LEGE   Nr. 69 din 26 noiembrie 1991

Legea administratiei publice locale

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 238 din 28 noiembrie 1991

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale si consultarii cetatenilor in problemele locale de interes deosebit.
    Autonomia priveste atit organizarea si functionarea administratiei publice locale, cit si gestionarea, sub propria responsabilitate, a intereselor colectivitatilor pe care le reprezinta.
    Aplicarea principiilor enuntate nu poate aduce atingere caracterului de stat national unitar al Romaniei.
    Art. 2
    Unitatile administrativ-teritoriale sint comunele, orasele si judetele.
    Comunele pot fi formate din unu sau mai multe sate si catune.
    Unele orase pot fi declarate municipii, in conditiile legii. Municipiile pot avea subdiviziuni administrativ-teritoriale, a caror delimitare si organizare se stabilesc prin lege.
    Art. 3
    Delimitarea comunelor, oraselor si judetelor se stabileste prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai in temeiul legii.
    Art. 4
    Comunele, orasele si judetele sint persoane juridice. Ele au deplina capacitate, poseda un patrimoniu si au initiativa in tot ceea ce priveste administrarea intereselor publice locale, exercitind, in conditiile legii, autoritatea in limitele administrativ-teritoriale stabilite.
    Ca persoane juridice civile au in proprietate bunuri din domeniul privat, iar ca persoane juridice de drept public sint proprietare ale bunurilor domeniului public de interes local, potrivit legii.
    Art. 5
    Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sint consiliile locale, ca autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati executive. Consiliile locale si primarii se aleg in conditiile prevazute de lege.
    Autoritatile administratiei publice locale se pot constitui si in subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Acestea sint subordonate autoritatilor administrative ale municipiilor.
    Art. 6
    Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati administrative autonome si rezolva treburile publice din comune si orase, in conditiile prevazute de lege.
    Art. 7
    In fiecare judet se alege un consiliu judetean, care coordoneaza activitatea consiliilor locale in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Consiliul judetean alege, din rindul membrilor sai, presedintele si delegatia permanenta.
    Art. 8
    Raporturile dintre administratia publica judeteana si cea locala au la baza principiile autonomiei, legalitatii si colaborarii in rezolvarea problemelor comune. In relatiile dintre administratia publica locala si cea judeteana nu exista raporturi de subordonare.
    Art. 9
    In scopul asigurarii autonomiei locale, autoritatile administratiei publice din comune, orase si judete elaboreaza si aproba bugetele de venituri si cheltuieli si au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, in conditiile legii.
    Art. 10
    Problemele de interes deosebit din unitatile administrativ-teritoriale se pot supune, in conditiile legii, aprobarii locuitorilor, prin referendum local.
    Art. 11
    Guvernul numeste cite un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.
    Prefectul este reprezentantul Guvernului si coordoneaza si supravegheaza serviciile publice ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei centrale organizate in unitatile administrativ-teritoriale.
    Art. 12
    Prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, actele autoritatilor administratiei publice locale, in cazul in care considera ca acestea sint ilegale.
    Actul atacat este suspendat de drept.

    CAP. 2
    Consiliile locale

    Sectiunea 1
    Componenta si constituirea consiliilor locale
    Art. 13
    Consiliile comunelor si ale oraselor sint compuse din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale.
    Art. 14
    Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste in raport cu populatia existenta la data de 1 ianuarie a anului in care au loc alegerile, dupa cum urmeaza:
------------------------------------------------
    Numarul locuitorilor          Numarul
    comunei sau orasului          consilierilor
------------------------------------------------
- pina la 3.000                       11
- intre 3.001 si 5.000                13
- intre 5.001 si 7.000                15
- intre 7.001 si 10.000               17
- intre 10.001 si 20.000              19
- intre 20.001 si 50.000              21
- intre 50.001 si 100.000             23
- intre 100.001 si 200.000            25
- intre 200.001 si 400.000            31
- peste 400.000                       35
------------------------------------------------

    Consiliul municipiului Bucuresti este compus din 75 consilieri.
    Art. 15
    Functia de consilier este incompatibila cu functia de:
    a) prefect si subprefect, precum si alte functii publice ale consiliilor locale si judetene si din aparatul prefecturilor, ministerelor si ale celorlalte autoritati guvernamentale;
    b) primar;
    c) membru al altui consiliu comunal sau orasenesc.
    Din acelasi consiliu local nu pot face parte sotii, ascendentii si descendentii, fratii si surorile.
    Art. 16
    Constituirea consiliilor locale se face in termen de 20 de zile de la data alegerilor. Convocarea consiliilor in sedinta de constituire si a primarilor alesi se face de catre prefect.
    Sedinta este legal constituita daca sint prezenti consilierii in proportie de cel putin doua treimi. In cazul in care aceasta prezenta nu este asigurata, sedinta se va tine, de drept, 3 zile mai tirziu.
    Lucrarile sedintei de constituire sint conduse de cel mai in virsta consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.
    Art. 17
    Consiliile locale aleg, dintre membrii lor, pe intreaga durata a mandatului, o comisie de validare alcatuita din 3 - 7 consilieri.
    Comisia examineaza legalitatea alegerii fiecarui consilier si propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor.
    Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui consilier numai in cazul in care:
    a) constata existenta unor incompatibilitati sau incalcarea conditiilor de eligibilitate;
    b) constata ca alegerea consilierului s-a facut prin frauda electorala.
    Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul total al consilierilor. Persoana al carei mandat este supus validarii sau invalidarii nu participa la vot.
    Consiliul este legal constituit dupa validarea mandatelor a cel putin doua treimi din membrii acestuia.
    Hotaririle privind validarea sau invalidarea mandatelor de consilier pot fi atacate in justitie, in conditiile contenciosului administrativ, de cei interesati.
    Art. 18
    Consilierii ale caror mandate au fost validate depun in fata consiliului urmatorul juramint:
    "Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac, cu buna-credinta, tot ceea ce sta in puterile si priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (orasului, judetului) ...".
    Consilierii care refuza sa depuna juramintul sint considerati demisionati de drept.
    Dupa depunerea juramintului, consilierul care a condus sedinta de constituire declara consiliul legal constituit.
    Art. 19
    Mandatul de consilier inceteaza inainte de termen in caz de demisie, incompatibilitate, pierdere a drepturilor electorale, schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala sau deces.
    Art. 20
    Consiliul poate alege din rindul membrilor sai, pe durata mandatului, comisii pentru diferite domenii de specialitate, ale caror sarcini se stabilesc prin regulament. Primarii si viceprimarii nu pot face parte din aceste comisii.

