urmatoarele conditii:
    a) daca hotararea este definitiva si executorie potrivit legii partii contractante pe teritoriul careia s-a pronuntat;
    b) daca instanta judiciara a partii contractante pe teritoriul careia s-a pronuntat hotararea a fost pronuntata avea competenta materiala, potrivit legislatiei partii contractante pe teritoriul careia recunoasterea sau executarea sunt cerute;
    c) daca partea impotriva careia s-a pronuntat hotararea si care nu a fost prezenta la proces a fost citata la timp, in buna si cuvenita forma, potrivit legilor partii contractante pe teritoriul careia s-a pronuntat hotararea si daca a fost legal reprezentata, in caz de incapacitate de a actiona in justitie;
    d) daca, in aceeasi cauza nu s-a pronuntat anterior o hotarare definitiva, intre aceleasi parti, avand acelasi obiect si temei, de o instanta judiciara competenta a partii contractante pe teritoriul careia hotararea urmeaza a fi recunoscuta si executata;
    e) daca recunoasterea sau executarea hotararii nu este contrara principiilor fundamentale ale legislatiei sau ordinii publice a partii contractante pe teritoriul careia hotararea urmeaza a fi executata.
    Art. 23
    1. Cererea de exequatur a unei hotarari poate fi facuta direct instantei judiciare competente a partii contractante pe teritoriul careia hotararea urmeaza a fi executata ori la instanta judiciara care a solutionat cauza, cererea fiind transmisa instantei celeilalte parti contractante potrivit dispozitiilor art. 3 din prezenta conventie.
    2. Cererea trebuie sa fie insotita de:
    a) originalul sau copia certificata a hotararii, la care se alatura o adeverinta din care rezulta ca este definitiva si executorie, daca aceasta nu rezulta din hotarare;
    b) un certificat care sa ateste ca partea impotriva careia s-a pronuntat hotararea si care nu a asistat la proces a fost citata la timp, in buna si cuvenita forma, si a putut, in caz de incapacitate de a actiona in justitie, sa fie reprezentata in mod valabil;
    c) o traducere certificata, in limba franceza, a documentelor mentionate la lit. a) si b), redactate in limba partii contractante pe teritoriul careia trebuie sa fie executata hotararea.
    3. Cererea de executare poate fi facuta odata cu cererea de exequatur.
    Art. 24
    1. Instanta judiciara a partii contractante pe teritoriul careia hotararea urmeaza sa fie recunoscuta sau executata o executa in conformitate cu legile statului sau.
    2. Instanta judiciara care hotaraste asupra cererii de exequatur se limiteaza la a constata daca conditiile prevazute de art. 22 si 23 ale prezentei conventii sunt indeplinite.
    Art. 25
    Hotararile judecatoresti definitive, pronuntate de instantele judiciare ale uneia dintre partile contractante in cauzele referitoare la statutul personal al propriilor cetateni, intre ei, sunt recunoscute si produc efecte pe teritoriul celeilalte parti contractante fara nici o procedura de recunoastere.
    Art. 26
    1. Daca partea, scutita de cautio judicatum solvi potrivit art. 2 din prezenta conventie, este obligata la restituirea cheltuielilor de procedura aferente unei hotarari judecatoresti definitive, pronuntata de o instanta judiciara a uneia dintre partile contractante, hotararea este executata la cererea beneficiarului pe teritoriul celeilalte parti contractante cu scutire de taxe.
    2. Instanta de judecata care urmeaza sa se pronunte asupra executarii hotararii prevazute la paragraful 1 se limiteaza, in privinta cheltuielilor judiciare, sa verifice daca aceasta este definitiva si executorie.
    3. Dispozitiile art. 23 din prezenta conventie se aplica si cererilor de exequatur, precum si documentelor anexate la cerere.
    Art. 27
    Hotararile arbitrale sunt recunoscute si executate daca, in afara conditiilor prevazute de art. 22-24 din prezenta conventie, sunt indeplinite si urmatoarele conditii:
    a) hotararea a fost pronuntata ca urmare a unui acord scris stabilind competenta unei jurisdictii arbitrale pentru un anumit litigiu sau pentru litigii viitoare izvorind dintr-un raport juridic determinat, iar organul de jurisdictie arbitrala a pronuntat hotararea sa in raport cu atributiile convenite. Litigiile trebuie sa priveasca raporturi juridice, care sunt considerate a fi comerciale de catre legislatia ambelor parti contractante;
    b) acordul prevazut la lit. a), referitor la recunoasterea competentei unei jurisdictii arbitrale, a fost incheiat tinand seama de legislatia celor doua parti contractante.
    Art. 28
    Dispozitiile prezentei conventii referitoare la executarea hotararilor judecatoresti si arbitrale nu afecteaza dispozitiile legale ale partilor contractante referitoare la transferul sumelor de bani sau la exportul de bunuri, obtinute printr-o executie judiciara.

    CAP. 6
    Dispozitii speciale in materie penala

    I. Asistenta judiciara
    Art. 29
    Cele doua parti contractante se angajeaza sa realizeze asistenta judiciara in materie penala dintre autoritatile lor judiciare, in conditiile stabilite de prezenta conventie.
    Art. 30
    Asistenta judiciara in materie penala cuprinde transmiterea de documente si acte justificative, precum si indeplinirea de acte de procedura, cum ar fi interogatoriul inculpatilor, audierea martorilor si expertilor, expertizele, perchezitiile domiciliare si perchezitiile corporale.
    Art. 31
    Partile contractante se informeaza reciproc asupra condamnarilor inscrise in cazierul judiciar, pronuntate de instantele lor impotriva cetatenilor celeilalte parti.
    Fiecare parte contractanta, in cazul unui proces penal existent in fata uneia din instantele sale judiciare, poate obtine de la cealalta parte contractanta un certificat de cazier judiciar referitor la persoana supusa urmaririi sau judecatii.
    In alte cazuri decat urmarirea penala sau judecata, daca una dintre partile contractante doreste un cazier judiciar detinut de cealalta parte contractanta, ea il obtine in cazurile si in limitele prevazute de legislatia partii contractante solicitate.

    II. Extradarea
    Art. 32
    Partile contractante se obliga sa-si extradeze reciproc, potrivit dispozitiilor prezentei conventii, persoanele care se gasesc pe teritoriul lor si care fac obiectul unei urmariri penale, judecarii sau executarii de pedeapsa, pe teritoriul celeilalte parti contractante.
    Art. 33
    1. Extradarea in vederea urmaririi penale sau judecarii nu se admite decat in cazul infractiunilor care, potrivit legilor celor doua parti contractante, prevad o pedeapsa privativa de libertate mai mare de doi ani.
    2. Extradarea in vederea executarii unei pedepse nu se admite decat daca fapta constituie infractiune potrivit legilor ambelor parti contractante si daca persoana in cauza a fost condamnata la o pedeapsa privativa de libertate mai mare de un an.
    Art. 34
    Nu pot fi extradate:
    a) persoanele care, la data primirii cererii de extradare, sunt cetateni ai partii contractante solicitate;
    b) persoanele fara cetatenie domiciliate pe teritoriul partii contractante solicitate;
    c) persoanele care au obtinut drept de azil pe teritoriul partii contractante solicitate.
    Art. 35
    Extradarea nu se admite:
    a) daca fapta a fost savarsita pe teritoriul partii contractante solicitate;
    b) daca infractiunea pentru care se cere extradarea a fost savarsita in afara teritoriului partii contractante solicitante, iar legislatia partii contractante solicitate nu prevede urmarirea unei astfel de infractiuni cand este savarsita in afara teritoriului ei sau nu admite extradarea pentru infractiunile care fac obiectul cererii de extradare;
    c) daca, potrivit legilor ambelor parti contractante, actiunea penala nu poate fi pusa in miscare decat la plangerea prealabila a persoanei vatamate;
    d) daca fapta pentru care se cere extradarea este, potrivit legislatiei uneia dintre partile contractante, prescrisa sau amnistiata ori exista o alta cauza legala care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau executarea pedepsei;
    e) daca impotriva persoanei a carei extradare se cere s-a pronuntat o hotarare definitiva ori instantele judiciare ale partii contractante solicitate au pus capat urmaririi penale, pentru aceeasi fapta.
    Art. 36
    1. Daca o persoana a carei extradare se cere este implicata intr-un proces penal ori a fost condamnata pe teritoriul partii contractante solicitate pentru o alta infractiune comisa, extradarea poate fi amanata pana la solutionarea procesului penal iar, in caz de condamnare, pana la executarea pedepsei.
    2. Daca amanarea extradarii atrage prescriptia actiunii penale sau impiedica grav desfasurarea procedurii judiciare deschise impotriva persoanei a carei extradare se cere, se poate admite extradarea temporara, la cererea special motivata a uneia dintre partile contractante. Partea contractanta solicitanta se obliga, in acest caz, sa inapoieze persoana extradata dupa indeplinirea actelor procesuale pentru care s-a acordat extradarea.
    Art. 37
    Persoana extradata nu poate fi urmarita sau judecata pentru o alta infractiune decat cea pentru care s-a obtinut extradarea; ea nu poate fi supusa la executarea altei pedepse decat cea pentru care s-a obtinut extradarea si nu poate fi predata unui stat tert decat:
    a) daca exista acordul prealabil al partii contractante solicitate;
    b) daca, avand posibilitatea sa o faca, ea nu a parasit teritoriul partii contractante solicitante in termen de 30 de zile de la sfarsitul procesului penal sau de la executare pedepsei sau daca, parasind acel teritoriu, a revenit de bunavoie.
    Art. 38
    Cererea si comunicarile referitoare la extradare se transmit pe cale diplomatica.
    Art. 39
    1. La cererea de extradare, adresata partii contractante solicitate se anexeaza:
    a) copia certificata a mandatului de arestare, iar cand extradarea se cere pentru executarea pedepsei, copia certificata a hotararii definitive. In cazul in care mandatul de arestare nu mentioneaza fapta cu indicarea locului si momentului savarsirii ei, nici calificarea ei legala, aceste date vor fi aratate intr-o anexa certificata;
    b) copia textelor de lege aplicabile in cauza;
    c) datele privind durata pedepsei neexecutate, in cazul cererii de extradare a unei persoane condamnate care a executat numai o parte din pedeapsa;
    d) orice date care pot servi pentru identificarea persoanei a carei extradare se cere.
    2. Partea contractanta solicitata poate cere date si documente suplimentare daca indicatiile prevazute in paragraful 1 sunt incomplete. Partea contractanta solicitanta trebuie sa raspunda la aceasta cerere in termen de cel mult doua luni.
    Art. 40
    In cazul in care conditiile de forma ale extradarii sunt indeplinite, partea contractanta solicitata, dupa primirea cererii de extradare, procedeaza neintarziat la arestarea persoanei vizate prin cererea de extradare cu exceptia cazurilor cand, potrivit prezentei conventii, extradarea nu poate avea loc.
    Art. 41
    O persoana poate fi arestata provizoriu inainte de primirea cererii de extradare, daca instanta judiciara competenta a partii contractante solicitante cere expres luarea acestei masuri si invoca un mandat de arestare sau o hotarare definitiva, indicand ca cererea de extradare va fi trimisa ulterior. Aceasta cerere expresa de arestare provizorie poate fi transmisa prin posta, telegraf sau orice alt mijloc care lasa urma scrisa.
    Arestarea, potrivit dispozitiilor prezentului articol, trebuie adusa de indata la cunostinta partii contractante solicitante.
    Art. 42
    1. Daca datele suplimentare cerute nu sunt transmise in termenul fixat la art. 39 al acestei conventii, partea contractanta solicitata suspenda imediat procedura extradarii si pune in libertate persoana arestata.
    2. O persoana arestata potrivit dispozitiilor art. 41 este pusa in libertate daca cererea nu este primita in termen de o luna de la data cand arestarea a fost adusa la cunostinta celeilalte parti contractante.
    Art. 43
    1. Partea contractanta solicitata face cunoscut partii contractante solicitante hotararea sa asupra extradarii.
    2. Partea contractanta solicitata care admite extradarea informeaza partea solicitanta despre locul si data extradarii persoanei in cauza.
    3. O persoana a carei extradare a fost acordata este pusa in libertate daca partea contractanta solicitanta nu a preluat-o in termen de 15 zile de la data fixata pentru extradare. In acest caz, daca cererea de extradare este repetata, ea poate fi respinsa.
    Art. 44
    Daca mai multe state cer extradarea aceleiasi persoane, pentru una sau mai multe infractiuni, partea contractanta solicitata hotaraste la care anume din cereri va da curs.
    Art. 45
    Daca o persoana extradata se sustrage, indiferent in ce mod, de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei si se afla pe teritoriul partii deja solicitate, ea este extradata ca urmare a unei cereri de extradare, fara a se mai transmite actele mentionate la art. 39 din prezenta conventie.
    Art. 46
    1. La cererea partii contractante solicitante, partea contractanta solicitata transmite:
    a) obiectele care pot servi ca mijloc de proba in procesul penal; aceste obiecte se transmit si in cazul cand extradarea nu poate avea loc din cauza mortii, sustragerii sau din alte imprejurari;
    b) obiectele care provin in mod vadit din infractiune ori au servit la savarsirea acesteia.
    Predarea obiectelor se face sub luare de dovada.
    2. Daca obiectele cerute sunt necesare partii contractante solicitate intr-un proces penal, ele pot fi retinute provizoriu sau predate cu conditia de a fi restituite cat mai curand posibil partii contractante solicitate.
    3. Drepturile partii contractante solicitate sau tertilor asupra acestor obiecte sunt rezervate. Obiectele supuse unor asemenea drepturi sunt remise cat mai curand posibil si fara cheltuieli partii contractante solicitate, spre a fi restituite eventual celor in drept. Daca cei indreptatiti sa le primeasca se afla pe teritoriul partii contractante solicitante, aceasta poate sa li le restituie direct, cu conditia ca partea contractanta solicitata sa-si dea acordul.
    4. Transferul sumelor de bani sau remiterea de obiecte se face in conformitate cu legislatia partii contractante solicitate.
    Art. 47
    1. Cele doua parti contractante autoriza, la cerere, tranzitul pe teritoriul lor al persoanelor extradate uneia dintre ele de catre un stat tert. Partea contractanta solicitata nu este obligata sa garanteze tranzitul in cazurile in care extradarea nu este admisa potrivit prezentei conventii.
    2. O cerere de tranzit se depune si se rezolva potrivit acelorasi modalitati ca si o cerere de extradare.
    3. Partea contractanta solicitata autoriza tranzitul pe teritoriul sau in modul care i se pare cel mai potrivit.
    Art. 48
    Cheltuielile de extradare sunt in sarcina partii contractante pe al carei teritoriu au fost efectuate.
    Cheltuielile de tranzit sunt in sarcina partii contractante solicitante.
    Art. 49
    Partea contractanta care cere extradarea informeaza contractanta solicitata despre rezultatul procedurii penale urmate impotriva persoanei extradate.
    Daca persoana extradata este condamnata, partea contractanta va expedia si o copie a hotararii judecatoresti ramase definitiva.

    CAP. 7
    Dispozitii finale
    Art. 50
    1. Prezenta conventie va fi ratificata.
    2. Instrumentele de ratificare vor fi schimbate la Alger, cat mai curand posibil.
    Art. 51
    1. Prezenta conventie va intra in vigoare dupa 30 de zile de la schimbul instrumentelor de ratificare.
    2. Prezenta conventie se incheie pe o durata nelimitata. Oricare parte contractanta poate sa o denunte. Aceasta denuntare produce efecte dupa sase luni de la data notificarii hotararii de denuntare catre cealalta parte contractanta.
    Facuta la Bucuresti la 28 iunie 1979, in doua exemplare originale, fiecare in limbile romana, araba si franceza, cele trei texte avand aceeasi valoare. In caz de divergenta in interpretarea dispozitiilor acestei conventii, textul in limba franceza va prevala.
    Drept care, plenipotentiarii partilor contractante au semnat prezenta conventie si au aplicat sigiliile lor.

                   Pentru
                   Republica Socialista Romania
                   Constantin Statescu

                   Pentru
                   Republica Algeriana
                   Democratica si Populara
                   Lahcene Soufi


                         CONVENTIE
intre Republica Socialista Romania si Republica Democrata Germana privind solutionarea si prevenirea cazurilor de dubla cetatenie

    Republica Socialista Romania si Republica Democrata Germana, in dorinta de a dezvolta in continuare relatiile de prietenie dintre cele doua state in spiritul Tratatului de prietenie, colaborare si asistenta mutuala din 12 mai 1972 si de a solutiona si preveni cazurile de dubla cetatenie pe baza liberei alegeri a unei cetatenii de catre persoanele care sunt considerate de catre ambele parti contractante ca cetateni ai lor, au convenit sa incheie aceasta conventie.
    In acest scop, au numit ca imputerniciti:
    Din partea Republicii Socialiste Romania: Cornel Pacoste, adjunct al ministrului afacerilor externe;
    Din partea Republicii Democrate Germane: prof. dr. Siegfried Bock, ambasador extraordinar si plenipotentiar, care, dupa schimbul deplinelor puteri, gasite in buna si cuvenita forma, au hotarat asupra celor ce urmeaza:
    Art. 1
    1. Persoanele majore care au domiciliul pe teritoriul uneia dintre partile contractante si care, potrivit legislatiei Republicii Socialiste Romania, respectiv Republicii Democrate Germane, la data intrarii in vigoare a prezentei conventii, au cetatenia ambelor parti contractante, pot opta printr-o declaratie scrisa pentru cetatenia uneia dintre partile contractante, in conditiile prevazute in prezenta conventie.
    2. Declaratiile de optiune pentru cetatenie prevazute la pct. 1 se depun in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei conventii.
    3. Sunt considerate majore, in sensul prezentei conventii, persoanele care la data depunerii declaratiei de optiune pentru cetatenie au implinit varsta de 18 ani.
    Art. 2
    Persoanele majore care nu au depus o declaratie de optiune pentru cetatenie, potrivit art. 1, pastreaza numai cetatenia partii contractante pe teritoriul careia domiciliaza la data expirarii termenului de depunere a declaratiei.
    Art. 3
    Cetatenii uneia dintre partile contractante care pana la data intrarii in vigoare a prezentei conventii au obtinut, la cerere, cetatenia celeilalte parti contractante, fara a pierde cetatenia anterioara, pastreaza numai cetatenia partii contractante pe care au dobindit-o, ulterior, la cerere.
    Art. 4
    1. Pentru copiii minori care au cetatenia ambelor parti contractante, nascuti inainte de intrarea in vigoare a prezentei conventii, parintii - unul avand cetatenia unei parti contractante, iar celalalt cetatenia celeilalte parti contractante - pot opta, de comun acord, printr-o declaratie scrisa, in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei conventii, pentru cetatenia uneia dintre partile contractante.
    2. Copiii minori care la data intrarii in vigoare a prezentei conventii au cetatenia ambelor parti contractante urmeaza cetatenia parintilor, daca acestia sunt sau devin, in conformitate cu dispozitiile prezentei conventii, cetateni ai aceleiasi parti contractante.
    3. Pentru copiii minori, nascuti dupa intrarea in vigoare a prezentei
    conventii, parintii - unul avand cetatenia unei parti contractante, iar celalalt cetatenia celeilalte parti contractante - pot opta, de comun acord, printr-o declaratie scrisa, in termen de 3 luni de la data nasterii copilului, pentru cetatenia uneia dintre partile contractante.
    Art. 5
    Copiii minori, pentru care parintii nu au depus declaratia de optiune pentru cetatenie in termenele prevazute la art. 4 pct. 1 si 3, pastreaza numai cetatenia partii contractante pe teritoriul careia domiciliaza la data expirarii termenului.
    Art. 6
    1. Declaratiile de optiune pentru cetatenie se intocmesc in scris, in doua exemplare, in conformitate cu reglementarile in vigoare ale partii contractante pentru a carei cetatenie s-a optat.
    2. Sunt competente sa primeasca declaratiile prevazute la art. 1 si 4:
    a) autoritatile de la locul de domiciliu:
    - in Republica Socialista Romania - oficiile de stare civila;
    - in Republica Democrata Germana - consiliile raionale, sectiile de afaceri interne, daca se alege cetatenia partii contractante pe teritoriul careia domiciliaza persoanele care opteaza;
    b) reprezentanta diplomatica sau oficiul consular al partii contractante pentru a carei cetatenie se opteaza, daca persoanele care fac optiunea au domiciliul pe teritoriul unei parti contractante si aleg cetatenia celeilalte parti contractante;
    c) organele competente sa primeasca declaratiile de optiune de la domiciliul copilului minor, daca parintii nu au domiciliul comun.
    Art. 7
    1. Copiii minori pastreaza cetatenia partii contractante pe care o are unul dintre parinti, daca celalalt parinte, la data expirarii termenului de depunere a declaratiei de optiune prevazuta la art. 4 pct. 1 si 3, este decedat, nu are domiciliul cunoscut sau este decazut din drepturile parintesti.
    2. Copiii minori ai caror parinti sunt decedati, nu au domiciliul cunoscut sau sunt decazuti din drepturile parintesti, pastreaza cetatenia partii contractante pe teritoriul careia domiciliaza la data expirarii termenului de depunere a declaratiei de optiune prevazuta la art. 4 pct. 1 si 3.
    Art. 8
    1. Partile contractante isi vor transmite, reciproc, pe cale diplomatica:
    a) in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor prevazute la art. 1 pct. 2 si art. 4 pct. 1, listele cu datele personale si adresele persoanelor care au depus declaratie de optiune pentru cetatenie sau pentru care a fost depusa o astfel de declaratie de catre parinti;
    b) trimestrial, liste cu datele personale si adresele copiilor minori nascuti dupa intrarea in vigoare a prezentei conventii si pentru care parintii au depus in trimestrul precedent declaratie de optiune pentru cetatenie, conform art. 4 pct. 3.
    2. Listele prevazute la pct. 1 vor fi insotite de cate un exemplar al declaratiilor de optiune pentru cetatenie.
    Art. 9
    Declaratia de optiune pentru cetatenie si orice alte acte intocmite in aplicarea prezentei conventii sunt scutite de taxe.
    Art. 10
    1. Cetatenia persoanelor care, potrivit art. 1 pct. 1, au depus declaratie de optiune pentru cetatenie sau pentru care s-au depus declaratii conform art. 4, pct. 1, se considera dobandita de la data primirii listelor prevazute la art. 8.
    2. Cetatenia copiilor minori nascuti dupa intrarea in vigoare a prezentei conventii se considera dobandita de la data nasterii copilului.
    Art. 11
    Dupa intrarea in vigoare a prezentei conventii, fiecare parte contractanta va conditiona acordarea cetateniei sale unei persoane care are cetatenia celeilalte parti contractante de prezentarea unei dovezi scrise, care sa confirme ca nu mai are cetatenia acestei parti contractante.
    Art. 12
    Orice problema care se va ridica in legatura cu aplicarea si interpretarea prezentei conventii va fi rezolvata pe cale diplomatica.
    Art. 13
    1. Prezenta conventie este supusa ratificarii si va intra in vigoare dupa 30 de zile de la schimbul instrumentelor de ratificare care se va efectua la Berlin, in timpul cel mai scurt posibil.
    2. Prezenta conventie ramane in vigoare pana expirarea unui termen de 6 luni de la data primirii comunicarii denuntarii de catre una dintre partile contractante.
    3. Partile contractante vor publica textul prezentei conventii.
    Prezenta conventie a fost intocmita la Bucuresti la data de 20 aprilie 1979, in doua exemplare, fiecare in limba romana si limba germana, ambele texte avand aceeasi valoare.

