LEGE
Nr. 215 din 23 aprilie 2001
Legea administratiei publice locale
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 204 din 23 aprilie 2001
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispozitii generale
SECTIUNEA 1
Regimul general al autonomiei locale
Art. 1
Prezenta lege reglementeaza regimul general al autonomiei locale, precum si
organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice locale.
Art. 2
(1) Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se
organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor autonomiei locale,
descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor
administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in
solutionarea problemelor locale de interes deosebit.
(2) Aplicarea principiilor prevazute la alin. (1) nu poate aduce atingere
caracterului de stat national, unitar si indivizibil al Romaniei.
Art. 3
(1) Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a
autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in
numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile
publice, in conditiile legii.
(2) Acest drept se exercita de consiliile locale si primari, precum si de
consiliile judetene, autoritati ale administratiei publice locale alese prin
vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
(3) Dispozitiile alin. (2) nu aduc atingere posibilitatii de a recurge la
consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alta forma de
participare directa a cetatenilor la treburile publice, in conditiile legii.
(4) Prin colectivitate locala se intelege totalitatea locuitorilor din unitatea
administrativ-teritoriala.
Art. 4
(1) Autonomia locala este numai administrativa si financiara, fiind
exercitata pe baza si in limitele prevazute de lege.
(2) Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competentele si
atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin
comunei, orasului sau judetului, dupa caz.
Art. 5
(1) Competentele si atributiile autoritatilor administratiei publice locale
se stabilesc numai prin lege. Aceste competente sunt depline si exclusive, cu
exceptia cazurilor prevazute de lege.
(2) Autonomia locala confera autoritatilor administratiei publice locale
dreptul ca, in limitele legii, sa aiba initiative in toate domeniile, cu
exceptia celor care sunt date in mod expres in competenta altor autoritati
publice.
Art. 6
(1) Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din
comune si orase si autoritatile administratiei publice de la nivel judetean se
bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii
si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet.
(2) In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si
consiliul judetean, pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar,
pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.
Art. 7
(1) Exercitarea competentelor si atributiilor stabilite prin lege revine
autoritatilor administratiei publice locale care se gasesc cel mai aproape de
cetatean.
(2) Stabilirea de competente si atributii pentru alte autoritati decat cele
prevazute la alin. (1) trebuie sa tina seama de amploarea si de natura
raspunderii ce le revine, precum si de cerintele de eficienta si eficacitate.
(3) Autoritatile administratiei publice centrale nu pot stabili sau impune
nici un fel de responsabilitati autoritatilor administratiei publice locale in
procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al crearii de noi
servicii publice, fara asigurarea mijloacelor financiare corespunzatoare pentru
realizarea respectivelor responsabilitati.
Art. 8
Autoritatile administratiei publice centrale vor consulta, inainte de
adoptarea oricarei decizii, structurile asociative ale autoritatilor
administratiei publice locale, in toate problemele care le privesc in mod
direct, potrivit legii.
Art. 9
In cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele si judetele au
dreptul la resurse proprii, pe care autoritatile administratiei publice locale
le gestioneaza potrivit atributiilor ce le revin, in conditiile legii.
Resursele financiare ale autoritatilor publice locale trebuie sa fie
proportionale cu competentele si cu responsabilitatile prevazute de lege.
Art. 10
Autoritatile administratiei publice locale administreaza sau, dupa caz,
dispun de resursele financiare, precum si de bunurile proprietate publica sau
privata ale comunelor, oraselor si judetelor, in conformitate cu principiul
autonomiei locale.
Art. 11
(1) Autoritatile administratiei publice locale au dreptul ca, in limitele
competentelor lor, sa coopereze si sa se asocieze cu alte autoritati ale
administratiei publice locale din tara sau din strainatate, in conditiile
legii.
(2) Pentru protectia si promovarea intereselor lor comune autoritatile
administratiei publice locale au dreptul de a adera la asociatii nationale si
internationale, in conditiile legii.
Art. 12
Autoritatile administratiei publice locale pot incheia intre ele acorduri
si pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la initierea si la
realizarea unor programe de dezvoltare regionala, in conditiile legii.
Art. 13
(1) Consiliile locale si consiliile judetene din unitatile
administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontiera pot incheia acorduri
de cooperare transfrontaliera cu autoritatile similare din tarile vecine, in
conditiile legii.
(2) Aceste acorduri se vor incheia numai in domeniile ce sunt de competenta
consiliilor locale sau judetene, potrivit prezentei legi, cu respectarea
legislatiei interne si a angajamentelor internationale asumate de statul roman.
(3) Prin acordurile de cooperare transfrontaliera pot fi create si pe
teritoriul Romaniei organisme care sa aiba, potrivit dreptului intern,
personalitate juridica. Aceste organisme nu au, in sensul prezentei legi,
competente administrativ-teritoriale.
(4) Consiliile locale si consiliile judetene, care au incheiat acorduri de
cooperare transfrontaliera, au dreptul sa participe, in alte state, la
organismele create prin respectivele acorduri, in limita competentelor ce le
revin potrivit legii.
Art. 14
(1) Initiativa autoritatilor administratiei publice locale de a coopera si
de a se asocia cu autoritati ale administratiei publice locale din strainatate,
precum si de a adera la o asociatie internationala a autoritatilor administratiei
publice locale va fi comunicata Ministerului Afacerilor Externe si Ministerului
Administratiei Publice.
(2) Autoritatile administratiei publice locale vor transmite Ministerului
Afacerilor Externe spre avizare proiectele de acorduri sau conventii de
cooperare pe care acestea intentioneaza sa le incheie cu autoritati ale
administratiei publice locale din alte tari, inainte de supunerea lor spre
adoptare de catre consiliile locale sau judetene, dupa caz.
(3) Avizele prevazute la alin. (2) trebuie emise in termen de 30 de zile de
la primirea solicitarii. In caz contrar se va considera ca nu sunt obiectii si
proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare consiliului local sau judetean
interesat.
(4) Acordurile sau conventiile incheiate de autoritatile administratiei
publice locale nu angajeaza decat responsabilitatea consiliului local sau
judetean care este parte la acestea, fiind supuse controlului de legalitate,
iar actele emise in virtutea respectivelor acorduri sau conventii au in dreptul
intern aceeasi valoare juridica si aceleasi efecte ca si actele administrative
adoptate in conformitate cu prevederile prezentei legi.
Art. 15
Consiliile locale si consiliile judetene pot hotari asupra participarii cu
capital sau cu bunuri, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe
care le reprezinta, la constituirea de societati comerciale sau la infiintarea
unor servicii de interes public local ori judetean, dupa caz, in conditiile
legii.
Art. 16
Controlul administrativ si controlul financiar al activitatii autoritatilor
administratiei publice locale se exercita in limitele si in conditiile
prevazute de lege.
Art. 17
In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand
minoritatilor nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor
autoritatile administratiei publice locale vor asigura folosirea, in
raporturile cu acestia, si a limbii materne, in conformitate cu prevederile
Constitutiei, ale prezentei legi si ale conventiilor internationale la care
Romania este parte.
Art. 18
(1) Comunele, orasele si judetele sunt unitati administrativ-teritoriale in
care se exercita autonomia locala si in care se organizeaza si functioneaza
autoritati ale administratiei publice locale.
(2) Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.
(3) Unele orase pot fi declarate municipii, in conditiile legii.
(4) In municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, a
caror delimitare si organizare se fac potrivit legii.
(5) Autoritatile administratiei publice locale se pot constitui si in
subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Aceste autoritati
exercita atributiile prevazute la art. 95 si, respectiv, la art. 97, care se
aplica in mod corespunzator.
Art. 19
Comunele, orasele si judetele sunt persoane juridice de drept public.
Acestea au patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.
Art. 20
Delimitarea teritoriala a comunelor, oraselor si judetelor se stabileste
prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate
efectua numai prin lege si numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din
unitatile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se
organizeaza potrivit legii.
SECTIUNEA a 2-a
Autoritatile administratiei publice locale
Art. 21
(1) Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia
locala in comune si orase sunt consiliile locale, comunale si orasenesti, ca
autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati executive. Consiliile
locale si primarii se aleg in conditiile prevazute de Legea privind alegerile
locale.
(2) Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati ale
administratiei publice locale si rezolva treburile publice din comune si orase,
in conditiile legii.
Art. 22
In fiecare judet se constituie un consiliu judetean, ca autoritate a
administratiei publice locale, pentru coordonarea activitatii consiliilor
comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes
judetean. Consiliul judetean este ales in conditiile Legii privind alegerile
locale.
Art. 23
Alesii locali sunt primarul, consilierii locali si consilierii judeteni. In
asigurarea liberului exercitiu al mandatului lor acestia indeplinesc o functie
de autoritate publica, beneficiind de dispozitiile legii penale cu privire la
persoanele care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de
stat.
Art. 24
(1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului
judetean, este de 4 ani. Mandatul se exercita in conditiile legii.
(2) Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul ales in
cursul unui mandat, ca urmare a dizolvarii consiliului local sau judetean,
respectiv a vacantei postului de primar, incheie mandatul precedentei
autoritati a administratiei publice locale.
(3) Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul, alesi in
urma organizarii unor noi unitati administrativ-teritoriale sau in urma
dizolvarii unor consilii, respectiv vacantarii unor posturi de primari, isi
exercita mandatul numai pana la organizarea urmatoarelor alegeri locale
generale.
Art. 25
In scopul asigurarii autonomiei locale autoritatile administratiei publice
locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa
elaboreze si sa aprobe bugetele de venituri si cheltuieli ale comunelor,
oraselor si judetelor, in conditiile legii.
Art. 26
(1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti Guvernul numeste cate un
prefect.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce
serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe
centrale din unitatile administrativ-teritoriale.
Art. 27
(1) Prefectul poate ataca, in total sau in parte, in fata instantei de
contencios administrativ, hotararile adoptate de consiliul local sau de
consiliul judetean, precum si dispozitiile emise de primar sau de presedintele
consiliului judetean, in cazul in care considera aceste acte sau prevederi din
ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile acestuia care au fost atacate sunt
suspendate de drept.
(2) Prefectul raspunde, in conditiile legii, administrativ, civil sau
penal, dupa caz, la cererea autoritatilor administratiei publice locale sau
judetene ale caror acte au fost atacate, in cazul in care instanta de
contencios administrativ hotaraste ca actul administrativ a fost atacat in mod
abuziv.
CAP. 2
Consiliile locale
SECTIUNEA 1
Constituirea consiliului local
Art. 28
Consiliile locale sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal,
egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea
privind alegerile locale.
Art. 29
(1) Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectului,
in functie de populatia comunei sau a orasului, raportata de Institutul
National de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului in
curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care preceda alegerile, dupa
cum urmeaza:
_____________________________________________
Numarul locuitorilor Numarul
comunei sau ai orasului consilierilor
_____________________________________________
- pana la 1.500 9
- intre 1.501 si 3.000 11
- intre 3.001 si 5.000 13
- intre 5.001 si 10.000 15
- intre 10.001 si 20.000 17
- intre 20.001 si 50.000 19
- intre 50.001 si 100.000 21
- intre 100.001 si 200.000 23
- intre 200.001 si 400.000 27
- peste 400.000 31
_____________________________________________
(2) Consiliul General al Municipiului Bucuresti este compus din 55 de
consilieri.
Art. 30
(1) Calitatea de consilier este incompatibila cu:
a) functia de prefect si de subprefect;
b) calitatea de functionar public in aparatul propriu de specialitate al
autoritatilor administratiei publice centrale si locale; calitatea de
functionar public in aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean,
al prefectului, al serviciilor publice de interes local sau judetean, al
serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte
autoritati ale administratiei publice centrale; calitatea de angajat in cadrul
autoritatilor administratiei publice locale respective sau in cadrul aparatului
propriu al prefectului din judetul respectiv;
c) functia de manager sau membru in consiliul de administratie al regiilor
autonome ori de conducator al societatilor comerciale infiintate de consiliile
locale sau de consiliile judetene;
d) calitatea de primar;
e) calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar
de stat si cele asimilate acestora.