    Sectiunea a 2-a
    Atributiile consiliilor locale
    Art. 21
    Consiliul local are initiativa si hotaraste, cu respectarea legii, in problemele de interes local, cu exceptia celor care sint date prin lege in competenta altor autoritati publice.
    Consiliul local are urmatoarele atributii principale:
    a) alege viceprimarii;
    b) aproba statutul comunei sau orasului si regulamentul de functionare a consiliului, pe baza statutului si regulamentului-cadru orientative, elaborate de Guvern;
    c) aproba studii, prognoze orientative si programe de dezvoltare economico-sociala;
    d) stabileste statutul personalului, organigramele si numarul de personal, la propunerea primarului;
    e) aproba bugetul local, formarea, administrarea, intrebuintarea si executarea acestuia; aproba virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba imprumuturile si contul de incheiere a exercitiului bugetar;
    f) stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, pe timp limitat, in conditiile legii;
    g) administreaza domeniul public si privat al comunei ori orasului si exercita drepturile prevazute de lege cu privire la regiile autonome pe care le-a infiintat;
    h) poate infiinta institutii si agenti economici de interes local; hotaraste asupra concesionarii sau inchirierii de servicii publice, participarii la societati comerciale, locatiei de activitati sau servicii ale administratiei publice;
    i) numeste si elibereaza din functie membrii consiliilor de administratie ale regiilor autonome si membrii consiliilor imputernicitilor statului de la societatile comerciale cu capital integral de stat, de interes local;
    j) urmareste si controleaza activitatea consiliilor imputernicitilor statului de la societatile comerciale de interes local, pe perioada existentei lor, primind trimestrial rapoartele acestora;
    k) instituie norme orientative pentru regiile autonome sau societatile comerciale pe care le infiinteaza;
    l) asigura buna functionare a serviciilor de gospodarie comunala, transport local si retele edilitare;
    m) aproba si asigura realizarea programelor de organizare si dezvoltare urbanistica a localitatilor, precum si de amenajare a teritoriului, cu respectarea traditiei locale si a prevederilor legale; asigura realizarea lucrarilor publice;
    n) asigura conditiile necesare bunei functionari a institutiilor locale de invatamint, sanitare, de cultura si de tineret, de sub autoritatea sa;
    o) organizeaza serviciile publice in conditii de operativitate si eficienta;
    p) ia masuri pentru crearea conditiilor necesare petrecerii timpului liber al cetatenilor si asigura desfasurarea activitatilor stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement;
    r) actioneaza pentru refacerea si protectia mediului inconjurator in scopul cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia si conservarea monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale;
    s) contribuie la realizarea masurilor de protectie sociala;
    s) asigura libertatea comertului si a concurentei loiale si incurajeaza libera initiativa, in conditiile legii;
    t) infiinteaza si asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local;
    t) asigura apararea ordinii publice, respectarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor;
    u) organizeaza tirguri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractii si asigura buna functionare a acestora;
    v) confera persoanelor fizice romane sau straine, cu merite deosebite, titlul de cetatean de onoare al comunei sau orasului;
    x) hotaraste asocierea cu alte consilii locale, precum si cu agenti economici din tara si din strainatate, in scopul realizarii si exploatarii unor lucrari de interes comun;
    z) hotaraste stabilirea legaturilor de colaborare, cooperare si infratire cu localitati din strainatate.
    Consiliul local exercita si alte atributii stabilite prin lege sau prin statutul comunei sau al orasului.