                     Pentru
                     Republica Socialista Romania
                     Cornel Pacoste

                     Pentru
                     Republica Democrata Germana
                     S. Bock

                               CONVENTIE
intre Republica Socialista Romania si Republica Populara Ungara privind solutionarea si prevenirea cazurilor de dubla cetatenie.

    Republica Socialista Romania si Republica Populara Ungara,
    in dorinta de a dezvolta in continuare relatiile de prietenie dintre ele in spiritul Tratatului de prietenie, colaborare si asistenta mutuala, semnat la Bucuresti la 24 februarie 1972,
    de a solutiona si de a preveni cazurile de dubla cetatenie pe baza liberei alegeri a persoanelor interesate,
    au hotarat sa incheie prezenta conventie, in care scop au numit ca imputerniciti ai lor:
    Presedintele Republicii Socialiste Romania, pe Cornel Pacoste, adjunct al ministrului afacerilor externe;
    Consiliul Prezidential al Republicii Populare Ungare, pe Rajnai Sandor, ambasador extraordinar si plenipotentiar al Republicii Populare Ungare la Bucuresti,
    care, dupa schimbul deplinelor puteri, gasite in buna si cuvenita forma, au convenit asupra celor ce urmeaza:

    Art. 1
    1. Persoana majora care are domiciliul pe teritoriul uneia dintre partile contractante si care, potrivit legislatiei fiecarei parti contractante, este considerata, la data intrarii in vigoare a prezentei conventii, cetatean al lor, poate opta printr-o declaratie scrisa pentru una din cele doua cetatenii, in conditiile prevazute de prezenta conventie.
    2. Declaratia de optiune prevazuta la alin. 1 se depune in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei conventii.
    Art. 2
    Persoana care nu a depus declaratia de optiune in termen de un an de la intrarea in vigoare a conventiei pastreaza numai cetatenia acelei parti contractante pe al carei teritoriu isi are domiciliul la data expirarii termenului de optiune.
    Art. 3
    Copilul minor urmeaza cetatenia parintilor daca acestia devin, in conformitate cu prevederile prezentei conventii, cetateni ai aceleiasi parti contractante.
    Art. 4
    1. Pentru copilul minor nascut inainte de intrarea in vigoare a prezentei conventii, parintii - dintre care unul fiind cetatean al unei parti contractante, iar celalalt cetatean al celeilalte parti contractante - pot opta printr-o declaratie comuna, pentru una din cele doua cetatenii in termen de un an si jumatate de la data intrarii in vigoare a prezentei conventii.
    2. Pentru copilul minor nascut dupa intrarea in vigoare a prezentei conventii, parintii - dintre care unul fiind cetatean al unei parti contractante, iar celalalt cetatean al celeilalte parti contractante - pot opta, printr-o declaratie comuna, pentru una din cele doua cetatenii in termen de un an de la data nasterii copilului.
    3. Pentru copilul minor considerat ca cetatean al lor de catre fiecare parte contractanta ca urmare a stabilirii paternitatii prin hotarare judecatoreasca sau prin recunoastere, parintii pot opta pentru una din cele doua cetatenii in termen de un an de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas definitiva, respectiv de la data recunoasterii paternitatii.
    Art. 5
    Daca parintii nu depun declaratia comuna de optiune pentru copilul minor in termenele prevazute de art. 4, copilul minor pastreaza numai cetatenia acelei parti contractante pe teritoriul careia domiciliaza la data expirarii termenelor de optiune.
    Art. 6
    1. Daca unul dintre parinti nu mai este in viata, nu are domiciliul cunoscut sau este decazut din drepturile parintesti, copilul minor pastreaza numai cetatenia celuilalt parinte.
    2. Copilul minor ai carui parinti sunt decedati, nu au domiciliul cunoscut sau sunt decazuti din drepturile parintesti pastreaza cetatenia partii contractante pe teritoriul careia domiciliaza.
    Art. 7
    1. Dispozitiile art. 1-6 se aplica, dupa caz, si persoanelor care, la data intrarii in vigoare a conventiei, nu domiciliau pe teritoriul vreuneia dintre partile contractante, dar care isi stabilesc ulterior domiciliul pe teritoriul uneia dintre partile contractante.
    2. Termenele de optiune pentru persoanele prevazute in alin. 1 curg de la data stabilirii domiciliului.
    Art. 8
    1. Declaratia de optiune trebuie intocmita in scris, in doua exemplare, in conformitate cu reglementarile in vigoare ale partii contractante pentru a carei cetatenie a optat persoana in cauza.
    2. Daca persoanele care fac optiunea, pentru ele sau pentru copiii lor minori, au domiciliul pe teritoriul partii contractante pentru a carei cetatenie opteaza, declaratia se depune la autoritatea de stare civila a locului de domiciliu.
    3. Daca persoanele care fac optiunea, pentru ele sau pentru copiii lor minori, au domiciliul pe teritoriul unei parti contractante si aleg cetatenia celeilalte parti contractante, declaratia se depune la reprezentanta diplomatica sau oficiul consular al partii contractante pentru a carei cetatenie opteaza.
    4. Pentru copilul minor ai carui parinti nu au domiciliul comun, declaratia comuna de optiune se depune la autoritatea competenta de la locul de domiciliu al minorului.
    Art. 9
    1. Partile contractante isi vor transmite, reciproc, pe cale diplomatica, liste cuprinzand datele personale si adresa celor care au depus declaratii de optiune sau, dupa caz, ale copiilor minori pentru care s-au depus declaratii de optiune, dupa cum urmeaza:
    a) in cel mult 6 luni de la data expirarii termenelor prevazute la art. 1 alin. 2 si art. 4 alin. 1;
    b) in fiecare an calendaristic, pana la 31 martie, pentru persoanele care se incadreaza in prevederile art. 4 alin. 2 si 3, precum si in art. 7, care au depus sau pentru care s-a depus declaratia de optiune in anul precedent.
    2. Listele vor fi insotite de cate un exemplar al declaratiei de optiune, pe care se va mentiona si data inregistrarii.
    Art. 10
    1. Cetatenia persoanelor prevazute in art. 1 alin. 2, art. 4 alin. 1 si 3 si art. 7, care au depus sau pentru care s-a depus declaratia de optiune, se considera mentinuta de la data primirii listelor prevazute la art. 9 alin. 1.
    2. Persoanele care nu au depus sau pentru care nu s-au depus declaratii de optiune isi mentin cetatenia stabilita, conform prevederilor conventiei, de la data expirarii termenului de optiune.
    3. Cetatenia stabilita potrivit prezentei conventii pentru copilul minor prevazut la art. 4 alin. 2 se considera mentinuta de la data nasterii copilului.
    Art. 11
    De la data intrarii in vigoare a prezentei conventii, nici una dintre partile contractante nu va acorda cetatenia sa unui cetatean al celeilalte parti contractante, decat daca acesta prezinta o dovada scrisa ca nu mai este cetatean al partii contractante a carei cetatenie a avut-o anterior.
    Art. 12
    Declaratiile de optiune si orice alte acte incheiate in aplicarea prezentei conventii sunt scutite de taxe.
    Art. 13
    Orice problema ce se va ridica in legatura cu interpretarea sau aplicarea prezentei conventii va fi solutionata de catre partile contractante pe cale diplomatica.
    Art. 14
    1. Prezenta conventie este supusa ratificarii si va intra in vigoare in a treizecea zi de la data schimbului instrumentelor de ratificare. Schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc la Budapesta, in cel mai scurt timp posibil.
    2. Prezenta conventie va ramane in vigoare timp de 5 ani si se prelungeste pe noi perioade de cate 5 ani, daca nici una dintre partile contractante nu o denunta cu 6 luni inainte de expirarea termenului de valabilitate.
    Facuta la Bucuresti la 13 iunie 1979, in doua exemplare originale, fiecare in limba romana si in limba ungara, ambele texte avand aceeasi valoare.

                      Pentru
                      Republica Socialista Romania
                      Cornel Pacoste

                      Pentru
                      Republica Populara Ungara
                      Rajnai Sandor


                        CONVENTIE

intre Republica Socialista Romania si Republica Islamica Pakistan privind evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Islamice Pakistan,
    dorind sa incheie o conventie pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, pe baza suveranitatii nationale si a egalitatii in drepturi, in vederea promovarii si intaririi relatiilor economice intre cele doua tari,
    au convenit dupa cum urmeaza:

    Art. 1
    Persoane vizate
    Prezenta conventie se aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
    Art. 2
    Impozite vizate
    1. Prezenta conventie se aplica impozitelor pe venit stabilite in contul fiecaruia dintre statele contractante, indiferent de felul in care sunt percepute.
    2. Sunt considerate ca impozite pe venit impozitele stabilite pe venitul total sau pe elemente de venit, inclusiv impozitele asupra castigurilor provenite din instrainarea bunurilor mobile sau imobile.
    3. Impozitele care cad sub incidenta prezentei conventii sunt urmatoarele:
    a) in ce priveste Romania:
    - impozitul pe veniturile obtinute de persoane fizice sau juridice;
    - impozitul pe veniturile societatilor mixte constituite cu participarea unor organizatii economice romane si a unor parteneri straini;
    - impozitul pe veniturile realizate din activitati agricole
      (mai jos denumite impozit roman);
    b) in ce priveste Pakistan:
    - impozitul pe venit;
    - impozitul complimentar (the super tax) si
    - impozitul suplimentar (surcharge)
      (mai jos denumite impozit pakistanez).
    4. Conventia se va aplica, de asemenea, oricaror impozite de natura identica sau analoaga care se vor institui dupa data semnarii prezentei conventii in locul impozitelor existente sau se vor adauga la acestea de catre fiecare stat contractant. La finele fiecarui an autoritatile competente ale statelor contractante isi vor comunica reciproc modificarile importante ce au fost aduse in legislatiile fiscale respective.
    5. In cazul unor modificari importante in sistemul de impunere al fiecarui stat contractant, statele contractante se pot consulta in vederea adaptarii prezentei conventii la astfel de modificari.
    Art. 3
    Definitii
    1. In sensul prezentei conventii, in masura in care contextul nu cere o interpretare diferita:
    a) expresiile un stat contractant si celalalt stat contractant inseamna Romania sau Pakistan, dupa cum cere contextul;
    b) termenul Romania, folosit in sens geografic, inseamna teritoriul Republicii Socialiste Romania si orice arie in afara apelor teritoriale ale Romaniei asupra carora Romania poate exercita, in conformitate cu dreptul international si cu propria sa legislatie, drepturi suverane cu privire la fundul marii, subsolul si resursele lor naturale;
    c) termenul Pakistan, folosit in sens geografic, inseamna Pakistanul asa cum este definit in constitutia Republicii Islamice Pakistan si cuprinde, de asemenea, orice arie in afara apelor teritoriale ale Pakistanului care, in conformitate cu dreptul international si cu legislatia Pakistanului, este o arie in interiorul careia pot fi exercitate drepturile Pakistanului cu privire la fundul marii, subsolul si resursele lor naturale;
    d) expresia autoritate competenta indica:
    (1) in Romania: Ministerul Finantelor;
    (2) in Pakistan: Consiliul Central al Veniturilor;
    e) expresiile intreprindere a unui stat contractant si intreprindere a celuilalt stat contractant indica, dupa caz, o intreprindere exploatata de un rezident al unui stat contractant sau o intreprindere exploatata de un rezident al celuilalt stat contractant;
    f) termenul societate (company) indica orice persoana juridica, inclusiv o societate mixta constituita in conformitate cu prevederile legislatiei romane sau orice entitate considerata ca persoana juridica in vederea impozitarii;
    g) termenul persoana cuprinde o persoana fizica, o societate (company), o societate de persoane (partnership) si orice alta entitate considerata ca unitate impozabila.
    h) termenul national inseamna:
    (i) orice persoana fizica care are cetatenia unui stat contractant;
    (ii) orice persoana juridica, societate de persoane (partnership) si asociatie constituita in conformitate cu legislatia in vigoare intr-un stat contractant;
    i) termenul trafic international inseamna orice transport facut cu o nava, o aeronava sau un vehicul rutier exploatat de catre o intreprindere a unui stat contractant, cu exceptia cazului cand un atare transport este efectuat numai intre doua locuri situate in celalalt stat contractant;
    j) expresia subdiviziune politica inseamna o subdiviziune politica in Pakistan;
    k) expresia subdiviziune teritorial-administrativa inseamna o subdiviziune teritorial-administrativa in Romania.
    2. Pentru aplicarea conventiei de catre un stat contractant, orice expresie care nu este altfel definita, si daca contextul nu cere altfel, are sensul ce i se atribuie de catre legislatia acelui stat contractant cu privire la impozitele facand obiectul conventiei.
    Art. 4
    Domiciliu fiscal
    1. In sensul prezentei conventii, expresia rezident al unui stat contractant indica o persoana care in virtutea prevederilor legale ale acelui stat este subiect de impunere in acest stat datorita domiciliului sau, rezidentei sale, sediului conducerii sau oricarui alt criteriu de natura analoaga.
    2. Cand, conform dispozitiilor paragrafului 1, o persoana fizica este considerata rezidenta in ambele state contractante, atunci statutul ei juridic va fi determinat in conformitate cu urmatoarele reguli:
    a) persoana va fi considerata rezidenta a statului in care dispune de o locuinta permanenta la dispozitia sa. Daca dispune de o locuinta permanenta in fiecare din statele contractante, ea va fi considerata ca rezidenta a statului contractant cu care legaturile sale personale si economice sunt cele mai stranse (in cele ce urmeaza mentionat ca centrul intereselor sale vitale);
    b) daca statul contractant in care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau daca aceasta persoana nu dispune de o locuinta permanenta la dispozitia sa in nici unul din statele contractante, atunci ea va fi considerata ca rezidenta a statului contractant in care locuieste in mod obisnuit;
    c) daca aceasta persoana locuieste in mod obisnuit in ambele state contractante sau daca nu locuieste in nici unul din ele, ea va fi considerata ca rezidenta a statului contractant a carui cetatenie o are;
    d) daca aceasta persoana are cetatenia ambelor state contractante sau daca nu are cetatenia nici unuia din ele, autoritatile competente ale statelor contractante vor transa problema de comun acord.
    3. Cand, potrivit dispozitiilor paragrafului 1, o societate (company) este considerata ca rezidenta a ambelor state contractante, atunci regimul ei juridic va fi determinat in conformitate cu urmatoarele reguli:
    a) va fi considerata ca rezidenta a statului contractant a carui nationalitate o are;
    b) daca nu are nationalitatea nici unuia din statele contractante, va fi considerata a fi rezidenta a statului contractant in care este situat locul conducerii efective.
    4. Cand, in conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoana, alta decat o persoana fizica sau o societate (company), este rezidenta a ambelor state contractante, autoritatile competente ale statelor contractante se vor stradui sa rezolve problema de comun acord si sa stabileasca modul de aplicare a conventiei unei asemenea persoane.
    Art. 5
    Sediu permanent
    1. In sensul prezentei conventii, expresia sediu permanent indica un loc fix de afaceri in care intreprinderea exercita, in total sau in parte, activitatea sa.
    2. Expresia sediu permanent cuprinde indeosebi:
    a) un sediu de conducere;
    b) o sucursala;
    c) un birou;
    d) o uzina;
    e) un atelier;
    f) o mina, o cariera sau orice alt loc de extractie a resurselor naturale;
    g) o expozitie permanenta cu vanzare;
    h) un santier de constructie sau de montaj a carui durata depaseste 12 luni.
    3. Nu se considera sediu permanent:
    a) folosirea de instalatii in scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrarii, ca urmare a unui contract extern de vanzare de produse sau marfuri apartinand intreprinderii;
    b) mentinerea unui stoc de produse sau de marfuri apartinand intreprinderii in scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrarii;
    c) intretinerea unui loc stabil de afaceri in scopul exclusiv de a cumpara produse sau marfuri ori de a strange informatii pentru intreprindere;
    d) intretinerea unui loc stabil de afaceri in scopul exclusiv de a face reclama, de a furniza informatii, pentru cercetari stiintifice sau activitati analoage, care au caracter preparator sau auxiliar pentru intreprindere;
    e) mentinerea unor produse sau marfuri apartinand intreprinderii in scopul exclusiv de a fi prelucrate de catre o alta intreprindere;
    f) vanzarea in cadrul unui targ sau al unei expozitii ocazionale-temporare, in cursul inchiderii unui atare targ sau expozitii, a produselor sau a marfurilor apartinand intreprinderii.
    4. Termenul sediu permanent se considera ca include o persoana care actioneaza intr-unul dintre statele contractante pentru sau in numele unei intreprinderi a celuilalt stat contractant, daca:
    (i) dispune de o imputernicire generala pe care o exercita in mod obisnuit in primul stat contractant mentionat, care ii permite sa negocieze si sa incheie contracte pentru si in numele intreprinderii, in afara de cazul cand activitatea acestei persoane este limitata la cumpararea de produse sau de marfuri pentru intreprindere;
    (ii) primeste comenzi in mod obisnuit in primul stat contractant mentionat, in totalitate sau aproape in totalitate, pentru intreprinderea insasi.
    5. O intreprindere a unui stat contractant nu va fi considerata ca are un sediu permanent in celalalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta isi exercita activitatea in acel celalalt stat prin intermediul unui curtier (broker), a unui comisionar general sau a oricarui alt intermediar cu statut independent, cu conditia ca aceste persoane sa actioneze in cadrul activitatii lor obisnuite.
    6. Faptul ca o societate rezidenta a unui stat contractant controleaza sau este controlata de catre o societate care este rezidenta a celuilalt stat contractant sau care exercita activitatea sa (fie printr-un sediu permanent sau in alt mod) nu este prin el insusi suficient pentru a face din una din aceste societati un sediu permanent al celeilalte.
    Art. 6
    Venituri imobiliare
    1. Veniturile provenind din bunuri imobile sunt impozabile in statul contractant in care aceste bunuri sunt situate.
    2. Expresia bunuri imobile este definita in conformitate cu legislatia statului contractant in care bunurile in discutie sunt situate. Expresia va cuprinde, in orice caz, toate accesoriile bunurilor imobile, drepturile asupra carora se aplica dreptul comun cu privire la proprietatea funciara, uzufructul bunurilor imobile si drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatarii zacamintelor minerale, izvoarelor si a altor bogatii naturale ale solului; navele si aeronavele nu sunt considerate ca bunuri imobile.
    3. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica veniturilor obtinute din exploatarea directa, din inchirierea sau din folosirea in orice alta forma a proprietatii imobiliare.
    4. Prevederile paragrafelor 1 si 3 se aplica, de asemenea, veniturilor provenind din bunuri imobile ale unei intreprinderi si veniturilor din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesii libere.
    Art. 7
    Beneficiile intreprinderilor
    1. Beneficiile unei intreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai in acest stat, in afara de cazul cand intreprinderea exercita activitatea sa in celalalt stat contractant printr-un sediu permanent aflat in acel stat. Daca intreprinderea exercita activitatea sa in acel celalalt stat contractant printr-un sediu permanent situat in acel stat, beneficiile intreprinderii se impun in acel celalalt stat, dar numai acea parte din ele care este atribuibila acelui sediu permanent.
    2. Cu exceptia prevederilor paragrafului 3, cand o intreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa si in celalalt stat contractant printr-un sediu permanent situat in acel stat, se atribuie in fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza daca ar fi constituit o intreprindere distincta si separata exercitand activitati identice sau analoage in conditii identice sau analoage si tratand cu toata independenta cu intreprinderea al sediu permanent este.
    3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent se vor admite ca deduceri cheltuielile facute pentru scopurile urmarite de sediul permanent, inclusiv cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare facute ca atare, indiferent de faptul ca s-au efectuat in statul contractant in care se afla sediul permanent sau in alta parte.
    Cu toate acestea, nici o asemenea deducere nu se va admite daca este vreuna cu privire la sumele platite (pentru alte motive decat pentru restituirea cheltuielilor reale), de catre sediul permanent, sediului central al intreprinderii sau oricaror alte unitati ale acestuia sub forma de redevente sau orice alte plati similare in schimbul folosirii unui brevet sau alte drepturi sau pentru know-how tehnic ori sub forma de comision de conducere sau, cu exceptia cazului unei intreprinderi bancare, sub forma de dobanzi pentru imprumuturi banesti catre sediul permanent.
    4. In masura in care intr-un stat contractant se obisnuieste sa se determine beneficiile de atribuit unui sediu permanent pe baza unei repartizari a beneficiilor totale ale intreprinderii catre diversele ei parti componente, nici o dispozitie a paragrafului 2 nu impiedica acest stat de a determina beneficiile impozabile in conformitate cu o asemenea repartitie, in masura in care este uzuala; metoda de repartizare adoptata trebuie, in orice caz, sa fie - ca rezultat - in concordanta cu principiile cuprinse in prezentul articol.
    5. Nici un beneficiu nu se va atribui unui sediu permanent pentru considerentul simplei cumparari de catre acest sediu permanent de produse sau marfuri pentru intreprindere.
    6. In vederea aplicarii prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile de atribuit sediului permanent vor fi determinate prin aceeasi metoda in fiecare an, in afara de cazul cand exista motive suficiente si valabile de a proceda altfel.
    7. Cand beneficiile cuprind elemente de venit tratate separat in alte articole ale prezentei conventii, atunci prevederile acelor articole nu sunt afectate de prevederile prezentului articol.
    Art. 8
    Intreprinderi de transport internationale
    1. Beneficiile obtinute de o intreprindere a unui stat contractant din exploatarea in trafic international a navelor, aeronavelor ori a vehiculelor rutiere vor fi impozabile numai in acel stat contractant.
    2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 al prezentului articol sau ale art. 7, beneficiile obtinute din exploatarea navelor, aeronavelor sau a vehiculelor rutiere folosite intre doua locuri situate intr-un stat contractant se pot impune in acel stat.
    3. Prevederile paragrafelor 1 si 2 se vor aplica, de asemenea, beneficiilor mentionate in acele paragrafe, obtinute de o intreprindere a unui stat contractant prin participarea ei intr-un pool, la o exploatare in comun sau la o agentie internationala de transporturi.
    Art. 9
    Intreprinderi asociate
    Atunci cand:
    a) o intreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei intreprinderi a celuilalt stat contractant sau cand
    b) aceleasi persoane participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei intreprinderi a unui stat contractant si a unei intreprinderi a celuilalt stat contractant
    si cand, intr-un caz sau in celalalt caz, intre cele doua intreprinderi se stabilesc sau se impun conditii in relatiile lor comerciale sau financiare care difera de acelea care ar fi fost stabilite intre intreprinderi independente, atunci orice beneficii care, daca nu ar fi fost acele conditii, ar fi revenit uneia dintre intreprinderi, dar, datorita acelor conditii nu i-au revenit ca atare, pot fi incluse in beneficiile acelei intreprinderi si impuse in mod corespunzator.
    Art. 10
    Dividende
    1. Dividendele platite de o societate rezidenta a unui stat contractant unei persoane rezidente a celuilalt stat contractant se pot impune in acest celalalt stat.
    2. Totusi, asemenea dividende pot fi impuse in statul contractant in care este rezidenta societatea platitoare de dividende, potrivit legislatiei acestui stat, numai daca societatea primitoare este beneficiarul efectiv al dividendelor; impozitul astfel stabilit va fi:
    a) 5 la suta din suma bruta a dividendelor, daca societatea primitoare detine direct cel putin 20 la suta din capitalul societatii platitoare de dividende si aceasta din urma societate desfasoara activitate printr-o intreprindere industriala;
    b) 10 la suta din suma bruta a dividendelor in celelalte cazuri.
    3. a) Termenul dividende, asa cum este folosit in prezentul articol, inseamna venituri din actiuni, actiuni sau titluri de folosinta, parti miniere, parti de fondator sau alte drepturi care nu sunt titluri de creanta, participari la beneficii, precum si venituri din alte parti sociale care sunt supuse aceluiasi regim de impunere ca si veniturile din actiuni de catre legislatia fiscala a statului in care este rezidenta societatea distribuitoare a dividendelor. In acest context, beneficiile distribuite de societatile mixte subscriitorilor de capital sunt asimilate dividendelor.
    b) Expresia intreprindere industriala, asa cum este folosita in prezentul articol, inseamna o intreprindere care activeaza in:
    (i) prelucrarea produselor sau materialelor sau supunerea produselor sau materialelor oricarui proces din care rezulta o schimbare importanta a starii lor originale;
    (ii) constructii navale;
    (iii) electricitate, forta hidraulica, furnizare de gaz si apa;
    (iv) minerit, inclusiv exploatarea unui put de petrol sau a surselor oricarui depozit mineral; si
    (v) orice alta intreprindere care poate fi declarata de autoritatea competenta a fi o intreprindere industriala in scopurile prezentului articol.
    4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica daca beneficiarul dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfasoara afaceri in celalalt stat contractant in care societatea platitoare de dividende este rezidenta, printr-un sediu permanent situat in acel celalalt stat, sau desfasoara in acel celalalt stat activitate profesionala printr-o baza fixa situata acolo si dividendele platite sunt in directa legatura cu un asemenea sediu permanent sau baza fixa. In asemenea caz se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, dupa caz.
    5. Cand o societate rezidenta a unui stat contractant realizeaza beneficii sau venituri din celalalt stat contractant, acest celalalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor platite de acea societate persoanelor care nu sunt rezidente ale acestui celalalt stat, nici sa preleve vreun impozit asupra beneficiilor nedistribuite ale societatii, chiar daca dividendele platite sau beneficiile nedistribuite reprezinta, in total sau in parte, beneficii sau venituri provenind din acest celalalt stat.
    6. Prevederile prezentului articol nu vor afecta impunerea societatii cu privire la beneficiile din care sunt platite dividendele.
    Art. 11
    Dobanzi
    1. Dobanzile provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat.
    2. Totusi, asemenea dobanzi pot fi impuse in statul contractant din care provin si in conformitate cu legislatia acelui stat, dar numai daca primitorul este beneficiarul efectiv al dobanzilor; impozitul astfel stabilit va fi de 10 la suta din suma bruta a dobanzilor.
    3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, dobanzile provenind dintr-un stat contractant de la un imprumut acordat de celalalt stat contractant, o subdiviziune politica a sa sau o subdiviziune teritorial-administrativa ori o institutie financiara oricarui rezident al primului stat contractant mentionat vor fi scutite in acel prim stat cand un atare imprumut si conditiile lui de plata sunt aprobate de guvernul acelui prim stat.
    4. Termenul dobanzi, asa cum este folosit in prezentul articol, inseamna venituri din efecte publice, din titluri de obligatiuni, insotite sau nu de garantii ipotecare sau de o clauza de participare la beneficii si din creante de orice natura, precum si orice alte venituri asimilate veniturilor din sume imprumutate de legislatia fiscala a statului contractant din care provin veniturile, inclusiv primele si premiile ce se dau la asemenea efecte publice sau obligatiuni.
    5. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica daca beneficiarul dobanzilor, rezident al unui stat contractant, are in celalalt stat contractant din care provin dobanzile un sediu permanent sau desfasoara in acel celalalt stat activitati profesionale printr-o baza fixa situata in acel celalalt stat si creantele sunt legate efectiv de un atare sediu permanent sau baza fixa. In asemenea caz se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, dupa caz.
    6. Dobanda va fi considerata ca provenind dintr-un stat contractant cand debitorul este acel stat insusi, o subdiviziune politica sau teritorial-administrativa, o autoritate locala sau un rezident din acel stat. Cu toate acestea, cand persoana platitoare a dobanzii, fie ca este sau nu rezidenta a unui stat contractant, are intr-un stat contractant un sediu permanent in legatura cu care a fost contractata creanta asupra careia se plateste dobanda si o atare dobanda se suporta de sediul permanent respectiv, atunci acea dobanda se va considera ca provenind din statul contractant in care este situat sediul permanent.
    7. Cand, datorita relatiilor speciale existente intre debitor si creditor sau intre ambii si terte persoane, suma dobanzilor platite, tinand cont de creanta pentru care ele sunt varsate, excede pe aceea asupra careia ar fi convenit debitorul si creditorul in lipsa unor astfel de relatii, dispozitiile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma mentionata. In acest caz, partea excedentara a platilor ramane impozabila conform legislatiei fiecarui stat contractant, tinandu-se cont de celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
    Art. 12
    Comisioane
    1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat contractant.
    2. Totusi, asemenea comisioane pot fi impuse in statul contractant din care provin si in conformitate cu legislatia acelui stat, dar impozitul astfel stabilit va fi de 10 la suta din suma bruta a comisionului.
    3. Termenul comision, asa cum este folosit in prezentul articol, inseamna o plata facuta unui intermediar (broker), unui agent comercial general platit cu comision (general commission agent) sau oricarei persoane asimilate unui atare intermediar (broker) sau agent comercial (agent) de catre legislatia de impozite a statului contractant in care asemenea plati iau nastere.
    4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica daca beneficiarul comisionului, fiind rezident al unui stat contractant, are in celalalt stat contractant din provin comisioanele un sediu permanent sau desfasoara in acel celalalt stat activitate profesionala prin intermediul unei baze fixe situate in acel stat si dobandirea comisionului este legata direct de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. In asemenea caz se vor a prevederile art. 7 sau ale art. 15, dupa caz.
    5. Comisionul va fi considerat ca provenind din stat contractant cand debitorul este acel stat insusi, o subdiviziune politica sau teritorial-administrativa, o autoritate locala sau un rezident din acel stat. Cu toate acestea, cand persoana platitoare a comisionului, fie ca este sau nu rezidenta a unui stat contractant, are intr-un stat contractant un sediu permanent in legatura cu care a fost contractata obligatia platii comisionului si un atare comision este suportat de sediul permanent respectiv, atunci un atare comision se va considera ca provine din statul contractant in care este situat sediul permanent.
    Art. 13
    Redevente
    1. Redeventele provenind dintr-un stat contractant, platite unui rezident al celuilalt stat contractant, pot fi impuse in acel celalalt stat.
    2. Totusi, aceste redevente pot fi impuse in statul contractant din care provin, in conformitate cu legislatia acelui stat, dar numai daca primitorul este beneficiarul efectiv al redeventelor; impozitul astfel stabilit va fi de 12,50 la suta din suma bruta a redeventelor, asa cum sunt definite la paragraful 3.
    3. Termenul redevente, astfel cum este folosit in prezentul articol, inseamna plati de orice natura primite pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui drept de-al lor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice (inclusiv filmele de cinematograf si filmele si benzile magnetice destinate televiziunii sau radiodifuziunii), a unui brevet de inventie, a unei marci de fabrica, a unui desen sau model, a unui plan, a unei formule sau a unui procedeu secret sau pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau stiintific ori pentru informatiile relative la experienta castigata in domeniul industrial, comercial sau stiintific.
    4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica daca beneficiarul redeventelor, fiind rezident al unui stat contractant, are in celalalt stat contractant din care provin redeventele un sediu permanent sau desfasoara in acel celalalt stat contractant activitate profesionala printr-o baza fixa situata in acel stat. In aceasta situatie se aplica dispozitiile art. 7 sau ale art. 15 dupa caz.
    5. Redeventele sunt considerate ca provenind dintr-un stat contractant cand debitorul este acel stat, o subdiviziune politica sau teritorial-administrativa, o autoritate locala sau un rezident din acel stat. Cu toate acestea, daca debitorul redeventelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are intr-un stat contractant un sediu permanent pentru care a fost incheiat contractul dand nastere la obligatia platii redeventelor si sarcina platii acestor redevente este suportata de acel sediu permanent, atunci atari redevente sunt considerate ca provenind din statul contractant in care este situat sediul permanent.
    6. Daca, datorita relatiilor speciale existente intre debitor si creditor sau intre ambii si o alta persoana, suma redeventelor platite, tinand cont de prestarea pentru care ele sunt platite (folosirea, concesionarea folosirii sau informatii), excede suma asupra careia s-ar fi convenit de debitor si creditor in lipsa unor asemenea relatii, dispozitiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma. In acest caz, partea excedentara a platilor ramane impozabila conform legislatiei fiecarui stat contractant, tinand cont si de celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
    Art. 14
    Castiguri din capital
    1. Castigurile provenind din instrainarea bunurilor imobile, astfel cum sunt definite la paragraful 2 al art. 6, sunt impozabile numai in statul contractant in care sunt situate aceste bunuri.
    2. Castigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile facand parte din activul unui sediu permanent pe care o intreprindere a unui stat contractant il are in celalalt stat contractant sau a bunurilor mobile tinand de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant in celalalt stat contractant pentru exercitarea unei profesiuni libere, inclusiv castigurile provenind din instrainarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga intreprindere) sau a unei asemenea baze fixe, se impun in celalalt stat. Cu toate acestea, castigurile provenind din instrainarea navelor si a aeronavelor, asa cum se mentioneaza la paragraful 1 al art. 8, ale unui stat contractant si bunurile mobile tinand de exploatarea unor atari nave si aeronave sunt impozabile numai in acel stat contractant.
    3. Castigurile provenind din instrainarea oricaror bunuri, altele decat cele mentionate la paragrafele 1 si 2, sunt impozabile numai in statul contractant al carui rezident este cel care instraineaza.
    Art. 15
    Profesiuni independente
    1. Veniturile obtinute de catre un rezident al unui contractant din exercitarea pe cont propriu a unei profesii libere sau din alte activitati independente cu un caracter analog sunt impozabile numai in acel stat.
    Cu toate acestea, in urmatoarele imprejurari asemenea venituri pot fi impuse in celalalt stat contractant:
    a) daca are o baza fixa la dispozitia sa in mod regulat in celalalt stat contractant in scopul desfasurarii activitatii sale; in acest caz se poate impune in celalalt stat contractant numai acea parte a venitului care este atribuibila acelei baze fixe; sau
    b) daca sederea sa in celalalt stat contractant este pentru o perioada sau perioade care insumate depasesc in total 183 de zile in anul fiscal; sau
    c) daca remuneratiile pentru serviciile sale in celalalt stat contractant obtinute de la rezidenti ai acelui stat contractant depasesc o suma in rupii pakistaneze sau in lei romanesti egala cu 4000 dolari S.U.A. in anul impozabil, fara a tine seama ca sederea sa in acel stat are loc pe o perioada sau perioade care insumeaza mai putin de 183 de zile in cursul anului fiscal.
    2. Expresia profesiuni libere cuprinde, in special, activitatile independente de ordin stiintific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum si activitatea independenta a medicilor, avocatilor, inginerilor, arhitectilor, dentistilor si contabililor.
    Art. 16
    Profesiuni dependente
    1. Sub rezerva prevederilor art. 17, 19 si 20, retributiile (salaries, wages) si alte remuneratii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeste pentru servicii prestate ca persoana incadrata in munca (employment) sunt impozabile numai in acest stat, cu conditia ca prestarea serviciilor sa nu fie efectuata in celalalt stat contractant. Daca activitatea este exercitata in celalalt stat contractant, remuneratiile primite sunt impozabile in acel celalalt stat.
    2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneratiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeste pentru servicii prestate ca persoana incadrata in munca (employment) in celalalt stat contractant vor fi impozabile numai in primul stat contractant daca:
    a) beneficiarul ramane in celalalt stat o perioada sau perioade care nu depasesc in total 183 de zile in cursul anului fiscal vizat, si
    b) remuneratiile sunt platite de catre o persoana care incadreaza in munca personal muncitor sau in numele acesteia si care nu este rezidenta a celuilalt stat, si
    c) remuneratiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care persoana care incadreaza in munca personal muncitor (employer) o are in celalalt stat.
    3. Prin derogare de la dispozitiile precedente ale acestui articol, remuneratiile pentru servicii prestate ca personal incadrat in munca la bordul unei nave sau aeronave a unei intreprinderi a unui stat contractant, asa cum se mentioneaza la paragraful 1 al art. 8, vor fi impuse numai in acel stat.
    Art. 17
    Remuneratiile membrilor consiliilor de administratie sau de conducere
    Tantiemele, jetoanele de prezenta si alte remuneratii similare primite de catre un rezident al unui stat contractant in calitate de membru al consiliului de administratie sau al unui organ similar al unei societati rezidente in celalalt stat contractant vor fi impuse numai in acel celalalt stat.
    Art. 18
    Artisti si sportivi
    1. Prin derogare de la prevederile art. 15 si 16, veniturile obtinute de profesionistii de spectacole, cum sunt artistii de teatru, de cinema, de radio sau televiziune si interpretii muzicali, precum si sportivii, din activitatea lor personala desfasurata in aceasta calitate, vor fi impozabile numai in statul contractant in care aceste activitati sunt exercitate.
    2. Prin derogare de la prevederile art. 7, cand activitatile mentionate la paragraful 1 al prezentului articol sunt exercitate intr-un stat contractant de catre o intreprindere a celuilalt stat contractant, beneficiile obtinute din realizarea acestor activitati de catre o atare intreprindere pot fi impuse in primul stat contractant mentionat.
    3. Veniturile obtinute din activitati exercitate in cadrul acordurilor culturale incheiate intre cele doua state contractante vor fi scutite de impozite in statul contractant in care aceste activitati sunt exercitate.
    Art. 19
    Pensii
    1. Pensiile, anuitatile si alte remuneratii similare provenind dintr-un stat contractant vor fi impozabile numai in acel stat.
    2. Pensiile, anuitatile si alte remuneratii similare vor fi considerate ca provin dintr-un stat contractant cand platitorul este statul insusi, o subdiviziune politica sau teritorial-administrativa, o autoritate locala sau un rezident al acelui stat.
    3. Termenul pensie, anuitate si alta remuneratie similara, asa cum este folosit in prezentul articol, inseamna plati facute periodic dupa pensionare, tinand seama de munca prestata ca personal incadrat in munca, in trecut sau sub forma de compensatii pentru vatamari survenite in legatura cu munca prestata in trecut ca personal incadrat in munca.
    Art. 20
    Functii publice
    1. a) Remuneratiile, altele decat pensiile, platite de un stat contractant, de o subdiviziune politica sau de o subdiviziune teritorial-administrativa ori de o autoritate locala din acel stat unei persoane fizice pentru servicii prestate acelui stat, subdiviziuni politice ori subdiviziuni teritorial-administrative sau autoritate locala, in indeplinirea unor functii publice, se vor impune numai in acel stat.
    b) Cu toate acestea, o astfel de remuneratie va fi impozabila numai in celalalt stat contractant daca serviciile sunt prestate in acel stat, iar primitorul este rezident al acelui celalalt stat contractant si daca:
    (i) nu este cetatean al statului contractant mentionat la paragraful 1 a); si
    (ii) nu a devenit rezident al celuilalt stat contractant numai in scopul prestarii serviciilor.
    2. Prevederile paragrafului 1 nu se aplica remuneratiei pentru serviciile prestate in legatura cu o activitate comerciala sau industriala exercitata de unul din statele contractante sau de una din subdiviziunile sale politice ori teritorial-administrative sau de o autoritate locala.
    Art. 21
    Profesori si studenti
    1. Un rezident al unuia din statele contractante care este prezent in mod temporar in celalalt stat contractant numai:
    a) ca student la o universitate, academie sau scoala in celalalt stat contractant,
    b) ca practicant pentru a dobandi calificarea tehnica, profesionala sau de afaceri de la o persoana, alta decat aceea la care este angajat sau o organizatie mentionata la lit. c) de mai jos,
    c) ca beneficiar al unei burse, alocatii sau premiu in scopul principal de a studia sau de a face cercetari stiintifice, acordate de o organizatie a primului stat, sau
    d) in calitate de cursant in cadrul aranjamentelor incheiate cu guvernul celuilalt stat contractant sau cu oricare organism ori agentie din acel celalalt stat contractant in scopul instruirii, studiilor sau orientarii profesionale,
    nu va fi impus in celalalt stat contractant pentru remiterile primite din strainatate in scopul intretinerii sale, pentru invatatura ori instruire sau ca bursa pentru continuarea studiilor. Celalalt stat nu va impune remuneratiile platite acestuia pentru servicii prestate in acel celalalt stat cu conditia ca asemenea servicii sa fie in legatura cu studiile sale sau cu instruirea practica ori sunt necesare in scopul intretinerii sale.
    2. Un rezident al unui stat contractant care viziteaza celalalt stat contractant pentru o perioada care nu depaseste 2 ani, in scopul de a preda ori de a intreprinde cercetari la un institut de cercetari, colegiu, scoala sau alta institutie de invatamant in celalalt stat contractant, va fi scutit de impozit in acel celalalt stat contractant in legatura cu sumele pe care le primeste pentru o atare activitate.
    Art. 22
    Venituri nementionate in mod expres
    Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de locul din care provin, care nu au fost reglementate prin articolele precedente ale prezentei conventii, se impun numai in acel stat.
    Art. 23
    Evitarea dublei impuneri
    1. Cand se platesc impozite pe venit in Pakistan de catre un rezident al Romaniei, asemenea impozite se vor deduce din impozitul platibil in Romania in conformitate cu prevederile legislatiei de impozite din Romania.
    2. Sub conditia prevederilor legii de impozite pe venit din Pakistan (Pakistan Income Tax Act) cu privire la acordarea ca un credit fata de impozitul pakistanez a impozitului platibil intr-o tara in afara Pakistanului, impozitul platit in Romania de catre o persoana rezidenta in Pakistan, asupra oricarui venit, se va acorda ca un credit fata de orice impozit pakistanez platibil cu privire la acel venit.
    3. In sensul prezentului articol, profiturile, venitul sau castigurile unui rezident al unui stat contractant care sunt impuse in celalalt stat contractant in conformitate cu prezenta conventie sunt considerate ca provin din surse din acel celalalt stat.
    4. Prin derogare de la prevederile paragrafelor precedente ale prezentului articol, daca pentru oricare an se acorda scutire de impozit, fie totala fie partiala, asupra oricarui venit, de catre unul din statele contractante, atunci celalalt stat contractant va acorda credit pentru impozitul astfel scutit, fata de impozitul pe asemenea venituri platibil in acel celalalt stat.
    Art. 24
    Nediscriminarea
    1. Nationalii unui stat contractant nu vor fi supusi in celalalt stat contractant nici unei impozitari sau obligatii legate de impunere, diferite sau mai impovaratoare decat acelea la care sunt sau pot fi supusi nationalii acelui celalalt stat aflati in aceeasi situatie.
    2. Impozitarea unui sediu permanent pe care o intreprindere a unui stat contractant il are in celalalt stat contractant nu se va face in acest celalalt stat in conditii mai putin avantajoase decat impozitarea intreprinderilor acestui celalalt stat desfasurand aceleasi activitati.
    3. Intreprinderile unui stat contractant, al caror capital este, in totalitate sau in parte, detinut sau controlat, direct sau indirect, de unul sau mai multi rezidenti ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse in primul stat contractant mentionat nici unei impozitari sau obligatii legate de impunere, care sa fie diferita sau mai impovaratoare decat acelea la care sunt sau ar putea fi supuse intreprinderile de acelasi fel ale celui prim stat mentionat.
    4. Nici o prevedere a prezentului articol nu va fi interpretata:
    a) ca obligand un stat contractant sa acorde rezidentilor celuilalt stat contractant vreo deducere personala, inlesniri, scazaminte si reduceri legate de impunere pe considerentul statutului civil sau al obligatiilor de ordin familial pe care le acorda rezidentilor proprii;
    b) ca afectand vreo prevedere in legislatia Pakistanului care acorda scaderi de impozite societatilor care indeplinesc anumite conditii cu privire la declararea si plata dividendelor.
    5. In prezentul articol, termenul impunere inseamna impozite care constituie obiectul prezentei conventii.
    Art. 25
    Procedura amiabila
    1. Cand un rezident al unui stat contractant apreciaza ca masurile luate de un stat contractant sau de ambele state contractante ii atrag sau ii vor atrage o impozitare care nu este conforma cu prezenta conventie, el poate, indiferent de caile de atac prevazute de legislatia nationala a acelor state, sa supuna cazul sau autoritatii competente a statului al carui rezident este sau daca cazul sau intra sub incidenta prevederilor paragrafului 1 al art. 24, va supune cazul autoritatii competente a statului contractant al carui national este. Acest caz trebuie inaintat in termen de 2 ani de la prima comunicare privind masura prin care s-a stabilit impunerea ce nu este conforma cu prevederile conventiei.
    2. Autoritatea competenta se va stradui, daca reclamatia ii pare intemeiata si daca ea insasi nu este in masura sa aduca o solutionare corespunzatoare, sa rezolve cazul pe calea unei intelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, in vederea evitarii unei impozitari care nu este conforma cu conventia. Orice acord realizat se va aduce la indeplinire fara a se tine seama de nici o limita de termen prevazuta de legislatiile nationale ale statelor contractante.
    3. Autoritatile competente ale statelor contractante se vor stradui sa rezolve pe calea intelegerii amiabile orice dificultati sau dubii ce iau nastere cu privire la interpretarea sau aplicarea conventiei si, de asemenea, se pot consulta cu privire la repartizarea beneficiilor catre un rezident al unui stat contractant si sediul sau permanent situat in celalalt stat contractant sau pentru repartizarea venitului intre un rezident al unui stat contractant si oricare persoana asociata prevazuta la art. 9.
    4. Autoritatile competente ale statelor contractante pot comunica direct intre ele in scopul realizarii unei intelegeri in sensul prevederilor paragrafelor precedente. Cand, pentru a se ajunge la o intelegere, apare ca fiind recomandabil un schimb oral de vederi, un atare schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii compuse din reprezentanti ai autoritatilor competente ale statelor contractante.
    Art. 96
    Schimb de informatii
    1. Autoritatile competente ale statelor contractante vor face schimb de informatii cum sunt de pilda cele necesare aplicarii prevederilor prezentei conventii si ale legilor interne din statele contractante privitoare la impozitele vizate de prezenta conventie, in masura in care perceperea impozitelor mai jos mentionate este conforma cu prezenta conventie si, in special, pentru prevenirea fraudei si evaziunii fiscale. Autoritatile competente vor promova, prin consultari, conditii, metode si procedee tehnice corespunzatoare privitoare la problemele in legatura cu care se face un asemenea schimb, precum si, atunci cand este oportun, schimb de informatii in legatura cu evitarea impozitelor.
    Orice informatie astfel obtinuta va fi tratata ca secret si nu va fi divulgata nici unei persoane sau autoritati altele decat cele insarcinate cu stabilirea, incasarea sau executarea impozitelor vizate de prezenta conventie.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 nu vor fi in nici un caz interpretate ca impunand unuia din statele contractante obligatia:
    a) de a lua masuri administrative contrare propriei legislatii sau cu practica administrativa a unuia sau a celuilalt stat contractant;
    b) de a furniza informatii care nu ar putea fi obtinute in baza prevederilor legislatiei proprii sau a practicii administrative obisnuite a unuia sau a celuilalt stat contractant;
    c) de a furniza informatii prin care s-ar divulga un secret comercial, industrial, profesional sau un procedeu comercial;
    d) de a furniza informatii a caror divulgare ar fi contrara suveranitatii sale, securitatii sau ordinii publice.
    Art. 27
    Functionari diplomatici si consulari
    Prevederile prezentei conventii nu aduc nici o atingere privilegiilor fiscale de care beneficiaza functionarii diplomatici sau consulari in virtutea fie a regulilor generale ale dreptului international, fie a prevederilor acordurilor speciale.
    Art. 28
    Dispozitii diverse
    Prevederile prezentei conventii nu vor fi interpretate ca limitand, intr-un mod oarecare, necuprinderea in baza impozabila scutirile, deducerile, creditele de impozite, reducerile sau alte inlesniri care sunt acordate in prezent sau se vor acorda in viitor:
    a) de catre legislatia unuia din statele contractante la determinarea impozitului prelevat de acel stat contractant, sau
    b) prin orice alt acord incheiat intre statele contractante.
    Art. 29
    Intrarea in vigoare
    1. Prezenta conventie va fi ratificata si schimbul instrumentelor de ratificare se va face la Bucuresti, cat mai curand posibil.
    2. Conventia va intra in vigoare la data schimbarii instrumentelor de ratificare si prevederile ei se vor aplica:
    a) In Romania:
    cu privire la Romania, asupra oricarui venit care ia nastere in Romania la sau dupa 1 ianuarie al anului calendaristic in care are loc schimbul instrumentelor de ratificare.
    b) In Pakistan:
    cu privire la Pakistan, asupra oricarui venit care ia nastere in Pakistan in, "anul precedent" (asa cum este definit de legislatia de impozite a Pakistanului) incepand la sau dupa 1 ianuarie al anului calendaristic in care are loc schimbul instrumentelor de ratificare.
    Aplicarea prezentei conventii de la o data mai recenta poate fi stabilita prin intermediul prevederilor art. 25, numai in cazul beneficiilor mentionate la art. 8.
    Art. 30
    Denuntarea
    Prezenta conventie va ramane in vigoare pe o durata nedeterminata, dar oricare dintre statele contractante poate, la sau inainte de 30 iunie in orice an calendaristic incepand dupa expirarea unei perioade de 5 ani de la data intrarii in vigoare, sa remita pe cale diplomatica nota de denuntare celuilalt stat contractant si, intr-o asemenea eventualitate, conventia va inceta de a mai fi in vigoare:
    a) In Romania:
    cu privire la impozitele romane asupra venitului care ia nastere in Romania la sau dupa 1 ianuarie al anului calendaristic urmator datei in care s-a remis nota de denuntare.
    b) In Pakistan:
    cu privire la impozitul pakistanez asupra venitului care ia nastere in Pakistan pentru "anul precedent" (asa cum este definit de catre legislatia de impozite a Pakistanului), incepand la sau dupa 1 ianuarie al anul calendaristic urmator datei la care s-a remis nota de denuntare.
    Drept care, subsemnatii, imputerniciti in buna si cuvenita forma de catre guvernele lor, au semnat prezenta conventie.
    Facuta in dublu exemplar, la Islamabad, la 21 ianuarie 1978, in limbile romana si engleza, ambele texte avand aceeasi valabilitate.