(2) Incompatibilitatea intervine numai dupa validarea mandatului, cel in
cauza trebuind sa opteze in termen de 10 zile, dupa care, daca acesta nu a
optat pentru calitatea de consilier, in sedinta de consiliu urmatoare
presedintele de sedinta va supune validarii mandatul supleantului acestuia de
pe lista partidului, aliantei politice sau a aliantei electorale respective.
(3) Alte incompatibilitati se pot stabili numai prin lege.
Art. 31
(1) Constituirea consiliilor locale se face in termen de 20 de zile de la
data desfasurarii alegerilor. Convocarea consilierilor declarati alesi, pentru
sedinta de constituire, se face de catre prefect. La sedinta de constituire pot
participa prefectul sau reprezentantul sau, precum si primarul, chiar daca procedura
de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizata.
(2) Sedinta este legal constituita daca participa cel putin doua treimi din
numarul consilierilor alesi. In cazul in care nu se poate asigura aceasta
majoritate sedinta se va organiza, in aceleasi conditii, peste 3 zile, la
convocarea prefectului. Daca nici la a doua convocare reuniunea nu este legal
constituita, se va proceda la o noua convocare, de catre prefect, peste alte 3
zile, in aceleasi conditii.
(3) In situatia in care consiliul local nu se poate reuni nici la ultima
convocare datorita absentei, fara motive temeinice, a consilierilor, prefectul
va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor alesi care au lipsit
nemotivat de la cele 3 convocari anterioare, daca acestia nu pot fi inlocuiti
de supleantii inscrisi pe listele de candidati respective, organizandu-se
alegeri pentru completare, in termen de 30 de zile, in conditiile Legii privind
alegerile locale.
(4) Ordinul prefectului prin care se declara vacante locurile consilierilor
care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei in cauza la instanta de
contencios administrativ in termen de 5 zile de la comunicare. Hotararea
instantei este definitiva si irevocabila.
(5) Absenta consilierilor de la sedinta de constituire este considerata
motivata daca se face dovada ca aceasta a intervenit din cauza unei boli care a
necesitat spitalizare sau a facut imposibila prezenta acestora, a unei
deplasari in strainatate in interes de serviciu sau a unor evenimente de forta
majora.
Art. 32
(1) Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta
consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.
(2) Pentru validarea mandatelor consiliile locale aleg prin vot deschis,
dintre membrii lor, pe intreaga durata a mandatului, o comisie de validare
alcatuita din 3 - 5 consilieri.
(3) Comisia de validare examineaza legalitatea alegerii fiecarui consilier
si propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor.
(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier
numai in cazul in care se constata incalcarea conditiilor de eligibilitate sau
daca alegerea consilierului s-a facut prin frauda electorala, constatata in
conditiile Legii privind alegerile locale.
(5) Validarea sau invalidarea mandatelor se face, in ordine alfabetica, cu
votul deschis al majoritatii consilierilor prezenti la sedinta. Persoana al
carei mandat este supus validarii sau invalidarii nu participa la vot.
Art. 33
(1) Hotararea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacata de
cei interesati la instanta de contencios administrativ in termen de 5 zile de
la adoptare sau, in cazul celor absenti de la sedinta, de la comunicare.
(2) Instanta de contencios administrativ este obligata sa se pronunte in
termen de 30 de zile.
Art. 34
(1) Consilierii ale caror mandate au fost validate depun in fata
consiliului local urmatorul juramant in limba romana:
"Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac, cu
buna-credinta, tot ceea ce sta in puterile si priceperea mea pentru binele
locuitorilor comunei ... (orasului, judetului). Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
(2) Consilierii care refuza sa depuna juramantul sunt considerati
demisionati de drept.
(3) Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa.
Art. 35
In cazul in care consilierul declarat ales renunta la mandat inainte de
validare sau refuza sa depuna juramantul, se supune validarii mandatul primului
supleant inscris pe lista partidului politic, aliantei politice sau aliantei
electorale respective, daca pana la validarea mandatului partidele si aliantele
politice confirma in scris apartenenta la partid. In cazul in care locurile
ramase vacante nu pot fi completate cu supleanti, iar numarul de consilieri se
reduce sub doua treimi, se vor organiza alegeri pentru completare, in termen de
30 de zile, in conditiile Legii privind alegerile locale.
Art. 36
Dupa validarea mandatelor si depunerea juramantului de catre cel putin doua
treimi din numarul membrilor consiliului local consilierul care a condus
sedinta declara consiliul legal constituit.
Art. 37
(1) Dupa declararea ca legal constituit consiliul local alege dintre
membrii sai, prin votul deschis al majoritatii consilierilor in functie, un
presedinte de sedinta, pe o perioada de cel mult 3 luni, care va conduce
sedintele consiliului si va semna hotararile adoptate de acesta.
(2) Consilierul ales in conditiile alin. (1) poate fi schimbat din functie
la initiativa a cel putin unei treimi din numarul consilierilor, cu votul
majoritatii consilierilor in functie.
SECTIUNEA a 2-a
Atributiile consiliului local
Art. 38
(1) Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in
toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege
in competenta altor autoritati publice, locale sau centrale.
(2) Consiliul local are urmatoarele atributii principale:
a) alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii,
dupa caz; stabileste, in limitele normelor legale, numarul de personal din
aparatul propriu;
b) aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de
organizare si functionare a consiliului;
c) avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare
economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de
amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de
dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera, in
conditiile legii;
d) aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de
utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului
bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in
conditiile legii;
e) aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama,
statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si
functionare a aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si
serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local;
f) administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau
orasului;
g) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor
proprietate publica a comunei sau orasului, dupa caz, precum si a serviciilor
publice de interes local, in conditiile legii;
h) hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate
privata a comunei sau orasului, dupa caz, in conditiile legii;
i) infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice
de interes local; urmareste, controleaza si analizeaza activitatea acestora;
instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de
organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice de interes
local; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii
serviciilor publice de interes local, precum si pe cei ai institutiilor publice
din subordinea sa; aplica sanctiuni disciplinare, in conditiile legii,
persoanelor pe care le-a numit;
j) hotaraste asupra infiintarii si reorganizarii regiilor autonome de
interes local; exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate
drepturile actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat;
hotaraste asupra privatizarii acestor societati comerciale; numeste si
elibereaza din functie, in conditiile legii, membrii consiliilor de
administratie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;
k) analizeaza si aproba, in conditiile legii, documentatiile de amenajare a
teritoriului si urbanism ale localitatilor, stabilind mijloacele materiale si
financiare necesare in vederea realizarii acestora; aproba alocarea de fonduri
din bugetul local pentru actiuni de aparare impotriva inundatiilor,
incendiilor, dezastrelor si fenomenelor meteorologice periculoase;
l) stabileste masurile necesare pentru construirea, intretinerea si
modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri
apartinand cailor de comunicatii de interes local;
m) aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice
pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare
in vederea realizarii acestora;
n) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare
necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de
educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice,
apararea impotriva incendiilor si protectia civila, de sub autoritatea sa;
urmareste si controleaza activitatea acestora;
o) hotaraste, in localitatile cu medici sau cu personal sanitar in numar
insuficient, acordarea de stimulente in natura si in bani, precum si de alte
facilitati, potrivit legii, in scopul asigurarii serviciilor medicale pentru
populatie; asemenea facilitati pot fi acordate si personalului didactic;
p) contribuie la organizarea de activitati stiintifice, culturale,
artistice, sportive si de agrement;
q) hotaraste cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaza
activitatea gardienilor publici, politiei, jandarmeriei, pompierilor si a
formatiunilor de protectie civila, in conditiile legii, si propune masuri de
imbunatatire a activitatii acestora;
r) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in
scopul cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea,
restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a
parcurilor si rezervatiilor naturale, in conditiile legii;
s) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala;
asigura protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei in vigoare;
aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si
asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local;
t) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de
distractie, baze sportive si asigura buna functionare a acestora;
u) atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete
si de obiective de interes public local;
v) confera persoanelor fizice romane sau straine, cu merite deosebite,
titlul de cetatean de onoare al comunei sau al orasului;
x) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane
juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti
parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni,
lucrari, servicii sau proiecte de interes public local; hotaraste infratirea
comunei sau orasului cu unitati administrativ-teritoriale similare din alte
tari;
y) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte
autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate,
precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor
administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;
z) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase;
w) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in
conditiile legii.
(3) Consiliul local exercita si alte atributii stabilite prin lege.
SECTIUNEA a 3-a
Functionarea consiliului local
Art. 39
(1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi
prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa.
(2) Consiliul local isi exercita mandatul de la data constituirii pana la
data declararii ca legal constituit a consiliului nou-ales.
Art. 40
(1) Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare, lunar, la convocarea
primarului.
(2) Consiliul local se poate intruni si in sedinte extraordinare, la
cererea primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului.
(3) Convocarea consiliului local se face in scris, prin intermediul
secretarului unitatii administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile inaintea
sedintelor ordinare sau cu cel putin 3 zile inainte de sedintele extraordinare.
(4) In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea
intereselor locuitorilor comunei sau ai orasului convocarea consiliului local
se poate face de indata.
(5) In invitatia la sedinta se vor preciza data, ora, locul desfasurarii si
ordinea de zi a acesteia.
(6) Ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostinta
locuitorilor comunei sau ai orasului prin mass-media sau prin orice alt mijloc
de publicitate.
(7) In comunele sau orasele in care cetatenii apartinand unei minoritati
nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea de zi se
aduce la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand
minoritatii respective.
(8) In toate cazurile convocarea se consemneaza in procesul-verbal al
sedintei.
Art. 41
(1) Sedintele consiliului local sunt legal constituite daca este prezenta
majoritatea consilierilor in functie.
(2) Prezenta consilierilor la sedinta este obligatorie. Cazurile in care se
considera ca absenta este motivata se vor stabili prin regulamentul de
organizare si functionare a consiliului local. In situatia in care un consilier
absenteaza de doua ori consecutiv, fara motive temeinice, el poate fi
sanctionat in conditiile regulamentului de organizare si functionare a
consiliului local.
Art. 42
Sedintele consiliului local sunt conduse de un consilier, ales in
conditiile prevazute la art. 37.
Art. 43
(1) Sedintele consiliului local sunt publice, cu exceptia cazurilor in care
consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea sa se desfasoare cu
usile inchise.
(2) Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public si
privat al comunei sau al orasului, participarea la programe de dezvoltare
judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si
dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si
cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, organizatii
neguvernamentale, persoane juridice romane sau straine se vor discuta
intotdeauna in sedinta publica. In legatura cu aceste probleme primarul poate
propune consultarea cetatenilor prin referendum, in conditiile legii.
(3) Lucrarile sedintelor se desfasoara in limba romana, limba oficiala a
statului. In consiliile locale in care consilierii apartinand unei minoritati
nationale reprezinta cel putin o treime din numarul total, la sedintele de
consiliu se poate folosi si limba materna. In aceste cazuri se va asigura, prin
grija primarului, traducerea in limba romana. In toate cazurile documentele
sedintelor de consiliu se intocmesc in limba romana.
(4) Dezbaterile din sedintele consiliului local, precum si modul in care
si-a exercitat votul fiecare consilier se consemneaza intr-un proces-verbal,
semnat de consilierul care conduce sedintele de consiliu si de secretarul
unitatii administrativ-teritoriale.
(5) Consilierul care conduce sedintele de consiliu, impreuna cu secretarul
unitatii administrativ-teritoriale isi asuma, prin semnatura, responsabilitatea
veridicitatii celor consemnate.
