LEGE
Nr. 47 din 18 mai 1992 * Republicata
privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale*)
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 643 din 16 iulie 2004
*) Republicata in temeiul dispozitiilor art. III din Legea nr. 232/2004
pentru modificarea si completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si
functionarea Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 502 din 3 iunie 2004, dandu-se textelor o noua
numerotare.
Legea nr. 47/1992 a mai fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 187 din 7 august 1997, iar ulterior a mai fost modificata prin
Legea nr. 124/2000 privind structura personalului Curtii Constitutionale,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 331 din 17 iulie
2000.
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
(1) Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei.
(2) Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie
constitutionala in Romania.
(3) Curtea Constitutionala este independenta fata de orice alta autoritate
publica si se supune numai Constitutiei si prezentei legi.
Art. 2
(1) Curtea Constitutionala asigura controlul constitutionalitatii legilor,
a tratatelor internationale, a regulamentelor Parlamentului si a ordonantelor
Guvernului.
(2) Sunt neconstitutionale prevederile actelor prevazute la alin. (1), care
incalca dispozitiile sau principiile Constitutiei.
(3) Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii
actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa
prevederile supuse controlului.
Art. 3
(1) Atributiile Curtii Constitutionale sunt cele stabilite de Constitutie
si de prezenta lege.
(2) In exercitarea atributiilor care ii revin Curtea Constitutionala este
singura in drept sa hotarasca asupra competentei sale.
(3) Competenta Curtii Constitutionale, stabilita potrivit alin. (2), nu
poate fi contestata de nici o autoritate publica.
Art. 4
Sediul Curtii Constitutionale este in municipiul Bucuresti.
CAP. 2
Organizarea Curtii Constitutionale
Art. 5
(1) Curtea Constitutionala se compune din 9 judecatori numiti pentru un
mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.
(2) Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si
trei de Presedintele Romaniei.
(3) Curtea Constitutionala se innoieste cu o treime din numarul
judecatorilor din 3 in 3 ani.
(4) Fiecare Camera a Parlamentului numeste, cu votul majoritatii membrilor
sai, la propunerea Biroului permanent si pe baza recomandarii Comisiei
juridice, in calitate de judecator, persoana care a intrunit numarul cel mai
mare de voturi.
(5) Candidaturile se pot depune la Comisia juridica de grupurile
parlamentare, de deputati si de senatori. Fiecare candidat va depune
"curriculum vitae" si actele doveditoare ca indeplineste conditiile
prevazute de Constitutie. Candidatii vor fi audiati de comisie si de plenul
Camerei. Raportul Comisiei juridice se va referi, motivat, la toti candidatii.
Art. 6
Curtea Constitutionala isi desfasoara activitatea in plen, in conditiile
prezentei legi si ale Regulamentului de organizare si functionare a Curtii
Constitutionale, iar actele Curtii se adopta cu votul majoritatii
judecatorilor, daca prin prezenta lege nu se prevede altfel.
Art. 7
(1) Curtea Constitutionala are un presedinte ales prin vot secret, pentru o
perioada de 3 ani, cu majoritatea voturilor judecatorilor, in termen de 5 zile
de la innoirea Curtii.
(2) Mandatul presedintelui poate fi reinnoit.
(3) Pentru alegerea presedintelui, fiecare grupa de judecatori numiti de
Camera Deputatilor, de Senat si de Presedintele Romaniei poate propune o singura
candidatura. Daca la primul tur de scrutin nici un candidat nu intruneste
majoritatea voturilor, se va proceda la al doilea tur de scrutin intre primii
doi clasati sau trasi la sorti, daca toti candidatii obtin acelasi numar de
voturi. Operatiunile de alegere a presedintelui sunt conduse de judecatorul cel
mai in varsta.
(4) Presedintele numeste un judecator care ii va tine locul in timpul
absentei.
Art. 8
(1) In caz de vacanta a functiei, se alege un presedinte pana la incheierea
perioadei de 3 ani prevazute la art. 7 alin. (1).
(2) Alegerea are loc in termen de 5 zile de la constatarea vacantei,
potrivit procedurii prevazute la art. 7 alin. (3).
Art. 9
(1) Presedintele Curtii Constitutionale are urmatoarele atributii:
a) coordoneaza activitatea Curtii Constitutionale;
b) convoaca si prezideaza sedintele Curtii Constitutionale;
c) desemneaza judecatorul-raportor in cazurile prevazute de lege si
stabileste termenele de judecata;
d) reprezinta Curtea Constitutionala in fata autoritatilor publice si a
altor organizatii, romane sau straine;
e) constata cazurile de incetare a mandatului judecatorilor, prevazute in
prezenta lege, si sesizeaza autoritatile publice care i-au numit, pentru
ocuparea postului devenit vacant;
f) indeplineste alte atributii prevazute de lege sau de Regulamentul de
organizare si functionare a Curtii Constitutionale.
(2) Presedintele supravegheaza activitatea de ordonator de credite a
secretarului general al Curtii Constitutionale.
(3) In exercitarea atributiilor de conducere administrativa, presedintele
emite ordine.