    Sectiunea a 3-a
    Functionarea consiliilor locale
    Art. 22
    Mandatul consiliilor locale este de 4 ani.
    Consilierii isi exercita mandatul de la data depunerii juramintului pina la constituirea noului consiliu ales.
    Consiliul legal constituit alege, cu majoritate simpla, pentru durata unei sedinte, un presedinte.
    Art. 23
    Primarul si serviciile locale ale administratiei publice sint obligate sa puna la dispozitia consilierilor, la cererea acestora, in termen de cel mult 15 zile, informatiile necesare indeplinirii mandatului.
    Art. 24
    Consiliul local se intruneste in sedinta ordinara lunar, la convocarea primarului.
    El se poate intruni in sedinta extraordinara, ori de cite ori este necesar, la cererea primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului.
    Convocarea consiliului local se face cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare sau cu cel putin 3 zile inaintea sedintelor extraordinare.
    Convocarea se face in scris si se consemneaza in procesul-verbal al sedintei. Invitatia la sedinta va preciza ordinea de zi, data, ora si locul desfasurarii acesteia.
    Ordinea de zi se aduce la cunostinta locuitorilor comunei sau orasului prin presa locala ori prin alt mijloc de publicitate.
    Art. 25
    Sedintele consiliului local sint legal constituite daca este prezenta majoritatea consilierilor.
    Prezenta consilierilor la sedinte este obligatorie. In cazul in care un consilier absenteaza de doua ori consecutiv, fara motive temeinice, el poate fi sanctionat in conditiile regulamentului consiliului.
    In cazul in care consiliul nu poate functiona datorita absentei membrilor sai, dupa 3 convocari consecutive se dizolva de drept. Dizolvarea consiliului se comunica prefectului si atrage organizarea de noi alegeri.
    Art. 26
    Sedintele consiliului local sint publice, cu exceptia cazurilor in care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea sa se desfasoare cu usile inchise.
    Lucrarile sedintelor se desfasoara in limba oficiala a statului.
    Problemele de buget se vor discuta, intotdeauna, in sedinta publica.
    Art. 27
    Dezbaterile din sedintele consiliului se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de presedinte, de secretar si de cel putin 3 consilieri.
    La inceputul fiecarei sedinte, secretarul consiliului prezinta procesul-verbal al sedintei anterioare si il supune aprobarii consiliului. Consilierii au dreptul sa conteste continutul procesului-verbal si sa ceara mentionarea exacta a opiniilor exprimate in sedinta anterioara.
    Procesul-verbal se depune intr-un dosar special al sedintei respective, care va fi sigilat si semnat de presedinte, secretar si de consilierii mentionati la alin. 1.
    Art. 28
    Ordinea de zi a sedintelor se aproba de consiliu, la propunerea celui care, in conditiile art. 24, a cerut intrunirea consiliului. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente.
    Art. 29
    Consiliul local, in exercitarea atributiilor ce-i revin, adopta hotariri, cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti, in afara cazurilor in care legea sau regulamentul consiliului cere o alta majoritate. In caz de paritate de voturi, hotarirea nu se adopta.
    Hotaririle privind bugetul local, stabilirea de impozite si taxe locale, administrarea domeniului public si privat al comunei sau orasului, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor, amenajarea teritoriului si asocierea cu alte consilii sau cu agenti economici din tara si strainatate se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor consiliului.
    Consiliul poate stabili ca unele hotariri sa fie luate prin vot secret. Hotaririle cu privire la persoane vor fi luate intotdeauna prin vot secret.
    Proiectele de hotariri pot fi propuse de consilieri sau primar.
    Art. 30
    Hotaririle consiliului local se semneaza de catre presedintele sedintei respective.
    Hotaririle normative devin obligatorii de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii.
    In unitatile administrativ-teritoriale in care minoritatile nationale au o pondere insemnata, hotaririle se aduc la cunostinta cetatenilor si in limba acestora.
    Art. 31
    Nu poate lua parte la deliberarea si adoptarea hotaririlor consilierul care:
    a) fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rudele sale pina la gradul IV inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterii consiliului;
    b) este membru al organelor de conducere ale regiilor autonome sau ale societatilor comerciale in legatura cu care are loc deliberarea.
    Hotaririle luate de consiliul local cu incalcarea dispozitiilor alin. 1 pot fi anulate, in conditiile legii.
    Art. 32
    Problemele inscrise pe ordinea de zi a sedintei consiliului nu pot fi dezbatute daca nu sint insotite de raportul de specialitate al compartimentului de resort al administratiei publice locale.
    Art. 33
    Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului din care fac parte si pentru hotaririle acestuia. De asemenea, fiecare consilier raspunde pentru propria activitate desfasurata in exercitarea mandatului.
    Art. 34
    Consiliul local poate fi dizolvat in urmatoarele cazuri:
    a) numarul consilierilor s-a redus sub jumatate si nu s-a putut completa prin supleanti pina la doua treimi;
    b) hotaririle acestuia contravin intereselor generale ale statului sau incalca ordinea de drept;
    c) compromite cu rea-credinta interesele comunei sau ale orasului.
    Dizolvarea consiliului se face prin hotarire a Guvernului, la propunerea motivata a prefectului. Hotarirea de dizolvare va stabili si data alegerilor pentru noul consiliu local, care nu poate depasi 60 de zile de la dizolvare decit in situatii exceptionale.
    Hotarirea de dizolvare poate fi atacata de cei interesati in fata instantei de contencios administrativ. In acest caz, nu se mai efectueaza procedura prealabila ceruta de lege.
    Pina la alegerea noului consiliu, primarul va rezolva problemele curente ale unitatii administrativ-teritoriale.
    Art. 35
    In exercitarea functiei, consilierii sint ocrotiti de lege.
    In cazul in care un membru al consiliului savirseste acte contrare Constitutiei si legilor ori compromite cu rea-credinta interesele comunei sau ale orasului, el poate fi demis din functie, la propunerea prefectului, prin hotarire a Guvernului.
    Prefectul poate suspenda din functie persoana a carei demitere a cerut-o.
    Impotriva acestei masuri, consilierul se poate adresa instantei in conditiile Legii contenciosului administrativ.
    Art. 36
    La lucrarile consiliului pot participa, fara drept de vot, prefectul, presedintele consiliului judetean, reprezentantii acestora, parlamentarii, precum si alte persoane invitate, a caror prezenta este considerata utila.