(6) Inaintea fiecarei sedinte secretarul pune la dispozitie consilierilor,
in timp util, procesul-verbal al sedintei anterioare, pe care ulterior il va
supune spre aprobare consiliului local. Consilierii au dreptul ca in cadrul
sedintei sa conteste continutul procesului-verbal si sa ceara mentionarea
exacta a opiniilor exprimate in sedinta anterioara.
(7) Procesul-verbal si documentele care au fost dezbatute in sedinta se
depun intr-un dosar special al sedintei respective, care va fi numerotat,
semnat si sigilat de consilierul care conduce sedintele de consiliu si de
secretar, dupa aprobarea procesului-verbal.
Art. 44
Ordinea de zi a sedintelor se aproba de consiliul local, la propunerea
celui care, in conditiile art. 40, a cerut intrunirea consiliului. Modificarea
ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente si numai cu votul
majoritatii consilierilor prezenti.
Art. 45
Problemele inscrise pe ordinea de zi a sedintei consiliului local nu pot fi
dezbatute daca nu sunt insotite de raportul compartimentului de resort din
cadrul aparatului propriu de specialitate al autoritatii administratiei publice
locale, care va fi elaborat in termen de 30 de zile de la solicitarea
initiatorului, precum si de avizul comisiei de specialitate a consiliului, cu
exceptia cazurilor prevazute la art. 40 alin. (2) si (4).
Art. 46
(1) In exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul local adopta
hotarari, cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care
legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta
majoritate.
(2) Hotararile privind contractarea de imprumuturi, in conditiile legii,
administrarea domeniului public si privat al comunei sau al orasului,
participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de
cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a
localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea sau
cooperarea cu alte autoritati publice, cu organizatii neguvernamentale, cu
persoane juridice romane sau straine se adopta cu votul a cel putin doua treimi
din numarul consilierilor in functie.
(3) Hotararile privind bugetul local, precum si cele prin care se stabilesc
impozite si taxe locale se adopta cu votul majoritatii consilierilor in
functie. Daca bugetul local nu poate fi adoptat dupa doua sedinte consecutive,
care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfasura
pe baza bugetului anului precedent pana la adoptarea noului buget local, dar nu
mai tarziu de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii bugetului de
stat.
(4) Consiliul local poate stabili ca unele hotarari sa fie luate prin vot
secret. Hotararile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate
intotdeauna prin vot secret, cu exceptiile prevazute de lege.
(5) Proiectele de hotarare pot fi propuse de consilieri sau de primar.
Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului
si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al autoritatii
administratiei publice locale.
Art. 47
(1) Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotararilor
consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la
gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa
dezbaterilor consiliului local.
(2) Hotararile adoptate de consiliul local cu incalcarea dispozitiilor
alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constata de catre instanta de
contencios administrativ. Actiunea poate fi introdusa de orice persoana
interesata.
Art. 48
Hotararile consiliului local se semneaza de consilierul care conduce
sedintele de consiliu, ales in conditiile prevazute la art. 37, si se
contrasemneaza, pentru legalitate, de catre secretar. In cazul in care
consilierul ales in conditiile prevazute la art. 37 lipseste sau refuza sa
semneze, hotararea consiliului local se semneaza de 3-5 consilieri.
Art. 49
(1) Secretarul nu va contrasemna hotararea in cazul in care considera ca
aceasta este ilegala sau ca depaseste competentele ce revin, potrivit legii,
consiliului local. In acest caz secretarul va expune consiliului local opinia
sa motivata, care va fi consemnata in procesul-verbal al sedintei.
(2) Secretarul va comunica hotararile consiliului local primarului si
prefectului, de indata, dar nu mai tarziu de 3 zile de la data adoptarii.
(3) Comunicarea, insotita de eventualele obiectii cu privire la legalitate,
se face in scris de catre secretar si va fi inregistrata intr-un registru
special destinat acestui scop.
Art. 50
(1) Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de
la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data
comunicarii.
(2) Aducerea la cunostinta publica a hotararilor cu caracter normativ se
face in termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect.
Art. 51
In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei
minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor
hotararile cu caracter normativ se aduc la cunostinta publica si in limba
materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective, iar cele cu caracter
individual se comunica, la cerere, si in limba materna.
Art. 52
(1) In exercitarea mandatului consilierii sunt in serviciul colectivitatii
locale.
(2) Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului si al
aparatului propriu de specialitate, sa puna la dispozitie consilierilor, la
cererea acestora, in termen de cel mult 20 de zile, informatiile necesare in
vederea indeplinirii mandatului.
(3) Consilierii sunt obligati ca in indeplinirea mandatului sa organizeze
periodic intalniri cu cetatenii si sa acorde audiente.
(4) Fiecare consilier, precum si viceprimarul sunt obligati sa prezinte un
raport anual de activitate, care va fi facut public prin grija secretarului.
(5) Pentru participarea la sedintele consiliului local si ale comisiilor de
specialitate consilierul primeste o indemnizatie stabilita in conditiile legii.
(6) Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le
efectueaza in indeplinirea mandatului lor, in conditiile legii.
(7) Consiliul local poate hotari diminuarea cuantumului indemnizatiei
prevazute la alin. (5) si a cotei in care se face decontarea conform
prevederilor alin. (6), in concordanta cu posibilitatile de finantare.
Art. 53
(1) Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului local din
care fac parte sau, dupa caz, in nume propriu, pentru activitatea desfasurata
in exercitarea mandatului, precum si pentru hotararile pe care le-au votat.
(2) In procesul-verbal al sedintei consiliului local va fi consemnat, in
mod obligatoriu, rezultatul votului.
(3) La cererea consilierilor votul lor va fi consemnat nominal in
procesul-verbal al sedintei.
Art. 54
La lucrarile consiliului local pot asista si lua cuvantul, fara drept de
vot, prefectul, presedintele consiliului judetean sau reprezentantii acestora,
deputatii si senatorii, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului, secretarii
si subsecretarii de stat, sefii serviciilor publice descentralizate ale
ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile
administrativ-teritoriale, in problemele ce privesc domeniile de
responsabilitate ale acestor servicii, precum si persoanele interesate invitate
de primar.
Art. 55
(1) Locuitorii satelor care nu au consilieri alesi in consiliile locale vor
fi reprezentati la sedintele de consiliu de un delegat satesc.
(2) Delegatul satesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de
catre o adunare sateasca, constituita din cate un reprezentant al fiecarei
familii, convocata si organizata de primar si desfasurata in prezenta primarului
sau viceprimarului.
(3) La discutarea problemelor privind satele respective delegatii satesti
vor fi invitati in mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.
(4) Delegatului satesc ii sunt aplicabile, in mod corespunzator, prevederile
art. 52 alin. (5) si (6).
Art. 56
(1) Dupa constituire consiliul local isi organizeaza comisii de
specialitate, pe principalele domenii de activitate.
(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii, cu
exceptia viceprimarului.
(3) Comisiile de specialitate isi aleg cate un presedinte si un secretar.
(4) Comisiile de specialitate analizeaza si avizeaza proiectele de hotarare
din domeniul lor de activitate.
(5) Comisiile de specialitate lucreaza in plen si iau hotarari cu votul
majoritatii membrilor lor.
(6) Organizarea, functionarea si atributiile comisiilor de specialitate se
stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local.
(7) Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau la
initiativa primarului, dupa caz, comisii speciale de analiza si verificare, pe
perioada determinata. Componenta comisiei speciale de analiza si verificare,
obiectivele si perioada de desfasurare a activitatilor acesteia se stabilesc
prin hotarare a consiliului local. Membrii comisiei actioneaza in limitele
stabilite prin hotarare.
SECTIUNEA a 4-a
Dizolvarea consiliului local
Art. 57
(1) Consiliul local poate fi dizolvat daca a adoptat, intr-un interval de
cel mult 6 luni, cel putin 3 hotarari care au fost anulate de instanta de
contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si
irevocabila.
(2) Dizolvarea consiliului local se face prin hotarare a Guvernului, la
propunerea motivata a prefectului, bazata pe hotararile judecatoresti ramase
definitive si irevocabile.
(3) Hotararea de dizolvare poate fi atacata de oricare dintre consilieri la
instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la data
publicarii acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. In acest caz
procedura prealabila prevazuta de lege nu se mai efectueaza, iar introducerea
actiunii suspenda executarea masurii de dizolvare.
(4) Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabileste de
Guvern, la propunerea prefectului, in termen de 30 de zile de la expirarea
termenului prevazut la alin. (3) sau, dupa caz, de la pronuntarea unei hotarari
judecatoresti, ramasa definitiva si irevocabila, prin care a fost respinsa
actiunea consilierilor.
(5) Pana la constituirea noului consiliu local primarul, viceprimarul sau,
in absenta acestora, secretarul va rezolva problemele curente ale comunei sau
ale orasului, potrivit competentelor si atributiilor ce ii revin, potrivit
legii.
Art. 58
(1) In cazul in care consiliul local nu se intruneste timp de 3 luni
consecutive sau nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nici o hotarare,
precum si in situatia in care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus
unul si nu se poate completa prin supleanti, acesta se considera dizolvat de
drept.
(2) Situatiile prevazute la alin. (1) se comunica de primar, viceprimar
sau, in absenta acestora, de secretar, prefectului care, prin ordin, ia act de
situatia de dizolvare a consiliului local si propune Guvernului organizarea de
noi alegeri.
(3) Ordinul prefectului poate fi atacat de consilierii interesati la
instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la comunicare sau
de la luarea la cunostinta.
(4) Instanta de contencios administrativ este obligata sa se pronunte in
termen de 30 de zile. In acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza,
iar introducerea actiunii suspenda executarea masurii de dizolvare. Hotararea
instantei este definitiva si irevocabila.
(5) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se
face de catre Guvern, la propunerea prefectului, in termen de 30 de zile de la
expirarea termenului prevazut la alin. (3) sau, dupa caz, de la ramanerea
definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a respins
actiunea impotriva ordinului prefectului.
SECTIUNEA a 5-a
Suspendarea si incetarea mandatului de consilier
Art. 59
(1) Mandatul de consilier se suspenda de drept numai in cazul in care
acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de
indata de catre parchet sau de instanta de judecata, dupa caz, prefectului
care, prin ordin, constata suspendarea mandatului.
(2) Suspendarea dureaza pana la solutionarea definitiva a cauzei. Ordinul
de suspendare se comunica de indata consilierului.
(3) In cazul in care consilierul suspendat a fost gasit nevinovat acesta
are dreptul la despagubiri in conditiile legii.
Art. 60
(1) Mandatul de consilier inceteaza de drept in urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala;
d) imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni
consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 59 alin. (1);
e) constatarea, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin
frauda electorala sau prin orice alta incalcare a Legii privind alegerile
locale;
f) condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o
pedeapsa privativa de libertate;
g) punerea sub interdictie judecatoreasca;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) lipsa nemotivata de la 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului
local;
j) deces.
(2) Incetarea de drept a mandatului de consilier se constata de consiliul
local, prin hotarare, la initiativa primarului sau a oricarui consilier.
(3) In cazul prevazut la alin. (1) lit. c), d) si i) hotararea consiliului
local poate fi atacata de consilier la instanta de contencios administrativ, in
termen de 10 zile de la comunicare. Instanta este obligata sa se pronunte in
termen de 30 de zile. In acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza,
iar hotararea primei instante este definitiva si irevocabila.
CAP. 3
Primarul si viceprimarul
Art. 61
(1) Comunele si orasele au cate un primar si un viceprimar, iar orasele
resedinta de judet, cate 2 viceprimari, alesi in conditiile legii. Viceprimarii
nu pot fi in acelasi timp si consilieri.
(2) Primarul participa la sedintele consiliului local si are dreptul sa isi
exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.
(3) Pe toata durata exercitarii mandatului de primar, respectiv de
viceprimar, contractul de munca al acestora la institutii publice, regii
autonome, companii nationale, societati nationale, societati comerciale cu
capital majoritar de stat sau la societatile comerciale de sub autoritatea
consiliilor locale sau judetene se suspenda de drept.