                     Pentru
                     guvernul Republicii Socialiste Romania
                     Florea Dumitrescu

                     Pentru
                     guvernul Republicii Islamice Pakistan
                     A. G. N. Kazi


                                CONVENTIE
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Canadei pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Canadei, dorind sa promoveze si sa intareasca relatiile economice intre cele doua tari si de a incheia o conventie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere, au convenit asupra urmatoarelor dispozitii:
    Art. 1
    Persoane vizate
    Prezenta conventie se aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia din statele contractante sau ale fiecaruia din cele doua state.
    Art. 2
    Impozite vizate
    1. Prezenta conventie se aplica impozitelor pe venit si pe avere percepute in contul fiecaruia dintre statele contractante, indiferent de sistemul de percepere.
    2. Sunt considerate impozite pe venit si pe avere impozitele percepute pe venitul total, pe averea totala sau pe elemente de venit ori de avere, inclusiv impozitele pe castigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile si imobile, impozitele pe suma retributiilor platite de intreprinderi, precum si impozitele asupra cresterii valorii.
    3. Impozitele prezente care cad sub incidenta conventiei sunt urmatoarele:
    a) in ceea ce priveste Romania:
    (i) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice si juridice;
    (ii) impozitul pe veniturile societatilor mixte constituite cu participarea organizatiilor economice romane si a partenerilor straini;
    (iii) impozitul pe veniturile realizate din activitati agricole
    (mai jos denumite impozit roman);
    b) in ceea ce priveste Canada:
    impozitele pe venit percepute de guvernul Canadei
    (mai jos denumite impozit canadian).
    4. Conventia se va aplica, de asemenea, impozitelor identice sau analoage si impozitelor pe avere, care ar intra in vigoare dupa data semnarii prezentei conventii si care s-ar adauga celor existente sau care le-ar inlocui. Modificarile importante aduse legislatiilor fiscale ale statelor contractante vor fi comunicate reciproc.
    Art. 3
    Definitii generale
    1. In sensul prezentei conventii, in masura in care contextul nu cere o interpretare diferita:
    a) (i) termenul Romania, folosit in sens geografic, inseamna teritoriul Republicii Socialiste Romania, inclusiv solul si subsolul marin al regiunilor situate in afara apelor teritoriale ale Romaniei, asupra carora Romania exercita drepturi suverane in conformitate cu dreptul international si cu legislatia sa nationala, in scopul explorarii si exploatarii resurselor naturale ale acestora;
    (ii) termenul Canada, folosit in sens geografic, inseamna teritoriul Canadei, inclusiv solul si subsolul marin al regiunilor situate in afara apelor teritoriale ale Canadei, asupra carora Canada exercita drepturi suverane in conformitate cu dreptul international si cu legislatia sa nationala, in scopul explorarii si exploatarii resurselor naturale ale acestora;
    b) expresiile un stat contractant si celalalt stat contractant indica, dupa context, Romania sau Canada;
    c) termenul persoana cuprinde persoanele fizice, societatile si orice alte grupari de persoane si, in ceea ce priveste Canada, cuprinde de asemenea succesiunile (estates) si fiduciile (trusts);
    d) termenul societate indica orice persoana juridica sau orice entitate considerata ca persoana juridica in scopul de impunere; de asemenea, indica o societate mixta in sensul dreptului roman si o corporatie in sensul dreptului canadian;
    e) expresiile intreprindere a unui stat contractant si intreprindere a celuilalt stat contractant indica, dupa caz, o intreprindere exploatata de un rezident al unui contractant si o intreprindere exploatata de un rezident al celuilalt stat contractant;
    f) expresia autoritate competenta indica:
    (i) in ceea ce priveste Romania, ministrul finantelor sau reprezentantul sau autorizat;
    (ii) in ceea ce priveste Canada, ministrul venitului national sau reprezentantul sau autorizat;
    g) termenul impozit indica, dupa context, impozit roman sau impozit canadian;
    h) termenul national inseamna:
    (i) orice persoana fizica care poseda cetatenia unui stat contractant;
    (ii) orice persoana juridica, societate de persoane si asociatie, constituite in conformitate cu legislatia in vigoare in fiecare stat contractant.
    2. Pentru aplicarea conventiei de unul dintre statele contractante, orice expresie care nu este altfel definita are sensul atribuit de legislatia statului mentionat care reglementeaza impozitele facand obiectul conventiei, in masura in care contextul nu cere o interpretare diferita.
    Art. 4
    Domiciliu fiscal
    1. In sensul prezentei conventii, expresia rezident al unui stat contractant indica orice persoana care in virtutea legislatiei acelui stat este subiect de impunere in acest stat datorita domiciliului sau, rezidentei sale, sediului conducerii sau pe baza oricarui alt criteriu de natura analoaga.
    2. Cand, conform dispozitiilor paragrafului 1, o persoana fizica este considerata rezidenta a fiecaruia din statele contractante cazul se rezolva dupa regulile ce urmeaza:
    a) aceasta persoana este considerata rezidenta a statului contractant in care dispune de o locuinta permanenta. Daca dispune de o locuinta permanenta in fiecare din statele contractante, ea este considerata rezidenta a statului contractant cu care legaturile sale personale si economice sunt cele mai stranse (mai jos denumite centrul intereselor vitale);
    b) daca statul contractant in care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau daca aceasta persoana nu dispune de o locuinta permanenta in nici unul din statele contractante, ea este considerata rezidenta a statului contractant in care locuieste in mod obisnuit;
    c) daca aceasta persoana locuieste in mod obisnuit in fiecare din statele contractante sau daca nu locuieste in mod obisnuit in nici unul din ele, ea este considerata ca rezidenta a statului contractant a carui cetatenie o are;
    d) daca aceasta persoana are cetatenia fiecaruia din statele contractante sau daca nu are cetatenia nici unuia din ele, autoritatile competente ale statelor contractante transeaza problema de comun acord.
    3. Cand, potrivit dispozitiilor paragrafului 1, o persoana, alta decat o persoana fizica, este socotita rezidenta a fiecaruia din statele contractante, autoritatile competente ale statelor contractante se vor stradui de comun acord sa rezolve problema si sa determine modalitatile de aplicare a prezentei conventii fata de acea persoana.
    Art. 5
    Sediu stabil
    1. In sensul prezentei conventii, expresia sediu stabil indica un loc fix de afaceri in care intreprinderea exercita in total sau in parte activitatea sa.
    2. Expresia sediu stabil cuprinde indeosebi:
    a) un sediu de conducere;
    b) o sucursala;
    c) un birou;
    d) o uzina;
    e) un atelier;
    f) o mina, o cariera sau orice alt loc de extractie a bogatiilor naturale;
    g) un santier de constructie a carui durata depaseste 12 luni;
    h) un santier de montaj a carui durata depaseste 6 luni.
    3. Se considera ca nu este sediu stabil cand:
    a) se folosesc instalatii numai in scopul depozitarii, expunerii sau livrarii marfurilor apartinand intreprinderii;
    b) marfurile apartinand intreprinderii sunt pastrate numai in scopul depozitarii, expunerii sau livrarii;
    c) marfurile apartinand intreprinderii sunt depozitate numai in scopul prelucrarii de catre o alta intreprindere;
    d) un loc fix de afaceri folosit numai in scopul de a cumpara marfuri sau de a strange informatii pentru intreprindere;
    e) un loc fix de afaceri folosit numai in scopuri de publicitate, de furnizare de informatii, de cercetari stiintifice sau activitati analoage care au caracter preparatoriu sau auxiliar pentru intreprindere;
    f) marfurile apartinand intreprinderii, care au fost expuse la un targ sau expozitie sunt vandute de intreprindere la inchiderea acelui targ sau expozitie.
    4. O persoana - alta decat un agent care are un statut independent in sensul paragrafului 5 - activand intr-unul din statele contractante in contul unei intreprinderi a celuilalt stat contractant se considera sediu stabil in primul stat contractant, daca ea dispune in acest stat de puteri pe care le exercita in mod obisnuit, care ii permit sa incheie contracte in numele intreprinderii, cu conditia ca activitatea acestei persoane sa nu fie limitata la cumpararea de marfuri pentru intreprindere.
    5. Nu se considera ca o intreprindere a unui stat contractant are un sediu stabil in celalalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta isi exercita aici activitatea prin intermediul unui curtier, a unui comisionar general sau a oricarui alt intermediar cu statut independent, cu conditia ca aceste persoane sa actioneze in cadrul obisnuit al activitatii lor.
    6. Faptul ca o societate rezidenta a unui stat contractant controleaza sau este controlata de catre o societate care este rezidenta a celuilalt stat contractant sau care exercita acolo activitatea sa (prin intermediul unui sediu stabil sau nu) nu este prin el insusi suficient pentru a face din una din aceste societati un sediu stabil al celeilalte.
    Art. 6
    Venituri imobiliare
    1. Veniturile provenind din bunuri imobile inclusiv veniturile din exploatarile agricole si forestiere, sunt impozabile in statul contractant in care aceste bunuri sunt situate.
    2. In sensul prezentei conventii, expresia bunuri imobile este definita in conformitate cu legislatia statului contractant in care sunt situate bunurile in discutie. Expresia cuprinde, in orice caz, accesoriile, inventarul viu sau mort al exploatarilor agricole si forestiere, drepturile asupra carora se aplica dispozitiile dreptului comun privind proprietatea funciara, uzufructul bunurilor imobile si drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatarii zacamintelor minerale, surselor si a altor bogatii ale solului; navele si aeronavele nu sunt considerate ca bunuri imobile.
    3. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica veniturilor provenind din exploatare directa, din inchiriere sau arendare ca si din orice alta forma de exploatare de bunuri imobile si beneficiilor provenite din instrainarea unor asemenea bunuri.
    4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 3 se aplica, de asemenea, veniturilor provenind din bunurile imobile unei intreprinderi, precum si veniturilor din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesiuni libere.
    Art. 7
    Beneficiile intreprinderilor
    1. Beneficiile unei intreprinderi a unui stat contractant nu sunt impozabile decat in acest stat, cu conditia ca intreprinderea sa nu exercite activitatea sa in celalalt stat contractant printr-un sediu stabil situat in acel stat. Daca intreprinderea exercita sau a exercitat activitatea sa in acest fel, beneficiile intreprinderii sunt impozabile in celalalt stat, dar numai in masura in care acestea sunt atribuibile acelui sediu stabil.
    2. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 3, cand o intreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa in celalalt stat contractant prin intermediul unui sediu stabil situat in acel stat, se atribuie in fiecare stat contractant, acelui sediu stabil, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza daca ar fi constituit o intreprindere distincta si separata exercitand activitati identice sau analoage in conditii identice sau analoage si tratand cu toata independenta cu intreprinderea al carui sediu stabil este.
    3. La determinarea beneficiilor unui sediu stabil se iau in considerare cheltuielile deductibile facute pentru scopurile urmarite de acest sediu stabil, inclusiv cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administratie, fie ca s-au efectuat in statul in care se afla sediul stabil, fie in alta parte.
    4. Nu se va atribui nici un beneficiu unui sediu stabil numai pentru faptul ca acest sediu stabil a cumparat marfuri pentru intreprindere.
    5. In vederea aplicarii prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile atribuibile unui sediu stabil se determina in fiecare an prin aceeasi metoda, in afara de cazul cand exista motive valabile si suficiente pentru a proceda altfel.
    6. Cand beneficiile cuprind elemente de venit tratate separat in alte articole ale prezentei conventii, dispozitiile acelor articole nu sunt afectate de dispozitiile prezentului articol.
    Art. 8
    Navigatie maritima si aeriana
    1. Beneficiile pe care o intreprindere a unui contractant le obtine din exploatarea in trafic international a navelor si aeronavelor nu sunt impozabile decat in acel stat.
    2. Prin exceptie de la dispozitiile paragrafului 1 si ale art. 7, beneficiile provenite din exploatarea navelor sau aeronavelor folosite in principal pentru transportul pasagerilor sau al marfurilor exclusiv intre puncte situate intr-un stat contractant sunt impozabile in acest stat.
    3. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 se aplica, de asemenea, beneficiilor avute in vedere la paragrafele mentionate pe care o intreprindere a unui stat contractant le obtine din participarea sa la un pool, la o exploatare in comun sau la un organism international de transporturi.
    Art. 9
    Intreprinderi asociate
    1. Atunci cand:
    a) o intreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei intreprinderi a celuilalt stat contractant, sau cand
    b) aceleasi persoane participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau capitalul unei intreprinderi a unui stat contractant si a unei intreprinderi a celuilalt stat contractant,
    si cand, intr-un caz si in celalalt, cele doua intreprinderi sunt legate in relatiile lor financiare sau comerciale prin conditii acceptate sau impuse, care difera de acelea care ar fi fost stabilite intre intreprinderi independente, beneficiile care, fara aceste conditii, ar fi fost obtinute de una din intreprinderi dar nu au putut fi obtinute in fapt datorita acestor conditii, pot fi incluse in beneficiile acestei intreprinderi si impuse in consecinta.
    2. Cand beneficiile pentru care o intreprindere a unui stat contractant a fost impusa in acest stat sunt de asemenea incluse in beneficiile unei intreprinderi a celuilalt stat contractant si impuse in consecinta si cand beneficiile astfel incluse sunt beneficii care ar fi fost realizate de aceasta intreprindere din celalalt stat, daca conditiile convenite intre cele doua intreprinderi erau cele care ar fi fost stabilite intre intreprinderi independente, atunci primul stat va proceda la rectificarea corespunzatoare a cuantumului impozitului pe care l-a perceput asupra acestor beneficii. Pentru determinarea ajustarii de facut, se va tine seama de celelalte dispozitii ale prezentei conventii referitoare la natura veniturilor.
    3. Un stat contractant nu va rectifica beneficiile unei intreprinderi in cazurile avute in vedere la paragraful 1 dupa expirarea termenelor prevazute de legislatia sa nationala si, in orice caz, dupa expirarea a 5 ani incepand de la sfarsitul anului in curs de cand beneficiile care ar face obiectul unei astfel de rectificari ar fi fost realizate de o intreprindere a acestui stat. Prezentul paragraf nu se aplica in caz de frauda, de omisiune voluntara sau de neglijenta.
    Art. 10
    Dividende
    1. Dividendele platite de catre o societate care este rezidenta a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat.
    2. Totusi, aceste dividende pot fi impuse in statul contractant al carui rezident este societatea platitoare de dividende, potrivit legislatiei acestui stat; insa daca persoana care incaseaza dividendele este beneficiarul efectiv, impozitul astfel stabilit nu poate depasi 15 la suta din suma bruta a acestor dividende. Dispozitiile acestui paragraf nu privesc impozitarea societatii asupra beneficiilor din care se platesc dividendele.
    3. Termenul dividende, folosit in acest articol, indica veniturile provenind din actiuni, actiuni sau bonuri de folosinta, parti miniere, parti de fondator sau alte parti cu exceptia creantelor, beneficiile repartizate de societatile mixte romane subscriitorilor de capital, precum si veniturile asimilate veniturilor din actiuni de legislatia fiscala a statului al carui rezident este societatea distribuitoare.
    4. Dispozitiile paragrafului 2 nu se aplica cand beneficiarul dividendelor, rezident al unui stat contractant, exercita in celalalt stat contractant al carui rezident este societatea platitoare a dividendelor fie o activitate comerciala sau industriala printr-un sediu stabil, fie o profesiune libera prin intermediul unei baze fixe si de care se leaga efectiv participarea generatoare a dividendelor. In aceasta ipoteza sunt aplicabile, dupa caz, dispozitiile art. 7 sau ale art. 14.
    5. Cand o societate este rezidenta a unui stat contractant, celalalt stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor platite de societate, decat in masura in care aceste dividende sunt platite unui rezident al acestui celalalt stat sau in masura in care participarea generatoare de dividende este legata efectiv de un sediu stabil sau de o baza fixa situata in acest celalalt stat, nici sa preleve vreun impozit cu titlu de impunere a beneficiilor nedistribuite, asupra beneficiilor nedistribuite ale societatii, chiar daca dividendele platite sau beneficiile nedistribuite constau, in total sau in parte, din beneficii sau venituri provenind din acest celalalt stat.
    6. Nici o dispozitie a prezentei conventii nu poate fi interpretata ca impiedicind un stat contractant sa perceapa, asupra veniturilor unei societati atribuibile unui sediu stabil din acest stat, un impozit care se adauga la impozitul ce ar fi aplicabil veniturilor unei societati care poseda nationalitatea statului mentionat, cu conditia ca impozitul aditional astfel stabilit sa nu depaseasca 15 la suta din suma veniturilor care nu au fost supuse impozitului aditional mentionat in cursul anilor de impunere precedenti. In sensul acestei dispozitii, termenul venituri indica beneficiile atribuibile unui sediu stabil dintr-un stat contractant, pentru anul sau pentru anii anteriori, dupa scaderea tuturor impozitelor, altele decat impozitul aditional vizat in prezentul paragraf, prelevate de acest stat asupra beneficiilor mentionate; totusi, acest termen nu cuprinde beneficiile atribuibile unui sediu stabil al unei societati situate intr-un stat contractant si care au fost obtinute in cursul unui an in care activitatea societatii nu a fost exercitata in principal in acest stat.
    Art. 11
    Dobanzi
    1. Dobanzile provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat.
    2. Totusi, aceste dobanzi pot fi impuse in statul contractant din care provin si in conformitate cu legislatia acelui stat; in cazul cand dobanzile sunt impozabile in celalalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu poate depasi 15 la suta din suma bruta a acestor dobanzi.
    3. Termenul dobanzi, folosit in prezentul articol, indica veniturile din creante de orice natura, insotite sau nu de garantii ipotecare sau de o clauza de participare la beneficiile debitorului si in special veniturile din rente de stat si de obligatiuni de imprumut, inclusiv primele si premiile decurgand din aceste titluri, precum si orice alte venituri asimilate veniturilor din sume imprumutate, de legislatia fiscala a statului din care provin veniturile, dar nu cuprinde veniturile prevazute la art. 10.
    4. Dispozitiile paragrafului 2 nu se aplica cand beneficiarul dobanzilor, rezident al unui stat contractant exercita in celalalt stat contractant din care provin dobanzile fie o activitate comerciala sau industriala prin intermediul unui sediu stabil, fie o profesiune libera prin intermediul unei baze fixe si de care sunt legate efectiv creantele generatoare de dobanzi. In aceasta ipoteza sunt aplicabile dispozitiile art. 7 sau ale art. 14, dupa caz.
    5. Dobanzile sunt considerate ca provenind dintr-un stat contractant cand debitorul este chiar acest stat, o subdiviziune politica, o subdiviziune administrativ-teritoriala, o colectivitate locala sau un rezident al acelui stat. Totusi, cand debitorul dobanzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are intr-un stat contractant un sediu stabil sau o baza fixa in legatura cu care a fost contractat imprumutul generator de dobanzi si care le suporta, aceste dobanzi sunt considerate ca provin din statul contractant in care este situat sediul stabil sau baza fixa.
    6. Daca, urmare a relatiilor speciale existente intre debitor si creditor sau relatiilor pe care si unul si celalalt le intretin cu terte persoane, suma dobanzilor platite, tinand seama de creanta pentru care ele sunt sunt varsate, excede pe aceea asupra careia ar fi convenit debitorul si creditorul in lipsa unor astfel de relatii, dispozitiile prezentului articol se aplica numai acestei din urma sume. In acest caz, partea excedentara a platilor ramane impozabila in conformitate cu legislatia fiecarui stat contractant si tinand seama de celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
    7. Prin exceptie de la dispozitiile paragrafului 2, dobanzile provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile numai in celalalt stat contractant daca sunt platite pentru un imprumut facut, garantat sau asigurat de acest celalalt stat sau de un organism public al acestui celalalt stat desemnat si acceptat prin schimb de scrisori intre autoritatile competente ale statelor contractante.
    Art. 12
    Redevente
    1. Redeventele provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat.
    2. Totusi, aceste redevente pot fi impuse in statul contractant din care provin, in conformitate cu legislatia acelui stat; in cazul cand aceste redevente sunt impozabile in celalalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu poate depasi 15 la suta din suma bruta a acestor redevente.
    3. Prin exceptie de la dispozitiile paragrafului 2, redeventele cu titlu de drepturi de autor si alte remuneratii similare privind producerea sau reproducerea unei opere literare, dramatice, muzicale sau artistice, inclusiv redeventele privind filmele cinematografice si operele inregistrate pe film sau benzile destinate televiziunii sau radiodifuziunii, provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile in statul din care provin si potrivit legislatiei acestui stat; impozitul astfel stabilit nu poate depasi 10 la suta din suma bruta a acestor redevente, daca aceste redevente sunt impozabile in celalalt stat contractant.