    CAP. 3
    Primarul

    Art. 37
    Comunele si orasele au cite un primar, iar municipiul Bucuresti are un primar general, alesi in conditiile legii.
    Primarul participa, de drept, la sedintele consiliului local.
    Primarii sint ajutati de unu sau mai multi viceprimari. Numarul viceprimarilor se stabileste prin hotarire a Guvernului.
    Pe toata durata mandatului de primar si viceprimar, contractul de munca al acestora la regiile autonome, societatile comerciale cu capital de stat sau la institutiile bugetare se suspenda.
    Art. 38
    Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data alegerilor, in camera de consiliu, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla comuna sau orasul.
    Validarea alegerii primarului general al Capitalei se face de catre Tribunalul municipiului Bucuresti.
    Invalidarea alegerii unui primar se poate pronunta in cazurile prevazute de art. 17 alin. 3.
    Rezultatul validarii se prezinta in sedinta de constituire a consiliului local sau, dupa caz, intr-o sedinta extraordinara, de catre un magistrat sau un delegat al prefectului.
    In caz de invalidare a mandatului primarului ales, se organizeaza noi alegeri in termen de cel mult 60 de zile de la data invalidarii, in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale.
    Art. 39
    Primarul depune in fata consiliului local juramintul prevazut la art. 18.
    Primarul care refuza sa depuna juramintul este considerat demisionat de drept.
    Art. 40
    Mandatul primarului este de 4 ani si expira la depunerea juramintului de catre noul primar.
    Mandatul poate inceta inainte de termen in caz de demisie, pierderea drepturilor electorale, aparitia uneia din situatiile de incompatibilitate prevazute la art. 15 alin. 1 lit. a) si c), deces sau demitere.
    Art. 41
    Primarul poate fi demis din motivele aratate la art. 34 alin. 1 lit. b) si c), in conditiile prevazute de acelasi articol pentru dizolvarea consiliului local.
    Pe timpul suspendarii din functie a primarului sau pina la alegerea unui nou primar atributiile acestuia vor fi exercitate de un viceprimar desemnat de consiliu.
    Art. 42
    Primarul si primarul general al Capitalei sint sefii administratiei publice locale si raspund in fata consiliului de buna functionare a acesteia.
    Primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu persoanele fizice sau juridice din tara si din strainatate, precum si in justitie.
    Semnul distinctiv al primarului este o esarfa in culorile drapelului national.
    Este obligatorie purtarea esarfei la solemnitati, receptii, ceremonii publice si la celebrarea casatoriilor.
    Modelul acestei esarfe se va stabili prin hotarire a Guvernului.
    Art. 43
    Primarul indeplineste urmatoarele atributii principale:
    a) asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei si ale legilor tarii, ale decretelor Presedintelui Romaniei, ale hotaririlor Guvernului, ale actelor emise de ministere si alte autoritati ale administratiei centrale, ale hotaririlor consiliului judetean;
    b) asigura executarea hotaririlor consiliului local. In cazul in care apreciaza ca o hotarire a acestuia este ilegala, in termen de 3 zile de la data luarii la cunostinta sesizeaza pe prefect;
    c) poate propune consiliului local consultarea populatiei, prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit si, pe baza hotaririi consiliului, ia masuri pentru organizarea acestei consultari;
    d) prezinta consiliului, anual sau ori de cite ori este necesar, rapoartele privind starea economica si sociala a comunei sau orasului;
    e) intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune aprobarii consiliului;
    f) exercita drepturile si asigura indeplinirea obligatiilor ce revin comunei sau orasului in calitate de persoana juridica civila;
    g) exercita functia de ordonator principal de credite;
    h) verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de indata consiliului cele constatate;
    i) ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cu organele specializate ale statului. In acest scop, poate mobiliza si populatia;
    j) asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, cu ajutorul politiei;
    k) indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici;
    l) ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor publice;
    m) ia masuri de interzicere sau suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica;
    n) controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si a produselor alimentare puse in vinzare pentru populatie;
    o) ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale;
    p) asigura elaborarea regulamentului local de urbanism si a documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului si le supune aprobarii consiliului local, cu respectarea prevederilor legii;
    r) asigura intretinerea drumurilor publice din comuna sau din oras, implantarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal;
    s) supravegheaza tirgurile, pietele, oboarele, locurile si parcurile de distractii si ia masuri operative pentru buna functionare a acestora;
    s) conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritate tutelara;
    t) indeplineste functia de ofiter de stare civila;
    t) emite avizele, acordurile si autorizatiile prevazute de lege;
    u) elaboreaza proiectul de statut al personalului, propune structura organizatorica, numarul de personal si salarizarea acestuia si le supune spre aprobare consiliului local;
    v) numeste si elibereaza din functie personalul serviciilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului;
    x) controleaza activitatea angajatilor serviciilor consiliului;
    z) supravegheaza inventarierea si administrarea bunurilor care apartin comunei sau orasului.
    Primarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau incredintate de catre consiliul local.
    Art. 44
    Primarul poate delega exercitarea unora dintre atributiile sale viceprimarilor, secretarului sau altor functionari din serviciile consiliului.
    Art. 45
    In exercitarea atributiilor sale, primarul emite dispozitii. Acestea devin executorii dupa ce sint aduse la cunostinta persoanelor interesate.
    Primarul constata incalcarile legii si adopta masurile legale pentru inlaturarea acestora sau, dupa caz, sesizeaza organele competente.
    Prevederile art. 30 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.
    Art. 46
    Primarii, in exercitarea functiei, sint ocrotiti de lege. Prefectul poate dispune suspendarea din functie a primarului pe timpul unei anchete judiciare. Impotriva acestei masuri primarul se poate adresa instantei, in conditiile Legii contenciosului administrativ.

    CAP. 4
    Secretarul si serviciile publice locale

    Sectiunea 1
    Secretarul
    Art. 47
    Fiecare consiliu local are cite un secretar. Secretarul este functionar public si trebuie sa aiba studii superioare juridice sau administrative. In mod exceptional, prefectul poate aproba ca, la comune, in functia de secretar sa fie angajate, dupa examenul de capacitate, si persoane care au numai bacalaureatul. Secretarul nu poate fi membru al unui partid sau al unei formatiuni politice.
    Art. 48
    Numirea si eliberarea din functie a secretarului consiliului comunal si orasenesc se fac de catre prefect. Numirea se face pe baza de concurs, organizat potrivit legii. Secretarul se bucura de stabilitate in functie si se supune regulilor cuprinse in statutul functionarilor publici.
    Art. 49
    Secretarul indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele atributii principale:
    a) participa la sedintele consiliului local;
    b) avizeaza proiectele de hotariri ale consiliului local;
    c) primeste si distribuie corespondenta;
    d) asigura efectuarea lucrarilor de secretariat;
    e) asigura convocarea consiliului local;
    f) pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului local;
    g) comunica si inainteaza, in termen de 10 zile, daca legea nu prevede altfel, autoritatilor si persoanelor interesate, actele emise de catre consiliul local sau de catre primar;
    h) asigura aducerea la cunostinta publica a hotaririlor si dispozitiilor de interes general;
    i) elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului, in afara celor cu caracter secret stabilit potrivit legii; elibereaza extrase sau copii de pe actele de stare civila;
    j) legalizeaza semnaturi si confirma autenticitatea copiilor cu actele originale, cu exceptia celor care se elibereaza de autoritatile centrale.
    Secretarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau incredintate de catre consiliul local sau de catre primar.

    Sectiunea a 2-a
    Serviciile publice ale consiliului local
    Art. 50
    Serviciile publice ale comunei sau orasului se organizeaza de catre consiliul local, in principalele domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si in limita mijloacelor financiare de care dispune.
    Art. 51
    Angajarea si eliberarea din functie a personalului serviciilor publice locale se fac de catre primar, in conditiile legii.
    Art. 52
    Consiliul local aproba regulamente de organizare si functionare a serviciilor publice, stabileste competentele, atributiile si salarizarea personalului, in conditiile prevazute de lege.
    Art. 53
    Conditiile privind angajarea, promovarea, eliberarea din functie, precum si drepturile si obligatiile personalului din serviciile publice ale consiliului local sint stabilite prin lege si regulamente.
    Personalul din serviciile publice locale si din aparatul consiliului are statutul de functionar public. Dispozitiile art. 47 se aplica in mod corespunzator.
    Art. 54
    In raporturile dintre cetateni si autoritatile administratiei locale se foloseste limba romana.
    Cetatenii apartinind minoritatilor nationale, in raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale si serviciile acestora, se pot adresa oral sau in scris si in limba lor materna.
    Cererile si actele prezentate in scris vor fi insotite de traducerea lor autentificata in limba romana.
    In cazul in care reprezentantul autoritatii publice sau functionarul acesteia nu cunoaste limba minoritatii respective, se va folosi un interpret.