(4) Primarul si viceprimarul primesc, pe toata durata exercitarii
mandatului, o indemnizatie stabilita in conditiile legii.
Art. 62
Calitatea de primar, respectiv de viceprimar, este incompatibila cu:
a) functiile si calitatile prevazute la art. 30 alin. (1), care se aplica
in mod corespunzator;
b) orice functie de conducere din cadrul societatilor comerciale la care
statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar majoritar ori din
cadrul societatilor nationale, companiilor nationale sau regiilor autonome;
c) orice alte activitati sau functii publice, cu exceptia functiilor
didactice si a functiilor din cadrul unor fundatii ori organizatii
neguvernamentale.
Art. 63
(1) Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la
data desfasurarii alegerilor, in camera de consiliu a judecatoriei in a carei
raza teritoriala se afla comuna sau orasul, de catre un judecator desemnat de
presedintele judecatoriei.
(2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunta in cazurile prevazute
la art. 32 alin. (4).
Art. 64
(1) Hotararea de invalidare a alegerii primarului poate fi atacata de cel
interesat in termen de 5 zile de la pronuntare, la instanta de contencios
administrativ.
(2) Instanta de judecata este obligata sa se pronunte in termen de 30 de
zile.
(3) Rezultatul validarii sau invalidarii alegerii primarului se aduce la
cunostinta prefectului si se prezinta in sedinta de constituire a consiliului
local sau, dupa caz, intr-o sedinta extraordinara, de catre un judecator
desemnat de presedintele judecatoriei.
(4) In caz de invalidare a alegerii primarului Guvernul, la propunerea
prefectului, va stabili data alegerilor in termen de cel mult 30 de zile de la
data invalidarii sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive si irevocabile
a hotararii judecatoresti, in conditiile legii.
Art. 65
(1) Primarul depune in fata consiliului local juramantul prevazut la art.
34 alin. (1).
(2) Primarul care refuza sa depuna juramantul este considerat demisionat de
drept.
Art. 66
(1) Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful
administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al
autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il
controleaza.
(2) Primarul raspunde de buna functionare a administratiei publice locale,
in conditiile legii.
Art. 67
(1) Primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu alte autoritati
publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in
justitie.
(2) Semnul distinctiv al primarului este o esarfa in culorile drapelului
national al Romaniei.
(3) Esarfa va fi purtata, in mod obligatoriu, la solemnitati, receptii,
ceremonii publice si la celebrarea casatoriilor.
(4) Modelul esarfei se stabileste prin hotarare a Guvernului.
Art. 68
(1) Primarul indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale
cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a
legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor
Guvernului; dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea
ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor si ale
celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, precum
si a hotararilor consiliului judetean;
b) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local. In
situatia in care apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de
la adoptare il sesizeaza pe prefect;
c) poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum,
cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotararii
consiliului local ia masuri pentru organizarea acestei consultari, in
conditiile legii;
d) prezinta consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar,
informari, privind starea economica si sociala a comunei sau a orasului, in
concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice
locale, precum si informari asupra modului de aducere la indeplinire a
hotararilor consiliului local;
e) intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a
exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;
f) exercita functia de ordonator principal de credite;
g) verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din
bugetul local si comunica de indata consiliului local cele constatate;
h) ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor,
catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cu organele
specializate ale statului. In acest scop poate mobiliza populatia, agentii
economici si institutiile publice din comuna sau din oras, acestea fiind
obligate sa execute masurile stabilite in planurile de protectie si interventie
elaborate pe tipuri de dezastre;
i) asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul
politiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de
protectie civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in
conditiile legii;
j) indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform
angajamentelor contractuale;
k) ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor
publice;
l) ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor,
reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de
drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica;
m) controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor
alimentare puse in vanzare pentru populatie, cu sprijinul serviciilor de
specialitate;
n) ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de
animale, in conditiile legii;
o) ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii
si il supune spre aprobare consiliului local; asigura respectarea prevederilor
planului urbanistic general, precum si ale planurilor urbanistice zonale si de
detaliu;
p) asigura repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii consiliului
local;
q) asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a
comunei sau a orasului, instalarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala
a traficului rutier si pietonal, in conditiile legii;
r) exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare,
locuri si parcuri de distractii si ia masuri pentru buna functionare a
acestora;
s) conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de
stare civila si de autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de
asistenta si ajutor social;
s) indeplineste functia de ofiter de stare civila;
t) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin
lege;
t) propune consiliului local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama,
statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si
functionare a aparatului propriu de specialitate;
u) numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, personalul din
aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice
locale, cu exceptia secretarului; propune consiliului local numirea si
eliberarea din functie, in conditiile legii, a conducatorilor regiilor
autonome, ai institutiilor si serviciilor publice de interes local;
v) raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin
domeniului public si domeniului privat al comunei sau al orasului;
x) organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la
dispozitie autoritatilor administratiei publice centrale rezultatele acestor
evidente;
y) ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale
sau de orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din
raza comunei sau a orasului, precum si pentru decolmatarea vailor locale si a
podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.
(2) Primarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau de alte
acte normative, precum si insarcinarile date de consiliul local.
Art. 69
(1) In exercitarea atributiilor de autoritate tutelara si de ofiter de
stare civila, a sarcinilor ce ii revin din actele normative privitoare la
recensamant, la organizarea si desfasurarea alegerilor, la luarea masurilor de
protectie civila, precum si a altor atributii stabilite prin lege primarul
actioneaza si ca reprezentant al statului in comuna sau in orasul in care a
fost ales.
(2) In aceasta calitate primarul poate solicita, inclusiv prin intermediul
prefectului, in conditiile legii, concursul sefilor serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din
unitatile administrativ-teritoriale, daca sarcinile ce ii revin nu pot fi
rezolvate prin aparatul propriu de specialitate.
Art. 70
(1) Primarul deleaga viceprimarului sau, dupa caz, viceprimarilor, prin
dispozitie emisa in cel mult 30 de zile de la validare, exercitarea
atributiilor ce ii revin potrivit art. 68 alin. (1) lit. j), m), p), r), v), x)
si y).
(2) Atributiile de ofiter de stare civila pot fi delegate viceprimarului,
secretarului sau altor functionari cu competente in acest domeniu, potrivit
legii.
(3) Atributiile ce revin primarului, ca reprezentant al statului, potrivit
art. 69, cu exceptia celor de ofiter de stare civila, precum si cele prevazute
la art. 68 alin. (1) lit. a) - f), h), i), k), l) si t) nu pot fi delegate.
Art. 71
(1) In exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii cu caracter
normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la
cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa
caz.
(2) Prevederile art. 49 si ale art. 50 alin. (2) se aplica in mod
corespunzator.
Art. 72
(1) Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea
juramantului de primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin
lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
(2) Mandatul inceteaza de drept in unul dintre urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala;
d) imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioada mai mare de 6
luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 77 alin. (2);
e) cand se constata, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin
frauda electorala sau prin orice alta incalcare a Legii privind alegerile
locale;
f) a fost condamnat, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o
pedeapsa privata de libertate;
g) punerea sub interdictie judecatoreasca;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) cand, in exercitarea atributiilor ce ii revin prin lege, a emis 3
dispozitii cu caracter normativ intr-un interval de 3 luni, care au fost
anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca
ramasa definitiva si irevocabila;
j) deces;
(3) In cazurile prevazute la alin. (2) prefectul, prin ordin, ia act de
incetarea mandatului primarului.
(4) In cazul prevazut la alin. (2) lit. d) ordinul prefectului poate fi
atacat de primar la instanta de contencios administrativ in termen de 10 zile
de la comunicare.
(5) Instanta de contencios administrativ este obligata se se pronunte in
termen de 30 de zile. In acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza,
iar hotararea primei instante este definitiva si irevocabila.
(6) Data organizarii alegerilor pentru functia de primar se stabileste de
catre Guvern, la propunerea prefectului, in termen de 30 de zile sau dupa
expirarea termenului prevazut la alin. (4).
Art. 73
(1) Mandatul primarului inceteaza, de asemenea, inainte de termen ca urmare
a rezultatului unui referendum local, organizat in conditiile legii.
(2) Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca
urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de locuitorii comunei sau
orasului, ca urmare a nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale
colectivitatii locale sau neexercitarii atributiilor ce ii revin potrivit
legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului.
(3) Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele si
prenumele, data si locul nasterii, seria si numarul buletinului sau ale cartii
de identitate si semnatura olografa ale cetatenilor care au solicitat
organizarea referendumului.
(4) Organizarea referendumului trebuie sa fie solicitata, in scris, de cel
putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie sa fie
realizat in fiecare dintre localitatile componente ale comunei sau orasului.
Art. 74
(1) Dupa primirea cererii prefectul va proceda la analizarea temeiniciei
motivelor invocate, a indeplinirii conditiilor prevazute la art. 73, precum si
la verificarea veridicitatii si autenticitatii semnaturilor, in termen de 30 de
zile.
(2) Dupa verificare prefectul va transmite Guvernului, prin Ministerul
Administratiei Publice, o propunere motivata de organizare a referendumului.
(3) Pe baza propunerii motivate a prefectului, avizata de Ministerul
Administratiei Publice, Guvernul se va pronunta, prin hotarare, in termen de 60
de zile de la solicitarea prefectului. Hotararea Guvernului va stabili data
organizarii referendumului si va fi adusa la cunostinta locuitorilor comunei
sau ai orasului prin grija prefectului.
(4) Cheltuielile necesare in vederea desfasurarii referendumului se suporta
din bugetul local.
Art. 75
(1) Referendumul local se organizeaza, in conditiile legii, prin grija
prefectului, cu sprijinul secretarului si al aparatului propriu de specialitate
al consiliului local respectiv.
(2) In acest caz procedurile prevazute de lege privind campania pentru
referendum nu se mai aplica.
Art. 76
(1) Referendumul este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin
jumatate plus unul din numarul total al locuitorilor cu drept de vot.
(2) Mandatul primarului inceteaza inainte de termen daca s-a pronuntat in
acest sens cel putin jumatate plus unul din numarul total al cetatenilor cu
drept de vot.
(3) In situatia prevazuta la alin. (2) se aplica in mod corespunzator
prevederile art. 72 alin. (6).
Art. 77
(1) In exercitarea functiei primarul este ocrotit de lege.
(2) Mandatul primarului se suspenda de drept numai in cazul in care acesta
a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de
catre parchet sau de instanta de judecata, dupa caz, prefectului care, prin
ordin, constata suspendarea mandatului.
(3) Ordinul de suspendare se comunica de indata primarului.
(4) Suspendarea dureaza pana la incetarea situatiei prevazute la alin. (2).
(5) Daca primarul suspendat din functie a fost gasit nevinovat, acesta are
dreptul la despagubiri, in conditiile legii.
(6) Prevederile alin. (1) - (5) se aplica si in cazul viceprimarului.
Art. 78
(1) Consiliul local alege din randul membrilor sai viceprimarul, respectiv
viceprimarii, cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie. Durata
mandatului viceprimarului este egala cu cea a mandatului consiliului local.
(2) Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de consiliul
local, la propunerea motivata a unei treimi din numarul consilierilor sau a
primarului, prin hotarare adoptata cu votul a doua treimi din numarul
consilierilor in functie.
Art. 79
Viceprimarul exercita atributiile ce ii sunt delegate de catre primar, in
conditiile prevazute la art. 70.
Art. 80
Mandatul viceprimarului inceteaza de drept in conditiile prevazute la art.
72, care se aplica in mod corespunzator. In acest caz consiliul local ia act de
incetarea mandatului si alege un nou viceprimar.
Art. 81
Viceprimarul poate fi suspendat din functie in conditiile prevazute la art.
77, care se aplica in mod corespunzator.