    4. Termenul redevente, utilizat in prezentul articol, indica remuneratiile de orice natura platite pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui drept de autor, a unui brevet, a unei marci de fabrica sau de comert, a unui desen sau a unui model, a unui plan, a unei formule sau a unui procedeu secret, ca si pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau stiintific si pentru informatii relative la o experienta dobandita in domeniul industrial, comercial sau stiintific.
    5. Dispozitiile paragrafelor 2 si 3 nu se aplica cand beneficiarul redeventelor, rezident al unui stat contractant, exercita in celalalt stat contractant din care provin redeventele fie o activitate comerciala sau industriala prin intermediul unui sediu stabil, fie o profesiune libera prin intermediul unei baze fixe si de care dreptul sau bunul generator de redevente este efectiv legat. In aceasta ipoteza sunt aplicabile dispozitiile art. 7 sau ale art. 14, dupa caz.
    6. Redeventele sunt considerate ca provenind dintr-un stat contractant daca debitorul este chiar acest stat, o subdiviziune politica, o subdiviziune administrativ-teritoriala, o colectivitate locala sau un rezident al acelui stat. Cu toate acestea, cand debitorul redeventelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are intr-un stat contractant un sediu stabil sau o baza fixa prin care a fost incheiat contractul care da loc platii redeventelor si care suporta sarcina acestora, aceste redevente sunt considerate ca provin din statul contractant in care este situat sediul stabil sau baza fixa.
    7. Daca, urmare a relatiilor speciale existente intre debitor si creditor sau pe care unul sau celalalt le intretin cu terte persoane, suma redeventelor platite, tinand seama de prestarea pentru care ele sunt varsate, excede pe aceea asupra carora s-ar fi convenit de debitor si creditor in lipsa unor asemenea relatii, dispozitiile prezentului articol se aplica numai acestei din urma sume. In acest caz, partea excedentara a platilor ramane impozabila in conformitate cu legislatia fiecarui stat contractant si tinand cont de celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
    Art. 13
    Castiguri din instrainari de bunuri
    1. Castigurile provenind din instrainarea bunurilor imobile sunt impozabile in statul contractant in care sunt situate aceste bunuri.
    2. Castigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile facand parte din activul unui sediu stabil pe care o intreprindere a unui stat contractant il are in celalalt stat contractant, sau a bunurilor mobile constitutive ale unei baze fixe de care dispune un rezident al unui stat contractant in celalalt stat contractant pentru exercitarea unei profesiuni libere, inclusiv acele castiguri provenind din instrainarea globala a acestui sediu stabil (singur sau cu intreaga intreprindere) sau a acestei baze fixe, sunt impozabile in acest celalalt stat. Cu toate acestea, castigurile provenind din instrainarea navelor sau aeronavelor exploatate in trafic international precum si a bunurilor mobile afectate exploatarii unor astfel de nave sau aeronave sunt impozabile numai in statul contractant in care aceste bunuri sunt impozabile in virtutea prevederilor art. 21 paragraful 3.
    3. Castigurile provenind din instrainarea de actiuni, de parti sau de drepturi analoage de capital ale unei societati ale carei bunuri sunt constituite in principal din bunuri imobile situate intr-un stat contractant sunt impozabile in acest stat.
    Castigurile provenind din instrainarea unei participatii intr-o societate de persoane (partnership) sau intr-o fiducie (trust) ale carei bunuri sunt constituite in principal din bunuri imobile situate intr-un stat contractant sunt impozabile in acest stat.
    4. Castigurile provenind din instrainarea oricaror bunuri, altele decat cele mentionate in paragrafele 1, 2 si 3, sunt impozabile numai in statul contractant al carui rezident este cedentul.
    5. Dispozitiile paragrafului 4 nu impieteaza asupra dreptului fiecaruia din statele contractante de a percepe conform legislatiei sale un impozit asupra castigurilor provenind din instrainarea unui bun si realizate de o persoana fizica care este rezidenta a celuilalt stat contractant si care la un moment dat, in cursul a cinci ani imediat precedenti instrainarii bunului, a fost rezidenta a primului stat.
    Art. 14
    Profesiuni independente
    1. Veniturile pe care un rezident al unui stat contractant le realizeaza dintr-o profesiune libera sau din alte activitati independente cu caracter analog sunt impozabile numai in acel stat, cu conditia ca acest rezident sa nu dispuna in mod obisnuit in celalalt stat contractant de o baza fixa pentru exercitarea activitatii sale. Daca dispune de o astfel de baza, veniturile sunt impozabile in celalalt stat, dar numai in masura in care sunt atribuibile mentionatei baze fixe.
    Un rezident al unui stat contractant care exercita o profesiune libera sau alte activitati independente in celalalt stat este considerat ca dispune de o asemenea baza fixa in acest celalalt stat daca sta o perioada sau perioade pe o durata totala depasind 183 de zile in anului de impunere respectiv.
    2. Expresia profesiuni libere cuprinde in special activitatile independente de ordin stiintific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum si activitatea independenta a medicilor, avocatilor, inginerilor, arhitectilor, dentistilor si contabililor.
    Art. 15
    Profesiuni dependente
    1. Sub rezerva dispozitiilor art. 16 si 18, retributiile si alte remuneratii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeste pentru o activitate retribuita sunt impozabile numai in acest stat cu conditia ca activitatea sa nu fie exercitata in celalalt stat contractant. Daca activitatea este exercitata in celalalt stat contractant, remuneratiile primite cu acest titlu sunt impozabile in acest celalalt stat.
    2. Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 1, remuneratiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeste pentru o activitate retribuita exercitata in celalalt stat contractant sunt impozabile numai in primul stat contractant daca:
    a) beneficiarul ramane in celalalt stat contractant o perioada sau perioade care nu depaseste in total 183 de zile in cursul anului calendaristic considerat si
    b) remuneratiile sunt platite de catre o persoana sau in numele unei persoane care incadreaza in munca si care nu este rezidenta a celuilalt stat si
    c) sarcina acestor remuneratii nu este suportata de catre un sediu stabil sau de o baza fixa pe care persoana care incadreaza in munca o are in celalalt stat.
    3. Prin derogare de la dispozitiile precedente ale prezentului articol, remuneratiile pentru o activitate retribuita exercitata la bordul unei nave sau aeronave exploatata in trafic international de o intreprindere a unui stat contractant sunt impozabile numai in acest stat.
    Art. 16
    Tantieme
    Tantiemele, jetoanele de prezenta si alte retributii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeste in calitatea sa de membru al consiliului de administratie sau de conducere sau al unui organ analog al unei societati care este rezidenta a celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat.
    Art. 17
    Artisti si sportivi
    1. Prin derogare de la dispozitiile art. 7, 14 si 15, veniturile pe care artistii de spectacole, cum sunt artistii de teatru, de cinema, de radio sau televiziune si muzicienii, precum si sportivii, le obtin din activitatea lor personala desfasurata in aceasta calitate, sunt impozabile in statul contractant in care aceste activitati sunt exercitate.
    2. Cand venitul din activitatile exercitate personal de un artist de spectacole sau de un sportiv este atribuit unei alte persoane decat artistul sau sportivul insusi, prin derogare de la dispozitiile art. 7, 14 si 15, el poate fi impus in statul contractant in care se desfasoara activitatile artistului sau sportivului.
    3. Dispozitiile paragrafului 2 nu se aplica daca se stabileste ca nici artistul de spectacole sau sportivul, nici persoanele care ii sunt asociate nu participa direct sau indirect la beneficiile persoanei vizate la mentionatul paragraf.
    4. Veniturile pe care artistii de spectacole sau sportivii rezidenti ai unui stat contractant le realizeaza cu ocazia unor activitati desfasurate in celalalt stat contractant in cadrul schimburilor culturale stabilite prin conventii culturale incheiate intre cele doua state contractante sunt scutite de impozit in acest celalalt stat contractant.
    Art. 18
    Functii publice
    1. a) Remuneratiile, altele decat pensiile, platite de un stat contractant sau de una din subdiviziunile sale politice, subdiviziunile administrativ-teritoriale sau de colectivitatile locale unei persoane fizice pentru servicii prestate acestui stat, subdiviziune sau colectivitati, nu sunt impozabile decat in acest stat.
    b) Cu toate acestea, asemenea remuneratii nu sunt impozabile decat in statul contractant al carui rezident este beneficiarul, daca serviciile sunt prestate in acel stat si daca beneficiarul remuneratiei nu a devenit rezident al statului mentionat numai in scopul de a presta serviciile.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 nu se aplica remuneratiilor primite pentru servicii prestate in cadrul unei activitati comerciale sau industriale exercitate de unul din statele contractante sau de una din subdiviziunile politice, subdiviziunile administrativ-teritoriale sau colectivitati locale ale acestuia.
    Art. 19
    Studenti si persoane in curs de perfectionare
    Sumele pe care un student, un practicant sau un ucenic, inclusiv orice persoana in curs de perfectionare sau de specializare, care este sau a fost imediat anterior venirii sale intr-un stat contractant, rezident al celuilalt stat contractant si care este prezent in primul stat numai in scopul de a continua studiile sau pregatirea sa, le primeste pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere, studii sau pregatire, nu sunt impozabile in primul stat, cu conditia ca ele sa provina din surse aflate din afara acestui stat.
    Art. 20
    Venituri care nu au fost expres mentionate
    1. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 2 al prezentului articol, elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, care nu sunt in mod expres mentionate in articolele precedente ale prezentei conventii, sunt impozabile numai in acest stat contractant.
    2. Totusi, daca aceste venituri incasate de un rezident al unui stat contractant provin din surse aflate in celalalt stat contractant, ele pot fi impuse in statul de unde provin si potrivit legislatiei acestui stat. Dar, in cazul unui venit provenind dintr-o succesiune (estate) sau fiducii (trust) si in cazul unei plati periodice a unei pensii, impozitul astfel stabilit nu poate depasi 15 la suta din suma bruta a venitului, daca acesta este impozabil in statul contractant al carui rezident este beneficiarul.
    Art. 21
    Avere
    1. Averea constituita din bunuri imobile este impozabila in statul contractant unde sunt situate aceste bunuri.
    2. Averea constituita din bunuri mobile facand parte din activul unui sediu stabil al unei intreprinderi sau din bunuri mobile constitutive ale unei baze fixe servind la exercitarea unei profesiuni libere este impozabila in statul contractant unde este situat sediul stabil sau baza fixa.
    3. Navele si aeronavele exploatate in trafic international de o intreprindere a unui stat contractant, precum si bunurile mobile afectate exploatarii lor, nu sunt impozabile decat in acest stat.
    4. Toate celelalte elemente ale averii unui rezident al unui stat contractant nu sunt impozabile decat in acest stat.
    Art. 22
    Evitarea dublei impuneri
    1. In ce priveste Romania, impozitul platit de un rezident roman asupra veniturilor impozabile in Canada, in aplicarea prezentei conventii, va fi dedus din suma impozitului roman exigibil in conformitate cu legislatia fiscala romana.
    Beneficiile varsate de intreprinderile de stat romane la bugetul statului sunt considerate ca impozit roman.
    2. In ce priveste Canada, dubla impunere va fi evitata in modul urmator:
    a) Sub rezerva dispozitiilor existente in legislatia canadiana cu privire la deducerea impozitului platit intr-un teritoriu din afara Canadei din impozitul platibil in Canada si a oricaror modificari ulterioare ale acestor dispozitii care nu ar afecta principiul general si fara a renunta la o deducere sau degrevare mai importanta prevazuta de legislatia canadiana, impozitul roman datorat in functie de beneficii, venituri sau castiguri provenind din Romania se deduce din oricare impozit canadian datorat pentru aceleasi beneficii, venituri sau castiguri.
    b) Sub rezerva dispozitiilor existente in legislatia canadiana privind determinarea surplusului scutit al unei societati straine filiala si a oricaror modificari ulterioare ale acestor dispozitii care nu ar afecta principiul general, o societate rezidenta in Canada poate, in legatura cu impozitul canadian, sa scada, cu ocazia calcularii venitului sau impozabil, orice dividend primit provenind din surplusul scutit al unei societati straine filiala rezidenta in Romania.
    3. Pentru aplicarea paragrafului 2 a), impozitul roman datorat de un rezident al Canadei:
    a) pentru beneficiile imputabile unei activitati industriale sau comerciale pe care o exercita in Romania sau
    b) pentru dividendele, dobanzile sau redeventele pe care le primeste de la o societate care este rezidenta a Romaniei,
    se considera ca cuprinde suma care ar fi fost platibila cu titlu de impozit roman pentru anul respectiv daca nu ar fi existat o scutire sau o reducere de impozit acordata pentru acest an sau pentru o perioada a acestuia conform:
    (i) dispozitiilor art. 5 din Decretul nr. 276 din 11 mai 1973 pentru reglementarea impunerii unor venituri realizate din Republica Socialista Romania de persoanele fizice si juridice nerezidente, in masura in care acesta era in vigoare la data semnarii prezentei conventii si nu a fost modificat de atunci sau nu a suferit decat modificari minore, care nu ii afecteaza caracterul general si numai in masura in care aceasta dispozitie are drept efect sa scuteasca o categorie de venituri sau sa-i usureze impunerea pentru o perioada care depaseste 10 ani; sau
    (ii) cu orice alta dispozitie adoptata ulterior care acorda o scutire sau o reducere a impozitului care, potrivit acordului autoritatilor competente ale statelor contractante, este de natura analoaga, daca aceasta dispozitie nu a fost modificata posterior sau nu a suferit decat modificari minore care nu ii afecteaza caracterul general.
    4. Pentru aplicarea prezentului articol, beneficiile, veniturile sau castigurile unui rezident al unui stat contractant, care a suportat impozitul celuilalt stat contractant in conformitate cu prezenta conventie, sunt considerate ca provenind din surse aflate in acest celalalt stat.
    Art. 23
    Nediscriminarea
    1. Nationalii unui stat contractant nu sunt supusi in celalalt stat contractant nici unei impozitari sau obligatii legate de impunere, diferita sau mai impovaratoare decat aceea la care sunt sau ar putea fi supusi nationalii acelui celalalt stat aflati in aceeasi situatie.
    2. Impozitarea unui sediu stabil pe care o intreprindere a unui stat contractant il are in celalalt stat contractant nu se va stabili in acest celalalt stat in conditii mai putin avantajoase decat impozitarea intreprinderilor acestui celalalt stat care desfasoara aceeasi activitate.
    3. Nici o dispozitie a prezentului articol nu poate fi interpretata ca obliga un stat contractant sa acorde rezidentilor celuilalt stat contractant deduceri cu caracter personal, degrevari si reduceri de impozit, in functie de situatia sau de greutatile familiale pe care le acorda propriilor sai rezidenti.
    4. Intreprinderile unui stat contractant al caror capital este in totalitate sau in parte, direct sau indirect, detinut sau controlat, de unul sau mai multi rezidenti ai celuilalt stat contractant, nu sunt supuse in primul stat nici unei impozitari sau obligatii legate de aceasta care sa fie diferita sau mai impovaratoare decat aceea la care sunt sau ar putea fi supuse alte intreprinderi de aceeasi natura ale acestui prim stat al capital este in totalitate sau in parte, direct sau indirect, detinut sau controlat de unul sau mai multi rezidenti ai unui tert stat.
    5. Termenul impozitare indica, in prezentul articol, impozitele vizate prin prezenta conventie.
    6. Impozitele pe venit, beneficii si avere, precum si varsamintele de beneficii la bugetul statului, care, conform dreptului roman, sunt in sarcina unitatilor socialiste nu se aplica decat acestor unitati.
    Art. 24
    Procedura amiabila
    1. Cand un rezident al unui stat contractant apreciaza ca masurile luate de un stat contractant sau de fiecare din cele doua state ii atrag sau ii vor atrage o impozitare neconforma cu prezenta conventie, poate, indiferent de caile de atac prevazute de legislatia nationala a acestor state, sa adreseze autoritatii competente a statului contractant al carui rezident este o cerere scrisa si motivata de revizuire a acestei impuneri. Pentru a fi admisibila, cererea respectiva trebuie fie prezentata intr-un termen de 2 ani incepand de la prima notificare a masurii care are ca efect o impozitare care nu este conforma cu conventia.
    2. Autoritatea competenta vizata la paragraful 1 se va stradui, daca reclamatia ii pare intemeiata si daca ea insasi nu este in masura sa dea o solutie satisfacatoare, sa rezolve problema pe calea unei intelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, in vederea evitarii unei impozitari care nu este conforma cu conventia.
    3. Un stat contractant nu va majora baza impozabila a unui rezident a unuia sau a celuilalt stat contractant incluzand elemente de venit care au fost deja impuse in celalalt stat contractant, dupa expirarea termenelor prevazute de legislatia sa nationala si in orice caz dupa expirarea a cinci ani de la incheierea perioadei impozabile in cursul careia au fost realizate veniturile in cauza. Prezentul paragraf nu se aplica in caz de frauda, de omisiune intentionata sau de neglijenta.
    4. Autoritatile competente ale statelor contractante se vor stradui, pe cale de intelegere amiabila, sa rezolve dificultatile sau sa inlature dubiile la care pot da loc interpretarea sau aplicarea conventiei.
    5. Autoritatile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc in vederea evitarii dublei impuneri in cazurile neprevazute de conventie.
    Art. 25
    Schimb de informatii
    1. Autoritatile competente ale statelor contractante vor schimba informatiile necesare pentru aplicarea dispozitiilor prezentei conventii si cele ale legilor interne ale statelor contractante relative la impozitele vizate de conventie, in masura in care impozitarea pe care ele o prevad este conforma cu conventia. Orice informatie astfel schimbata va fi tinuta secret si nu va putea fi comunicata decat persoanelor sau autoritatilor insarcinate cu stabilirea sau incasarea impozitelor vizate de prezenta conventie.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 nu pot in nici un caz fi interpretate ca impunand unuia din statele contractante obligatia:
    a) de a lua masuri administrative care deroga de la legislatia proprie sau de la practica administrativa a unuia sau a celuilalt stat contractant;
    b) de a furniza informatii care nu ar putea fi obtinute pe baza propriei sale legislatii sau in cadrul practicii administrative normale a unuia sau a celuilalt stat contractant;
    c) de a transmite informatii care ar divulga un secret comercial, industrial, profesional sau un procedeu comercial sau informatii a caror divulgare ar fi contrara ordinii publice.
    Art. 26
    Functionari diplomatici si consulari
    Dispozitiile prezentei conventii nu afecteaza privilegiile fiscale de care beneficiaza membrii misiunilor diplomatice sau consulare, fie in virtutea regulilor generale ale dreptului international, fie a prevederilor unor acorduri speciale.
    Art. 27
    Dispozitii diverse
    1. Dispozitiile prezentei conventii nu vor putea fi interpretate ca limitand intr-un anumit fel exonerarile, degrevarile, deducerile, creditele sau alte facilitati care sunt sau vor fi acordate:
    a) prin legislatia unui stat contractant pentru determinarea impozitului prelevat de acest stat, sau
    b) prin orice alt acord incheiat de un stat contractant.
    2. Nici o dispozitie a prezentei conventii nu poate fi interpretata ca ar impiedica aplicarea dispozitiilor legislatiei interne a fiecarui stat contractant referitoare la impunerea veniturilor persoanelor realizate din participarea lor in societati nerezidente sau referitoare la evaziunea fiscala.
    3. Autoritatile competente ale statelor contractante pot comunica direct intre ele in vederea aplicarii prezentei conventii.
    4. In sensul prezentei conventii, orice mentiune "o subdiviziune politica, o subdiviziune administrativ-teritoriala" a unui stat contractant trebuie sa fie inteleasa ca "o subdiviziune politica" daca statul contractant la care se refera este Canada si ca "o subdiviziune administrativ-teritoriala" daca statul contractant la care se refera este Romania.
    Art. 28
    Intrarea in vigoare
    1. Prezenta conventie va fi ratificata si instrumentele de ratificare vor fi schimbate la Bucuresti.
    2. Prezenta conventie va intra in vigoare imediat dupa schimbul instrumentelor de ratificare si dispozitiile sale vor fi aplicabile:
    a) cu privire la impozitul retinut la sursa asupra sumelor platite nerezidentilor sau virate in contul lor, incepand de la 1 ianuarie 1978, si
    b) cu privire la celelalte impozite, pentru fiecare an de impunere, incepand de la 1 ianuarie 1978.
    Art. 29
    Denuntarea
    Prezenta conventie va ramane in vigoare pe o durata nedeterminata, insa fiecare stat contractant va putea, pana la 30 iunie inclusiv al fiecarui an calendaristic posterior anului 1980, sa transmita o nota de denuntare celuilalt stat contractant si, in acest caz, conventia va inceta sa fie aplicabila:
    a) in legatura cu impozitul retinut la sursa asupra sumelor platite nerezidentilor sau virate in contul lor, incepand cu 1 ianuarie al anului calendaristic imediat urmator celui in care s-a dat nota; si
    b) in legatura cu celelalte impozite, pentru fiecare an de impunere, incepand de la 1 ianuarie al anului calendaristic imediat urmator celui in care s-a dat nota.
    Drept care, subsemnatii, autorizati legal in acest scop, au semnat prezenta conventie.
    Facuta in dublu exemplar in Ottawa la 20 noiembrie 1978, in limbile romana, franceza si engleza, fiecare versiune avand aceeasi valabilitate.

                     Pentru guvernul
                     Republicii Socialiste Romania
                     Barbu Popescu

                     Pentru guvernul Canadei
                     Don Jamieson

                            CONVENTIE
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Regatului Spaniei pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Regatului Spaniei,
    in dorinta de a promova si de a intari relatiile economice intre cele doua tari pe baza respectarii suveranitatii independentei nationale, a egalitatii in drepturi, a avantajului reciproc si a neamestecului in treburile interne,
    au convenit asupra urmatoarelor dispozitii privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere:

    Art. 1
    Persoane vizate
    Prezenta conventie se aplica persoanelor care sunt rezidente ale unui stat contractant sau ale fiecaruia dintre cele doua state.
    Art. 2
    Impozite vizate
    1. Prezenta conventie se aplica impozitelor pe venit si pe avere percepute in contul fiecaruia dintre statele contractante, indiferent de sistemul de percepere.
    2. Sunt considerate ca impozite pe venit si pe avere impozitele percepute pe venitul total, pe averea totala sau pe elemente de venit ori de avere, inclusiv impozitele pe castigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile sau imobile.
    3. Impozitele actuale la care se aplica conventia sunt urmatoarele:
    a) in ceea ce priveste Romania:
    - impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice si juridice;
    - impozitul pe veniturile societatilor mixte constituite cu participarea organizatiilor economice romane si a partenerilor straini;
    - impozitul pe veniturile realizate din activitati agricole
    (denumite in cele ce urmeaza impozit roman);
    b) in ceea ce priveste Spania:
    - impozitul pe venitul persoanelor fizice;
    - impozitul pe venitul societatilor si al altor persoane juridice;
    - prelevarile anticipate in contul: contributiei funciare, agricole si urbane; impozitului pe veniturile din munca personala; impozitului pe veniturile din capital si impozitului pe activitatile si beneficiile industriale si comerciale;
    - redeventele privind superficia si impozitul pe beneficiile comerciale prevazute de Legea din 27 iunie 1974, pentru intreprinderile care au ca obiect cercetarea si exploatarea hidrocarburilor;
    - impozitul extraordinar asupra bunurilor persoanelor fizice si impozitul extraordinar asupra anumitor venituri realizate din munca personala, reglementate de Legea nr. 50 din 14 noiembrie 1977 asupra masurilor urgente de reforma fiscala
    (denumite in cele ce urmeaza impozit spaniol).
    4. Conventia se va aplica, de asemenea, impozitelor de natura identica sau analoaga si impozitelor pe avere care vor intra in vigoare dupa data semnarii prezentei conventii si care s-ar adauga celor existente sau care le vor inlocui. Statele contractante isi vor comunica reciproc modificarile aduse legislatiei lor fiscale respective.
    Art. 3
    Definitii generale
    1. a) (i) Termenul Romania indica teritoriul Republicii Socialiste Romania, precum si zonele situate in afara apelor teritoriale ale Romaniei, asupra carora, in conformitate cu dreptul international si potrivit legislatiei sale, Romania exercita drepturi suverane referitoare la solul si subsolul marii si la resursele naturale ale acestora;
    (ii) termenul Spania indica statul spaniol si zonele adiacente apelor teritoriale ale Spaniei, asupra carora, in conformitate cu dreptul international si potrivit legislatiei sale, Spania poate exercita drepturile privitoare la fundul marii, la subsolul marin si la resursele naturale ale acestora;
    b) expresiile un stat contractant si celalalt stat contractant indica, dupa context, Romania sau Spania;
    c) termenul persoana cuprinde persoanele fizice, societatile si orice alte grupari de persoane;
    d) termenul societate indica orice persoana juridica - inclusiv o societate mixta constituita in conformitate cu prevederile legislatiei romane - sau oricare entitate care este considerata ca o persoana juridica in vederea impozitarii;
    e) expresiile intreprindere a unui stat contractant si intreprindere a celuilalt stat contractant indica, dupa caz, o intreprindere exploatata de un rezident al unui stat contractant si o intreprindere exploatata de un rezident al celuilalt stat contractant;
    f) expresia autoritate competenta indica:
    (i) in ceea ce priveste Romania, ministrul finantelor sau reprezentantul sau autorizat;
    (ii) in ceea ce priveste Spania, ministrul finantelor sau reprezentantul sau autorizat;
    g) termenul impozit indica, dupa context, impozitul roman sau impozitul spaniol;
    h) termenul national indica:
    (i) orice persoane fizice care poseda dupa caz, nationalitatea spaniola sau cetatenia romana;
    (ii) orice persoane juridice, societati de persoane si asociatii constituite in conformitate cu legislatia in vigoare intr-un stat contractant;
    i) prin trafic international se intelege orice transport efectuat de catre o nava, aeronava sau un vehicul rutier exploatat de catre o intreprindere care are sediul conducerii efective situat intr-un stat contractant, cu exceptia cazului cand nava, aeronava sau vehiculul rutier sunt exploatate numai intre puncte situate in celalalt stat contractant;
    j) expresia o unitate administrativ-teritoriala se refera la Romania.
    2. Pentru aplicarea conventiei de catre un stat contractant, orice expresie care nu este altfel definita are sensul atribuit de legislatia statului mentionat care reglementeaza impozitele ce fac obiectul conventiei, in masura in care contextul nu cere o interpretare diferita.
    Art. 4
    Domiciliu fiscal
    1. In sensul prezentei conventii, expresia rezident al unui stat contractant indica orice persoana care, in virtutea legislatiei acelui stat, este subiect de impunere in acest stat datorita domiciliului sau, rezidentei sale, sediului conducerii sau pe baza oricarui alt criteriu de natura analoaga. Totusi, aceasta expresie nu cuprinde persoanele care sunt impozabile in acest stat numai pentru venitul pe care il obtin din surse situate in statul mentionat sau pentru averea pe care o poseda in acest stat.
    2. Cand, potrivit dispozitiilor paragrafului 1, o persoana fizica este considerata rezidenta a fiecaruia dintre statele contractante, situatia sa se reglementeaza in modul urmator:
    a) persoana va fi considerata rezidenta a statului contractant in care dispune de o locuinta permanenta. Daca ea dispune de o locuinta permanenta in fiecare dintre statele contractante, va fi considerata rezidenta a statului contractant cu care legaturile sale personale si economice sunt cele mai stranse (centrul intereselor vitale);
    b) daca statul contractant in care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau daca nu dispune de o locuinta permanenta in nici unul dintre statele contractante, atunci va fi considerata rezidenta a statului contractant in care locuieste in mod obisnuit;
    c) daca aceasta persoana locuieste in mod obisnuit in fiecare dintre statele contractante sau daca nu locuieste in mod obisnuit in nici unul dintre ele, ea va fi considerata rezidenta a statului contractant a carui cetatenie o are;
    d) daca aceasta persoana are cetatenia fiecaruia dintre statele contractante sau daca nu are cetatenia nici unuia dintre ele, autoritatile competente ale statelor contractante rezolva problema de comun acord.
    3. Cand, potrivit dispozitiilor paragrafului 1, o persoana, alta decat o persoana fizica, este considerata ca rezidenta a fiecaruia dintre statele contractante, ea este considerata ca rezidenta a statului contractant unde se gaseste sediul conducerii sale efective.
    Art. 5
    Sediu permanent
    1. In sensul prezentei conventii, expresia sediu permanent indica un loc fix de afaceri unde intreprinderea exercita in total sau in parte activitatea sa.
    2. Expresia sediu permanent cuprinde indeosebi:
    a) un sediu de conducere;
    b) o sucursala;
    c) un birou;
    d) o uzina;
    e) un atelier;
    f) o mina, o cariera sau orice alt loc de extractie a bogatiilor naturale;
    g) un santier de constructii sau de montaj, a carui durata depaseste 12 luni.
    3. Nu se considera ca exista sediu permanent daca:
    a) se folosesc instalatii numai in scopul depozitarii, expunerii sau livrarii marfurilor apartinand intreprinderii;
    b) marfurile apartinand intreprinderii sunt pastrate numai in scopul depozitarii, expunerii sau livrarii;
    c) marfurile apartinand intreprinderii sunt pastrate numai in scopul prelucrarii de catre o alta intreprindere;
    d) un loc fix de afaceri este folosit numai in scopul de a cumpara marfuri sau de a strange informatii pentru intreprindere;
    e) un loc fix de afaceri este folosit pentru intreprindere numai in scopuri de publicitate, de a furniza informatii, de cercetari stiintifice sau activitati analoage care au caracter preparatoriu sau auxiliar;
    f) marfurile apartinand intreprinderii si expuse la un targ comercial sau la o expozitie sunt vandute de catre intreprindere la inchiderea acelui targ sau expozitie.
    4. O persoana activand intr-un stat contractant in contul unei intreprinderi din celalalt stat contractant - alta decat un agent cu un statut independent in sensul paragrafului 5 - se considera sediu permanent in primul stat daca ea dispune in acest stat de puteri pe care le exercita in mod obisnuit, permitandu-i sa incheie contracte in numele intreprinderii, cu conditia ca activitatea acestei persoane sa nu fie limitata la cumpararea de marfuri pentru intreprindere.
    5. Nu se considera ca o intreprindere a unuia dintre statele contractante are un sediu permanent in celalalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta isi exercita activitatea sa prin intermediul unui curtier, al unui comisionar general sau al oricarui alt intermediar cu statut independent, cu conditia ca aceste persoane sa actioneze in cadrul obisnuit al activitatii lor.
    6. Faptul ca o societate rezidenta a unui stat contractant controleaza sau este controlata de catre o societate care este rezidenta a celuilalt stat contractant sau care exercita activitatea sa (fie prin intermediul unui sediu permanent sau nu) nu este prin el insusi suficient pentru a face din una dintre aceste societati un sediu permanent al celeilalte.
    Art. 6
    Venituri imobiliare
    1. Veniturile provenind din bunuri imobile, inclusiv veniturile din exploatarile agricole si forestiere, sunt impozabile in statul contractant in care aceste bunuri sunt situate.
    2. Expresia bunuri imobile este definita in conformitate cu legislatia statului contractant in care sunt situate bunurile in discutie. Expresia cuprinde, in toate cazurile, accesoriile, inventarul viu sau mort al exploatarilor agricole si forestiere, drepturile asupra carora se aplica dispozitiile dreptului comun privind proprietatea funciara, uzufructul bunurilor imobile si drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatarii zacamintelor minerale, surselor si a altor bogatii ale solului; navele si aeronavele nu sunt considerate ca bunuri imobile.
    3. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica veniturilor provenind din exploatare directa, din inchiriere sau din arendare, precum si din orice alta forma de exploatare a bunurilor imobile.
    4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 3 se aplica, de asemenea, veniturilor provenind din bunuri imobile ale unei intreprinderi, precum si veniturilor din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesii libere.
    Art. 7
    Beneficiile intreprinderilor
    1. Beneficiile unei intreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai in acest stat, cu conditia ca intreprinderea sa nu exercite activitatea sa in celalalt stat contractant prin intermediul unui sediu permanent situat in acel stat. Daca intreprinderea exercita activitatea sa in acest fel, beneficiile intreprinderii sunt impozabile in celalalt stat, dar numai in masura in care acestea sunt atribuibile acelui sediu permanent.
    2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 3, cand o intreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa in celalalt stat contractant prin intermediul unui sediu permanent situat in acel stat, se atribuie in fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza daca ar fi constituit o intreprindere distincta si separata exercitand activitati identice sau analoage in conditii identice sau analoage si tratand cu toata independenta cu intreprinderea al carui sediu permanent este.
    3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent sunt admise la scadere cheltuielile destinate scopurilor urmarite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare, fie ca s-au efectuat in statul contractant in care se afla sediul permanent, fie in alta parte.
    4. In masura in care intr-un stat contractant se obisnuieste ca beneficiile atribuibile unui sediu permanent sa fie determinate pe baza unei repartizari a beneficiilor totale ale intreprinderii intre diversele ei parti componente, nici o dispozitie a paragrafului 2 nu impiedica acest stat contractant sa determine beneficiile impozabile potrivit repartitiei uzuale; metoda de repartizare adoptata trebuie sa fie totusi de asa natura incat rezultatul obtinut sa fie conform cu principiile cuprinse in prezentul articol.
    5. Nici un beneficiu nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul ca acest sediu permanent a cumparat marfuri pentru intreprindere.
    6. In vederea aplicarii prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile atribuibile unui sediu permanent se determina in fiecare an prin aceeasi metoda, in afara de cazul cand exista motive valabile si suficiente pentru a proceda altfel.
    7. Cand beneficiile cuprind elemente de venit tratate separat in alte articole ale prezentei conventii, dispozitiile acelor articole nu sunt afectate de dispozitiile prezentului articol.
    Art. 8
    Intreprinderi de transport
    1. Beneficiile provenind din exploatarea in trafic international a navelor, aeronavelor sau a vehiculelor rutiere nu sunt impozabile decat in statul contractant in care este situat sediul conducerii efective a intreprinderii.
    2. Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 1 si ale art. 7, beneficiile provenite din exploatarea navelor, aeronavelor sau a vehiculelor rutiere folosite in principal pentru transportul pasagerilor sau al marfurilor exclusiv intre puncte situate intr-un stat contractant sunt impozabile in acest stat.
    3. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 se aplica, de asemenea, beneficiilor avute in vedere la paragrafele respective pe care o intreprindere a unui stat contractant le obtine din participarea sa la un pool, la o exploatare in comun sau la un organism international de transporturi.
    Art. 9
    Intreprinderi asociate
    1. Atunci cand:
    a) o intreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau capitalul unei intreprinderi a celuilalt stat contractant, sau cand
    b) aceleasi persoane participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau capitalul unei intreprinderi a unui stat contractant si a unei intreprinderi a celuilalt stat contractant,
    si cand, intr-un caz sau in celalalt, cele doua intreprinderi sunt legate in relatiile lor comerciale sau financiare prin conditii acceptate sau impuse, care difera de acelea care ar fi fost stabilite intre intreprinderi independente, beneficiile care, fara aceste conditii, ar fi fost obtinute de una dintre intreprinderi, dar nu au putut fi obtinute in fapt datorita acestor conditii, pot fi incluse in beneficiile acestei intreprinderi si impuse in consecinta.
    2. Cand beneficiile pentru care o intreprindere a unui stat contractant a fost impusa in acest stat sunt de asemenea incluse in beneficiile unei intreprinderi a celuilalt stat contractant si impuse in consecinta si cand beneficiile astfel incluse sunt beneficii care ar fi fost realizate de aceasta intreprindere din celalalt stat, daca conditiile convenite intre cele doua intreprinderi erau cele care ar fi fost stabilite intre intreprinderi independente, atunci primul stat va proceda la modificarea corespunzatoare a cuantumului impozitului pe care l-a perceput asupra acestor beneficii. Pentru determinarea modificarii de facut se va tine seama de celelalte dispozitii ale prezentei conventii referitoare la natura veniturilor.
    3. Un stat contractant nu va modifica beneficiile unei intreprinderi in cazurile avute in vedere la paragraful 1, dupa expirarea termenelor prevazute de legislatia sa nationala.
    Art. 10
    Dividende
    1. Dividendele platite de catre o societate care este rezidenta a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat.
    2. Totusi, aceste dividende pot fi impuse in statul contractant al carui rezident este societatea platitoare de dividende si potrivit legislatiei acestui stat, numai daca persoana care incaseaza dividendele este beneficiarul efectiv; impozitul astfel stabilit nu poate depasi:
    a) 10 la suta din suma bruta a dividendelor, daca beneficiarul dividendelor este o societate care dispune direct de cel putin 25 la suta din capitalul societatii platitoare a dividendelor;
    b) 15 la suta din suma bruta a dividendelor, in toate celelalte cazuri.
    Autoritatile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modalitatile de aplicare a acestei limitari.
    Prevederile acestui paragraf nu se refera la impozitarea societatii pentru beneficiile din care au fost platite dividendele.
    3. Termenul dividende folosit in prezentul articol indica veniturile provenind din actiuni, actiuni sau titluri de folosinta, parti miniere, parti de fondator sau alte parti care dau dreptul la beneficiu, cu exceptia creantelor, precum si veniturile din alte parti sociale supuse aceluiasi regim fiscal ca si veniturile din actiuni, de catre legislatia fiscala a statului in care este rezidenta societatea distribuitoare.
    Acest termen indica, de asemenea, beneficiile repartizate asociatilor lor de societatile mixte constituite in conformitate cu legislatia romana.
    4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica cand beneficiarul dividendelor, rezident al unui stat contractant, exercita, in celalalt stat contractant in care societatea platitoare de dividende este rezidenta, fie o activitate industriala sau comerciala prin intermediul unui sediu permanent situat in acel celalalt stat, fie o profesie libera folosind o baza fixa situata in acel celalalt stat si de care se leaga in mod efectiv participarea generatoare de dividende. In aceasta situatie sunt aplicabile, dupa caz, dispozitiile art. 7 sau ale art. 15.
    5. Cand o societate rezidenta a unui stat contractant realizeaza beneficii sau venituri din celalalt stat contractant, acest celalalt stat nu poate nici sa perceapa vreun impozit asupra dividendelor platite de societate, decat in masura in care aceste dividende sunt platite unui rezident al acestui celalalt stat sau in masura in care participarea generatoare de dividende este legata efectiv de un sediu permanent sau de o baza fixa situata in acest celalalt stat, nici sa preleve vreun impozit cu titlu de impunere a beneficiilor nedistribuite, asupra beneficiilor nedistribuite ale societatii, chiar daca dividendele platite sau beneficiile nedistribuite constau, in total sau in parte, din beneficii sau venituri provenind din acest celalalt stat.
    Art. 11
    Dobanzi
    1. Dobanzile provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat contractant.
    2. Totusi, aceste dobanzi pot fi impuse in statul contractant din care provin, potrivit legislatiei acelui stat, numai daca beneficiarul este titularul real al dreptului; impozitul astfel stabilit nu poate depasi 10 la suta din suma dobanzilor.
    Autoritatile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modalitatile de aplicare a acestei limitari.
    3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2 de mai sus, dobanzile provenite din imprumuturi acordate direct sau garantate de un stat contractant nu sunt impozabile decat in acest stat.
    4. Termenul dobanzi folosit in prezentul articol indica veniturile din creante de orice natura insotite sau nu de garantii ipotecare sau de o clauza de participare la beneficiile debitorului si in special veniturile din fonduri publice si din obligatiuni de imprumut, inclusiv primele si premiile decurgand din aceste titluri. Penalizarile pentru platile cu intarziere nu sunt considerate ca dobanzi in sensul prezentului articol.
    5. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica daca beneficiarul dobanzilor, rezident al unui stat contractant exercita, in celalalt stat contractant din care provin dobanzile, fie o activitate comerciala sau industriala prin intermediul unui sediu permanent, fie o profesie libera prin mijlocirea unei baze fixe si de care sunt legate efectiv creantele generatoare de dobanzi. In aceasta situatie sunt aplicabile, dupa caz, prevederile art. 7 sau ale art. 15.
    6. Dobanzile sunt considerate ca provenind dintr-un stat contractant cand debitorul este chiar acest stat, o subdiviziune politica, o unitate administrativ-teritoriala, o colectivitate locala sau un rezident al acelui stat. Totusi, cand debitorul dobanzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are intr-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa in legatura cu care a fost contractat imprumutul generator de dobanzi si care suporta plata acestora, dobanzile respective sunt considerate ca provin din statul contractant in care este situat sediul permanent sau baza fixa.
    7. Daca, urmare relatiilor speciale existente intre debitor si creditor sau relatiilor pe care si unul si celalalt le intretin cu terte persoane, suma dobanzilor platite, tinand cont de creanta pentru care ele sunt platite, depaseste pe aceea asupra careia ar fi convenit debitorul si creditorul in lipsa unor astfel de relatii, dispozitiile prezentului articol nu se aplica decat la aceasta ultima suma. In acest caz, partea excedentara a dobanzilor ramane impozabila in conformitate cu legislatia fiecarui stat contractant si tinand seama de celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
    Art. 12
    Redevente
    1. Redeventele provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impuse in acest celalalt stat.
    2. Totusi, aceste redevente pot fi impuse in statul contractant din care provin, potrivit legislatiei acelui stat; insa, daca primitorul este beneficiarul efectiv, impozitul astfel stabilit nu poate depasi 10 la suta din suma bruta a redeventelor.
    3. Termenul redevente folosit in prezentul articol indica remuneratiile de orice natura platite pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui drept de autor, a unui brevet de inventie, a unei marci de fabrica sau de comert, a unui desen sau a unui model, a unui plan, a unei formule sau a unui procedeu secret, ca si pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau stiintific si pentru informatiile relative la experienta castigata in domeniul industrial, comercial sau stiintific; acest termen cuprinde de asemenea remuneratiile de orice natura privind filmele cinematografice si operele inregistrate pe film si benzile magnetice destinate televiziunii.