    CAP. 5
    Consiliul judetean

    Sectiunea 1
    Componenta si constituirea consiliului judetean
    Art. 55
    Consiliul judetean este autoritate a administratiei publice judetene.
    Consiliul judetean se compune din consilieri alesi in conditiile Legii privind alegerile locale.
    Art. 56
    Numarul consilierilor fiecarui consiliu judetean se stabileste in raport cu populatia judetului, existenta la data de 1 ianuarie a anului in care au loc alegerile, dupa cum urmeaza:
----------------------------------------------
   Numarul locuitorilor         Numarul
   judetului                    consilierilor
----------------------------------------------
 - pina la 350.000                   37
 - intre 350.001 si 500.000          39
 - peste 500.000                     45
----------------------------------------------

    Art. 57
    Constituirea consiliului judetean se face in termen de 20 de zile de la data alegerii acestuia. Convocarea consiliului judetean in sedinta de constituire se face de catre prefect.
    Art. 58
    La constituirea consiliului judetean se aplica in mod corespunzator si prevederile art. 15 - 20.

    Sectiunea a 2-a
    Atributiile consiliului judetean
    Art. 59
    Consiliul judetean exercita urmatoarele atributii principale:
    a) coordoneaza activitatea consiliilor locale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean;
    b) organizeaza si conduce serviciile publice judetene si aproba regulamentele de functionare a acestora;
    c) analizeaza propunerile facute de comune si orase, in vederea elaborarii de prognoze economice sau pentru refacerea si protectia mediului inconjurator;
    d) adopta programe si prognoze de dezvoltare economico-sociala a judetului si urmareste realizarea acestora;
    e) adopta bugetul judetean si contul de incheiere a exercitiului bugetar;
    f) stabileste orientarile generale privind organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor, precum si amenajarea teritoriului;
    g) administreaza domeniul public si privat al judetului;
    h) asigura construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor de interes judetean, precum si a drumurilor de legatura cu judetele vecine;
    i) alege, dintre consilieri, presedintele, vicepresedintele si delegatia permanenta a consiliului judetean;
    j) adopta regulamentul consiliului;
    k) aproba statutul personalului din serviciile publice judetene, organigramele si numarul de personal;
    l) stabileste impozite si taxe judetene, precum si taxe speciale pe timp limitat, in conditiile legii;
    m) hotaraste infiintarea de institutii si agenti economici de interes judetean, precum si concesionarea sau inchirierea de servicii publice judetene, participarea la societati comerciale, locatia de gestiune sau servicii ale administratiei publice judetene;
    n) numeste si elibereaza din functie membrii consiliilor imputernicitilor agentilor economici ce gestioneaza bunurile domeniului public de interes judetean; urmareste si controleaza activitatea consiliilor imputernicitilor acestor agenti, pe perioada existentei lor, analizind trimestrial rapoarte ale acestora;
    o) instituie norme orientative pentru regiile autonome sau pentru societatile comerciale pe care le infiinteaza;
    p) infiinteaza institutii social-culturale si sanitare si asigura buna lor functionare;
    r) asigura conditii pentru organizarea si desfasurarea activitatilor stiintifice, cultural-artistice, sportive si de tineret;
    s) atribuie, in conditiile legii, denumiri de strazi, piete si unor obiective de interes local;
    Consiliul judetean indeplineste si alte atributii stabilite de lege.

    Sectiunea a 3-a
    Functionarea consiliului judetean
    Art. 60
    Mandatul consiliului judetean este de 4 ani.
    Consilierii isi exercita mandatul de la data depunerii juramintului prevazut de art. 18, pina la intrunirea noului consiliu ales.
    Art. 61
    Consiliul judetean se intruneste in sedinte ordinare, trimestrial.
    El se poate intruni in sedinte extraordinare ori de cite ori este necesar, la cererea presedintelui consiliului, a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului sau a delegatiei permanente.
    Convocarea consiliului judetean se face de catre presedintele acestuia, cu cel putin 10 zile inaintea sedintelor ordinare sau cu cel putin 3 zile inaintea celor extraordinare.
    Dispozitiile art. 24 alin. 5, art. 25, 26 si 28 se aplica corespunzator.
    Convocarea se face in scris si se consemneaza in procesul-verbal al sedintei. Invitatia la sedinta va preciza ordinea de zi, data si locul desfasurarii acesteia.
    Art. 62
    Consiliul judetean, in exercitarea atributiilor ce-i revin, adopta hotariri.
    Art. 63
    Consiliul judetean alege, pe durata mandatului sau, o delegatie permanenta compusa din 5 - 7 consilieri, presedintele si vicepresedintii consiliului.
    Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean sint si presedinte si vicepresedinti ai delegatiei permanente.
    Presedintele consiliului judetean si vicepresedintii acestuia se aleg din rindul consilierilor judeteni, cu votul majoritatii acestora.
    Art. 64
    Delegatia permanenta a consiliului judetean realizeaza conducerea operativa a treburilor administratiei publice judetene, aduce la indeplinire hotaririle consiliului judetean si exercita atributiile acestuia, cu exceptia celor prevazute in art. 59 alin. 1 lit. d), e), f), i) si j).
    In exercitarea atributiilor sale, delegatia permanenta emite decizii. Ele devin executorii dupa ce au fost aduse la cunostinta persoanelor fizice si juridice interesate.
    Dispozitiile art. 30 alin. 3 se aplica corespunzator.
    Art. 65
    La sedintele delegatiei permanente poate asista prefectul sau reprezentantul acestuia.
    Art. 66
    Presedintele consiliului judetean este seful administratiei publice judetene si raspunde de buna functionare a administratiei judetului.
    Serviciile consiliului judetean sint subordonate presedintelui acestuia.
    Art. 67
    Presedintele consiliului judetean indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele atributii principale:
    a) conduce sedintele consiliului judetean si ale delegatiei permanente;
    b) asigura executarea hotaririlor consiliului judetean si a deciziilor delegatiei permanente;
    c) sprijina activitatea institutiilor si a regiilor autonome de interes judetean;
    d) exercita atributiile care revin judetului in calitate de persoana juridica;
    e) exercita functia de ordonator principal de credite;
    f) intocmeste proiectul bugetului judetean si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului;
    g) numeste si elibereaza din functie personalul administratiei publice judetene, cu exceptia secretarului;
    h) prezinta consiliului, anual sau ori de cite ori este necesar, rapoarte cu privire la starea si activitatea administratiei judetului, precum si cu privire la starea economica si sociala a judetului.
    Presedintele consiliului judetean indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau incredintate de catre consiliul judetean.
    Art. 68
    Presedintele consiliului judetean emite dispozitii cu caracter individual. Ele devin executorii dupa ce au fost aduse la cunostinta persoanelor interesate.
    Art. 69
    Consiliul judetean si al municipiului Bucuresti are un secretar numit de catre Departamentul pentru Administratia Publica Locala, pe baza de concurs, organizat potrivit legii. Secretarul este functionar public si trebuie sa aiba studii superioare juridice sau administrative. Secretarul nu poate fi membru al vreunui partid sau formatiuni politice.
    Art. 70
    Dispozitiile prezentei legi privitoare la organizarea si functionarea consiliilor locale, precum si cele cu privire la primar, cu exceptia celor referitoare la atributii, se aplica, in mod corespunzator, consiliului judetean si presedintelui acestuia. Secretarului consiliului judetean ii sint aplicabile, in mod corespunzator, dispozitiile prezentei legi privitoare la secretarul consiliului local.