Art. 82
(1) In caz de vacanta a functiei de primar, precum si in caz de suspendare
din functie a acestuia atributiile ce ii sunt conferite prin prezenta lege vor
fi exercitate de drept de viceprimar sau, dupa caz, de unul dintre viceprimari,
desemnat de consiliul local cu votul secret al majoritatii consilierilor in
functie.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1) consiliul local poate delega prin
hotarare, din randul membrilor sai, un consilier care va indeplini temporar
atributiile viceprimarului.
(3) In situatia in care sunt suspendati din functie, in acelasi timp, atat
primarul, cat si viceprimarul, consiliul local deleaga un consilier care va
indeplini atat atributiile primarului, cat si pe cele ale viceprimarului, pana
la incetarea suspendarii.
(4) Daca devin vacante, in acelasi timp, atat functia de primar, cat si cea
de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar, prevederile alin. (1)
si (2) aplicandu-se pana la alegerea unui nou primar. Prevederile art. 72 alin.
(6) se aplica in mod corespunzator.
CAP. 4
Secretarul, serviciile publice locale si aparatul propriu de specialitate
SECTIUNEA 1
Secretarul
Art. 83
(1) Fiecare comuna, oras sau subdiviziune administrativ-teritoriala a
municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei,
orasului si al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este
functionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau
administrative. In mod exceptional in functia de secretar al comunei poate fi
numita si o persoana cu alte studii superioare sau cu studii liceale atestate
prin bacalaureat.
(2) Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic, sub sanctiunea
eliberarii din functie.
(3) Secretarul nu poate fi sot, sotie sau ruda de gradul intai cu primarul
sau cu viceprimarul.
Art. 84
(1) Functia de secretar se ocupa pe baza de concurs sau de examen, dupa
caz, iar numirea se face de catre prefect.
(2) Concursul sau examenul se organizeaza de primar, potrivit legii, in
termen de 30 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de
concurs sau de examinare vor face parte in mod obligatoriu primarul, secretarul
general al prefecturii, secretarul general al judetului si 2 reprezentanti
desemnati de consiliul local respectiv. Ordinul de numire se emite de prefect,
in termen de cel mult 10 zile de la primirea rezultatului concursului sau
examenului, care se comunica de catre primar in termen de cel mult 3 zile de la
ramanerea definitiva a rezultatului concursului sau al examenului.
(3) Secretarul se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.
Art. 85
(1) Secretarul indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele atributii
principale:
a) participa in mod obligatoriu la sedintele consiliului local;
b) coordoneaza compartimentele si activitatile cu caracter juridic, de
stare civila, autoritate tutelara si asistenta sociala din cadrul aparatului
propriu de specialitate al consiliului local;
c) avizeaza proiectele de hotarare ale consiliului local, asumandu-si
raspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnand hotararile pe care le considera
legale;
d) avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului;
e) urmareste rezolvarea corespondentei in termenul legal;
f) asigura indeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local si
efectuarea lucrarilor de secretariat;
g) pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului local;
h) asigura comunicarea catre autoritatile, institutiile si persoanele
interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar, in termen de cel
mult 10 zile, daca legea nu prevede altfel;
i) asigura aducerea la cunostinta publica a hotararilor si dispozitiilor cu
caracter normativ;
j) elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului
local, in afara celor cu caracter secret, stabilit potrivit legii;
k) legalizeaza semnaturi de pe inscrisurile prezentate de parti si confirma
autenticitatea copiilor cu actele originale, in conditiile legii.
(2) Secretarul poate coordona si alte servicii ale aparatului propriu de
specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, stabilite de
primar.
(3) Secretarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau
insarcinari date de consiliul local ori de primar.
Art. 86
Eliberarea din functie, precum si sanctionarea disciplinara a secretarului
se fac de catre prefect, numai la propunerea consiliului local, adoptata cu
votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie, ca urmare a
initiativei primarului sau a unei treimi din numarul consilierilor, pe baza
concluziilor reiesite din desfasurarea unei cercetari administrative.
SECTIUNEA a 2-a
Serviciile publice ale comunei, orasului si aparatul propriu de
specialitate al autoritatilor administratiei publice locale
Art. 87
Serviciile publice ale comunei sau orasului se infiinteaza si se
organizeaza de consiliul local in principalele domenii de activitate, potrivit
specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si in
limita mijloacelor financiare de care dispune.
Art. 88
(1) Numirea si eliberarea din functie a personalului din serviciile publice
ale comunei sau orasului se fac de conducatorii acestora, in conditiile legii.
(2) Numirea si eliberarea din functie a personalului din aparatul propriu
de specialitate al consiliului local se fac de catre primar, in conditiile
legii.
(3) Consiliul local poate recomanda motivat primarului eliberarea din
functie a conducatorilor compartimentelor din aparatul propriu de specialitate
al consiliului local.
Art. 89
Functionarii din cadrul serviciilor publice ale comunei sau orasului si din
aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale
se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.
Art. 90
(1) In raporturile dintre cetateni si autoritatile administratiei publice
locale se foloseste limba romana.
(2) In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand
unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor,
in raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale si cu aparatul
propriu de specialitate acestia se pot adresa, oral sau in scris, si in limba
lor materna si vor primi raspunsul atat in limba romana, cat si in limba
materna.
(3) In conditiile prevazute la alin. (2), in posturile care au atributii
privind relatii cu publicul vor fi incadrate si persoane care cunosc limba
materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.
(4) Autoritatile administratiei publice locale vor asigura inscriptionarea
denumirii localitatilor si a institutiilor publice de sub autoritatea lor,
precum si afisarea anunturilor de interes public si in limba materna a
cetatenilor apartinand minoritatii respective, in conditiile prevazute la alin.
(2).
(5) Actele oficiale se intocmesc in mod obligatoriu in limba romana.
Art. 91
Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al
orasului sau al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului,
impreuna cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constituie o
structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei sau
orasului, care aduce la indeplinire hotararile consiliului local si
dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii
locale.
CAP. 5
Administratia publica a municipiului Bucuresti
Art. 92
Municipiul Bucuresti este organizat in 6 subdiviziuni
administrativ-teritoriale, numite sectoare.
Art. 93
(1) Sectoarele municipiului Bucuresti au cate un primar si un viceprimar,
iar municipiul Bucuresti are un primar general si 2 viceprimari.
(2) Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucuresti se face
de presedintele Tribunalului Bucuresti, in conditiile prezentei legi.
Art. 94
Autoritatile administratiei publice locale din municipiul Bucuresti sunt
Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale
sectoarelor, ca autoritati deliberative, precum si primarul general al
municipiului Bucuresti si primarii sectoarelor, ca autoritati executive, alese
in conditiile Legii privind alegerile locale.
Art. 95
(1) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti se constituie,
functioneaza si pot fi dizolvate in conditiile prevazute de dispozitiile
prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplica in mod corespunzator.
(2) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti exercita, in
principal, urmatoarele atributii:
a) aleg, din randul consilierilor, consilierul care conduce sedintele
consiliului, precum si un viceprimar; acestia isi pastreaza calitatea de
consilier;
b) aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului;
c) avizeaza studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala,
de organizare si amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la
programe de dezvoltare regionala si zonala, in conditiile legii, pe care le
supune spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucuresti;
d) aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de
utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului
bugetar; stabilesc impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in
conditiile legii;
e) aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama,
statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si
functionare ale aparatului propriu de specialitate si ale serviciilor publice
de interes local;
f) administreaza, in conditiile legii, bunurile proprietate publica sau
privata a municipiului, de pe raza sectorului, pe baza hotararii Consiliului
General al Municipiului Bucuresti;
g) hotarasc cu privire la concesionarea sau inchirierea serviciilor publice
de sub autoritatea lor, in conditiile legii;
h) infiinteaza institutii, societati comerciale si servicii publice;
instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de
organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice, precum si
pentru societatile comerciale pe care le infiinteaza sau care se afla sub
autoritatea lor; numesc si elibereaza din functie, in conditiile legii,
conducatorii institutiilor publice si ai serviciilor publice de interes local;
i) aproba, in conditiile legii, planurile urbanistice zonale si de detaliu
ale sectoarelor, pe care le comunica Consiliului General al Municipiului
Bucuresti; aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile
tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura
conditiile necesare pentru realizarea lor, in concordanta cu prevederile
planului urbanistic general al municipiului Bucuresti si ale regulamentului
aferent;
j) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile necesare bunei
functionari a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate,
cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice, de interes local;
urmareste si controleaza activitatea acestora;
k) contribuie la organizarea activitatilor stiintifice, culturale,
artistice, sportive si de agrement;
l) contribuie la asigurarea ordinii publice, analizeaza activitatea gardienilor
publici si propune masuri de imbunatatire a acesteia;
m) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in
scopul cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea,
restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a
parcurilor si a rezervatiilor naturale;
n) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala,
asigura protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei in vigoare;
aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si
asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local;
o) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de
distractie, baze sportive si asigura buna functionare a acestora;
p) hotarasc, in conditiile legii, cu acordul Consiliului General al
Municipiului Bucuresti, cooperarea sau asocierea cu autoritati ale
administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea
la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei
publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;
q) hotarasc, in conditiile legii, cu acordul prealabil al Consiliului
General al Municipiului Bucuresti, cooperarea sau asocierea cu persoane
juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti
parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni,
lucrari, servicii sau proiecte de interes public local;
r) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in
conditiile legii;
s) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase.
(3) Atributiile prevazute la alin. (2) lit. c) - h), p) si q) pot fi
exercitate numai pe baza imputernicirii exprese date prin hotarare a
Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
(4) Consiliile locale ale sectoarelor exercita si alte atributii stabilite
prin lege sau delegate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
Art. 96
Consiliul General al Municipiului Bucuresti se constituie, functioneaza si
indeplineste atributiile prevazute de dispozitiile prezentei legi pentru
consiliile locale, care se aplica in mod corespunzator.
Art. 97
(1) Primarii si viceprimarii sectoarelor municipiului Bucuresti
functioneaza in conditiile prevazute de dispozitiile prezentei legi pentru
primarii si viceprimarii comunelor si oraselor si indeplinesc atributiile
stabilite de lege pentru acestia, cu exceptia celor prevazute la art. 68 alin.
(1) lit. c) si k), care se exercita numai de primarul general al municipiului
Bucuresti.
(2) Primarilor si viceprimarilor sectoarelor municipiului Bucuresti li se
aplica in mod corespunzator dispozitiile prezentei legi cu privire la
suspendare si demitere.
(3) Primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti functioneaza si
indeplinesc atributiile prevazute de dispozitiile prezentei legi pentru
primarii si viceprimarii comunelor si oraselor, care se aplica in mod
corespunzator.
(4) Primarului general si viceprimarilor municipiului Bucuresti li se
aplica in mod corespunzator dispozitiile prezentei legi cu privire la
suspendare si demitere.
Art. 98
Secretarilor sectoarelor municipiului Bucuresti le sunt aplicabile in mod
corespunzator prevederile art. 83 - 86, iar secretarului general al municipiului
Bucuresti, prevederile art. 120.
Art. 99
Hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si dispozitiile cu
caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii si pentru
autoritatile administratiei publice locale organizate in sectoarele
municipiului Bucuresti.
Art. 100
(1) Primarul general al municipiului Bucuresti impreuna cu primarii
sectoarelor municipiului Bucuresti se intrunesc cel putin o data pe luna, la
convocarea primarului general sau la propunerea a cel putin 3 primari de
sectoare. La sedinte se analizeaza modul in care sunt aduse la indeplinire
hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si dispozitiile cu
caracter normativ ale primarului general si se prezinta informari reciproce
privitoare la activitatea consiliilor locale de sector, avandu-se in vedere
corelarea unor activitati necesare in vederea bunei functionari a
administratiei municipiului Bucuresti. La sedinte participa de drept si
prefectul municipiului Bucuresti.