    4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica cand beneficiarul redeventelor, rezident al unui stat contractant, exercita, in celalalt stat contractant din care provin redeventele, fie o activitate comerciala sau industriala prin intermediul unui sediu permanent, fie o profesie libera prin mijlocirea unei baze fixe si de care este legat efectiv dreptul sau bunul generator de redevente. In aceasta situatie sunt aplicabile, dupa caz, dispozitiile art. 7 sau ale art. 15.
    5. Redeventele sunt considerate ca provenind dintr-un stat contractant cand debitorul este chiar acest stat, o subdiviziune politica, o unitate administrativ-teritoriala, o colectivitate locala sau un rezident al acelui stat. Totusi, cand debitorul redeventelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are intr-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa pentru care a fost incheiat contractul care da loc platii redeventelor si care suporta sarcina acestora, redeventele sunt considerate ca provenind din statul contractant in care este situat sediul permanent sau baza fixa.
    6. Daca, urmare relatiilor speciale existente intre debitor si creditor sau pe care unul sau celalalt le intretin cu terte persoane, suma redeventelor platite, tinand cont de prestarea pentru care ele sunt platite, depaseste pe aceea asupra carora ar fi convenit debitorul si creditorul in lipsa unor asemenea relatii, dispozitiile prezentului articol nu se aplica decat la aceasta ultima suma. In acest caz partea excedentara platilor ramane impozabila in conformitate cu legislatia fiecarui stat contractant si tinand cont de celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
    Art. 13
    Comisioane
    1. Comisioanele provenind din unul dintre statele contractante si platite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat.
    2. Totusi, aceste comisioane pot fi impuse in statul contractant de unde provin, potrivit legislatiei acestui stat, numai daca persoana care incaseaza comisioanele este beneficiarul efectiv; impozitul astfel stabilit nu poate depasi 5 la suta din suma lor bruta.
    3. Termenul comisioane folosit in prezentul articol indica remuneratiile platite oricarei persoane pentru serviciile pe care le-a prestat in calitate de intermediar; acest termen nu cuprinde remuneratiile platite cu titlu de venituri din activitati independente mentionate la art. 15 sau venituri din profesii dependente mentionate la art. 16.
    4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica daca beneficiarul de comisioane, rezident al unuia dintre statele contractante, exercita in celalalt stat contractant de unde provin comisioanele fie o activitate industriala sau comerciala prin intermediul unui sediu permanent, astfel cum este definit la art. 5, care este situat acolo, fie o profesie libera prin folosirea unei baze fixe care este situata acolo si de care sunt legate efectiv comisioanele. In aceasta situatie sunt aplicabile, dupa caz, dispozitiile art. 7 sau ale art. 15.
    5. Comisioanele sunt considerate ca provenind din unul dintre statele contractante daca debitorul este chiar acest stat, o subdiviziune politica, o unitate administrativ-teritoriala, o colectivitate locala sau un rezident al acestui stat. Totusi, daca debitorul comisioanelor, fie ca este sau nu rezident al unuia din statele contractante, are in unul din statele contractante un sediu permanent sau o baza fixa in legatura cu care a fost contractata obligatia de a plati comisioanele si care suporta sarcina platii acestora, comisioanele sunt considerate ca provin din statul contractant unde este situat sediul permanent sau baza fixa.
    6. Daca, urmare relatiilor speciale existente intre debitor si creditor sau pe care unul si celalalt le intretin cu terte persoane, suma comisioanelor, tinand seama de serviciile pentru care ele sunt platite, depaseste suma normala asupra careia ar fi convenit debitorul si creditorul in lipsa unor atari relatii, dispozitiile prezentului articol nu se aplica decat la aceasta ultima suma. In acest caz, partea excedentara a comisioanelor ramane impozabila conform legislatiei fiecaruia dintre statele contractante si tinand cont de celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
    Art. 14
    Castiguri din capital
    1. Castigurile provenind din instrainarea bunurilor imobile, astfel cum sunt definite la paragraful 2 al art. 6, sunt impozabile in statul in care aceste bunuri sunt situate.
    2. Castigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile facand parte din activul unui sediu permanent pe care o intreprindere a unui stat contractant il are in celalalt stat contractant sau din bunuri mobile constitutive ale unei baze fixe de care dispune un rezident al unui stat contractant in celalalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii libere, inclusiv castigurile provenind din instrainarea globala a acestui sediu permanent (singur sau cu intreaga intreprindere) sau a acestei baze fixe sunt impozabile in acest celalalt stat. Cu toate acestea, castigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile aratate la paragraful 3 al art. 24 nu sunt impozabile decat in statul contractant in care bunurile respective sunt impozabile in virtutea acelui articol.
    3. Castigurile provenind din instrainarea oricaror bunuri, altele decat cele mentionate la paragrafele 1 si 2, sunt impozabile numai in statul contractant al carui rezident este cedentul.
    Art. 15
    Profesii independente
    1. Veniturile pe care un rezident al unui stat contractant le realizeaza dintr-o profesie libera sau din alte activitati independente cu caracter analog sunt impozabile numai in acel stat, cu conditia ca acest rezident sa nu dispuna in mod obisnuit in celalalt stat contractant de o baza fixa pentru exercitarea activitatii sale. Daca dispune de o astfel de baza, veniturile sunt impozabile in celalalt stat contractant dar numai in masura in care acestea sunt atribuibile bazei fixe mentionate.
    2. Expresia profesii libere cuprinde, in special, activitatile independente de ordin stiintific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum si activitatile independente ale medicilor, avocatilor, inginerilor, arhitectilor, dentistilor si contabililor.
    Art. 16
    Profesii dependente
    1. Sub rezerva dispozitiilor art. 17, 19 si 20, retributiile (los salarios) si alte remuneratii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeste pentru o activitate retribuita nu sunt impozabile decat in acest stat, cu conditia ca activitatea sa nu fie exercitata in celalalt stat contractant; in acest ultim caz, remuneratiile primite cu acest titlu sunt impozabile in acel celalalt stat.
    2. Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 1, remuneratiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeste pentru o activitate retribuita, exercitata in celalalt stat contractant, nu sunt impozabile decat in primul stat contractant, daca:
    a) beneficiarul ramane in celalalt stat o perioada sau perioade care nu depasesc in total 183 de zile in cursul anului fiscal vizat;
    b) remuneratiile sunt platite de catre o persoana care incadreaza in munca sau in numele unei persoane care incadreaza in munca si care nu este rezidenta a celuilalt stat; si
    c) sarcina remuneratiilor nu este suportata de catre un sediu permanent sau de o baza fixa pe care persoana care incadreaza in munca o are in celalalt stat.
    3. Prin derogare de la dispozitiile precedente ale acestui articol, remuneratiile pentru o activitate retribuita exercitata la bordul unei nave, aeronave sau al unui vehicul rutier in trafic international sunt impozabile in statul contractant in care este situat sediul conducerii efective a intreprinderii.
    Art. 17
    Membrii consiliilor de administratie
    Tantiemele, jetoanele de prezenta si alte remuneratii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeste in calitatea sa de membru al consiliului de administratie sau de supraveghere a unei societati rezidenta in celalalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat.
    Art. 18
    Artisti si sportivi
    1. Prin derogare de la dispozitiile art. 15 si 16, veniturile pe care artistii de spectacole, cum sunt artistii de teatru, de cinema, de radio sau televiziune si interpretii muzicali, precum si sportivii, le obtin din activitatile lor personale exercitate in aceasta calitate, sunt impozabile in statul contractant in care aceste activitati sunt exercitate.
    2. Cand venitul din activitatile exercitate personal de un artist de spectacole sau de un sportiv este atribuit unei alte persoane decat artistul sau sportivul insusi, prin derogare de la dispozitiile art. 7, 15 si 16 el poate fi impus in statul contractant in care artistul sau sportivul exercita activitatea.
    3. Veniturile pe care artistii de spectacole sau sportivii, rezidenti ai unui stat contractant, le realizeaza cu prilejul unor activitati desfasurate in celalalt stat contractant in cadrul schimburilor culturale stabilite prin acorduri culturale incheiate intre cele doua state contractante nu sunt impozabile decat in primul stat contractant.
    Art. 19
    Pensii
    1. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 1 al art. 20 pensiile si alte remuneratii similare platite unui rezident al unui stat contractant pentru o activitate anterioara prestata ca personal muncitor nu sunt impozabile decat in acest stat.
    2. Pensiile alimentare si celelalte plati similare de intretinere provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al celuilalt stat contractant, care este beneficiarul efectiv, nu sunt impozabile decat in acest celalalt stat.
    Art. 20
    Functii publice
    1. a) Remuneratiile, altele decat pensiile, platite de un stat contractant, o subdiviziune politica, o unitate administrativ-teritoriala sau o colectivitate locala unei persoane fizice, pentru servicii prestate acestui stat, unitati sau colectivitati nu sunt impozabile decat in acest stat.
    b) Totusi, aceste remuneratii nu sunt impozabile decat in celalalt stat contractant, daca serviciile sunt prestate in acest stat si daca beneficiarul remuneratiei este rezident al acestui stat care:
    (i) poseda cetatenia acelui stat, sau
    (ii) nu a devenit rezident al acelui stat numai in scopul prestarii serviciilor.
    2. a) Pensiile platite de catre un stat contractant sau de una dintre subdiviziunile sale politice ori unitatile administrativ-teritoriale sau de o colectivitate locala, fie direct fie prin prelevarea din fondurile pe care le-au constituit, unei persoane fizice, pentru serviciile prestate acestui stat, subdiviziunilor, unitatilor sau colectivitatilor sale, nu sunt impozabile decat in acest stat.
    b) Totusi, aceste pensii nu sunt impozabile decat in celalalt stat contractant, daca beneficiarul este rezident al acestui stat si daca poseda nationalitatea acestuia.
    3. Dispozitiile art. 16, 17 si 19 se aplica remuneratiilor sau pensiilor platite pentru servicii prestate in cadrul unei activitati industriale sau comerciale exercitate de unul dintre statele contractante sau de una dintre subdiviziunile sale politice, unitatile administrativ-teritoriale sau colectivitatile locale.
    Art. 21
    Studenti si stagiari
    1. Sumele pe care un student, un stagiar sau o persoana in curs de perfectionare profesionala, care este sau care a fost inainte rezident al unui stat contractant si care locuieste in celalalt stat contractant numai in scopul de a-si continua studiile sau pregatirea, le primeste pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere, studii sau de formare nu sunt impozabile in acest celalalt stat, cu conditia ea ele sa provina din surse aflate in afara acestui celalalt stat.
    2. In cazul cand studentii mentionati la paragraful 1 desfasoara o activitate remunerata in tara in care isi urmeaza studiile, remuneratia obtinuta cu acest titlu nu va fi impozabila in acest din urma stat, cu conditia ca durata acestei activitati sa nu depaseasca 5 ani si ca suma acestor remuneratii sa nu depaseasca anual 170.000 pesetas sau echivalentul in lei.
    Art. 22
    Profesori
    1. Orice remuneratii ale profesorilor si altor membri ai personalului didactic, altii decat cei vizati la paragraful 2 al art. 15, rezidenti ai unuia dintre statele contractante la inceputul sederii in celalalt stat contractant, care locuiesc temporar in acest ultim stat pentru a preda sau pentru a intreprinde cercetari stiintifice, pe o perioada care nu depaseste 2 ani, la o universitate sau la o alta institutie de invatamant recunoscuta oficial, nu sunt impozabile decat in primul stat.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 nu se aplica remuneratiilor primite pentru o activitate de cercetari, daca aceste lucrari sunt intreprinse, in principal, in interesul personal al uneia sau mai multor persoane.
    Art. 23
    Alte venituri
    1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, ori de unde ar proveni acestea, despre care nu se trateaza in articolele precedente ale prezentei conventii, nu sunt impozabile decat in acest stat.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 nu se vor aplica daca beneficiarul venitului, rezident al unui stat contractant, exercita in celalalt stat contractant fie o activitate industriala sau comerciala prin intermediul un sediu permanent situat in acel celalalt stat, fie o profesie libera cu ajutorul unei baze fixe situate acolo si daca dreptul sau bunul generator de venit este legat efectiv de acestea. In aceasta situatie sunt aplicabile dupa caz, dispozitiile art. 7 sau ale art. 15.
    Art. 24
    Avere
    1. Averea constand din bunuri imobile, asa cum sunt ele definite la paragraful 2 al art. 6, este impozabila in statul contractant unde aceste bunuri sunt situate.
    2. Averea constand din bunuri mobile facand parte din activul unui sediu permanent al unei intreprinderi sau din bunuri mobile constitutive ale unei baze fixe servind la exercitarea unei profesii libere este impozabila in statul contractant unde este situat sediul permanent sau baza fixa.
    3. Navele, aeronavele si vehiculele rutiere exploatate in trafic international, precum si bunurile mobile afectate exploatarii lor, nu sunt impozabile decat in statul contractant unde este situat sediul conducerii efective a intreprinderii.
    4. Toate celelalte elemente ale averii unui rezident al unui stat contractant nu sunt impozabile decat in acest stat.
    Art. 25
    Evitarea dublei impuneri
    1. In ce priveste Romania, dubla impunere este evitata dupa cum urmeaza:
    a) impozitul platit de un rezident roman asupra veniturilor impozabile in Spania, in aplicarea prezentei conventii, va fi dedus din suma impozitului roman exigibil conform cu legislatia fiscala romana;
    b) beneficiile varsate de intreprinderile de stat romane la bugetul statului sunt considerate ca impozit roman.
    2. In ce priveste Spania, dubla impunere este evitata dupa cum urmeaza:
    a) cand un rezident al Spaniei primeste venituri care, in conformitate cu prevederile conventiei, sunt impozabile in Romania, Spania, din impozitul pe care il constituie asupra veniturilor acestui rezident, acorda o deducere egala cu suma impozitului platit in Romania. Suma astfel dedusa nu poate totusi depasi fractiunea de impozit, calculata anterior deducerii, corespunzand veniturilor primite din Romania si aceasta deducere din impozitul spaniol se aplica atat impozitelor generale, cat si prelevarilor anticipate;
    b) cand veniturile unei societati rezidente in Spania cuprind dividende primite de la o societate rezidenta in Romania, prima societate are dreptul la o scadere identica cu cea care ar fi aplicata daca cele doua societati ar fi rezidente in Spania.
    3. Cand, in conformitate cu vreo dispozitie oarecare a conventiei, veniturile primite de un rezident al unui stat contractant sau averea pe care o poseda sunt scutite de impozit in acel stat, acesta, totusi, in vederea calcularii sumei impozitului asupra restului veniturilor sau averii acestui rezident, poate tine cont de acele venituri sau de acea avere.
    4. Pentru aplicarea prezentului articol, beneficiile, veniturile sau castigurile unui rezident al unui stat contractant, care au suportat impozitul celuilalt stat contractant conform prezentei conventii, sunt considerate ca provin din surse situate in acest celalalt stat contractant.
    Art. 26
    Nediscriminare
    1. Nationalii unui stat contractant, fie ca sunt sau nu rezidenti ai unuia dintre statele contractante, nu sunt supusi in celalalt stat contractant nici unei impozitari sau obligatii legate de impunere, diferita sau mai impovaratoare decat aceea la care sunt sau pot fi supusi nationalii acelui celalalt stat aflati in aceeasi situatie.
    2. Impozitarea unui sediu permanent pe care o intreprindere a unui stat contractant il are in celalalt stat contractant nu se stabileste in acest celalalt stat in conditii mai putin favorabile decat impozitarea intreprinderilor acestui celalalt stat care desfasoara aceeasi activitate.
    Aceasta dispozitie nu poate fi interpretata ca obligand un stat contractant sa acorde rezidentilor celuilalt stat contractant deduceri personale, scaderi si reduceri de impozit in functie de situatia sau de sarcinile familiale pe care le acorda propriilor sai rezidenti.
    3. In afara de cazul cand se aplica dispozitiile paragrafului 1 al art. 9, paragrafului 6 al art. 11 sau ale paragrafului 4 al art. 12, dobanzile, redeventele si alte speze platite de o intreprindere a unui stat contractant unui rezident din celalalt stat contractant sunt deductibile, pentru determinarea beneficiilor impozabile ale acestei intreprinderi, in aceleasi conditii ca si ar fi fost platite unui rezident al primului stat.
    4. Intreprinderile unui stat contractant, al caror capital este, in totalitate sau in parte, direct sau indirect, detinut sau controlat de unu sau mai multi rezidenti ai celuilalt stat contractant, nu sunt supuse in primul stat contractant nici unei impozitari sau obligatii legate de impunere, diferita sau mai impovaratoare decat aceea la care sunt sau pot fi supuse alte intreprinderi de aceeasi natura din acest prim stat.
    5. Impozitele pe venit, beneficii si avere, precum si varsamintele de beneficii la bugetul statului care, in conformitate cu dreptul roman, sunt in sarcina unitatilor socialiste nu se aplica decat acestor unitati.
    6. Termenul impozitare indica in prezentul articol impozitele de orice natura sau denumire.
    Art. 27
    Procedura amiabila
    1. Cand un rezident al unui stat contractant apreciaza ca masurile luate de un stat contractant sau de fiecare dintre cele doua state ii atrag sau ii vor atrage o impozitare care nu este conforma cu prezenta conventie, el poate, indiferent de caile de atac prevazute de legislatia nationala a acestor state, sa supuna cazul sau autoritatii competente a statului contractant al carui rezident este. Cazul va fi sesizat in cei 2 ani urmatori primei notificari a masurii care antreneaza o impozitare neconforma cu conventia.
    2. Aceasta autoritate competenta se va stradui, daca reclamatia ii pare intemeiata si daca ea insasi nu este in masura sa dea o solutie satisfacatoare, sa rezolve problema pe calea unei intelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, in vederea evitarii unei impozitari neconforme cu conventia.
    3. Autoritatile competente ale statelor contractante se vor stradui sa rezolve pe calea intelegerii amiabile dificultatile sau sa inlature dubiile la care poate da loc interpretarea sau aplicarea conventiei. Ele pot, de asemenea, sa se puna de acord in vederea evitarii dublei impuneri in cazurile neprevazute de conventie.
    4. Autoritatile competente ale statelor contractante pot comunica direct intre ele, in vederea realizarii unei intelegeri, asa cum se prevede in paragrafele precedente. Daca se considera ca schimburile de vederi orale sunt de natura sa faciliteze intelegerea, aceste schimburi de vederi pot avea loc in cadrul unei comisii compuse din reprezentanti ai autoritatilor competente ale statelor contractante.
    Art. 28
    Schimb de informatii
    1. Autoritatile competente ale statelor contractante vor schimba informatiile necesare pentru aplicarea dispozitiilor prezentei conventii si cele ale legilor interne ale statelor contractante privitoare la impozitele vizate de conventie, in masura in care impozitarea pe care ele o prevad este conforma cu conventia. Orice informatie astfel schimbata va fi tinuta secret si nu va putea fi comunicata decat persoanelor sau autoritatilor insarcinate cu stabilirea sau incasarea impozitelor vizate de prezenta conventie.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 nu pot fi in nici un caz interpretate ca impunand unuia din statele contractante obligatia:
    a) de a lua masuri administrative derogind de la propria sa legislatie sau de la practica sa administrativa sau a celor ale celuilalt stat contractant;
    b) de a furniza informatii care nu ar putea fi obtinute pe baza propriei sale legislatii sau in cadrul practicii sale administrative normale sau a celor ale celuilalt stat contractant;
    c) de a transmite informatii care ar divulga un secret comercial, industrial, profesional sau un procedeu comercial sau informatii a caror comunicare ar fi contrara ordinii publice.
    Art. 29
    Functionari diplomatici si consulari
    Dispozitiile prezentei conventii nu afecteaza privilegiile fiscale de care beneficiaza functionarii diplomatici sau consulari in virtutea fie a regulilor generale ale dreptului international, fie a dispozitiilor din acordurile speciale semnate de cele doua state contractante.
    Art. 30
    Intrarea in vigoare
    1. Prezenta conventie va fi ratificata si instrumentele de ratificare vor fi schimbate la Bucuresti.
    2. Prezenta conventie va intra in vigoare imediat dupa schimbarea instrumentelor de ratificare si dispozitiile sale vor fi aplicabile:
    a) cu privire la impozitul retinut la sursa asupra sumelor platite nerezidentilor sau virate in contul lor de la 1 ianuarie al anului in care s-au schimbat instrumentele de ratificare, si
    b) cu privire la celelalte impozite, pentru orice an de impunere incepand de la 1 ianuarie al anului in care s-au schimbat instrumentele de ratificare.
    Art. 31
    Denuntarea
    Prezenta conventie va ramane in vigoare pe o durata nedeterminata; totusi, incepand din cel de-al cincilea an urmator celui in cursul caruia aceasta a intrat in vigoare, oricare dintre statele contractante va putea, pana la 30 iunie inclusiv al fiecarui an calendaristic, sa transmita o nota de denuntare celuilalt stat contractant si, in acest caz, conventia va inceta sa fie aplicabila:
    a) cu privire la impozitul retinut la sursa asupra sumelor platite unor nerezidenti sau virate in contul lor incepand cu 1 ianuarie al anului imediat urmator celui in care s-a dat nota, si
    b) cu privire la celelalte impozite, pentru orice an de impunere incepand de la 1 ianuarie al anului imediat urmator celui in care s-a dat nota.
    Drept care subsemnatii, autorizati legal in acest scop, au semnat prezenta conventie.
    Facuta in dublu exemplar in Madrid, la 24 mai 1979, in limbile romana si spaniola, ambele texte avand aceeasi valabilitate.

                   Pentru guvernul
                   Republicii Socialiste Romania
                   Stefan Andrei

                   Pentru guvernul
                   Regatului Spaniei
                   Marcelino Oreja Aguirre


                        ACORD
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Democratice Sudan privind promovarea si garantarea reciproca a investitiilor de capital

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Democratice Sudan, denumit in cele ce urmeaza parti contractante,
    in dorinta de a dezvolta relatiile de cooperare economica existente intre cele doua tari,
    in dorinta de a crea conditii favorabile pentru investitiile de capital care vor fi efectuate de catre investitori din Republica Socialista Romania pe teritoriul Republicii Democratice Sudan si investitiile de capital care vor fi efectuate de catre investitori din Republica Democratica Sudan pe teritoriul Republicii Socialiste Romania,
    recunoscand ca garantarea investitiilor de capital conform acestui acord stimuleaza initiativa in acest domeniu,
    au convenit cele ce urmeaza:

    Art. 1
    1. Fiecare parte contractanta va promova pe teritoriul sau investitiile de capital efectuate de investitori ai celeilalte parti contractante.
    2. Investitiile de capital admise conform prevederilor legale ale partii contractante pe teritoriul careia se efectueaza investitiile se vor bucura de protectie si garantie, astfel cum se prevede in acest acord.
    Art. 2
    In afara de cazul cand contextul cere altfel:
    a) investitiile de capital inseamna contributia la realizarea unui obiectiv economic cuprinzand toate bunurile, serviciile si mijloacele financiare ale participantilor la investitie;
    b) beneficii inseamna acele sume care rezulta dintr-o investitie de capital drept castiguri, determinate potrivit legii partii contractante pe teritoriul careia se realizeaza investitia;
    c) investitori inseamna:
    1. cu privire la Republica Socialista Romania, unitati economice romane avand personalitate juridica si care sunt stabilite conform legii romane;
    2. cu privire la Republica Democratica Sudan, unitati economice sudaneze, particulare si de stat, stabilite potrivit legilor Sudanului.
    Art. 3
    1. Fiecare parte contractanta nu va supune pe teritoriul sau investitiile de capital sau pe investitorii celeilalte parti contractante la un tratament mai putin favorabil decat cel acordat investitiilor de capital sau investitorilor din terte tari, cu care sunt incheiate acorduri similare.
    2. Investitiile de capital efectuate conform prezentului acord pe teritoriul uneia dintre partile contractante vor beneficia de orice tratament mai favorabil decat cel prevazut in acesta, daca acest tratament mai favorabil este acordat altor state.
    3. Prevederile paragrafelor 1 si 2 ale acestui articol nu se vor aplica privilegiilor pe care oricare parte contractanta le acorda investitiilor sau investitorilor unui stat tert, datorita apartenentei sau asocierii sale la o uniune vamala, piata comuna sau o zona de liber schimb sau o organizatie economica regionala.
    Art. 4
    1. Investitiile de capital efectuate de investitori ai unei parti contractante pe teritoriul celeilalte parti contractante nu vor fi expropriate sau supuse altor masuri avand un efect similar decat pentru interes public si contra unei despagubiri. Aceasta despagubire va corespunde valorii investitiei la data exproprierii, va fi efectiv realizabila si varsata fara intarziere. La data exproprierii se va prevedea o procedura adecvata pentru stabilirea sumei si a modului de plata a despagubirii. La cererea partii interesate, cuantumul despagubirii poate fi reevaluat de tribunalul competent din tara in care investitia a fost efectuata.
    Daca un diferend intre un investitor si partea contractanta pe teritoriul careia s-a realizat investitia, cu privire la cuantumul despagubirii, continua sa existe dupa hotararea finala a tribunalului national, fiecare dintre acestia este indreptatit sa supuna diferendul, potrivit procedurii prevazute de Conventia deschisa pentru semnare la Washington la 18 martie 1965, Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investitii, pentru conciliere si arbitraj.
    2. Investitorii unei parti contractante, ale caror investitii au suferit pierderi ca urmare a unui razboi sau altui conflict armat sau unei stari de urgenta nationala pe teritoriul celeilalte parti contractante, vor obtine de la aceasta din urma despagubirea justa care acopera pierderile suferite.
    Art. 5
    Potrivit legilor sale, fiecare parte contractanta garanteaza liberul transfer al beneficiilor rezultate din investitiile de capital, dupa plata tuturor impozitelor si taxelor datorate si indeplinirea tuturor obligatiilor in legatura cu acele beneficii.
    In caz de lichidare sau instrainare, fiecare parte contractanta va garanta, in concordanta cu legile si reglementarile sale, retransferul capitalului importat initial din afara teritoriului fiecarei parti contractante pentru investitii. Capitalul va include si beneficiile nete investite.
    Art. 6
    Daca una dintre partile contractante, in virtutea unei garantii date pentru o investitie realizata pe teritoriul celeilalte parti contractante, efectueaza plati propriilor sai investitori, ea este subrogata in drepturile, obligatiile si actiunile numitilor investitori. Subrogarea in drepturile si obligatiile investitorului asigurat se extinde, de asemenea, la drepturile si obligatiile mentionate in art. 4 si 5 de mai sus. Partea contractanta platitoare nu va fi indreptatita sa dobandeasca drepturi sau sa-si asume obligatii mai mari decat cele ale investitorului asigurat.
    Art. 7
    Transferurile potrivit art. 4, 5 si 6 vor fi efectuate fara intarziere in valuta convertibila in care a fost initial importat capitalul sau in orice alta valuta convertibila, daca s-a convenit astfel, la cursul oficial de schimb aplicabil la data transferului.
    Art. 8
    Investitiile efectuate pe teritoriul uneia dintre partile contractante de catre investitori ai celeilalte parti contractante inainte de intrarea in vigoare a acestui acord vor fi supuse prevederilor prezentului acord.
    Art. 9
    1. Diferendele dintre partile contractante privitoare la interpretarea si aplicarea prezentului acord se solutioneaza, pe cat posibil, prin tratative intre cele doua parti. Daca un asemenea diferend nu poate fi rezolvat intr-o perioada de 6 luni de la data inceperii tratativelor, atunci - la cererea uneia dintre partile contractante - diferendul este supus unui tribunal arbitral.
    2. Tribunalul arbitral se constituie astfel: fiecare parte contractanta numeste un arbitru, cei doi arbitri propun, de comun acord, ambelor parti, un presedinte care va fi cetatean al unui stat tert, desemnat de ambele parti contractante. Arbitrii sunt numiti in decurs de 3 luni, iar presedintele, in decurs de 5 luni dupa ce una dintre partile contractante a facut cunoscut celeilalte ca vrea sa supuna diferendul unui tribunal arbitral. Daca arbitrii nu sunt numiti in termenul convenit, atunci partea contractanta care nu si-a numit arbitrul este de acord ca acesta sa fie numit de catre presedintele Curtii Internationale de Justitie. Daca cele doua parti contractante nu cad de acord asupra alegerii presedintelui, atunci ele sunt de asemenea de acord ca acesta sa fie numit de presedintele Curtii Internationale de Justitie.
    3. Tribunalul arbitral va adopta hotararile sale pe baza prevederilor prezentului acord si ale acordurilor similare incheiate de partile contractante, precum si dupa principiile dreptului international public, acceptate de ambele parti. Tribunalul arbitral hotaraste cu majoritate de voturi si hotararea sa este definitiva si obligatorie. Numai cele doua parti contractante au dreptul de a supune actiuni tribunalului arbitral si participa la dezbateri.
    4. Fiecare parte contractanta suporta cheltuielile arbitrului desemnat de ea si cele ale reprezentantilor ei la dezbaterile tribunalului. Cheltuielile privind presedintele si celelalte cheltuieli vor fi suportate in parti egale de catre partile contractante.
    5. Tribunalul arbitral isi stabileste propria sa procedura.
    Art. 10
    1. Prezentul acord va fi supus ratificarii conform cerintelor constitutionale ale fiecarei tari, iar schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc cat mai curand posibil.
    2. Acordul va intra in vigoare la o luna dupa schimbul instrumentelor de ratificare. Acordul este incheiat pentru o perioada de 10 ani si va ramane in vigoare dupa acest termen, afara de cazul cand una dintre partile contractante l-a denuntat in scris, pe cale diplomatica, cu un preaviz de un an.
    3. In acest caz investitiile deja efectuate vor continua sa fie supuse prevederilor prezentului acord.
    Drept care subsemnatii, deplin imputerniciti de guvernele lor respective, au semnat acest acord.
    Semnat la Bucuresti la 8 decembrie 1978, in doua exemplare originale in limbile romana si engleza, ambele texte avand aceeasi valoare.

                   Pentru guvernul
                   Republicii Socialiste Romania
                   Gheorghe Brehuescu

                   Pentru guvernul
                   Republicii Democratice Sudan
                   Agil Mohamed Atael Mannan



                        ACORD
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Gaboneze
privind incurajarea, promovarea si garantarea investitiilor

    Guvernul Republicii Socialiste Romania, pe de o parte, si guvernul Republicii Gaboneze, pe de alta parte, denumite in cele ce urmeaza parti contractante,
    in dorinta de a dezvolta relatiile de cooperare economica intre cele doua state,
    preocupate de a crea conditii favorabile pentru investitiile efectuate de catre investitori din Republica Socialista Romania pe teritoriul Republicii Gaboneze si de catre investitori din Republica Gaboneza pe teritoriul Republicii Socialiste Romania,
    recunoscand ca garantarea investitiilor, conform prezentului acord, este de natura sa stimuleze initiativa in acest domeniu,
    au convenit cele ce urmeaza:

    Art. 1
    Incurajarea, promovarea si garantarea investitiilor
    1) Fiecare parte contractanta se angajeaza sa incurajeze si sa promoveze pe teritoriul sau investitiile efectuate de catre investitori ai celeilalte parti contractante.
    2) Investitiile, directe si indirecte, admise conform prevederilor legale in vigoare pe teritoriul partii contractante unde se efectueaza investitiile, se bucura de protectia si garantiile prevazute in acest acord.
    Art. 2
    Definitii
    In intelesul acestui acord:
    1) Investitie inseamna orice participare, directa sau indirecta, sau orice aport de orice natura la orice intreprindere sau activitate economica, inclusiv toate bunurile si mijloacele financiare ale participantilor la investitie, precum si orice spor de valoare si in special, dar nu exclusiv:
    a) actiuni, parti sau orice alte forme de participare la societati constituite pe teritoriul unei parti contractante;
    b) beneficiile reinvestite, drepturile de creanta sau alte drepturi referitoare la prestari avand o valoare financiara;
    c) bunuri mobile si imobile, precum si orice alte drepturi reale ca ipoteci, privilegii, cautiuni si orice alte drepturi analoage, astfel cum sunt definite in conformitate cu legea in vigoare pe teritoriul partii contractante unde bunurile respective sunt situate;
    d) drepturi de proprietate industriala, procedee tehnice, marci, drepturi de autor si alte drepturi incorporale asemanatoare.
    2) Prin beneficii se intelege orice suma rezultand dintr-o investitie sub forma de dividende si alte venituri.
    3) Prin investitori se inteleg:
    a) cu referire la Republica Socialista Romania, unitati economice romanesti avand personalitate juridica si care, potrivit legii, au atributii de comert exterior si de cooperare economica cu strainatatea;
    b) cu referire la Republica Gaboneza, orice persoana fizica sau juridica care are nationalitate gaboneza, conform legilor in vigoare.
    4) Pentru aplicarea prezentului acord:
    a) termenul participatii directe desemneaza participatiile detinute de catre un investitor al unei parti contractante intr-o societate sau activitate economica situata pe teritoriul celeilalte parti contractante;
    b) termenul participatii indirecte desemneaza participatiile detinute de catre o societate avandu-si sediul social pe teritoriul unei parti contractante, intr-o alta societate sau activitate economica situata tot pe acest teritoriu, cand aceasta prima societate este constituita cu participatia la capital a unui investitor al celeilalte parti contractante.
    Art. 3
    Tratamentul natiunii celei mai favorizate
    1) Fiecare parte contractanta nu va supune, pe teritoriul sau, investitiile sau pe investitorii celeilalte parti contractante la un tratament mai putin favorabil decat cel acordat investitiilor si investitorilor din terte tari.
    2) Daca din legislatia uneia dintre partile contractante sau din obligatii internationale existente sau care vor fi asumate in viitor de partile contractante in afara prezentului acord rezulta o reglementare prin care investitiilor si investitorilor celeilalte parti contractante li se acorda un tratament mai favorabil decat cel prevazut in prezentul acord, aceasta reglementare va fi aplicabila.
    Art. 4
    Alte obligatii reciproce
    1) Fiecare parte contractanta se angajeaza sa respecte orice alta obligatie pe care si-a asumat-o referitor la investitiile efectuate pe teritoriul sau de investitori ai celeilalte parti contractante.
    2) Fiecare parte contractanta va incuraja proprii investitori, la cererea celeilalte parti contractante, in vederea mentinerii si continuarii investitiilor realizate pe teritoriul celeilalte parti contractante, in cadrul proiectelor de cooperare considerate ca prioritare.
    Art. 5
    Exproprierea si despagubirea
    1) Investitiile efectuate de investitori ai unei parti contractante pe teritoriul celeilalte parti contractante nu vor putea fi expropriate sau supuse altor masuri avand un efect similar, decat daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
    a) masurile sunt adoptate in interesul public si printr-o procedura legala;
    b) ele nu sunt discriminatorii;
    c) este prevazuta o procedura adecvata pentru stabilirea sumei si modului de plata a despagubirii. Despagubirea va trebui sa corespunda valorii investitiei la data exproprierii, sa fie efectiv realizabila, liber transferabila si varsata fara intarziere.
    2) Diferendele intre un investitor si partea contractanta pe teritoriul careia investitia a fost efectuata, cu privire la cuantumul despagubirii, vor fi supuse, in lipsa unui acord amiabil, tribunalelor competente ale tarii unde investitia a fost realizata. Daca dezacordul continua sa existe dupa epuizarea cailor interne de recurs ale acestei tari, diferendele vor fi supuse, pentru conciliere sau arbitraj, Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investitii, conform procedurii prevazute de conventia deschisa pentru semnare la Washington la 18 martie 1965.
    3) Investitorii unei parti contractante, ale caror investitii au suferit pierderi ca urmare a unui razboi sau altui conflict armat sau unei stari de urgenta nationala, pe teritoriul celeilalte parti contractante, vor beneficia din partea acesteia din urma, in ceea ce priveste restituirile, despagubirile, compensarile sau alte reparatii, de un tratament care nu va fi mai putin favorabil decat cel acordat investitorilor oricarui stat tert. Sumele privind aceste despagubiri vor fi liber transferabile.
    Art. 6
    Repatrierea capitalurilor si beneficiilor
    1) Fiecare parte contractanta garanteaza, in legatura cu investitiile investitorilor celeilalte parti contractante, liberul transfer, in valuta utilizata pentru realizarea investitiei sau intr-o alta valuta convertibila convenita, al:
    a) capitalului investit sau produsului lichidarii ori al instrainarii totale sau partiale a investitiei;
    b) beneficiilor realizate si al altor venituri provenind din investitie;
    c) varsamintelor efectuate pentru rambursarea creditelor pentru investitii si al dobanzilor cuvenite;
    d) castigurilor cetatenilor autorizati sa lucreze in cadrul unei investitii realizate pe teritoriul celeilalte parti contractante;
    e) cuantumului despagubirilor mentionate la art. 5 de mai sus.
    2) Fiecare parte contractanta va acorda, dupa indeplinirea obligatiilor legale ce revin investitorilor, autorizatiile necesare pentru a asigura executarea fara intarziere a transferurilor mentionate la paragraful 1 al acestui articol.
    3) Transferurile vor fi efectuate la cursul de schimb in vigoare la data transferului.
    4) Fara intarziere, in sensul paragrafului 2, sunt transferurile care se efectueaza intr-un termen care este necesar, in mod normal, pentru intocmirea formalitatilor de transfer. Termenul curge din ziua in care cererea si documentele necesare au fost inaintate, in modul cuvenit, autoritatilor competente; acest termen nu va depasi, in nici un caz, trei luni.
    Art. 7
    Subrogarea
    Daca una din partile contractante, in virtutea unei garantii date pentru o investitie realizata pe teritoriul celeilalte parti contractante, efectueaza varsaminte propriilor sai investitori, ea este prin acest fapt subrogata in drepturile, obligatiile si actiunile numitilor investitori. Subrogarea in drepturile si obligatiile investitorului asigurat se extinde, de asemenea, la dreptul de transfer mentionat la art. 5 si 6 de mai sus. Partea contractanta care a efectuat varsamantul nu va putea sa dobandeasca drepturi sau sa-si asume obligatii mai mari decat cele ale investitorului asigurat.
    Art. 8
    Investitii existente
    Investitiile pe care investitorii uneia din partile contractante le-au efectuat pe teritoriul celeilalte parti contractante, inainte de intrarea in vigoare a acestui acord, sunt deopotriva supuse dispozitiilor prezentului acord.
    Art. 9
    Diferendele dintre partile contractante
    1) Diferendele dintre partile contractante referitoare la interpretarea si aplicarea acestui acord vor fi solutionate, pe cat posibil, prin tratative intre cele doua parti. Daca un diferend nu poate fi reglementat intr-un termen de sase luni de la data inceperii tratativelor, atunci, la cererea uneia din partile contractante, diferendul va fi supus unui tribunal arbitral.
    2) Tribunalul arbitral se constituie astfel: fiecare parte contractanta desemneaza un arbitru; cei doi arbitri vor propune, de comun acord, celor doua parti, un presedinte care trebuie sa fie cetatean al unui stat tert, desemnat de cele doua parti contractante. Arbitrii vor fi numiti intr-un termen de trei luni, iar presedintele intr-un termen de cinci luni, dupa ce una din partile contractante a facut cunoscut celeilalte ca doreste sa supuna diferendul unui tribunal arbitral. Daca arbitrii nu sunt numiti in termenul convenit, partea contractanta care nu si-a numit arbitrul este de acord ca acesta sa fie numit de secretarul general al Natiunilor Unite. Daca cele doua parti contractante nu pot sa se puna de acord asupra numirii presedintelui, ele accepta, de asemenea, ca acesta sa fie numit de secretarul general al Natiunilor Unite.
    3) Tribunalul arbitral adopta hotararile sale pe baza dispozitiilor prezentului acord si ale altor acorduri similare incheiate de partile contractante precum si dupa principiile si normele dreptului international. Tribunalul adopta hotararile sale prin majoritate de voturi si hotararea sa este definitiva si obligatorie. Numai cele doua parti contractante pot supune actiuni tribunalului arbitral si participa la dezbateri.
    4) Fiecare parte contractanta suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a desemnat si acelea efectuate de catre reprezentantii sai la dezbaterile tribunalului. Cheltuielile privind presedintele si celelalte cheltuieli vor fi suportate in parti egale de partile contractante.
    5) Tribunalul arbitral isi stabileste propria procedura.
    Art. 10
    Dispozitii finale
    1) Prezentul acord va fi ratificat conform procedurii constitutionale a fiecarei tari.
    2) El va intra in vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare.
    3) El va fi valabil pentru o durata de 10 ani si va fi reinnoit, prin tacita reconductiune, pentru noi perioade de 5 ani, afara de cazul cand una dintre parti a notificat in scris celeilalte parti contractante intentia sa de a-l denunta.
    4) Acordul poate fi denuntat dupa expirarea perioadei initiale de 10 ani. Aceasta denuntare va avea efect dupa un an de la notificarea pe cale diplomatica catre cealalta parte contractanta.
    5) Partile contractante pot conveni sa modifice sau sa aduca amendamente prezentului acord. Acest modificari sau amendamente vor intra in vigoare conform procedurii mentionate la paragraful 1 al prezentului articol.
    6) Pentru investitiile efectuate in perioada de valabilitate a acordului, dispozitiile acestuia vor ramane aplicabile timp de 10 ani, incepand de la data expirarii prezentului acord.
    Semnat la Libreville la 11 aprilie 1979, in doua exemplare originale, in limba romana si limba franceza, ambele texte avand aceeasi valoare.

                     Pentru guvernul
                     Republicii Socialiste Romania
                     Stefan Andrei

                     Pentru guvernul
                     Republicii Gaboneze
                     Martin Bongo


             ACORD COMERCIAL PE TERMEN LUNG
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si Jamahiria Araba Libiana Populara Socialista

    Guvernul Republicii Socialiste Romania si Jamahiria Araba Libiana Populara Socialista, denumite mai jos parti contractante,
    dorind sa intareasca relatiile prietenesti existente intre cele doua tari, pe baza principiilor respectarii independentei si suveranitatii nationale, neamestecului in treburile interne, egalitatii in drepturi si avantajului reciproc,
    dorind sa dezvolte si sa intareasca relatiile comerciale si economice dintre ele,
    au convenit urmatoarele:

    Art. 1
    Partile contractante vor lua toate masurile pentru a facilita si dezvolta comertul dintre cele doua tari, in conformitate cu prevederile acestui acord, precum si cu legile si reglementarile in vigoare in cele doua tari.
    In listele A *) si B *) - anexe la prezentul acord - sunt mentionate marfurile care vor face obiectul exporturilor celor doua tari. Listele respective au un caracter orientativ.
---------------
    *) Listele A si B se comunica institutiilor interesate.

    Art. 2
    Partile contractante isi acorda reciproc clauza natiunii celei mai favorizate, cu privire la schimburile comerciale, inclusiv taxele vamale, impozitele si alte taxe.
    Art. 3
    Clauza natiunii celei mai favorizate, prevazuta in art. 2 din prezentul acord, nu se va aplica privilegiilor si avantajelor acordate de oricare dintre parti, acolo unde acestea exista, tarilor limitrofe pentru facilitarea comertului de frontiera ca si avantajelor si privilegiilor decurgand din uniuni vamale sau zone ale comertului liber, din care oricare din cele doua parti contractante sunt sau ar putea deveni membre si de asemenea avantajelor si privilegiilor pe care Jamahiria Araba Libiana Populara Socialista le acorda sau le va acorda tarilor arabe.
    Art. 4
    Ambele parti contractante se angajeaza sa emita, in cadrul legilor si reglementarilor in vigoare in fiecare din cele doua tari, licente de import sau export pentru marfurile care fac obiectul schimburilor dintre cele doua tari.
    Art. 5
    Cele doua parti contractante isi acorda tratamentul natiunii celei mai favorizate in toate problemele relative la transportul maritim si folosirea porturilor, in cadrul legilor si reglementarilor in vigoare in cele doua tari.
    Art. 6
    Cele doua parti contractante vor scuti de plata taxelor vamale si a altor taxe:
    a) mostrele si materialele publicitare;
    b) materialele si structurile fixe, precum si marfurile si produsele importate temporar pentru participarea la expozitiile si targurile internationale organizate in cele doua tari;
    c) articolele si echipamentele mentionate mai jos, in cazul importului lor temporar:
    - uneltele si articolele care vor fi importate de contractantii din cele doua tari pentru executia sau terminarea unor obiective;
    - articolele destinate incercarilor.
    Art. 7
    Livrarea marfurilor in cadrul acestui acord va fi efectuata conform contractelor care vor fi incheiate intre organizatiile de specialitate din cele doua tari.
    Preturile pentru marfurile livrate in cadrul prezentului acord se vor baza pe preturile de pe piata mondiala.
    Art. 8
    Toate platile relative la schimburile comerciale dintre cele doua tari se vor face in devize liber convertibile.
    Art. 9
    Marfurile importate de catre una din cele doua tari din cealalta tara nu vor fi reexportate unei terte tari fara consimtamantul scris prealabil al autoritatilor competente din tara exportatoare.
    Art. 10
    Partile contractante au convenit sa inlesneasca si sa promoveze participarea la targuri si expozitii internationale si la organizarea expozitiilor specializate pe teritoriul fiecarei parti.
    Art. 11
    Partile convin sa infiinteze o comisie mixta pentru comert exterior, in scopul examinarii indeplinirii prezentului acord si pentru a propune caile si mijloacele de dezvoltare si diversificare a schimburilor dintre cele doua tari.
    Comisia mixta se va intalni de doua ori pe an, alternativ la Bucuresti si Tripoli, precum si la cererea uneia din parti.
    Art. 12
    Prezentul acord se incheie pentru o perioada de 5 ani si va fi reinnoit prin tacita reconductiune pentru noi perioade de 5 ani, daca nici una din parti nu il va denunta sau solicita modificarea cu un preaviz scris de 6 luni inaintea expirarii fiecarei perioade.
    Dispozitiile prezentului acord vor continua sa se aplice, si dupa expirarea sa, la toate contractele dintre organizatiile competente din cele doua tari incheiate in baza sa, anterior expirarii valabilitatii acestuia.
    Art. 13
    Prezentul acord intra in vigoare provizoriu de la data semnarii si definitiv de la data schimbului instrumentelor de ratificare conform reglementarilor din fiecare tara.
    Incheiat la Benghazi la 9 aprilie 1979, corespunzand cu 11 Jamadi Al-Ula 1388, in doua exemplare originale, fiecare in limba romana, limba araba si limba engleza, ambele avand aceeasi valabilitate. In caz de diferente de interpretare, textul in limba engleza este hotarator.

                  Pentru guvernul
                  Republicii Socialiste Romania
                  Virgil Trofin,
                  viceprim-ministru al guvernului

                  Pentru Jamahiria Araba
                  Libiana Populara Socialista
                  Abu Bakr Sharrif,
                  secretar pentru economie