    CAP. 6
    Bunuri si lucrari

    Sectiunea 1
    Administrarea bunurilor
    Art. 71
    Constituie patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale bunurile mobile si imobile care apartin domeniului public de interes local, domeniului privat al acesteia, precum si drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial.
    Art. 72
    Apartin domeniului public de interes local sau judetean toate bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sint de uz sau interes public si nu au fost declarate de interes national.
    Art. 73
    Domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri mobile si imobile - altele decit cele prevazute la art. 72 - aflate sau intrate in proprietatea lor prin caile si mijloacele prevazute de lege.
    Art. 74
    Bunurile ce fac parte din domeniul public sint inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.
    Domeniul privat este supus dispozitiilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel.
    Donatiile si legatele de bunuri cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, dupa caz, judetean, cu votul a doua treimi din numarul membrilor acestuia.
    Art. 75
    Toate bunurile apartinind unitatilor administrativ-teritoriale sint supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale si judetene li se prezinta anual un raport asupra situatiei bunurilor.
    Art. 76
    Consiliile locale si cele judetene hotarasc cu privire la concesionarea, inchirierea, locatia de gestiune a bunurilor apartinind domeniului public sau privat. De asemenea, ele hotarasc cu privire la vinzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat.
    Vinzarea, concesionarea, inchirierea si locatia de gestiune se fac prin licitatie publica, organizata in conditiile legii.
    Instrainarea bunurilor apartinind domeniului privat al comunelor, oraselor sau judetelor, schimburile de terenuri, delimitarea sau partajarea imobilelor aflate in indiviziune cu acest domeniu privat, renuntarile la drepturi sau recunoasterile de drepturi in favoarea tertelor persoane se fac pe baza de expertiza insusita de consiliu.
    Art. 77
    Consiliile locale si judetene pot contracta, prin invoiala sau licitatie, in conditiile legii, lucrari si servicii de utilitate publica, in limita sumelor aprobate prin bugetul local si judetean, dupa caz, sau a listei publice realizate.
    Art. 78
    Consiliile locale si cele judetene pot da in folosinta gratuita, pe termen limitat, imobile din patrimoniul lor societatilor de binefacere sau de utilitate publica, recunoscute ca persoane juridice, in scopul indeplinirii unor activitati care satisfac cerintele cetatenilor din unitatea administrativ-teritoriala respectiva.

    Sectiunea a 2-a
    Lucrarile publice
    Art. 79
    Lucrarile de constructii si reparatii de interes public se executa pe teritoriul comunelor si oraselor, numai in baza unor documentatii tehnico-economice avizate sau aprobate, dupa caz, de consiliul local, potrivit legii.
    Art. 80
    Documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului privind comuna si orasul se elaboreaza, se analizeaza si se aproba in conformitate cu prevederile legii.
    Art. 81
    Lucrarile aprobate vor fi atribuite, spre executie, in baza licitatiei organizate in conditiile legii si cu respectarea stricta a documentatiilor tehnico-economice aprobate.
    Art. 82
    Consiliile locale si cele judetene pot hotari infiintarea, in conditiile legii, a unor societati comerciale, asociatii, agentii si pot organiza alte activitati, in scopul executarii unor lucrari de interes local, cu capital social constituit prin aportul consiliilor si al altor persoane juridice si fizice.

    CAP. 7
    Administrarea finantelor locale

    Sectiunea 1
    Dispozitii comune
    Art. 83
    Finantele comunelor, oraselor si judetelor se administreaza in conditiile prevazute de lege, conform principiului autonomiei locale.
    Art. 84
    Veniturile administratiei publice locale si ale celei judetene sint constituite din sursele realizate pe teritoriul acestora si din alte surse, in conformitate cu dispozitiile legale.
    Art. 85
    Veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale sint prevazute pentru fiecare an financiar in bugetele respective, aprobate de consiliul local sau, dupa caz, de cel judetean, in conditiile legii.

    Sectiunea a 2-a
    Venituri
    Art. 86
    Consiliile locale si cele judetene asigura veniturile comunelor, oraselor si ale judetelor prin stabilirea de impozite si taxe locale sau judetene, dupa caz, precum si prin alte surse stabilite potrivit legii.
    Art. 87
    Pentru functionarea serviciilor publice locale si judetene, create in interesul personal al locuitorilor, consiliile locale si judetene stabilesc taxe, potrivit legii.
    Cuantumul taxelor se stabileste pentru a acoperi cel putin sumele investite si cheltuielile curente de intretinere a acestor servicii.
    Art. 88
    Taxele speciale se incaseaza numai de la locuitorii care se folosesc de serviciile speciale prestate.
    Prin regulamentul aprobat de consiliul local sau judetean, dupa caz, se vor determina conditiile in care se pot percepe taxele speciale si de aprobare de catre locuitorii interesati, precum si modul de repartizare a acestora pe locuitor.
    Hotaririle luate de consiliile locale si judetene in legatura cu repartizarea taxelor speciale pe locuitor vor fi afisate, de indata, la sediul acestora si vor fi aduse la cunostinta prin orice mijloc de publicitate.
    Impotriva acestor hotariri orice persoana interesata poate face contestatie, in termen de 15 zile de la afisarea acestora, constatata prin proces-verbal. Dupa expirarea acestui termen, consiliul care a adoptat hotarirea se intruneste si delibereaza asupra contestatiilor primite.

    Sectiunea a 3-a
    Cheltuieli
    Art. 89
    In bugetele locale si cele judetene se inscriu, la cheltuieli, sumele destinate activitatilor care se finanteaza de la aceste bugete, in conditiile legii.
    Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara existenta surselor de finantare.
    Art. 90
    Consiliile locale si cele judetene pot hotari, cu majoritatea a doua treimi din numarul membrilor ce le compun, contractarea de imprumuturi, in conditiile legii. Imprumuturile vor fi prevazute in bugete, dupa votarea lor, impreuna cu celelalte mijloace de acoperire si rambursare.
    Hotaririle consiliilor privind contractarea imprumuturilor se supun aprobarii locuitorilor din unitatile administrativ-teritoriale respective.
    Hotaririle privind imprumuturile se pot aproba numai daca se constata ca unitatea administrativ-teritoriala poate garanta acoperirea si rambursarea acestora.
    Art. 91
    In bugetele locale si judetene se inscriu, la capitolul cheltuieli, si sumele necesare pentru salarizarea presedintelui si a vicepresedintilor consiliilor judetene, primarilor, viceprimarilor, secretarilor, precum si pentru acordarea indemnizatiilor de sedinta pentru consilieri, in conditiile stabilite prin regulamentele acestor consilii, pentru plata functionarilor din serviciile publice ale consiliilor locale si judetene, precum si pentru reprezentare si protocol.

    Sectiunea a 4-a
    Intocmirea, aprobarea si executarea bugetelor.
    Incheierea si aprobarea conturilor
    Art. 92
    In fiecare buget local si judetean se va prevedea, intr-un articol special, crearea fondului de tezaur, din care se pot aproba credite suplimentare, potrivit legii, care se utilizeaza in cazul cind creditele deschise prin buget pentru necesitati curente nu sint suficiente.
    Art. 93
    Proiectul de buget, intocmit si publicat, este supus deliberarii consiliului respectiv, in prima sedinta, dupa expirarea termenului de 15 zile de la data publicarii.
    Proiectul este insotit de raportul primarului sau al presedintelui consiliului judetean, dupa caz, precum si de contestatiile depuse in termenul de 15 zile de la data publicarii proiectului.
    Consiliul delibereaza, pronuntindu-se si asupra contestatiilor, adoptind proiectul de buget dupa ce acesta a fost votat pe articole.
    Art. 94
    Primarul si presedintele consiliului judetean intocmesc, prin serviciile subordonate lor, si prezinta spre aprobare consiliilor contul de incheiere a exercitiului bugetar.
    Art. 95
    Dispozitiile cuprinse in acest capitol se completeaza cu prevederile Legii privind finantele publice.

    CAP. 8
    Prefectul

    Sectiunea 1
    Prefectul judetului si al municipiului Bucuresti
    Art. 96
    Guvernul numeste cite un prefect in fiecare judet. De asemenea, numeste un prefect pentru municipiul Bucuresti si Sectorul agricol Ilfov.
    Prefectul este ajutat de un subprefect, iar la municipiul Bucuresti, de 3 subprefecti.
    Numirea si eliberarea din functie a prefectilor si a subprefectilor se fac prin hotarire a Guvernului.
    Pentru a fi numiti in functie, prefectul si subprefectul trebuie sa aiba studii superioare si virsta de cel putin 30 de ani.
    Art. 97
    Prefectul si subprefectul nu pot fi deputati sau senatori, membri in consiliul judetean si in consiliile locale sau primari si nu pot indeplini o functie de reprezentare profesionala cu caracter national, o alta functie publica sau o functie ori activitate profesionala salarizata in cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale sau oricaror organizatii ori unitati cu scop lucrativ.
    Art. 98
    In calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul vegheaza ca activitatea consiliilor locale si judetene si a primarilor sa se desfasoare conform legii.
    Intre prefecti, pe de o parte, si consiliile locale si judetene si primari, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.
    Art. 99
    Prefectul este seful serviciilor publice ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei centrale organizate in unitatile administrativ-teritoriale.
    Art. 100
    Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, indeplineste urmatoarele atributii principale:
    a) asigura realizarea intereselor nationale, respectarea legilor si a ordinii publice;
    b) exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative ale autoritatilor publice locale si judetene;
    c) avizeaza numirea sau eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei centrale organizate in judete si in municipiul Bucuresti;
    d) dispune luarea masurilor corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor cetatenilor, prin organele legal constituite;
    e) raspunde, in conditiile stabilite prin lege, de pregatirea si aducerea la indeplinire a masurilor de aparare care nu au un caracter militar; autoritatile militare si organele locale ale Ministerului de Interne au obligatia sa informeze pe prefect asupra oricarei probleme care poate avea importanta pentru judet;
    f) prezinta, anual, Guvernului un raport asupra starii generale economice, sociale, culturale si administrative a judetului.
    Prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau insarcinari date de Guvern.
    Art. 101
    In exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor adoptate si emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene, cu exceptia celor de gestiune curenta, prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, actele acestora, daca le considera ilegale. Actul atacat este suspendat de drept.
    Prefectul se va pronunta asupra legalitatii acestui act, in termen de 15 zile de la data comunicarii actului, ce se va face in 10 zile de la adoptarea lui.
    Art. 102
    Prefectul prezinta, anual, consiliului judetean sau al municipiului Bucuresti, o informare cu privire la activitatea desfasurata de serviciile publice ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei centrale organizate in judet si in municipiul Bucuresti.
    Art. 103
    Pentru indeplinirea atributiilor ce-i revin, prefectul emite ordine, in conditiile legii.
    Ordinele care stabilesc masuri cu caracter tehnic si de specialitate sint emise dupa consultarea organelor sau serviciilor de specialitate si sint contrasemnate de conducatorii acestora.
    Art. 104
    Ordinul prefectului devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica, prin afisare si publicare cind contine dispozitii normative, sau de la data comunicarii in celelalte cazuri.
    Art. 105
    Prefectura are un aparat tehnic de specialitate, a carui structura si atributii se stabilesc prin hotarire a Guvernului.

    Sectiunea a 2-a
    Comisia administrativa
    Art. 106
    In fiecare judet si in municipiul Bucuresti se organizeaza, pe linga prefecturi, Comisia administrativa.
    Comisia administrativa este compusa din: prefect, ca presedinte, presedintele consiliului judetean sau, dupa caz, primarul general al municipiului Bucuresti, primarul municipiului resedinta de judet si conducatorii serviciilor publice ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei centrale organizate la nivelul judetului si al municipiului Bucuresti.
    Art. 107
    Comisia se convoaca de prefect sau la cererea presedintelui consiliului judetean, respectiv al primarului general al municipiului Bucuresti, trimestrial si ori de cite ori este necesar. La lucrarile comisiei pot fi invitati primari ai localitatilor din judet, precum si orice alte persoane a caror prezenta este apreciata ca necesara.
    Art. 108
    Comisia elaboreaza, anual, programul principalelor lucrari si activitati din judet, respectiv din municipiul Bucuresti, pe care il comunica autoritatilor administratiei publice locale si judetene, precum si serviciilor publice ale ministerelor si celorlalte autoritati ale administratiei centrale organizate in judete si municipiul Bucuresti.
    Comisia administrativa sprijina serviciile publice ale ministerelor si pe cele ale administratiei publice judetene.
    Art. 109
    In activitatea sa, Comisia administrativa adopta hotariri, prin vot deschis, care se semneaza de presedinte si sint obligatorii pentru serviciile publice ale ministerelor si celorlalte autoritati centrale organizate in judete si in municipiul Bucuresti.
    Lucrarile comisiei administrative se realizeaza prin aparatul prefecturii.
    Art. 110
    Divergentele dintre serviciile publice ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei centrale organizate in judete si municipiul Bucuresti si autoritatile administratiei publice judetene se solutioneaza de catre Guvern.

    CAP. 9
    Dispozitii tranzitorii si finale

    Art. 111
    Membrii consiliilor locale si judetene, precum si ai delegatiilor permanente ale consiliilor judetene se bucura de protectia acordata de lege pentru functionarii publici.
    Art. 112
    Primarii, primarul general al municipiului Bucuresti, presedintii consiliilor judetene, consilierii si functionarii din serviciile consiliilor locale si judetene raspund, dupa caz, material, civil, administrativ sau penal, pentru faptele savirsite in exercitarea atributiilor care le revin.
    Art. 113
    Pina la stabilirea prin lege a delimitarii si organizarii administrativ-teritoriale a tarii, Capitalei, municipiilor si a subdiviziunilor acestora, la municipiul Bucuresti se constituie autoritatile administratiei publice locale prevazute la art. 5 alin. 1, care functioneaza in conditiile art. 13 - 54, art. 59 alin. 1 lit. f), art. 67 si art. 106 - 110.
    La sectoarele municipiului Bucuresti, ca subdiviziuni ale acestuia, se constituie autoritatile administratiei publice locale prevazute in art. 5 alin. 2, care functioneaza in conditiile art. 13 - 54, cu exceptia celor de la art. 21 alin. 2 lit. b), c), f), h), i), j), m) - prima parte, t), v), x) si z) si art. 43 alin. 1 lit. c), l) si m).
    Autoritatilor prevazute la alin. 1 si 2 le sint aplicabile, in mod corespunzator, prevederile art. 71 - 95, 111 si 112.
    Pe aceeasi perioada, Sectorul agricol Ilfov si localitatile sale componente functioneaza in conditiile prevazute de prezenta lege pentru judet, respectiv pentru comuna si oras.
    Serviciile publice ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei centrale, organizate in municipiul Bucuresti, functioneaza si pentru Sectorul agricol Ilfov.
    Art. 114
    In termen de 3 luni de la promulgarea prezentei legi, Guvernul va prezenta Parlamentului proiectul legii taxelor si impozitelor locale.
    Art. 115
    Defalcarea si trecerea in patrimoniul comunelor, oraselor sau, dupa caz, al judetelor a bunurilor si valorilor de interes local din domeniul public si privat al statului, precum si trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, dupa caz, judetene, a regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital integral de stat, care presteaza servicii publice stabilite prin prezenta lege, in sarcina consiliilor locale si judetene, se vor stabili prin hotarire a Guvernului.
    Art. 116
    Secretarii si ceilalti angajati ai actualelor primarii si prefecturi ramin in functie, respectiv trec la consiliile locale si judetene, urmind a fi confirmati pe post sau, dupa caz, inlocuiti, in conditiile legii.
    Art. 117
    In primul an de activitate, serviciile de specialitate ale consiliilor judetene vor acorda gratuit asistenta tehnica primariilor care nu au organizate serviciile respective.
    Art. 118
    Legea nr. 57/1968 privind organizarea si functionarea consiliilor populare, Legea nr. 5/1990 privind administrarea judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor pina la organizarea de alegeri locale si Hotarirea Guvernului nr. 932/1990 privind Indrumarul pentru aducerea la indeplinire a prevederilor Legii nr. 5/1990, precum si orice alte dispozitii contrare se abroga pe data constituirii noilor autoritati ale administratiei publice locale.

    Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 18 noiembrie 1991.

                       PRESEDINTELE SENATUI
                  academician ALEXANDRU BIRLADEANU

    Aceasta lege a fost adoptata de Adunarea Deputatilor in sedinta din 18 noiembrie 1991.

                  PRESEDINTELE ADUNARII DEPUTATILOR
                            MARTIAN DAN

    In temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei,
    promulgam Legea administratiei publice locale si dispunem publicarea sa in Monitorul Oficial al Romaniei.

                         PRESEDINTELE ROMANIEI
                             ION ILIESCU