(2) Primarii sectoarelor participa de drept la sedintele Consiliului
General al Municipiului Bucuresti si pot avea interventii la dezbaterea
problemelor aflate pe ordinea de zi.
(3) La sedintele comisiilor Consiliului General al Municipiului Bucuresti
pot participa presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de
sector.
(4) Presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector
au dreptul sa intervina la discutii fara a avea drept de vot.
CAP. 6
Consiliul judetean
SECTIUNEA 1
Constituirea si componenta consiliului judetean
Art. 101
(1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale,
constituita la nivel judetean, pentru coordonarea activitatii consiliilor
comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes
judetean.
(2) Consiliul judetean este compus din consilieri alesi prin vot universal,
egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea
privind alegerile locale.
Art. 102
Numarul membrilor fiecarui consiliu judetean se stabileste de prefect, in
functie de populatia judetului, raportata de Institutul National de Statistica
si Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la
data de 1 iulie a anului care precede alegerile, dupa cum urmeaza:
___________________________________________
Numarul locuitorilor Numarul
judetului consilierilor
___________________________________________
- pana la 350.000 31
- intre 350.001 - 500.000 33
- intre 500.001 - 650.000 35
- peste 650.000 37
_________________________________________
Art. 103
(1) La constituirea consiliului judetean se aplica in mod corespunzator
dispozitiile art. 31 - 37.
(2) In situatiile prevazute la art. 60 presedintele consiliului judetean
are obligatia sa propuna acestuia adoptarea unei hotarari prin care sa se ia
act de incetarea mandatului de consilier.
SECTIUNEA a 2-a
Atributiile consiliului judetean
Art. 104
(1) Consiliul judetean, ca autoritate deliberativa a administratiei publice
locale constituita la nivel judetean, indeplineste urmatoarele atributii
principale:
a) alege din randul consilierilor un presedinte si 2 vicepresedinti;
b) aproba, la propunerea presedintelui, regulamentul de organizare si
functionare a consiliului judetean, numarul de personal in limitele normelor
legale, organigrama, statul de functii, regulamentul de organizare si
functionare a aparatului propriu de specialitate, a institutiilor si
serviciilor publice, precum si a regiilor autonome de interes judetean;
c) adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala a
judetului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite
de la consiliile locale, dispune, aproba si urmareste, in cooperare cu
autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti interesate,
masurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea
acestora;
d) coordoneaza activitatea consiliilor locale ale comunelor si oraselor in
vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean;
e) aproba bugetul propriu al judetului, imprumuturile, virarile de credite
si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a
exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe, precum si taxe speciale, in
conditiile legii; hotaraste repartizarea pe comune, orase si municipii a cotei
din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte
surse, in conditiile legii;
f) administreaza domeniul public si domeniul privat al judetului;
g) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor
proprietate publica a judetului sau, dupa caz, a serviciilor publice de interes
judetean, in conditiile legii; hotaraste cu privire la vanzarea, concesionarea
si inchirierea bunurilor proprietate privata a judetului, in conditiile legii;
h) hotaraste infiintarea de institutii publice si de servicii publice de
interes judetean, in conditiile legii; numeste si elibereaza din functie, in
conditiile legii, conducatorii institutiilor si serviciilor publice pe care
le-a infiintat si le aplica, daca este cazul, sanctiuni disciplinare, in
conditiile legii;
i) hotaraste asupra reorganizarii regiilor autonome de interes judetean;
exercita in numele unitatii administrativ-teritoriale toate drepturile
actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra
privatizarii acestor societati comerciale;
j) stabileste, pe baza consultarii autoritatilor administratiei publice
locale comunale si orasenesti, proiectele de organizare si amenajare a
teritoriului judetului, precum si de dezvoltare urbanistica generala a
judetului si a unitatilor administrativ-teritoriale componente; urmareste modul
de realizare a acestora in cooperare cu autoritatile administratiei publice
locale comunale si orasenesti implicate;
k) aproba construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor,
precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes
judetean; acorda sprijin si asistenta tehnica de specialitate autoritatilor
administratiei publice locale comunale si orasenesti pentru construirea,
intretinerea si modernizarea drumurilor comunale si orasenesti; in acest sens
consiliul judetean poate infiinta servicii publice specializate;
l) aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii
de interes judetean, in limitele si in conditiile legii;
m) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare
necesare in vederea bunei functionari a institutiilor de cultura, a
institutiilor si serviciilor publice de educatie, ocrotire sociala si asistenta
sociala, a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum si a
altor activitati, in conditiile legii;
n) asigura sprijin financiar pentru actiuni culturale sau desfasurate de
cultele religioase, precum si pentru activitati educativ-stiintifice si
sportive;
o) infiinteaza institutii sociale si culturale, precum si pentru protectia
drepturilor copilului si asigura buna lor functionare, prin alocarea fondurilor
necesare;
p) analizeaza propunerile facute de autoritatile administratiei publice
locale comunale si orasenesti, in vederea elaborarii de prognoze si programe de
dezvoltare economico-sociala sau pentru refacerea si protectia mediului
inconjurator;
q) atribuie, in conditiile legii, denumiri de obiective de interes
judetean;
r) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte
autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate,
precum si aderarea la asociatii nationale si internationale a autoritatilor
administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;
s) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane
juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti
parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni,
lucrari, servicii sau proiecte de interes public judetean;
t) hotaraste, in conditiile legii, asocierea cu consiliile locale, pentru
realizarea unor obiective de interes comun, scop in care poate infiinta
impreuna cu acestea institutii publice, societati comerciale si servicii
publice;
u) coordoneaza activitatile Corpului gardienilor publici, in conditiile
legii.
(2) Consiliul judetean indeplineste si alte atributii prevazute de lege.
SECTIUNEA a 3-a
Functionarea consiliului judetean
Art. 105
(1) Consiliul judetean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi
prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
(2) Consiliul judetean isi exercita mandatul de la data constituirii pana
la data declararii ca legal constituit a consiliului nou-ales.
Art. 106
(1) Consiliul judetean se intruneste in sedinte ordinare o data la doua
luni, la convocarea presedintelui consiliului judetean.
(2) Consiliul judetean se poate intruni si in sedinte extraordinare ori de
cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din
numarul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresata
presedintelui consiliului judetean, in cazuri exceptionale care necesita
adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea
urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau
epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice.
(3) Convocarea consiliului judetean se face in scris, prin intermediul
secretarului general al judetului, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor
ordinare sau cu cel mult 3 zile inaintea celor extraordinare.
(4) In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea
intereselor locuitorilor judetului convocarea consiliului judetean se face de
indata.
(5) In invitatia la sedinta se vor preciza data, ora, locul desfasurarii si
ordinea de zi a acesteia.
(6) In situatia in care presedintele consiliului judetean se afla in
imposibilitatea de a convoca consiliul in sedinta ordinara, aceasta se va face
de catre vicepresedintele desemnat in conditiile art. 118.
(7) Ordinea de zi a sedintei consiliului judetean se aduce la cunostinta
locuitorilor judetului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de
publicitate.
(8) In judetele in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o
pondere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea de zi se aduce la
cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii
respective.
(9) In toate cazurile convocarea se consemneaza in procesul-verbal al
sedintei.
Art. 107
(1) Sedintele consiliului judetean sunt legal constituite daca este
prezenta majoritatea consilierilor in functie.
(2) Prezenta consilierilor la sedinta este obligatorie. Cazurile in care se
considera ca absenta este motivata se vor stabili prin regulamentul de
organizare si functionare a consiliului judetean. In situatia in care un
consilier absenteaza de doua ori consecutiv fara motive temeinice, el poate fi
sanctionat in conditiile regulamentului de organizare si functionare a
consiliului judetean.
Art. 108
(1) Sedintele consiliului judetean sunt conduse de presedinte sau, in lipsa
acestuia, de vicepresedintele desemnat in conditiile art. 118.
(2) In cazul in care, din motive intemeiate, lipseste si vicepresedintele
desemnat in conditiile art. 118, sedinta va fi condusa de celalalt
vicepresedinte sau de un consilier ales cu votul majoritatii consilierilor
prezenti.
Art. 109
(1) In exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul judetean adopta
hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care
legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta
majoritate.
(2) Hotararile se semneaza de presedinte sau, in lipsa acestuia, de
vicepresedintele consiliului judetean care a condus sedinta si se
contrasemneaza pentru legalitate de secretarul general al judetului.
Art. 110
Dispozitiile art. 43, art. 45 - 54 si art. 56 se aplica in mod
corespunzator.
Art. 111
(1) In cazul in care consiliul judetean nu se intruneste timp de 6 luni
consecutive sau nu a adoptat, in 3 sedinte ordinare consecutive, nici o
hotarare, precum si in situatia in care numarul consilierilor se reduce sub
doua treimi si nu se poate completa prin supleanti, acesta se dizolva de drept.
(2) Situatiile prevazute la alin. (1) se comunica de secretar prefectului
care, prin ordin, ia act de dizolvarea de drept a consiliului si propune
Guvernului organizarea de noi alegeri.
(3) Prevederile art. 58 alin. (3) - (5) se aplica in mod corespunzator.
(4) Stabilirea datei alegerilor se va putea face numai dupa expirarea
termenului prevazut la alin. (3) sau dupa ramanerea definitiva si irevocabila a
hotararii judecatoresti prin care s-a respins actiunea introdusa impotriva
ordinului prefectului.
(5) Pe perioada in care consiliul judetean este dizolvat sau in care nu s-a
putut constitui potrivit legii, problemele curente ale administratiei judetului
vor fi rezolvate de secretarul general al judetului in baza unei imputerniciri
speciale date de Guvern, prin Ministerul Administratiei Publice.
Art. 112
Mandatul de consilier inceteaza de drept in conditiile art. 60, care se
aplica in mod corespunzator.
SECTIUNEA a 4-a
Presedintele, vicepresedintii si secretarul general al judetului
Art. 113
(1) Consiliul judetean alege dintre membrii sai, pe toata durata
exercitarii mandatului, un presedinte si 2 vicepresedinti.
(2) Presedintele si vicepresedintii se aleg cu votul secret al majoritatii
consilierilor in functie. Eliberarea din functie a presedintelui consiliului
judetean se face prin votul secret a cel putin doua treimi din numarul
consilierilor in functie, la propunerea a cel putin unei treimi din numarul acestora,
daca a emis, in decurs de 3 luni, cel putin 3 dispozitii care au fost anulate
irevocabil de instanta de judecata intrucat au contravenit intereselor generale
ale statului ori ale judetului sau au incalcat Constitutia si legile tarii.
Vicepresedintii pot fi eliberati din functie, in aceleasi conditii, numai daca
s-a constatat prin hotarare judecatoreasca irevocabila ca acestia au
contravenit, in exercitarea sarcinilor ce le-au revenit, intereselor generale
ale statului sau ale judetului ori au incalcat Constitutia si legile tarii.
(3) Pe toata durata exercitarii mandatului contractul de munca al
presedintelui si vicepresedintilor consiliului judetean la institutiile
publice, regiile autonome, companiile nationale, societatile nationale,
societatile comerciale cu capital majoritar de stat se suspenda de drept.
(4) Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean primesc pe toata
durata exercitarii mandatului o indemnizatie stabilita in conditiile legii.
Art. 114
(1) Presedintele consiliului judetean reprezinta judetul in relatiile cu
celelalte autoritati publice, cu persoanele fizice si juridice romane si
straine, precum si in justitie.
(2) Presedintele raspunde in fata consiliului judetean de buna functionare
a administratiei publice judetene.
(3) Aparatul propriu al consiliului judetean este subordonat presedintelui
acestuia. Functionarii din aparatul propriu de specialitate se bucura de
stabilitate in functie, conform legii.
Art. 115
Presedintele consiliului judetean raspunde de buna functionare a aparatului
propriu de specialitate pe care il conduce si il controleaza. Coordonarea unor
compartimente din aparatul propriu de specialitate va fi delegata
vicepresedintilor sau secretarului general al judetului, prin dispozitie.