CAP. 3
Competenta Curtii Constitutionale
SECTIUNEA 1
Dispozitii comune
Art. 10
(1) Curtea Constitutionala poate fi sesizata in cazurile expres prevazute
de art. 146 din Constitutie, republicata, sau de legea sa organica.
(2) Sesizarile trebuie facute in forma scrisa si motivate.
Art. 11
(1) Curtea Constitutionala pronunta decizii, hotarari si emite avize, dupa
cum urmeaza:
A. Decizii, in cazurile in care:
a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea
acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor
doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului
Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de
senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a
Constitutiei;
b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri
internationale, inainte de ratificarea acestora de Parlament, la sesizarea
unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de
deputati sau de cel putin 25 de senatori;
c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la
sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar
sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;
d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si
ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj
comercial, precum si a celor ridicate direct de Avocatul Poporului;
e) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre
autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre
presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui
Consiliului Superior al Magistraturii;
f) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea
unui partid politic.
B. Hotarari, in cazurile in care:
a) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui
Romaniei si confirma rezultatele sufragiului;
b) constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in
exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate
Parlamentului si Guvernului;
c) vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea
referendumului si confirma rezultatele acestuia;
d) verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei
legislative de catre cetateni.
C. Avize consultative pentru propunerea de suspendare din functie a
Presedintelui Romaniei.
(2) Deciziile si hotararile se pronunta in numele legii.
(3) Deciziile, hotararile si avizele Curtii Constitutionale se publica in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I. Deciziile si hotararile Curtii Constitutionale
sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.
Art. 12
(1) Sedintele de judecata sunt publice, in afara de cazul in care, din
motive intemeiate, Curtea hotaraste altfel.
(2) Partile au acces la lucrarile dosarului.
(3) Actele si lucrarile Curtii Constitutionale, pe baza carora aceasta
pronunta deciziile si hotararile ori emite avizele prevazute la art. 11, nu
sunt destinate publicitatii.
Art. 13
Cererile adresate Curtii Constitutionale sunt scutite de taxe de timbru.
Art. 14
Procedura jurisdictionala prevazuta de prezenta lege se completeaza cu
regulile procedurii civile, in masura in care ele sunt compatibile cu natura
procedurii in fata Curtii Constitutionale. Compatibilitatea se hotaraste
exclusiv de Curte.
SECTIUNEA a 2-a
Procedura jurisdictionala
1. Controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare
Art. 15
(1) Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii legilor
inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia
dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie
si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati
sau de cel putin 25 de senatori.
(2) In vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale,
cu 5 zile inainte de a fi trimisa spre promulgare, legea se comunica
Guvernului, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si Avocatului
Poporului si se depune la secretarul general al Camerei Deputatilor si la cel
al Senatului. In cazul in care legea a fost adoptata cu procedura de urgenta,
termenul este de 2 zile.
(3) Data la care legea a fost depusa la secretarii generali ai Camerelor se
aduce la cunostinta in plenul fiecarei Camere in termen de 24 de ore de la
depunere. Depunerea si comunicarea se fac numai in zilele in care Camerele
Parlamentului lucreaza in plen.
(4) Sesizarea facuta de parlamentari se trimite Curtii Constitutionale in
ziua primirii ei, de catre secretarul general al Camerei respective.
Art. 16
(1) In cazul sesizarii Curtii Constitutionale de unul dintre presedintii
celor doua Camere ale Parlamentului, de parlamentari, de Guvern, de Inalta Curte
de Casatie si Justitie sau de Avocatul Poporului, Curtea va comunica
Presedintelui Romaniei sesizarea primita, in ziua inregistrarii.
(2) Daca sesizarea s-a facut de Presedintele Romaniei, de parlamentari, de
Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de Avocatul Poporului, Curtea
Constitutionala o va comunica, in termen de 24 de ore de la inregistrare,
presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, precizand si
data cand vor avea loc dezbaterile.
(3) Daca sesizarea s-a facut de presedintele uneia dintre Camerele
Parlamentului, Curtea Constitutionala o va comunica presedintelui celeilalte
Camere, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, iar daca sesizarea s-a
facut de catre Guvern, Curtea o va comunica presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, precum si Avocatului Poporului, prevederile alin. (2)
aplicandu-se in mod corespunzator.
Art. 17
(1) Pana la data dezbaterilor, presedintii celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului pot prezenta, in scris, punctul
lor de vedere.
(2) Punctul de vedere al Guvernului se prezinta numai sub semnatura
primului-ministru.
Art. 18
(1) Dezbaterea are loc in plenul Curtii Constitutionale, cu participarea
judecatorilor Curtii, pe baza sesizarii, a documentelor si a punctelor de
vedere primite, atat asupra prevederilor mentionate in sesizare, cat si asupra
celor de care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate.
(2) Decizia se pronunta, in urma deliberarii, cu votul majoritatii
judecatorilor si se comunica Presedintelui Romaniei. Decizia prin care se
constata neconstitutionalitatea legii se comunica presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si primului-ministru.
(3) In cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de
promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile
respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale.
2. Verificarea constitutionalitatii initiativelor de revizuire a
Constitutiei
Art. 19
Inainte de sesizarea Parlamentului pentru initierea procedurii legislative
de revizuire a Constitutiei, proiectul de lege sau propunerea legislativa,
insotita de avizul Consiliului Legislativ, se depune la Curtea Constitutionala,
care este obligata ca, in termen de 10 zile, sa se pronunte asupra respectarii
dispozitiilor constitutionale privind revizuirea.
Art. 20
La primirea proiectului de lege sau a propunerii legislative, presedintele
Curtii numeste un judecator-raportor si stabileste termenul de judecata.
Art. 21
(1) Curtea Constitutionala se pronunta asupra proiectului de lege sau a
propunerii legislative cu votul a doua treimi din numarul judecatorilor.
(2) Decizia Curtii se comunica celor care au initiat proiectul de lege sau
propunerea legislativa ori, dupa caz, reprezentantului acestora.
Art. 22
Proiectul de lege sau propunerea legislativa se prezinta Parlamentului
numai impreuna cu decizia Curtii Constitutionale, comunicata potrivit art. 21
alin. (2).
Art. 23
(1) In termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constitutiei,
Curtea Constitutionala se pronunta, din oficiu, asupra acesteia, prevederile
art. 20 si 21 aplicandu-se in mod corespunzator.
(2) Decizia prin care se constata ca nu au fost respectate dispozitiile
constitutionale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputatilor si
Senatului, in vederea reexaminarii legii de revizuire a Constitutiei, pentru
punerea ei de acord cu decizia Curtii Constitutionale.
3. Controlul constitutionalitatii tratatelor sau a altor acorduri
internationale
Art. 24
(1) Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii
tratatelor sau a altor acorduri internationale inainte de ratificarea acestora
de Parlament, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui
numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.
(2) Daca sesizarea s-a facut de presedintele uneia dintre Camerele
Parlamentului, Curtea Constitutionala o va comunica Presedintelui Romaniei,
presedintelui celeilalte Camere, precum si Guvernului.
(3) Sesizarea facuta de parlamentari se inregistreaza, dupa caz, la Senat
sau la Camera Deputatilor si se trimite Curtii Constitutionale, in ziua
primirii ei, de catre secretarul general al Camerei respective.
(4) Curtea Constitutionala comunica sesizarea Presedintelui Romaniei,
presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
Art. 25
Pana la data dezbaterilor in plenul Curtii Constitutionale, Presedintele
Romaniei, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul pot
prezenta, in scris, punctele lor de vedere.
Art. 26
(1) Dezbaterea asupra constitutionalitatii tratatului sau a acordului
international are loc in plenul Curtii Constitutionale, pe baza sesizarii, a
documentelor si a punctelor de vedere primite, atat asupra prevederilor
mentionate in sesizare, cat si asupra celor de care, in mod necesar si evident,
acestea nu pot fi disociate.
(2) Decizia se pronunta, in urma deliberarii, cu votul majoritatii
judecatorilor si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului.
(3) In cazul in care constitutionalitatea tratatului sau a acordului
international a fost constatata potrivit art. 146 lit. b) din Constitutie,
republicata, acesta nu poate face obiectul unei exceptii de
neconstitutionalitate. Tratatul sau acordul international constatat ca fiind
neconstitutional nu poate fi ratificat.
4. Controlul constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului
Art. 27
(1) Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii
regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua
Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati
sau de cel putin 25 de senatori.
(2) In cazul in care sesizarea se face de parlamentari, ea se trimite
Curtii Constitutionale de catre secretarul general al Camerei din care acestia
fac parte, in ziua depunerii, iar Curtea Constitutionala o va comunica, in
termen de 24 de ore de la inregistrare, presedintilor celor doua Camere, cu
precizarea datei cand va avea loc dezbaterea.
(3) Pana la data dezbaterii, presedintii Camerelor pot comunica punctul de
vedere al birourilor permanente.
Art. 28
(1) Dezbaterea are loc in plenul Curtii Constitutionale, pe baza sesizarii
si a punctelor de vedere primite.
(2) Decizia se pronunta cu votul majoritatii judecatorilor Curtii si se
aduce la cunostinta Camerei al carei regulament a fost dezbatut.
(3) Daca prin decizie se constata neconstitutionalitatea unor dispozitii
ale regulamentului, Camera sesizata va reexamina, in termen de 45 de zile,
aceste dispozitii, pentru punerea lor de acord cu prevederile Constitutiei. Pe
durata acestui termen, dispozitiile din regulament declarate neconstitutionale
sunt suspendate. La expirarea termenului de 45 de zile, dispozitiile
regulamentare declarate neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice.
5. Solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate in fata instantelor
judecatoresti sau de arbitraj comercial
Art. 29
(1) Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata
instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind
neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o
lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei
in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.
(2) Exceptia poate fi ridicata la cererea uneia dintre parti sau, din
oficiu, de catre instanta de judecata ori de arbitraj comercial. De asemenea,
exceptia poate fi ridicata de procuror in fata instantei de judecata, in
cauzele la care participa.
(3) Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind
neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.
(4) Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de catre instanta in fata
careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o incheiere care
va cuprinde punctele de vedere ale partilor, opinia instantei asupra exceptiei,
si va fi insotita de dovezile depuse de parti. Daca exceptia a fost ridicata
din oficiu, incheierea trebuie motivata, cuprinzand si sustinerile partilor,
precum si dovezile necesare.
(5) Pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate judecarea
cauzei se suspenda.
(6) Daca exceptia este inadmisibila, fiind contrara prevederilor alin. (1),
(2) sau (3), instanta respinge printr-o incheiere motivata cererea de sesizare
a Curtii Constitutionale. Incheierea poate fi atacata numai cu recurs la
instanta imediat superioara, in termen de 48 de ore de la pronuntare. Recursul
se judeca in termen de 3 zile.
Art. 30
(1) Primind incheierea prevazuta la art. 29 alin. (4), presedintele Curtii
Constitutionale va desemna judecatorul-raportor si va comunica incheierea prin
care a fost sesizata Curtea Constitutionala presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, indicandu-le data pana la
care pot sa trimita punctul lor de vedere. Prevederile art. 17 alin. (2) se
aplica in mod corespunzator.
(2) Judecatorul desemnat ca raportor, potrivit alin. (1), este obligat sa
ia masurile necesare pentru administrarea probelor la data judecatii.
(3) Judecata are loc la termenul stabilit, pe baza actelor cuprinse in
dosar, cu instiintarea partilor si a Ministerului Public.
(4) Participarea procurorului la judecata este obligatorie.
(5) Partile pot fi reprezentate prin avocati cu drept de a pleda la Inalta
Curte de Casatie si Justitie.
Art. 31
(1) Decizia prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau
ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare
este definitiva si obligatorie.
(2) In caz de admitere a exceptiei, Curtea se va pronunta si asupra
constitutionalitatii altor prevederi din actul atacat, de care, in mod necesar
si evident, nu pot fi disociate prevederile mentionate in sesizare.
(3) Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare constatate ca fiind
neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la
publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca, in acest interval,
Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile
neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile
constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.
(4) Deciziile pronuntate in conditiile alin. (1) se comunica celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului.
6. Solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate de Avocatul
Poporului
Art. 32
Curtea Constitutionala hotaraste asupra exceptiilor de
neconstitutionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului privind
constitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege
sau ordonanta in vigoare.
Art. 33
La solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile art. 29 -
31 se aplica in mod corespunzator.
7. Solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre
autoritatile publice
Art. 34
(1) Curtea Constitutionala solutioneaza conflictele juridice de natura
constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei,
a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a
presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Cererea de solutionare a conflictului va mentiona autoritatile publice
aflate in conflict, textele legale asupra carora poarta conflictul, prezentarea
pozitiei partilor si opinia autorului cererii.
Art. 35
(1) Primind cererea, presedintele Curtii Constitutionale o va comunica
partilor aflate in conflict, solicitandu-le sa isi exprime, in scris, in
termenul stabilit, punctul de vedere asupra continutului conflictului si a
eventualelor cai de solutionare a acestuia, si va desemna judecatorul-raportor.
(2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai tarziu de 20 de
zile de la primirea cererii, presedintele Curtii Constitutionale stabileste
termenul pentru sedinta de judecata si citeaza partile implicate in conflict. Dezbaterea
va avea loc la data stabilita de presedintele Curtii Constitutionale chiar daca
vreuna dintre autoritatile publice implicate nu respecta termenul stabilit
pentru prezentarea punctului de vedere.
(3) Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de
judecatorul-raportor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate
potrivit alin. (1), a probelor administrate si a sustinerilor partilor.
Art. 36
Decizia prin care se solutioneaza conflictul juridic de natura
constitutionala este definitiva si se comunica autorului sesizarii, precum si
partilor aflate in conflict, inainte de publicarea acesteia in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I.
8. Respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei
Art. 37
(1) Curtea Constitutionala vegheaza la respectarea procedurii pentru
alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului.
(2) Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei este
validat de Curtea Constitutionala.
Art. 38
Contestatiile cu privire la inregistrarea sau neinregistrarea candidaturii
la functia de Presedinte al Romaniei, precum si cele cu privire la impiedicarea
unui partid sau a unei formatiuni politice ori a unui candidat de a-si
desfasura campania electorala in conditiile legii se solutioneaza de Curtea
Constitutionala, cu votul majoritatii judecatorilor, in termenele prevazute de
legea pentru alegerea Presedintelui Romaniei.
9. Judecarea contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui
partid politic
Art. 39
(1) Curtea Constitutionala decide asupra contestatiilor care au ca obiect
constitutionalitatea unui partid politic.
(2) Contestatia privind constitutionalitatea unui partid politic poate fi
formulata de presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului sau de Guvern.
Presedintele Camerei poate formula contestatia numai pe baza unei hotarari
adoptate de Camera cu votul majoritatii membrilor sai.
(3) Contestatia trebuie motivata si va fi insotita de dovezile pe care se
intemeiaza.
Art. 40
(1) Pentru solutionarea contestatiei, presedintele Curtii Constitutionale
va desemna judecatorul-raportor, care este obligat sa o comunice, impreuna cu
actele doveditoare, partidului politic la care se refera contestatia,
precizandu-i data pana la care poate depune un memoriu in aparare, insotit de
dovezile corespunzatoare.
(2) Contestatia se judeca, pe baza raportului prezentat de judecatorul
desemnat in acest scop si a probelor administrate, cu citarea contestatorului,
a partidului politic a carui constitutionalitate este contestata si a
Ministerului Public.
(3) Camera Parlamentului care a depus contestatia poate fi reprezentata de
persoana desemnata de aceasta, iar Guvernul, de Ministerul Justitiei. Partidul
politic poate fi reprezentat si prin avocat cu drept de a pleda in fata Inaltei
Curti de Casatie si Justitie.
(4) Decizia Curtii nu este supusa cailor de atac.
Art. 41
(1) Partidele politice pot fi declarate neconstitutionale in cazurile
prevazute de art. 40 alin. (2) din Constitutie, republicata.
(2) Decizia de admitere a contestatiei se comunica Tribunalului Bucuresti
in vederea radierii partidului politic neconstitutional din Registrul
partidelor politice.
10. Emiterea avizului pentru suspendarea din functie a Presedintelui
Romaniei
Art. 42
(1) Curtea Constitutionala da aviz consultativ pentru propunerea de
suspendare din functie a Presedintelui Romaniei.
(2) Propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei impreuna
cu dovezile pe care se intemeiaza se trimit in copie Curtii Constitutionale, de
presedintele care a condus sedinta comuna a celor doua Camere.
(3) Presedintele Curtii Constitutionale, primind cererea, va desemna
judecatorul-raportor.
Art. 43
(1) Avizul cu privire la suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei
se emite de Curtea Constitutionala in urma dezbaterii propunerii de suspendare
si a dovezilor prezentate.
(2) Presedintele Romaniei va fi incunostintat asupra datei fixate pentru
dezbatere si poate da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.
(3) Avizul Curtii Constitutionale se comunica presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Presedintelui Romaniei.
11. Constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul in
exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei
Art. 44
(1) Curtea Constitutionala constata existenta imprejurarilor care justifica
interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele
constatate Parlamentului si Guvernului.
(2) Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei se constata la cererea
presedintelui uneia dintre Camerele Parlamentului sau a presedintelui interimar
care exercita atributiile Presedintelui Romaniei in perioada cat acesta este
suspendat din functie.
(3) In cazul in care Presedintele Romaniei a fost suspendat din functie,
cererea pentru constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul
se face de presedintele care a condus lucrarile sedintei comune a celor doua
Camere ale Parlamentului, pe baza hotararii adoptate in sedinta comuna.
(4) Daca interimatul functiei de Presedinte al Romaniei se datoreaza
imposibilitatii temporare de a-si exercita atributiile, cererea se face de
Presedintele Romaniei sau de presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului.
Art. 45
Cererea pentru constatarea existentei imprejurarilor care justifica
interimatul functiei de Presedinte al Romaniei va fi insotita de dovezile
necesare, iar constatarea acestor imprejurari se face de Curtea Constitutionala,
cu votul majoritatii judecatorilor.
12. Exercitarea atributiilor privitoare la organizarea si desfasurarea
referendumului si la confirmarea rezultatelor acestuia
Art. 46
(1) Curtea Constitutionala vegheaza la respectarea procedurii pentru
organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia.
(2) Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor alin. (1), Curtea
Constitutionala poate cere informatii de la autoritatile publice.
(3) Biroul Electoral Central este obligat sa prezinte, la solicitarea
Curtii Constitutionale, informari asupra fazelor si operatiunilor de
desfasurare a referendumului.
Art. 47
(1) Plenul Curtii Constitutionale decide cu o majoritate de doua treimi
asupra valabilitatii referendumului.
(2) Hotararea Curtii Constitutionale stabileste daca a fost respectata
procedura pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma
rezultatele acestuia.
(3) Inaintea publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, hotararea
Curtii Constitutionale se prezinta Camerei Deputatilor si Senatului, intrunite
in sedinta comuna.
13. Verificarea indeplinirii conditiilor pentru exercitarea initiativei
legislative de catre cetateni
Art. 48
Curtea Constitutionala, din oficiu sau pe baza sesizarii presedintelui
Camerei Parlamentului la care s-a inregistrat initiativa legislativa a
cetatenilor, se pronunta asupra:
a) caracterului constitutional al propunerii legislative ce face obiectul
initiativei cetatenilor;
b) indeplinirii conditiilor referitoare la publicarea acestei propuneri si
daca listele de sustinatori sunt atestate de catre primarii unitatilor
administrativ-teritoriale ori de catre imputernicitii acestora;
c) intrunirii numarului minim de sustinatori pentru promovarea initiativei,
prevazut la art. 74 alin. (1) sau, dupa caz, la art. 150 alin. (1) din
Constitutie, republicata, precum si asupra respectarii dispersiei teritoriale
in judete si in municipiul Bucuresti, prevazuta de aceleasi articole.
Art. 49
La primirea sesizarii, presedintele Curtii Constitutionale desemneaza
judecatorul-raportor si stabileste termenul pentru intrunirea judecatorilor, in
vederea verificarii initiativei.
CAP. 4
Plenul Curtii Constitutionale
Art. 50
Plenul Curtii Constitutionale, alcatuit din judecatorii Curtii,
indeplineste atributiile acesteia, prevazute de Constitutie si de lege. Plenul
poate lua orice masura necesara pentru buna desfasurare a activitatii Curtii.
Art. 51
(1) Curtea Constitutionala lucreaza legal in prezenta a doua treimi din
numarul judecatorilor. Plenul decide cu votul majoritatii judecatorilor Curtii,
daca prin lege nu se prevede altfel.
(2) Solutiile adoptate de Curtea Constitutionala in exercitarea
atributiilor jurisdictionale se inscriu in condica sedintelor de judecata, iar
in materie administrativa se consemneaza, pentru fiecare sedinta in parte,
intr-un proces-verbal pe baza caruia se emite o hotarare, semnata de
presedintele Curtii si contrasemnata de secretarul general.
(3) Pentru exercitarea altor atributii decat cele jurisdictionale, Plenul
se convoaca de presedintele Curtii Constitutionale, din proprie initiativa sau
la cererea scrisa a unui judecator. Convocarea se face cu anuntarea ordinii de
zi, care se adopta in plen, la inceputul sedintei.
CAP. 5
Reguli procedurale specifice activitatii Curtii Constitutionale
Art. 52
(1) La sedintele Plenului participa toti judecatorii Curtii
Constitutionale, in afara de situatiile in care unii absenteaza in mod
justificat.
(2) Sedintele sunt prezidate de presedintele Curtii Constitutionale. In
lipsa presedintelui Curtii, sedintele sunt prezidate de un judecator desemnat
de acesta. La sedinte participa in mod obligatoriu magistratul-asistent repartizat
pe langa judecatorul-raportor, iar in cazurile prevazute de lege,
reprezentantul Ministerului Public si alte persoane sau autoritati, instiintate
in acest scop.
(3) Dezbaterile au loc cu participarea numai a judecatorilor Curtii
Constitutionale, pe baza sesizarii si a celorlalte documente aflate la dosar
si, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 146 lit. d), e) si k) din
Constitutie, republicata, fara instiintarea partilor. Presedintele Curtii poate
invita, pentru relatii, persoanele considerate necesare.
Art. 53
(1) Accesul publicului este limitat la numarul de locuri din sala de
sedinta. Secretarul general va lua masuri pentru asigurarea accesului
publicului in sala de sedinte.
(2) In scopul asigurarii solemnitatii sedintei, utilizarea in sala de
sedinta a aparatelor ce permit inregistrarea, fixarea sau transmiterea
cuvantului ori a imaginii este admisa numai inaintea inceperii dezbaterilor si
cu autorizarea prealabila a presedintelui Curtii Constitutionale.
(3) Este interzis ca in sala de sedinta sa se faca propaganda de orice fel,
prin viu grai ori prin afise, pancarte sau alte materiale de acest gen, sub
sanctiunea evacuarii din sala si a sesizarii organelor de politie, daca
presedintele Curtii Constitutionale apreciaza ca fapta are caracter grav.
(4) Dispozitiile art. 122 si 123 din Codul de procedura civila sunt
aplicabile.
(5) Conexarea dosarelor aflate pe rolul Curtii Constitutionale se dispune
atunci cand obiectul exceptiei este identic.
Art. 54
In timpul sedintelor publice, judecatorii, magistratii-asistenti,
procurorii si avocatii poarta roba.
Art. 55
Curtea Constitutionala, legal sesizata, procedeaza la examinarea
constitutionalitatii, nefiind aplicabile dispozitiile Codului de procedura
civila referitoare la suspendarea, intreruperea sau stingerea procesului si
nici cele privind recuzarea judecatorilor.
Art. 56
In cursul sedintei publice, magistratul-asistent va consemna in registrul
de note, numerotat si sigilat, numarul dosarului, sustinerile orale ale
partilor si ale procurorului, masurile dispuse de Curtea Constitutionala,
precum si toate celelalte aspecte rezultand din desfasurarea dezbaterilor. Pe
baza acestuia, magistratul-asistent va intocmi incheierea de dezbateri.
Registrul de note se pastreaza in arhiva Curtii timp de 5 ani de la data
ultimelor note scrise.
Art. 57
In cazul in care Curtea Constitutionala ramane in pronuntare, presedintele
anunta ziua stabilita pentru aceasta. Amanarea pronuntarii nu va depasi, de
regula, 30 de zile. In condica de sedinta se va trece in momentul pronuntarii
si termenul la care au avut loc dezbaterile.
Art. 58
(1) Deliberarea se face in secret si la ea vor fi prezenti numai
judecatorii care au participat la dezbateri. Magistratul-asistent care a
pregatit dezbaterile si a participat la ele poate fi consultat.
(2) Judecatorul-raportor voteaza primul, cel mai tanar judecator, al
doilea, apoi ceilalti judecatori si, la sfarsit, presedintele Curtii
Constitutionale.
(3) In situatia in care un judecator cere sa se intrerupa deliberarea
pentru o mai buna studiere a problemelor ce formeaza obiectul dezbaterii si
presedintele Curtii Constitutionale sau cel putin o treime din numarul
judecatorilor Plenului considera cererea justificata, se va amana pronuntarea
pentru o alta data, tinandu-se seama de urgenta cauzei.
(4) Daca in cursul deliberarii se constata necesitatea lamuririi
suplimentare a unor aspecte, presedintele Curtii Constitutionale poate dispune
redeschiderea dezbaterilor, luand masurile procesuale necesare.
Art. 59
(1) Rezultatul deliberarii se inscrie intr-o minuta, care se semneaza de
judecatorii care au participat la sedinta si de magistratul-asistent.
(2) Magistratul-asistent va consemna de indata in condica de sedinta
solutiile date, care se semneaza de catre judecatori.
(3) Judecatorul care a votat impotriva poate formula opinie separata. Cu
privire la motivarea deciziei se poate formula opinie concurenta. Opinia
separata si, dupa caz, cea concurenta se publica in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, impreuna cu decizia.
Art. 60
(1) Deciziile, hotararile si avizele se redacteaza in scris de catre
magistratul-asistent care a participat la dezbateri, sub indrumarea
judecatorului-raportor. Termenul de redactare este de cel mult 30 de zile de la
pronuntare.
(2) Deciziile, hotararile si avizele se certifica de catre presedintele
Curtii Constitutionale si de magistratul-asistent care a participat la
dezbateri. Ele primesc numar in ordinea inscrierii lor in condica de sedinta,
separat pentru decizii, hotarari si avize.
(3) Curtea Constitutionala editeaza culegeri de decizii si hotarari si
organizeaza sistematizarea jurisprudentei sale.
CAP. 6
Statutul judecatorilor Curtii Constitutionale
Art. 61
(1) Judecatorii Curtii Constitutionale sunt independenti in exercitarea
atributiilor lor si sunt inamovibili pe durata mandatului.
(2) Judecatorii Curtii Constitutionale nu pot fi trasi la raspundere
juridica pentru opiniile si voturile exprimate la adoptarea solutiilor.
(3) Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba pregatire juridica
superioara, inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in
activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior.
(4) Functia de judecator este incompatibila cu oricare alta functie publica
sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul juridic
superior.
Art. 62
Numirea judecatorilor, in conditiile prezentei legi, se poate face numai cu
acordul prealabil, exprimat in scris, al candidatului. In cazul in care
candidatul ocupa o functie incompatibila cu aceea de judecator al Curtii
Constitutionale sau face parte dintr-un partid politic, acordul trebuie sa
cuprinda angajamentul candidatului de a demisiona, la data numirii, din acea
functie sau din partidul politic al carui membru este.
Art. 63
(1) Judecatorii Curtii Constitutionale vor depune, in fata Presedintelui
Romaniei si a presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, urmatorul juramant:
"Jur sa respect si sa apar Constitutia, indeplinindu-mi cu
buna-credinta si fara partinire obligatiile de judecator al Curtii
Constitutionale. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
(2) Juramantul se depune individual. Judecatorii Curtii isi vor exercita
functia de la data depunerii juramantului.
Art. 64
Judecatorii Curtii Constitutionale sunt obligati:
a) sa-si indeplineasca functia incredintata cu impartialitate si in
respectul Constitutiei;
b) sa pastreze secretul deliberarilor si al voturilor si sa nu ia pozitie
publica sau sa dea consultatii in probleme de competenta Curtii
Constitutionale;
c) in adoptarea actelor Curtii Constitutionale sa-si exprime votul
afirmativ sau negativ, abtinerea de la vot nefiind permisa;
d) sa comunice presedintelui Curtii Constitutionale orice activitate care
ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care il exercita;
e) sa nu permita folosirea functiei pe care o indeplinesc in scop de
reclama comerciala sau propaganda de orice fel;
f) sa se abtina de la orice activitate sau manifestari contrare
independentei si demnitatii functiei lor.
Art. 65
Stabilirea abaterilor disciplinare ale judecatorilor, a sanctiunilor si a
modului de aplicare a acestora este de competenta exclusiva a Plenului Curtii
Constitutionale.
Art. 66
(1) Judecatorii Curtii Constitutionale nu pot fi arestati sau trimisi in
judecata penala decat cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputatilor,
al Senatului sau a Presedintelui Romaniei, dupa caz, la cererea procurorului
general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) Competenta de judecata pentru infractiunile savarsite de judecatorii
Curtii Constitutionale apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(3) De la data trimiterii in judecata penala, judecatorul Curtii
Constitutionale este suspendat de drept din functia sa. In caz de condamnare
definitiva, el este exclus de drept, iar in caz de achitare, suspendarea
inceteaza.
Art. 67
(1) Mandatul de judecator al Curtii Constitutionale inceteaza:
a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau in caz de demisie,
de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces;
b) in situatiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitarii
functiei de judecator mai mult de 6 luni;
c) in caz de incalcare a prevederilor art. 16 alin. (3) sau ale art. 40
alin. (3) din Constitutie, republicata, sau pentru incalcarea grava a
obligatiilor prevazute la art. 64.
(2) Constatarea incetarii mandatului, potrivit lit. a), se face de
presedintele Curtii Constitutionale, iar in celelalte cazuri, incetarea
mandatului se hotaraste in plen, cu votul majoritatii judecatorilor Curtii.
Art. 68
(1) Cu 3 luni inainte de expirarea mandatului fiecarui judecator,
presedintele Curtii sesizeaza pe presedintele Camerei Parlamentului care a
numit judecatorul sau, dupa caz, pe Presedintele Romaniei, solicitandu-l sa
numeasca un altul in locul lui; numirea trebuie efectuata cu cel putin o luna
inainte de incetarea mandatului judecatorului predecesor.
(2) In cazul in care mandatul a incetat inainte de expirarea duratei pentru
care judecatorul a fost numit, iar perioada ramasa depaseste 6 luni,
presedintele va sesiza autoritatea publica prevazuta la alin. (1), in termen de
cel mult 3 zile de la data incetarii mandatului, in vederea numirii unui nou
judecator. Mandatul judecatorului astfel numit inceteaza la expirarea duratei
mandatului pe care l-a avut judecatorul inlocuit.
(3) In cazul in care perioada pentru care a fost numit noul judecator,
potrivit alin. (2), este mai mica de 3 ani, acesta va putea fi numit, la
reinnoirea Curtii Constitutionale, pentru un mandat complet de 9 ani.
Art. 69
(1) Dupa incetarea mandatului ca urmare a expirarii perioadei pentru care
el a fost acordat, judecatorul are dreptul sa revina in postul ocupat anterior,
daca numirea sa la Curtea Constitutionala s-a facut cu conditia rezervarii
acestuia.
(2) In cazul in care judecatorul ocupa un post de magistrat, rezervarea
postului este obligatorie.
(3) In perioada cat este rezervat, postul prevazut la alin. (1) si (2)
poate fi ocupat numai prin contract de munca pe durata determinata.
Art. 70
Presedintele Curtii Constitutionale este egal in grad cu presedintele
Inaltei Curti de Casatie si Justitie, iar judecatorii Curtii Constitutionale,
cu vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, beneficiind de
indemnizatie egala cu a acestora, majorata cu 15%, precum si de celelalte
drepturi.
Art. 71
Judecatorii care nu au domiciliul in municipiul Bucuresti beneficiaza de
cazare gratuita, de transport saptamanal la si de la localitatea de domiciliu,
precum si de diurna pentru zilele in care participa la lucrarile Curtii
Constitutionale, in conditiile prevazute de lege pentru deputati si senatori.
Art. 72
(1) La incetarea mandatului, ca urmare a expirarii termenului acestuia sau
a imposibilitatii exercitarii sale din motive de sanatate, judecatorii Curtii
Constitutionale beneficiaza de o suma egala cu indemnizatia neta pe 6 luni de
activitate.
(2) Judecatorii Curtii Constitutionale, la data pensionarii sau
recalcularii pensiilor anterior stabilite, beneficiaza de pensie de serviciu
egala cu 80% din indemnizatia lor bruta lunara. Pensia astfel stabilita se
actualizeaza in raport cu indemnizatia judecatorilor Curtii Constitutionale si
se impoziteaza potrivit legii.
(3) Judecatorii Curtii Constitutionale au dreptul la pasaport diplomatic,
in conditiile legii.
CAP. 7
Personalul Curtii Constitutionale
Art. 73
(1) Personalul Curtii Constitutionale este constituit din corpul
magistratilor-asistenti si din personalul Secretariatului General, care este
condus de un secretar general.
(2) Secretarul general este asimilat magistratilor, beneficiind in mod
corespunzator de drepturile acestora. Perioada de indeplinire a functiei de
secretar general al Curtii Constitutionale constituie vechime in magistratura.
(3) Secretarul general este ordonator de credite, in conditiile art. 9
alin. (2).
Art. 74
Statutul personalului Curtii Constitutionale se reglementeaza prin lege
speciala.
CAP. 8
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 75
(1) Curtea Constitutionala are un buget propriu, care face parte integranta
din bugetul de stat.
(2) Proiectul de buget se aproba de catre Plenul Curtii Constitutionale si
se inainteaza Guvernului pentru a fi inclus distinct in proiectul bugetului de
stat supus legiferarii.
Art. 76
(1) Prima Curte Constitutionala se constituie in cel mult 10 zile de la
data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei.
(2) In acest scop, fiecare Camera a Parlamentului numeste cate 3
judecatori, pentru o perioada de 3, 6 si 9 ani, cu respectarea prevederilor art.
5 alin. (4). Judecatorii vor fi numiti in ordinea numarului de voturi exprimate
pentru fiecare candidat. De asemenea, Presedintele Romaniei numeste 3
judecatori pentru aceleasi perioade.
(3) In termen de 3 zile de la constituire, Curtea isi alege presedintele,
iar in termen de 10 zile adopta regulamentul de organizare si functionare.
Art. 77
Autoritatile publice, institutiile, regiile autonome, societatile
comerciale si orice alte organizatii sunt obligate sa comunice informatiile,
documentele si actele pe care le detin, cerute de Curtea Constitutionala pentru
realizarea atributiilor sale.
Art. 78
Pentru anul 1992, sumele necesare functionarii Curtii Constitutionale se
asigura de Guvern, din rezerva bugetara aflata la dispozitia acestuia.