Art. 116
(1) Presedintele consiliului judetean indeplineste, in conditiile legii,
urmatoarele atributii principale:
a) asigura respectarea prevederilor Constitutiei, punerea in aplicare a
legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor
Guvernului, a hotararilor consiliului judetean, precum si a altor acte
normative;
b) intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintei consiliului judetean;
c) dispune masurile necesare pentru pregatirea si desfasurarea in bune conditii
a lucrarilor consiliului judetean;
d) intocmeste si supune spre aprobare consiliului judetean regulamentul de
organizare si functionare a acestuia;
e) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului judetean si
analizeaza periodic stadiul indeplinirii acestora;
f) conduce sedintele consiliului judetean;
g) coordoneaza si controleaza activitatea institutiilor si serviciilor
publice de sub autoritatea consiliului judetean;
h) exercita functia de ordonator principal de credite;
i) intocmeste proiectul bugetului propriu al judetului si contul de
incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului
judetean, in conditiile si la termenele prevazute de lege;
j) urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune
consiliului judetean adoptarea masurilor necesare pentru incasarea acestora la
termen;
k) propune consiliului judetean spre aprobare, in conditiile legii,
organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare
si functionare a aparatului propriu de specialitate, a institutiilor si
serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;
l) prezinta consiliului judetean, anual sau la cererea acestuia, rapoarte
cu privire la modul de indeplinire a atributiilor proprii si a hotararilor
consiliului;
m) propune consiliului judetean numirea si eliberarea din functie, in
conditiile legii, a conducatorilor institutiilor publice si serviciilor publice
de sub autoritatea acestuia;
n) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin
lege;
o) indruma metodologic, urmareste si controleaza activitatile de stare
civila si autoritate tutelara, desfasurate in comune si orase;
p) acorda, prin aparatul propriu si serviciile de specialitate ale
consiliului judetean, sprijin si consultanta tehnica si juridica pentru
autoritatile administratiei publice locale, comunale si orasenesti, la
solicitarea acestora;
q) coordoneaza, controleaza si raspunde de activitatea privind protectia
drepturilor copilului.
(2) Presedintele consiliului judetean poate delega vicepresedintilor, prin
dispozitie, atributiile prevazute la alin. (1) lit. g) si p).
(3) Presedintele consiliului judetean indeplineste si alte atributii
prevazute de lege sau sarcini date de consiliul judetean.
Art. 117
(1) In exercitarea atributiilor sale presedintele consiliului judetean
emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii
numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate
persoanelor interesate, dupa caz.
(2) Prevederile art. 49 si ale art. 50 alin. (2) se aplica in mod
corespunzator.
Art. 118
(1) In cazul suspendarii presedintelui atributiile acestuia vor fi
exercitate de unul dintre vicepresedinti, desemnat de consiliul judetean prin
votul secret al majoritatii consilierilor in functie.
(2) In celelalte cazuri de absenta a presedintelui atributiile sale vor fi
exercitate, in numele acestuia, de unul dintre vicepresedinti, desemnat de
presedinte prin dispozitie.
Art. 119
(1) Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean isi pastreaza
calitatea de consilier. Durata mandatului presedintelui si al vicepresedintilor
este egala cu cea a mandatului consiliului judetean.
(2) Prevederile art. 62, 72 si 77 se aplica in mod corespunzator si
presedintelui consiliului judetean.
(3) In cazul incetarii inainte de termen a mandatului presedintelui
consiliului judetean prefectul ia act prin ordin si instiinteaza consiliul
judetean in vederea alegerii unui nou presedinte.
Art. 120
(1) Fiecare judet are un secretar general salarizat din bugetul acestuia.
Secretarul general este functionar public de conducere si are studii superioare
juridice sau administrative. Secretarul general se bucura de stabilitate in
functie, in conditiile legii. El nu poate fi membru al vreunui partid politic
sau al vreunei formatiuni politice, sub sanctiunea eliberarii din functie.
(2) Numirea secretarului general al judetului se face de Ministerul Administratiei
Publice, la propunerea presedintelui consiliului judetean, potrivit legii.
(3) Numirea se face pe baza de concurs sau de examen, dupa caz. Concursul
va fi organizat, in conditiile legii, de presedintele consiliului judetean in
termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de
examinare vor face parte presedintele sau, in lipsa acestuia, unul dintre
vicepresedintii consiliului judetean, un reprezentant al Ministerului
Administratiei Publice, secretarul general al prefecturii si 2 reprezentanti ai
consiliului judetean.
(4) Emiterea dispozitiei de numire se face in termen de cel mult 10 zile de
la primirea propunerii.
(5) Eliberarea din functie, precum si sanctionarea disciplinara a
secretarului general se fac de Ministerul Administratiei Publice numai la
propunerea consiliului judetean, aprobata cu votul a cel putin doua treimi din
numarul consilierilor in functie, ca urmare a initiativei presedintelui
acestuia, sau a unei treimi din numarul consilierilor, pe baza concluziilor
reiesite din desfasurarea unei cercetari administrative.
(6) Secretarului general al judetului ii sunt aplicabile, in mod
corespunzator, prevederile art. 85.
(7) Secretarul general al judetului coordoneaza compartimentele de stare
civila si autoritate tutelara din aparatul propriu de specialitate al
consiliului judetean. Secretarul general al judetului indeplineste in mod
corespunzator atributiile stabilite de lege pentru secretarul general al
ministerului.
CAP. 7
Bunuri si lucrari publice
SECTIUNEA 1
Administrarea bunurilor
Art. 121
Constituie patrimoniu al unitatii administrativ-teritoriale bunurile mobile
si imobile care apartin domeniului public al unitatii
administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum si drepturile
si obligatiile cu caracter patrimonial.
Art. 122
(1) Apartin domeniului public de interes local sau judetean bunurile care,
potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si nu sunt
declarate prin lege de uz sau de interes public national.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile,
imprescriptibile si insesizabile.
Art. 123
(1) Domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit
din bunuri mobile si imobile, altele decat cele prevazute la art. 122 alin.
(1), intrate in proprietatea acestora prin modalitatile prevazute de lege.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozitiilor de
drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel.
(3) Donatiile si legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea
consiliului local sau, dupa caz, a consiliului judetean, cu votul a doua treimi
din numarul membrilor acestuia.
Art. 124
Toate bunurile apartinand unitatilor administrativ-teritoriale sunt supuse
inventarierii anuale. Consiliilor locale si judetene li se prezinta anual de
catre primar, respectiv de presedintele consiliului judetean, un raport asupra
situatiei gestionarii bunurilor.
Art. 125
(1) Consiliile locale si consiliile judetene hotarasc ca bunurile ce
apartin domeniului public sau privat, de interes local sau judetean, dupa caz,
sa fie date in administrarea regiilor autonome si institutiilor publice, sa fie
concesionate ori sa fie inchiriate. Acestea hotarasc cu privire la cumpararea
unor bunuri ori la vanzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de
interes local sau judetean, in conditiile legii.
(2) Vanzarea, concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie publica,
organizata in conditiile legii.
Art. 126
Consiliile locale si consiliile judetene pot da in folosinta gratuita, pe
termen limitat, bunuri mobile si imobile proprietate publica sau privata locala
ori judeteana, dupa caz, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara
activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice.
SECTIUNEA a 2-a
Lucrarile publice
Art. 127
Consiliile locale sau consiliile judetene pot contracta prin licitatie
efectuarea de lucrari si servicii de utilitate publica, in limita sumelor
aprobate prin bugetul local, respectiv judetean.
Art. 128
Lucrarile de constructii si reparatii de interes public, finantate din
bugetele comunelor, oraselor sau judetelor, se executa numai pe baza unor
documentatii tehnico-economice avizate sau aprobate, dupa caz, de consiliul
local sau de consiliul judetean si numai in baza unei licitatii publice, in
limitele si in conditiile prevazute de lege.
Art. 129
Documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului privind comuna,
orasul si judetul se elaboreaza, se aproba si se finanteaza in conformitate cu
prevederile legii.
CAP. 8
Prefectul
SECTIUNEA 1
Prefectul judetului si al municipiului Bucuresti
Art. 130
(1) Guvernul numeste cate un prefect, ca reprezentant al sau, in fiecare
judet si in municipiul Bucuresti.
(2) Prefectul este ajutat de un subprefect. La municipiul Bucuresti
prefectul este ajutat de 2 subprefecti.
(3) Numirea si eliberarea din functie a prefectilor se fac prin hotarare a
Guvernului. Pentru a fi numit in functie prefectul trebuie sa aiba studii
superioare de lunga durata.
(4) Numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se fac prin decizie
a primului-ministru, la propunerea prefectului si a Ministerului Administratiei
Publice. Pentru a fi numit in functie subprefectul trebuie sa aiba studii
superioare.
(5) Pe toata durata indeplinirii functiei de prefect sau de subprefect
contractul de munca al acestuia la institutiile publice, regiile autonome,
companiile nationale, societatile nationale si societatile comerciale cu
capital de stat sau majoritar de stat se suspenda.
Art. 131
Prefectul si subprefectul nu pot fi deputati sau senatori, primari,
consilieri locali sau consilieri judeteni si nu pot indeplini o functie de
reprezentare profesionala, o alta functie publica sau o functie ori o
activitate profesionala remunerata in cadrul regiilor autonome, precum si al
societatilor comerciale cu capital de stat sau privat.
Art. 132
(1) In calitate de reprezentant al Guvernului prefectul vegheaza ca
activitatea consiliilor locale si a primarilor, a consiliilor judetene si a
presedintilor consiliilor judetene sa se desfasoare in conformitate cu
prevederile legii.
(2) Intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si
consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene, pe de alta parte, nu
exista raporturi de subordonare.
Art. 133
(1) Prefectul conduce activitatea serviciilor publice descentralizate ale
ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale
de specialitate, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.
(2) Numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor se fac cu avizul consultativ al prefectului,
in conditiile legii. In situatii bine motivate prefectul isi poate retrage
avizul acordat, propunand, in conditiile legii, eliberarea din functie a
conducatorilor acestora.
Art. 134
(1) Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, indeplineste urmatoarele
atributii principale:
a) asigura realizarea intereselor nationale, aplicarea si respectarea
Constitutiei, a legilor, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a celorlalte
acte normative, precum si a ordinii publice;
b) exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative
adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene,
precum si ale presedintelui consiliului judetean, cu exceptia actelor de
gestiune curenta;
c) dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si
apararea drepturilor cetatenilor, prin organele legal abilitate;
d) asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, pregatirea si
aducerea la indeplinire, in conditiile stabilite prin lege, a masurilor de
aparare care nu au caracter militar, precum si a celor de protectie civila;
autoritatile militare si organele locale ale Ministerului de Interne au
obligatia sa informeze si sa sprijine prefectul pentru rezolvarea oricarei
probleme de interes national sau judetean, in conditiile legii;
e) prezinta anual Guvernului un raport asupra stadiului realizarii
sarcinilor ce ii revin potrivit programului de guvernare, precum si in legatura
cu controlul exercitat asupra legalitatii actelor autoritatilor administratiei
publice locale.
(2) Prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de lege si de
celelalte acte normative, precum si insarcinarile date de Guvern.
Art. 135
(1) Ca urmare a exercitarii controlului asupra legalitatii actelor adoptate
sau emise de autoritatile administratiei publice locale ori judetene, precum si
de presedintele consiliului judetean, prefectul poate ataca in fata instantei
de contencios administrativ aceste acte in termen de 30 de zile de la
comunicare, daca le considera ilegale, dupa indeplinirea procedurii prevazute
la art. 50 alin. (2), cu exceptia celor de gestiune curenta. Actiunea prin care
prefectul sesizeaza instanta de judecata este scutita de taxa de timbru. Actul atacat
este suspendat de drept.
(2) Prefectul va solicita autoritatilor administratiei publice locale si
judetene, in termenul prevazut la art. 50 alin. (2), cu motivarea necesara, sa
reanalizeze actul pe care il apreciaza ca ilegal, in vederea modificarii sau,
dupa caz, a revocarii acestuia.
Art. 136
Prefectul poate solicita primarului sau presedintelui consiliului judetean,
dupa caz, convocarea unei sedinte extraordinare in situatiile prevazute la art.
40 alin. (2) si la art. 106 alin. (2).
Art. 137
(1) Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin prefectul emite ordine cu
caracter normativ sau individual, in conditiile legii.
(2) Ordinele care stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate
sunt emise dupa consultarea serviciilor descentralizate ale ministerelor si ale
celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale si sunt
contrasemnate de conducatorii acestora.
(3) Prefectul poate propune ministerelor si celorlalte autoritati ale
administratiei publice centrale de specialitate masuri pentru imbunatatirea
activitatii serviciilor publice descentralizate, organizate la nivelul
judetului.
Art. 138
(1) Ordinul prefectului care contine dispozitii normative devine executoriu
numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica sau de la data comunicarii, in
celelalte cazuri.
(2) Ordinele cu caracter normativ se comunica de indata Ministerului
Administratiei Publice.
(3) Ministerul Administratiei Publice poate propune Guvernului, in
exercitarea controlului ierarhic al acestuia, anularea ordinelor emise de
prefect, daca le considera ilegale sau inoportune.
Art. 139
(1) Prefectii sunt obligati sa comunice ordinele emise potrivit art. 137
alin. (2) ministerelor de resort. Ministerele pot propune Guvernului masuri de
anulare a ordinelor emise de prefect, daca le considera ilegale sau inoportune.
(2) Ministerele si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale
de specialitate au obligatia sa comunice prefectilor, imediat dupa emitere, ordinele
si celelalte dispozitii cu caracter normativ pe care le transmit serviciilor
publice descentralizate.
Art. 140
(1) Subprefectul indeplineste atributiile ce ii sunt date prin acte
normative, precum si sarcinile ce ii sunt delegate de catre prefect prin ordin.
(2) In lipsa prefectului subprefectul indeplineste, in numele prefectului,
atributiile ce revin acestuia.
Art. 141
(1) Pentru exercitarea atributiilor ce ii revin prefectul are un aparat
propriu de specialitate, ale carui structura si atributii se stabilesc prin
hotarare a Guvernului, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a
prezentei legi, la propunerea Ministerului Administratiei Publice.
(2) Aparatul propriu de specialitate al prefectului are un secretar
general, functionar public de conducere.
(3) Secretarul general are studii superioare, de regula juridice sau
administrative, si se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.
(4) Numirea si eliberarea din functie a secretarului general se fac de
catre Ministerul Administratiei Publice, la propunerea prefectului, in
conditiile legii. Numirea se face pe baza de concurs sau de examen, organizat
de Ministerul Administratiei Publice, cu participarea prefectului sau a
subprefectului. Eliberarea din functie se poate face, in conditiile legii, si
la initiativa Ministerului Administratiei Publice, in baza concluziilor unei
anchete administrative.
Art. 142
(1) In judetele cu o suprafata intinsa, cu localitati amplasate la mari
distante de resedinta judetului sau in mari aglomerari urbane, prefectul poate
organiza, cu aprobarea Ministerului Administratiei Publice, oficii
prefecturale.
(2) Oficiile prefecturale sunt componente ale structurii aparatului propriu
al prefectului, in subordinea directa a acestuia, si sunt conduse de un
director, ale carui numire si eliberare din functie se fac de prefect. Oficiile
prefecturale se organizeaza in limita numarului de posturi legal aprobate.
Art. 143
Prefectul, subprefectul, secretarul general si aparatul propriu de
specialitate al prefectului isi desfasoara activitatea in prefectura.
Art. 144
Functionarii publici din aparatul propriu de specialitate al prefectului
beneficiaza de stabilitate in functie, in conditiile legii.
SECTIUNEA a 2-a
Comisia judeteana consultativa
Art. 145
(1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti se organizeaza o comisie
consultativa.
(2) Comisia consultativa este formata din: prefect si presedintele
consiliului judetean; subprefect si vicepresedintii consiliului judetean;
secretarul general al prefecturii si secretarul general al judetului; primarul
municipiului resedinta de judet, respectiv primarul general, viceprimarii si
secretarul general al municipiului Bucuresti; primarii oraselor si comunelor
din judet, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti; sefii
serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe
centrale organizate la nivelul judetului sau al municipiului Bucuresti; sefii
compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean,
respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti; conducatorii
regiilor autonome de interes judetean, ai sucursalelor regiilor autonome de
interes national si ai societatilor nationale din judetul respectiv sau din
municipiul Bucuresti, precum si conducatorii altor structuri organizate in
judet sau in municipiul Bucuresti.
(3) La lucrarile comisiei consultative pot fi invitate si alte persoane a
caror prezenta este considerata necesara.
Art. 146
(1) Comisia consultativa se convoaca de prefect si de presedintele
consiliului judetean, respectiv de primarul general al municipiului Bucuresti,
o data la doua luni sau ori de cate ori este necesar.
(2) Lucrarile comisiei consultative sunt conduse prin rotatie de prefect si
de presedintele consiliului judetean.
(3) Secretariatul comisiei consultative este asigurat de 2 functionari din
aparatul propriu al prefectului si de 2 functionari din aparatul propriu al
consiliului judetean.
Art. 147
(1) Comisia consultativa dezbate si isi insuseste prin consens programul
anual orientativ de dezvoltare economica si sociala al judetului, respectiv al
municipiului Bucuresti, pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament.
(2) Programul orientativ de dezvoltare economica si sociala al judetului,
respectiv al municipiului Bucuresti, se comunica serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, filialelor
din judet ale regiilor autonome sau ale societatilor nationale, regiilor
autonome de interes local si societatilor comerciale si serviciilor publice de
interes local interesate, precum si autoritatilor administratiei publice locale
si judetene.
(3) In cadrul reuniunilor comisiei consultative pot fi convenite si alte
actiuni ce urmeaza sa fie intreprinse de prefect si de serviciile publice
descentralizate ale ministerelor si ale altor autoritati ale administratiei
publice centrale de specialitate organizate in judet, pe de o parte, si de
consiliul judetean si serviciile publice de sub autoritatea acestuia, pe de
alta parte, in scopul armonizarii masurilor prevazute in Programul de guvernare
cu activitatile desfasurate de autoritatile administratiei publice locale si
judetene, in conformitate cu atributiile si cu responsabilitatile ce le revin,
potrivit legii.
Art. 148
(1) Pentru dezbaterea si elaborarea unor solutii operative, precum si
pentru informarea reciproca cu privire la principalele actiuni ce urmeaza sa se
desfasoare pe teritoriul judetului se constituie in fiecare judet un comitet
operativ-consultativ, format din prefect si presedintele consiliului judetean,
subprefect si vicepresedintii consiliului judetean, secretarul general al
prefecturii, secretarul general al judetului si primarul municipiului resedinta
de judet.
(2) In municipiul Bucuresti comitetul operativ-consultativ este format din
prefect si primarul general al Capitalei, subprefectii si viceprimarii
municipiului Bucuresti, secretarul general al prefecturii si secretarul general
al municipiului Bucuresti, precum si din primarii sectoarelor municipiului
Bucuresti.
(3) Comitetul operativ-consultativ se intruneste saptamanal, de regula in
ziua de luni, iar sedintele acestuia sunt conduse prin rotatie de prefect,
presedintele consiliului judetean si, respectiv, de primarul general al
municipiului Bucuresti.
(4) In cadrul comitetului operativ-consultativ se poate stabili initierea,
de comun acord, a unor proiecte de hotarare a Guvernului sau, potrivit
competentelor decizionale specifice fiecarei institutii si autoritati, emiterea
de ordine ale prefectului, dispozitii ale presedintelui consiliului judetean
ori initierea de hotarari ale consiliului judetean, care sa concretizeze
masurile stabilite de comun acord.
SECTIUNEA a 3-a
Alte dispozitii
Art. 149
Divergentele dintre serviciile publice descentralizate ale ministerelor si
ale celorlalte organe centrale organizate in judete sau in municipiul Bucuresti
si autoritatile administratiei publice locale si judetene se mediaza de catre
Guvern.
Art. 150
Ministerele si celelalte organe centrale au obligatia sa comunice si
prefectilor si presedintilor consiliilor judetene, respectiv primarului general
al municipiului Bucuresti, ordinele si celelalte dispozitii si indrumari pe
care le transmit serviciilor publice descentralizate.
Art. 151
Aducerea la indeplinire a atributiilor ce revin Guvernului cu privire la
administratia publica locala, inclusiv controlul asupra modului de exercitare
de catre primari a atributiilor delegate prin lege, se realizeaza de catre
Ministerul Administratiei Publice, care propune Guvernului luarea masurilor
corespunzatoare.
Art. 152
Pana la organizarea viitoarelor alegeri locale consiliile locale si
consiliile judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, vor
functiona cu numarul de consilieri stabilit potrivit legii pentru alegerile
locale din anul 2000, iar consilierii in functie la data intrarii in vigoare a
prezentei legi isi vor exercita mandatul pana la urmatoarele alegeri locale.
CAP. 9
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 153
(1) Pana la constituirea noilor autoritati ale administratiei publice
locale, ca urmare a noilor alegeri generale pentru autoritatile administratiei
publice locale, in cadrul consiliilor judetene este aleasa si functioneaza
delegatia permanenta.
(2) Delegatia permanenta a consiliului judetean indeplineste urmatoarele
atributii principale:
a) intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintei consiliului judetean;
b) analizeaza proiectele de hotarare care vor fi supuse consiliului
judetean spre dezbatere si adoptare si asigura fundamentarea acestora;
c) pregateste desfasurarea in bune conditii a lucrarilor sedintelor consiliului
judetean, asigurand intocmirea in mod corespunzator a tuturor documentelor
supuse dezbaterii;
d) propune presedintelui convocarea sedintelor extraordinare;
e) supune spre aprobare consiliului judetean regulamentul de functionare a
acestuia;
f) stabileste masurile necesare pentru aducerea la indeplinire a
hotararilor consiliului judetean si analizeaza periodic stadiul indeplinirii
acestora.
(3) Delegatia permanenta indeplineste orice alte atributii stabilite prin
lege sau prin regulamentul de functionare a consiliului judetean, elaborat si
aprobat cu respectarea normelor legale.
(4) Modul de organizare si functionare a delegatiei permanente se
stabileste prin regulamentul de functionare a consiliului judetean.
(5) Secretarul general al judetului este si secretarul delegatiei
permanente.
(6) Sedintele consiliului judetean sunt conduse de presedinte ori, in
absenta acestuia, de unul dintre vicepresedinti, desemnat de presedinte.
(7) In cazul in care, din motive intemeiate, atat presedintele, cat si
vicepresedintii lipsesc, sedinta consiliului judetean va fi condusa de un
consilier ales cu votul majoritatii consilierilor prezenti.
Art. 154
(1) Consilierii, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului
Bucuresti, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, secretarii si
personalul din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei
publice locale si, respectiv, al consiliilor judetene raspund, dupa caz,
administrativ, civil sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea
atributiilor ce le revin, in conditiile legii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si prefectilor, subprefectilor,
secretarilor generali, precum si personalului din aparatul propriu de
specialitate al prefectului.
Art. 155
Judetul Ilfov are resedinta in municipiul Bucuresti.
Art. 156
In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi
viceprimarii vor opta fie pentru calitatea de consilier, fie pentru functia de
viceprimar.
Art. 157
(1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii ei
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Pe aceeasi data se abroga Legea administratiei publice locale nr.
69/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 79 din 18
aprilie 1996, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii
contrare.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 8 martie 2001, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATUI,
DORU IOAN TARACILA
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 13 martie
2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU