ORDONANTA
URGENTA Nr. 99 din 22 septembrie 2009
privind ratificarea
Aranjamentului stand-by dintre Romania si Fondul Monetar International,
convenit prin Scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile romane, semnata
la Bucuresti la 24 aprilie 2009, si prin Decizia Consiliului director al
Fondului Monetar International din 4 mai 2009, precum si a Scrisorii
suplimentare de intentie, semnata de autoritatile romane la data de 8
septembrie 2009 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului
Monetar International din 21 septembrie 2009
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 629 din 22 septembrie 2009
Având în vedere:
- angajamentul Guvernului de a continua reformele
economice şi financiare în vederea menţinerii stabilităţii economice în
contextul crizei financiare globale actuale şi de a preveni apariţia de blocaje
care ar putea afecta echilibrele macroeconomice;
- necesitatea identificării de urgenţă şi a asigurării
surselor de finanţare a deficitului bugetului de stat, al cărui nivel a depăşit
limitele iniţial estimate până la jumătatea anului 2009;
- faptul că împrumutul se disponibilizează imediat după
aprobarea documentaţiei aferente în Consiliul director al Fondului Monetar
Internaţional şi, în vederea asigurării cadrului legal corespunzător derulării,
ratificarea trebuie să aibă loc concomitent şi luând în considerare faptul că
toate aceste elemente constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare
nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 1. - (1) Se ratifică Aranjamentul stand-by dintre
România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie*)
transmisă de autorităţile române, semnată la Bucureşti la 24 aprilie 2009, şi
prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 4 mai
2009, în baza căruia se acordă un împrumut în valoare de 11.443.000.000 DST.
(2) Se ratifică Scrisoarea suplimentară de intenţie*),
semnată de autorităţile române la data de 8 septembrie 2009 şi aprobată prin
Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 21
septembrie 2009, în baza căreia se alocă din împrumut Ministerului Finanţelor
Publice suma de 1.563.500.000 DST.
Art. 2. - (1) Beneficiarul împrumutului este România,
prin:
a) Banca Naţională a României, pentru suma de
9.879.500.000 DST; şi
b) Ministerul Finanţelor Publice, pentru suma de
1.563.500.000 DST, reprezentând jumătate din tranşele II şi III.
(2) Exercitarea drepturilor şi îndeplinirea
obligaţiilor referitoare la împrumut revin fiecărei instituţii, iar
operaţiunile corespunzătoare vor fi derulate prin Banca Naţională a României.
Art. 3. -Aspectele operaţionale referitoare la tragerea
şi rambursarea sumelor aferente tranşelor II şi III din împrumutul acordat în
baza Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional se
vor stabili prin convenţie între Banca Naţională a României şi Ministerul
Finanţelor Publice.
Art. 4. - Suma de 9.879.500.000 DST, reprezentând
partea din împrumut alocată Băncii Naţionale a României, precum şi echivalentul
în lei se înregistrează în pasivul bilanţier al Băncii Naţionale a României în
contul Fondului Monetar Internaţional deschis la Banca Naţională a României, pe
măsura primirii tranşelor de credit.
Art. 5. - Suma de 1.563.500.000 DST, reprezentând
partea din împrumut alocată Ministerului Finanţelor Publice, se virează, pe
măsura primirii tranşelor de credit, în contul de valută deschis pe numele
Ministerului Finanţelor Publice la Banca Naţională a României şi se utilizează
pentru finanţarea deficitului bugetului de stat pe măsura necesităţilor de
echilibrare a contului curent general al Trezoreriei Statului, în conformitate
cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria
publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 6. - (1) Rambursarea ratelor de capital aferentă
fiecărei tranşe se asigură, proporţional cu suma alocată din împrumut, de către
Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice, conform
scadenţarului de rambursare prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2) Modalitatea de calcul şi de plată a dobânzilor,
comisioanelor şi a altor costuri aferente Aranjamentului stand-by este
stabilită de către Fondul Monetar Internaţional prin regulamentele sale.
(3) Plata dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri
aferente Aranjamentului stand-by se asigură proporţional cu suma alocată din
acesta de către Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice.
(4) Rambursarea sumei prevăzute la art. 2 alin. (1)
lit. a), precum şi plata dobânzilor, comisioanelor şi a diferenţelor rezultate
din regularizări, aferente acestei sume, se suportă de către Banca Naţională a
României din rezerva valutară administrată de aceasta.
(5) Sursele de plată ale serviciului datoriei publice
aferent părţii din împrumut alocate Ministerului Finanţelor Publice sunt
următoarele:
a) pentru ratele de capital la curs istoric - prin
împrumuturi de stat destinate refinanţării datoriei publice;
b) pentru plata diferenţelor nefavorabile de curs de
schimb, a dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente - din sume
alocate anual de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanţelor
Publice, capitolul „Acţiuni generale".
(6) Ministerul Finanţelor Publice va emite în
favoarea Fondului Monetar Internaţional, la fiecare tragere, bilete la ordin de
valoare egală cu partea care îi revine din tranşele trase, prin care se
certifică obligaţiile de plată faţă de acesta. Biletul la ordin este denominat
în DST şi se depune la Banca Naţională a României la data eliberării transelor
de credit.
*) Traducere oficială/autorizată în limba română.
Art. 7. - (1) Se autorizează Guvernul României ca, de
comun acord cu Fondul Monetar Internaţional, prin Ministerul Finanţelor Publice
şi Banca Naţională a României, să convină amendamente la Aranjamentul
stand-by, fără ca acestea să conducă la majorarea obligaţiilor
financiare iniţial asumate de România faţă de Fondul Monetar Internaţional.
(2) Amendamentele la Aranjamentul stand-by convenite cu
Fondul Monetar Internaţional se aprobă prin act normativ cu putere de lege.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Pogea
p. Guvernatorul Băncii Naţionale a României,
Florin Georgescu
Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,
Marian Sârbu
Ministrul economiei,
Adriean Videanu
Bucureşti, 24 aprilie 2009
Dlui Dominique Strauss-Kahn,
director general,
Fondul Monetar Internaţional
Washington, D.C. 20431
Stimate domnule Strauss-Kahn,
1. Condiţiile economice din regiune s-au înrăutăţit
dramatic în ultimele luni ca urmare a crizei financiare globale. Aceste
evenimente au fost agravate de dezechilibrele existente în economia noastră şi
au dus la deteriorarea rapidă a perspectivelor României. Ca răspuns, Guvernul
şi Banca Naţională a României (BNR) au elaborat o strategie
comprehensivă menită să ancoreze ferm politicile macroeconomice şi să reducă
tensiunea de pe piaţa financiară. Solicităm Fondului Monetar Internaţional (FMI)
să susţină programul nostru printr-un acord stand-by (ASB) pe o
perioadă de 24 de luni, cu o sumă echivalentă cu 11,443 miliarde DST (12,95
miliarde de euro). Conjugat cu asistenţa în valoare de 5 miliarde de euro
acordată de UE prin facilitatea de finanţare a balanţei de plăţi şi cu alte
angajamente multilaterale de aproximativ 2 miliarde de euro, acest acord va
demonstra susţinerea de către comunitatea internaţională a politicilor noastre.
Considerăm că acest pachet este esenţial pentru protejarea economiei româneşti
împotriva celor mai severe efecte ale crizei mondiale şi pentru plasarea
noastră într-o poziţie care să permită reluarea în forţă a procesului de
creştere odată ce dificultăţile curente se vor ameliora.
2. Am discutat cu echipa FMI programul nostru economic,
ce este prezentat în continuare. Programul îşi propune să atenueze efectele
scăderii drastice a intrărilor de capital în paralel cu implementarea unor
măsuri de politici privind soluţionarea dezechilibrelor externe şi fiscale şi
consolidarea sectorului financiar. Obiectivul imediat este acela de a facilita
o ajustare ordonată a deficitului extern, reducând astfel presiunile excesive
asupra cursului de schimb ce ar putea genera efecte bilanţiere grave pentru
sectorul corporatist şi populaţie, având ca rezultat o recesiune şi mai severă
şi tensiuni în sectorul bancar. Pentru a realiza acest obiectiv, programul
nostru îşi propune:
(i) să consolideze în continuare politica fiscală
pentru a reduce nevoile de finanţare ale Guvernului şi pentru a îmbunătăţi
sustenabilitatea fiscală pe termen lung, pregătind astfel România pentru
intrarea în cele din urmă în zona euro;
(ii) să menţină o capitalizare adecvată a băncilor şi
lichidităţi suficiente pe pieţele financiare interne;
(iii) să aducă şi să menţină inflaţia în intervalul
ţintit de BNR; şi
(iv) să asigure o finanţare externă adecvată şi să
îmbunătăţească nivelul de încredere.
3. Guvernul a întreprins deja eforturi importante în
direcţia ajustării de care este nevoie pentru stabilizarea economiei. Am
aprobat un buget pentru anul 2009 ce cuprinde reduceri semnificative de
cheltuieli şi majorări de venituri ce generează în total aproximativ 3% din
PIB. Ca precondiţii în cadrul programului, vor mai fi implementate măsuri de
consolidare fiscală de încă 1,1% din PIB. Afost lansat un program anticriză ce
cuprinde eforturi de reorientare a cheltuielilor publice către investiţii şi de
încurajare a investiţiilor private. Se întreprind de asemenea măsuri sociale de
protejare a grupurilor vulnerabile. BNR a extins acordarea de lichidităţi către
bănci şi mai multe bănci şi-au majorat semnificativ nivelul de adecvare a
capitalului, în timp ce altele sunt pe cale de a face acest lucru.
4. Programul va fi monitorizat prin criterii
cantitative de performanţă şi prin ţinte indicative, prin criterii structurale
de performanţă şi clauze de consultare pe parcursul evaluărilor trimestriale.
Tabelul 1 de mai jos stabileşte ţintele trimestriale specifice care vor fi
respectate în cadrul ASB pentru soldul bugetului general consolidat, variaţia
arieratelor guvernamentale, inflaţia IPC şi activele externe nete, precum şi
pentru emiterea de noi garanţii guvernamentale pentru sectorul privat
nonfinanciar şi al întreprinderile publice. Totodată, vor fi stabilite ţinte
indicative pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat,
exclusiv tragerile din fondurile UE pre şi postaderare structurale. Vom aproba
prin ordonanţă de urgenţă şi vor trimite la Parlament spre ratificare un pachet
de măsuri fiscale ce vor duce la obţinerea a 1,1% din PIB, 5,9 miliarde RON,
înaintea discutării programului nostru de către Consiliul director al FMI.
Pentru prima evaluare condiţia este ca aceste măsuri să fie aprobate. BNR va
finaliza până la 30 aprilie (ca preconditie) testele de stres pentru toate
băncile ce deţin o cotă mai mare de 1% (ca active) din piaţa românească şi
pentru băncile mai mici selectate în acest scop, conform parametrilor de risc
agreaţi cu echipa FMI. Prima evaluare a programului va avea loc până la data de
15 septembrie 2009, iar cea de-a doua până la data de 15 decembrie 2009.
Considerăm că politicile prezentate în această scrisoare sunt corespunzătoare
pentru a atinge obiectivele programului nostru economic, dar Guvernul este
pregătit în continuare să ia şi alte măsuri suplimentare ce s-ar putea dovedi
necesare pentru realizarea obiectivelor sale. România se va consulta cu FMI în
legătură cu adoptarea unor astfel de măsuri şi înainte de modificarea
politicilor cuprinse în această scrisoare în conformitate cu politicile FMI
privind astfel de consultări.
Performanţele economice recente şi cadrul
macroeconomic pentru perioada 2009-2010
5. România a înregistrat un boom economic în perioada
2003-2008, ce a condus la supraîncălzire şi la dezechilibre nesustenabile.
Creşterea medie a PIB s-a situat la peste 61/2 %
pe an, investiţiile străine directe şi intrările de capital contribuind la o
creştere importantă a consumului şi investiţiilor. Creşterea robustă a
exporturilor către ţările UE a reflectat un proces de integrare din ce în ce
mai mare cu economiile vest-europene. Creşterea importurilor a fost însă şi mai
rapidă, generând deficite de cont curent din ce în ce mai mari, ce au culminat
cu nivelul de 13 1/2% din PIB atins în 2007. Economia în
supraîncălzire şi intrările rapide de capital au complicat politica monetară,
fapt ce a condus la o creştere medie a creditului de 50% în perioada 2006-2007
şi a împiedicat BNR să realizeze ţinta de inflaţie, în pofida majorărilor de
rate ale dobânzii şi ale rezervelor minime obligatorii, precum şi a altor
măsuri destinate încetinirii creşterii creditului. Politica fiscală a fost
puternic prociclică, deficitul bugetar crescând de la sub 1% din PIB în 2005 [a
aproape 5% din PIB în 2008.
6. In ultimele luni, tensiunea financiară a crescut,
reflectând factorii externi şi declinul economiei. Modificarea extremă a
preferinţelor investitorilor în ceea ce priveşte riscul, ca urmare a
dificultăţilor apărute pe pieţele financiare mondiale a influenţat negativ
cursul de schimb, preţul acţiunilor şi piaţa titlurilor de stat. Intrările de
capital au scăzut drastic şi rezervele BNR au început să se diminueze. Efectele
în România nu au fost foarte pronunţate comparativ cu alte zone din regiune
dar, din cauza poziţiei fiscale slabe şi a deficitului de cont curent mare,
vulnerabilitatea faţă de o scădere bruscă a intrărilor de capital este mai
mare.
7. Economia a început să scadă dramatic în cel de-al
patrulea trimestru al anului 2008, iar perspectivele pentru anul 2009 sunt
negative. PIB a scăzut cu 3,9% (trimestru-la-trimestru, serie ajustată
sezonier) în ultimul trimestru şi indicatorii sugerează că declinul va continua
şi la începutul anului 2009. La acest moment perspectiva este deosebit de
incertă, deoarece depinde de evenimentele de pe plan mondial şi de redobândirea
încrederii consumatorilor şi investitorilor. Anticipăm o scădere severă a
PIB-ului în acest an, dar avem speranţa că măsurile propuse în acest program
vor limita declinul. Este de aşteptat ca revigorarea să înceapă în 2010, dar
este probabil ca rata creşterii economice să rămână în jur de zero datorită efectelor
remanente pe care criza mondială le are asupra României. Riscurile pentru
scenariul de bază sunt mai ales în direcţia înrăutăţirii, reflectând
incertitudinea legată de viteza cu care se vor stabiliza pieţele financiare şi
de profunzimea recesiunii economice mondiale. Se aşteaptă ca presiunile
inflaţioniste să scadă pe măsură ce economia scade şi anticipăm că inflaţia IPC
se va încadra în intervalul ţintit de BNR până la sfârşitul anului 2009 şi că
se va menţine în acest interval pe parcursul lui 2010.
8. Corecţia contului curent pare a fi într-un stadiu
destul de avansat, dar intrările de capital diminuate generează un deficit de
finanţare externă. Necesarul brut de finanţare externă va scădea în 2009
datorită deficitului de cont curent mai mic si va fi parţial acoperit de
fondurile UE pre şi postaderare structurale (o sursă stabilă de intrări de
fonduri) şi de investiţiile străine directe deja angajate. Utilizăm, din
raţiuni de precauţie, premisa unor ieşiri nete din sectorul privat
nonfinanciar. Programul nostru susţinut de FMI şi de UE va asigura un echilibru
corect între ajustarea balanţei de plăţi şi asistenţa financiară. Odată ce
programul intră în vigoare, ne aşteptăm ca băncile străine să îşi menţină în
mare parte expunerea, punând capăt declinului înregistrat la începutul anului.
In acelaşi timp, ne propunem să majorăm treptat rezervele internaţionale ale
BNR ca măsură de precauţie împotriva unor ieşiri de capital neanticipate.
Restul necesarului de finanţare externă de aproximativ 20 de miliarde de euro
în perioada 2009-2011 poate fi acoperit prin atragerea de resurse de la FMI,
prin asistenţă în cadrul facilităţii UE de finanţare a balanţei de plaţi, şi de
la alţi creditori oficiali.
Politica fiscală
9. Intre 2005 şi 2008 cheltuielile bugetare s-au
dublat în termeni nominali, determinând creşterea ponderii sectorului public în
economie de la 32% din PIB la 37% din PIB. Cheltuielile cu salariile din
sectorul public au crescut de peste două ori în aceşti 3 ani din cauza
majorărilor salariale ridicate combinate cu o creştere semnificativă a
numărului de salariaţi din sectorul bugetar. Deficitul fiscal a crescut în 2008
până în jurul valorii de 5% din PIB. In ultimele luni ale anului 2008,
majorările suplimentare de cheltuieli efectuate în preajma alegerilor au fost
finanţate pe termen foarte scurt, Guvernul nereuşind să se împrumute la costuri
rezonabile pe termene mai lungi. Având în vedere că ţara intră în recesiune în
anul 2009, o relaxare a politicii fiscale în vederea amortizării efectelor crizei
nu mai este, din păcate, posibilă. Din cauza nivelului foarte ridicat al
cheltuielilor şi a condiţiilor de finanţare, Guvernul nu mai poate acoperi un
deficit mare.
10. Actualul Guvern, care şi-a preluat mandatul în
ultima parte a lunii decembrie, a făcut deja paşi importanţi pe calea
redresării dezechilibrului fiscal. Politicile fiscale din 2008 ar fi produs un
deficit de ordinul a 9% din PIB în 2009, dar măsurile deja aprobate prin
bugetul anului 2009 vor reduce deficitul cu aproximativ 3 puncte procentuale
din PIB. Aceste măsuri bugetare includ: (i) o majorare de 3,3 puncte
procentuale a contribuţiilor sociale; (ii) impozite pe proprietate ajustate
datorită unei creşteri a valorii evaluate; (iii) reduceri semnificative ale
cheltuielilor cu salariile în sectorul public prin reducerea sporurilor şi a
altor beneficii şi prin eliminarea a 137.000 de posturi vacante (utilizate
anterior pentru a acorda salarii mai mari personalului existent); şi (iv)
reduceri substanţiale ale cheltuielilor cu bunurile şi serviciile şi reduceri
de subvenţii.
11. In cadrul programului propus spre a fi implementat
cu sprijinul FMI, Guvernul va mai întreprinde şi alte eforturi de ajustare
fiscală ca precondiţie pentru reducerea deficitului cu încă 1,1% din PIB,
aducându-l la nivelul de 4,6% din PIB în 2009. Cheltuielile bugetare primare
(ce exclud plăţile de dobânzi) vor fi reduse cu încă 0,85 puncte procentuale
din PIB, comparativ cu bugetul anului 2009. Această reducere se va realiza
prin: (i) eliminarea majorărilor salariale din sectorul public (în total de 5%)
planificate pentru anul 2009 sau prin reducerea echivalentă a numărului de
salariaţi; (ii) reducerea numărului de angajaţi în sectorul public, inclusiv
prin înlocuirea unui singur angajat din 7 angajaţi care părăsesc sectorul
public; (iii) reducerea cheltuielilor de capital la articole precum autoturisme
şi echipamente de birou, în paralel cu un calendar mai realist pentru
proiectele cu finanţare UE; (iv) reduceri suplimentare de cheltuieli cu
bunurile şi serviciile; (v) reducerea în continuare a subvenţiilor destinate
entităţilor publice. Ratificarea de către Parlament a acestor măsuri va fi
finalizată până la prima evaluare a programului (obiectiv structural). In
cadrul cheltuielilor bugetare vom acorda prioritate proiectelor de investiţii
cofinantate din fonduri UE. Vom aloca, de asemenea, o sumă adiţională de 250 de
milioane de RON cheltuielilor de îmbunătăţire a protecţiei sociale pentru
grupurile cele mai vulnerabile pe parcursul crizei economice. Pe partea de venituri
este de aşteptat ca măsurile de eliminare a anumitor deduceri şi avantaje
fiscale (referitoare, mai ales, la maşinile de serviciu şi la amortizarea
activelor reevaluate) să genereze încă 0,25% din PIB.
12. Programul va fi monitorizat în principal prin soldul
cash al bugetului general consolidat (definit în Memorandumul Tehnic de
Inţelegere, MTI, ce însoţeşte această scrisoare) (un criteriu de
performanţă trimestrial). In eventualitatea în care veniturile bugetare,
exclusiv finanţarea nerambursabilă, depăşesc veniturile prevăzute în program,
ţinta de deficit va fi ajustată în jos cu jumătate din surplus, permiţând
astfel efectuarea de cheltuieli suplimentare de capital în paralel cu reducerea
continuă a deficitului. Ne vom consulta cu echipa FMI în legătură cu ajustarea
ţintelor şi cu eventualele măsuri corective ce se impun în cazul unei
insuficiente finanţări bugetare. Se va stabili un criteriu de performanţă
aferent variaţiei arieratelor de plăţi interne (definite în MTI) ce va avea în
vedere plata integrală a arieratelor din 2008 în cadrul programului. In cazul
în care este necesar, Guvernul va adopta măsuri corective de prevenire a
acumulării de noi arierate. O ţintă indicativă va fi stabilită, de asemenea,
pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, exclusiv
rambursările aferente proiectelor din fonduri UE pre şi post aderare
structurale, ţintă ce va fi supusă aceluiaşi ajustor, ca şi cel aplicabil în
cazul ţintei de deficit.
13. Guvernul este decis să menţină disciplina fiscală
pe termen lung, recunoscând faptul că aceasta constituie un element esenţial în
reducerea dezechilibrului extern şi în menţinerea încrederii investitorilor.
Intenţionăm, aşadar, să continuăm consolidarea bugetară în anul 2010. Avem în
vedere reducerea în continuare a deficitului bugetului general consolidat până
la aproximativ 3 2/3% din PIB. Eforturile fiscale vor
continua să se concentreze pe partea de cheltuieli. La data celei de-a doua
evaluări (ce se va finaliza până la 15 decembrie 2009) se vor stabili ţinte
trimestriale specifice pentru anul 2010. Pentru 2011 ne propunem să aducem
deficitul bugetului general consolidat sub 3% din PIB (atât în definiţia
naţională, cât şi în definiţia ESA 95). Aprobarea unui buget pentru anul 2011
menit să realizeze acest obiectiv va reprezenta un obiectiv structural pentru
cea de-a şasea evaluare a programului (programată a avea loc până la 15
decembrie 2010).
14. Realizarea sustenabilă a unor deficite bugetare mai
mici va presupune modificarea considerabilă a procesului bugetar, precum şi
reforme ale politicilor de venituri şi cheltuieli. O componentă esenţială a
strategiei noastre pe termen mediu va fi reprezentată de noua lege a
responsabilităţii fiscale care, printre altele: (i) va stabili, în urma
coordonării cu FMI şi cu Banca Mondială, proceduri îmbunătăţite de elaborare a
bugetelor multianuale; (ii) va stabili limite privind rectificările bugetare
efectuate în cursul anului; (iii) va prevede reguli fiscale privind
cheltuielile, datoria publică şi deficitul primar; (iv) va crea un consiliu
fiscal care să asigure o analiză independentă şi de specialitate; (v) va crea
cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale.
Ne propunem să înaintăm Parlamentului această lege şi să realizăm un plan de
implementare până la sfârşitul lunii noiembrie 2009 (obiectiv structural).
15. Am solicitat asistenţă tehnică de la FMI, de la
Banca Mondială şi de la Comisia Europeană în 2009 pentru a ne sprijini în
îmbunătăţirea managementului finanţelor publice, a administrării fiscale şi a
eficienţei cheltuielilor publice. Implementarea recomandărilor provenite din
această asistenţă se va face în 2009 şi 2010, incluzând revizuirile
cuprinzătoare ale Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală, în
conformitate cu termenele şi procedurile Comisiei Europene. Vom implementa un
sistem îmbunătăţit de monitorizare financiară a entităţilor fiscale
descentralizate (inclusiv întreprinderile publice) şi vom trece la majorarea
veniturilor nete de la aceste entităţi, printr-un control mai strâns al
cheltuielilor lor şi prin reducerea subvenţiilor. In 2010, odată implementată
această monitorizare, în condiţionalităţile programului se va include o ţintă
indicativă privind situaţia financiară a celor mai mari întreprinderi publice.
Intreprinderilor publice nu li se va mai permite sa acumuleze noi arierate şi
vor trebui să se restructureze pentru a reduce arieratele existente. Pe
parcursul programului, întreprinderile publice ce înregistrează pierderi nu vor
avea dreptul să majoreze plăţile de natură salarială; cele generatoare de
profit vor putea să majoreze plăţile de natură salarială doar proporţional cu
inflaţia şi cu rata de creştere a productivităţii. Vom intensifica eforturile
de îmbunătăţire a absorbţiei de fonduri UE, asigurându-ne în acelaşi timp că
aceste fonduri sunt îndreptate către priorităţile adecvate de creştere
economică. In vederea atingerii acestui scop, îmbunătăţirea eficienţei şi
eficacităţii administraţiei publice este esenţială.
16. In prezent ne confruntăm cu probleme majore în
sistemul de salarizare a personalului din sectorul public. Sporurile reprezintă
prea mult din remuneraţia totală, nu avem o grilă unitară de salarizare şi
există un număr mare de acte normative ce reglementează salariile în diferite
segmente ale sistemului. Pentru a elimina definitiv aceste probleme, în anul
2009 vom aproba legislaţia de restructurare a sistemului de salarizare în
sectorul public (obiectiv structural). Prin această legislaţie vom defini o
grilă unitară, simplificată de salarizare şi vom reforma actualul sistem de
sporuri. Se va introduce treptat un plafon de sub 30% privind ponderea
cheltuielilor nonsalariale de personal în totalul remuneraţiei publice. Se va
interzice crearea de sporuri nemonetare. Sporurile monetare vor fi consolidate
eliminând cea mai mare parte a sporurilor sau incluzându-le în salariul de
bază. Pentru orice funcţionar public, sporurile vor fi plafonate prin lege.
Toate sporurile vor fi în continuare integral impozabile. Legea ar putea
prevede o perioadă de implementare treptată a reformelor de până la 3 ani, pe
parcursul acestui proces făcându-se eforturi în direcţia protejării veniturilor
reale ale angajaţilor cu cele mai mici salarii. Alte prevederi ale acestei
legislaţii vor fi stabilite în coordonare cu FMI şi cu Banca Mondială.
17. O sursă semnificativă de presiune fiscală pe
termen mediu este costul viitoarelor obligaţii aferente pensiilor. Pentru
soluţionarea acestei probleme, vom reforma parametrii principali ai sistemului
de pensii, în coordonare cu Banca Mondială (obiectiv structural). Modificările
vor include trecerea la indexarea pensiilor publice cu indicele preţurilor de
consum şi nu cu nivelul salariului şi limitarea sferei majorărilor
discreţionare ale pensiilor. Grupurile de angajaţi din sectorul public ce sunt
în prezent excluşi de la contribuţiile la pensii vor face obiectul introducerii
treptate a acestor contribuţii. Vom continua, de asemenea, ajustarea graduală a
vârstei de pensionare dincolo de schema convenită în prezent (mai ales pentru
femei) ţinând seama de evoluţia speranţei de viaţă, pentru a permite o mai mare
stabilitate a sistemului, dar şi pentru a ne asigura că parametrii de
pensionare sunt aliniaţi practicilor din ţările UE. Pentru a proteja
pensionarii vulnerabili vom face eforturi de impulsionare a programelor ce
vizează susţinerea populaţiei sărace prin care se va îmbunătăţi standardul de
viaţă al acestora. Vom continua implementarea treptată a pilonului doi al
sistemului de pensii, cu majorări programate periodic ale contribuţiilor, aşa
cum s-a prevăzut iniţial. Impreună, sperăm ca pilonii sistemului de pensii să
ne permită să atingem în final obiectivul nostru de a avea o rată medie de
înlocuire de 45% pentru pensionari.
Sectorul financiar
18. Sistemul bancar românesc a intrat în perioada de
turbulenţă financiară globală cu o poziţie de solvabilitate puternică. Toate
cele 32 de bănci respectă condiţia de adecvare a capitalului de 8%, iar rata
medie de adecvare a capitalului era de 12,3% la finele lui 2008. Majoritatea
băncilor sunt deţinute de capital străin (cu 87% din active) şi majoritatea
băncilor-mamă se află în zona euro cu acces la lichidităţi prin facilităţile
BCE. Băncile-mamă ale principalelor bănci care operează în România s-au angajat
să sprijine continuu sucursalele lor, angajându-se să îşi menţină expunerea
globală faţă de România pe durata programului şi să îşi recapitalizeze
sucursalele în funcţie de necesităţi. Acest lucru a fost reafirmat în
declaraţia comună dată la Viena în 26 martie 2009. BNR împreună cu organismele
de supraveghere bancară din ţările de domiciliu vor monitoriza îndeaproape
acest angajament.
19. Deşi sistemul bancar în întregul său este
actualmente bine capitalizat, are acum în faţă circumstanţe financiare şi
macroeconomice globale mai dificile decât în ultimii ani şi perspective
extraordinar de nesigure. In aceste circumstanţe este prudent ca băncile să
menţină capitaluri tampon solide. In acest scop, programul va beneficia de
capabilitatea de testare a stresului dezvoltată de BNR la un standard înalt.
Testele de stres pentru bilanţurile contabile şi portofoliile de credite ale
băncilor conform unor scenarii diferite vor fi utilizate pentru a evalua
creşterile potenţiale ale fondurilor proprii necesare pentru a asigura menţinerea
ratelor de solvabilitate peste 10% pe parcursul duratei programului
(precondiţie).
20. In momentul în care testele de stres vor fi fost
finalizate, băncilor li se va solicita să furnizeze, până la sfârşitul lunii
septembrie 2009, resurse suficiente pentru a acoperi orice deficienţe
potenţiale relevate de testele de stres. Aceste resurse pot proveni din
creşteri ale capitalului subscris sau prin acordarea de împrumuturi subordonate
pe termen lung (cel puţin 5 ani) şi a unor instrumente similare, ce sunt calificate
ca şi capital de rang 2, convertibil în capital subscris obişnuit la libera
alegere a proprietarilor sau la solicitarea BNR. Aceste resurse trebuie în
primul rând să provină de la proprietarii băncilor, dar vom încuraja
proprietarii băncilor să exploreze în mod activ posibilităţile de cofinanţare a
creşterii finanţării stabile oferite de Instituţiile Financiare Internaţionale
în cadrul Planului lor comun de acţiune din februarie 2009 destinat susţinerii
sistemelor bancare în regiunea ECC.
21. Un regim preferenţial temporar va fi instituit
pentru băncile al cărui proprietar majoritar semnează un angajament de a (i)
menţine expunerea globală faţă de România pe întreaga durata a programului; şi
(ii) majora capitalul băncii sale în România în funcţie de necesităţile
potenţiale, aşa cum au fost evaluate pe parcursul exerciţiului de stres test.
Pentru aceste bănci, orice datorie nouă subordonată subscrisă fie de
proprietari, fie de IFI va fi exclusă din baza de calcul a rezervelor minime
obligatorii a BNR. In vederea urmăririi respectării condiţiei de la punctul
(ii), aceste datorii subordonate şi instrumente similare vor fi clasificate ca
şi capital de rang 1, regulile privind rata de adecvare a capitalului
continuând să se aplice. Acest regim preferenţial va expira la sfârşitul
perioadei programului. Conform principiilor UE, el va fi disponibil pentru
toate băncile stabilite în România, indiferent de naţionalitatea
proprietarilor. Angajamentul băncilor de a menţine sau spori expunerea şi de a
majora capitalul în funcţie de necesităţi reprezintă un element cheie în
îmbunătăţirea stabilităţii financiare şi a condiţiilor monetare. In
eventualitatea în care condiţiile monetare evoluează favorabil, BNR va fi gata
să reducă treptat ratele rezervelor minime obligatorii, fapt ce va promova la
rândul său stabilitatea bancară.
22. Deşi sistemul bancar este stabil şi sănătos în
prezent, vom amenda legislaţia bancară şi pe cea privind procedura de
lichidare, după consultări cu FMI, pentru a putea răspunde într-o manieră
rapidă şi eficientă în eventualitatea în care o bancă se confruntă cu
dificultăţi. Un obiectiv principal al amendamentelor va fi acela de a spori
puterile administratorului special de a trata cu băncile aflate într-o poziţie
financiară fragilă (obiectiv structural până la sfârşitul lunii noiembrie
2009). In plus, faţă de procedurile de restructurare a băncilor, puterile de
intervenţie ale BNR vor fi sporite prin prevederi ce îi vor permite acesteia să
impună acţionarilor semnificativi să majoreze capitalul subscris şi să susţină
financiar banca şi să interzică sau să limiteze distribuirea de profituri (până
la sfârşitul lunii iunie 2009) (obiectiv structural). Suntem conştienţi de
necesitatea de a simplifica şi perfecţiona procedurile judiciare de lichidare a
băncilor şi intenţionăm să intensificam eforturile în acest domeniu într-o
etapă viitoare.
23. Un alt element crucial pentru asigurarea
încrederii în sistemul bancar îl constituie sistemul de garantare a
depozitelor. In 2008, guvernele din întreaga Europă, inclusiv România, au
acţionat în vederea consolidării sistemelor de garantare a depozitelor, prin
majorarea nivelului de garantare la cel puţin 50.000 euro. Pentru a întări în
continuare FRGD şi pentru a-l alinia celor mai bune practici internaţionale şi
cerinţelor de perspectivă în conformitate cu directivele UE, FRGD îşi va
suplimenta finanţarea existentă cu accesul la încasările din privatizare
păstrate în contul Trezoreriei de la BNR (în prezent 11,6 miliarde de RON).
Totodată, procedurile de activare a garantării depozitului vor fi modificate
pentru a simplifica şi accelera plăţile. In conformitate cu legislaţia
modificată, suma aferentă depozitelor garantate va fi plătită în intervalul de
20 de zile lucrătoare autorizat de directiva UE privind schemele de garantare a
depozitelor (obiectiv structural).
24. BNR va continua să îmbunătăţească cadrul de
reglementare şi supraveghere bancară şi se va consulta cu experţii FMI înainte
de introducerea oricărei reglementări prudenţiale noi sau revizuite privind
băncile. Acesta va include cerinţe de raportare mai detaliată cu privire la
lichidităţi şi, la momentul potrivit, creşterea nivelului minim al ratei de
adecvare a capitalului de la 8% la 10%. Ne angajăm, de asemenea, să aliniem
standardele de contabilitate financiară române practicii internaţionale, aşa
cum este ea reflectată în Standardele Internaţionale de Raportare Financiară
(IFRS). Adoptarea IFRS va reduce poverile de reglementare pentru corporaţiile
şi băncile transnaţionale şi va asigura un cadru mai transparent pentru ISD. In
circumstanţele actuale, totuşi, o tranziţie rapidă ar putea fi dăunătoare, în
special în sectorul financiar. Ţinând cont de aceasta, adoptarea IFRS va avea
loc în baza unui calendar care va fi hotărât de BNR.
25. Vom încerca să ajungem la un acord cu băncile
comerciale, care să faciliteze restructurarea datoriilor contractate în valută
de către populaţie, prin ajustarea maturităţii şi schemei de rambursare a
datoriei, acord care să includă şi opţiunea voluntară de convertire a datoriei
în moneda naţională. Băncilor li se va permite să se bazeze în continuare pe
expertiza proprie în colectarea creanţelor lor.
Politica monetară şi valutară
26. BNR este hotărâtă să reducă treptat inflaţia până
la ţinta oficială de 3,5% (plus sau minus 1%). In cadrul programului, progresul
realizat în atingerea ţintei de inflaţie va fi monitorizat printr-o clauză de
consultare pe inflaţie (vezi MTI). Politica monetară a fost întărită în 2007 şi
în prima jumătate a lui 2008 ca răspuns la o creştere a presiunilor
inflaţioniste existente. In perspectivă, recesiunea economică din România şi
din restul lumii va diminua cel mai probabil presiunea asupra inflaţiei, dar
deprecierea în continuare a ratei de schimb ar putea reaprinde inflaţia. De
aceea, politica monetară va rămâne vigilentă, orice reducere a ratelor
rezervelor minime obligatorii sau a ratei dobânzii de politică monetară fiind
calibrată astfel încât să asigure atingerea obiectivelor de inflaţie până la
finele lui 2009 şi luând în considerare posibilele efecte asupra fluxurilor de
capital şi asupra ratei de schimb.
27. In cadrul programului avem în vedere o menţinere a
nivelului rezervelor internaţionale brute în 2009 (ce implică o recuperare a
tuturor rezervelor pierdute în lunile anterioare intrării în vigoare a
programului) şi o creştere de 3,0 miliarde euro în 2010. Aceasta va duce la o
mai mare încredere în economie şi va permite o mai mare acoperire prin rezerve
a datoriilor pe termen scurt. Se va stabili un criteriu de performanţă privind
activele externe nete care să fie în concordanţă cu obiectivul de acumulare de
rezerve brute. In cadrul de ţintire a inflaţiei, politica de intervenţie a BNR
va fi aplicată în concordanţă cu ţinta privind activele externe nete.
Pierderile de rezerve ce depăşesc 2 miliarde de euro în cadrul oricărei
perioade de 30 de zile pe durata programului vor atrage declanşarea de
consultări cu experţii FMI. BNR îşi va extinde gama de active acceptabile ca şi
colaterale pentru facilităţile sale. BNR este pregătită să îşi lărgească paleta
de instrumente în funcţie de necesităţi.
28. Pe perioada acordului Stand-by nu vom introduce şi
nu vom intensifica fără aprobarea FMI restricţiile privind efectuarea de plăţi
şi de transferuri pentru tranzacţiile internaţionale curente şi nici nu vom
modifica sau introduce practici multivalutare şi nu vom încheia niciun acord
bilateral de plăţi care să contravină art.VIII din Statutul FMI. De asemenea,
nu vom introduce sau intensifica restricţii de import din raţiuni de balanţă de
plăţi.
29. Recunoaştem importanţa finalizării evaluării FMI
a cadrului de protejare a resurselor financiare înainte de prima evaluare din
cadrul Acordului Stand-By. BNR va furniza informaţiile necesare pentru
finalizarea acestei evaluări înainte de prima evaluare a programului şi va
agrea vizita unei misiuni tehnice a FMI în acest scop.
Gheorghe Pogea,
ministrul finanţelor publice
Mugur Constantin Isărescu,
guvernatorul Băncii Naţionale a României
Tabelul 1. România: Ţinte cantitative în cadrul
programului
|
|
|
2008
Decembrie
real
|
2009
|
2010
|
|
Martie proiecţie
|
Iunie programat
|
Septembrie programat
|
Decembrie proiecţie
|
Decembrie proiecţie
|
|
I.
|
Criterii cantitative de performanţă
|
|
|
|
|
|
|
|
1.
|
Variaţia cumulată a rezervelor nete internaţionale1
|
-25.532
|
-3.500
|
-7.600
|
-8.720
|
-9.000
|
-500
|
|
2.
|
Soldul cumulat al bugetului general consolidat (mld. lei)2
|
-24.655
|
-8.300
|
-14.508
|
-18.612
|
-24.363
|
-20.583
|
|
3.
|
Variaţia cumulată a arieratelor bugetului general consolidat
(mld. lei)1
|
0,3
|
…
|
0,0
|
0,0
|
-0,15
|
-0,15
|
|
4.
|
Plafonul garanţiilor bugetului general consolidat emise în cursul
anului (valoare nominală, în mld. lei)
|
0,0
|
…
|
6,0
|
6,0
|
6,0
|
…
|
|
II.
|
Criterii de performanţă permanente
|
|
|
|
|
|
|
|
5.
|
Neacumularea de arierate la datoria externă
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
III.
|
Consultări pe inflaţie
|
|
|
|
|
|
|
|
6.
|
Rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Interval exterior (limita superioară)
|
8,3
|
8,7
|
8,4
|
7,7
|
6,5
|
4,5
|
|
|
Interval interior (limita superioară)
|
7,3
|
7,7
|
7,4
|
6,7
|
5,5
|
3,5
|
|
|
Punct central
|
6,3
|
6,7
|
6,4
|
5,7
|
4,5
|
2,5
|
|
|
Interval exterior (limita inferioară)
|
5,3
|
5,7
|
5,4
|
4,7
|
3,5
|
1,5
|
|
|
Interval interior (limita inferioară)
|
4,3
|
4,7
|
4,4
|
3,7
|
2,5
|
0,5
|
|
IV.
|
Ţintă indicativă
|
|
|
|
|
|
|
|
7.
|
Cheltuielile primare ale bugetului general consolidat (exclusiv
fonduri UE)2
|
182.411
|
44.120
|
87.505
|
132.356
|
182.723
|
191.468
|
1 Cifra aferentă
lunii decembrie 2008 reprezintă stocul.
2 Cifra aferentă
lunii decembrie 2008 este pentru tot anul.
Tabelul 2. România: Condiţionalităţi structurale
propuse în cadrul programului pe 2009
|
Măsura
|
Condiţionalitate
|
Calendar
|
|
Politica fiscală
|
|
1. Aprobarea măsurilor fiscale de 1,1 % din PIB pentru a asigura
realizarea ţintelor fiscale (paragrafele 4 şi 11)
|
Precondiţie
|
|
|
2. Ratificarea de către Parlament a măsurilor fiscale echivalente
cu 1,1% din PIB (paragrafele 4 şi 11)
|
Obiectiv structural
|
31 august 2009
|
|
3. Aprobarea legislaţiei revizuite privind salarizarea în
sectorul public (paragraful 16)
|
Obiectiv structural
|
30 octombrie 2009
|
|
4. Prezentarea legislaţiei responsabilităţii fiscale şi a
planului de implementare a acesteia în Parlament (paragraful 14)
|
Obiectiv structural
|
30 noiembrie 2009
|
|
5. Aprobarea legislaţiei revizuite a pensiilor (paragraful 17)
|
Obiectiv structural
|
31 decembrie 2009
|
|
Sectorul financiar
|
|
6. Efectuarea testelor de stres la băncile cu > 1% din
activele sistemului şi la anumite bănci mai mici pentru a evalua nevoia de
capital suplimentar (paragraful 19)
|
Precondiţie
|
|
|
7. Aprobarea amendamentelor la legea bancară pentru a spori
puterile BNR de a le impune acţionarilor băncii o majorare a capitalului
subscris de ei şi limitarea distribuirii de profituri (paragraful 22)
|
Obiectiv structural
|
30 iunie 2009
|
|
8. Aprobarea amendamentelor la legislaţia privind garantarea
depozitelor, pentru a extinde motivele de activare a garantării depozitelor,
pentru a urgenta plăţile şi a asigura o linie de credit de la Guvern
(paragraful 23)
|
Obiectiv structural
|
30 august 2009
|
|
9. Aprobarea amendamentelor la legislaţia bancară şi la legislaţia
de lichidare pentru a consolida cadrul de închidere a băncilor, în consultare
cu FMI (paragraful 22)
|
Obiectiv structural
|
30 noiembrie 2009
|
ANEXA II
ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE
aprilie 2009
1. Prezentul memorandum tehnic de înţelegere: (i)
defineşte variabilele care fac obiectul ţintelor cantitative specificate în
scrisoarea de intenţie (SDI); (ii) descrie metodele care vor fi utilizate
pentru evaluarea performanţei programului, inclusiv datele care trebuie
raportate pentru a asigura o monitorizare adecvată a ţintelor (secţiunea I); şi
(iii) furnizează clarificări pentru unele dintre condiţionalităţile structurale
din cadrul programului (secţiunea II). Conform standardului în cadrul tuturor
acordurilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), ne vom consulta cu
FMI înainte de a modifica măsurile prezentate în această scrisoare sau înaintea
adoptării de noi măsuri care ar devia de la obiectivele programului şi vom
transmite FMI informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.
2. In accepţiunea programului, ratele de schimb ale
leului românesc (RON) faţă de euro se stabilesc la RON 3,9852 = €1, faţă de
dolarul SUA la RON 2,8342 = $1, faţă de yenul japonez la RON 3,1419 = ¥100 şi faţă de lira sterlină la RON 4,1169 = £1,
ratele fiind cele postate pe website-ul Băncii Naţionale
a României (BNR) la data de 31 decembrie 2008. Ratele de schimb faţă de
alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe
website-ul BNR în data de 31 decembrie 2008.
3. In accepţiunea programului, bugetul general
consolidat include entităţile definite în bugetul pe 2009. Acestea sunt:
guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entităţile autofinanţate incluse
în buget etc), autorităţile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii,
sănătate şi şomaj), Compania Naţională de Autostrăzi si Drumuri Naţionale din
România si Administraţia Fondului „Proprietatea". Prezenta definiţie a
bugetului general consolidat include, de asemenea, orice fonduri noi sau alte
programe speciale bugetare şi extrabugetare care ar putea fi create pe
parcursul perioadei programului pentru a desfăşura operaţii de natură fiscală,
aşa cum se defineşte în Manualul FMI pentru statisticile financiare
guvernamentale 2001. Autorităţile vor informa imediat experţii FMI cu privire
la crearea oricărui astfel de fond sau program.
I. Criterii de
performanţă cantitative, ţinta indicativă şi criterii de performanţă permanente
A. Nivelul minim privind activele externe nete ale
BNR
4. Activele externe nete (AEN) ale Băncii
Naţionale a României (BNR) sunt definite ca valoarea în euro a activelor
externe brute ale BNR (inclusiv rezervele minime obligatorii constituite de
către băncile comerciale la BNR) minus pasivele externe brute şi vor fi
măsurate pe baza definiţiilor operaţionale ale BNR, şi nu ale celor contabile.
Activele şi pasivele externe denominate în noneuro vor fi convertite în euro la
ratele de schimb ale programului.
5. Activele externe brute se definesc ca
incluzând deţinerile de DST ale BNR, poziţia rezervelor ţării la FMI,
deţinerile de numerar, titluri şi depozite în străinătate în valute străine
convertibile. Se exclud din activele rezervă: (i) aurul şi alte metale
preţioase; (ii) activele în valute neconvertibile; (iii) active nelichide; (iv)
orice active care sunt angajate, colateralizate sau se află sub o altă
obligaţie; (v) creanţe asupra rezidenţilor; şi (vi) creanţe în valută derivând
din instrumente derivate în monede străine vizavi de moneda naţională (cum ar
fi futures, forwards, swaps şi options).
6. Pasivele externe brute se definesc ca toate
pasivele în valute străine faţă de rezidenţi şi nonrezidenţi, inclusiv
angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate
(cum ar fi futures, forwards, swaps şi options), şi tot creditul nerambursat de
la FMI, excluzând:
(i) depozitele de valute străine ale băncilor
reprezentând rezervele minime obligatorii; şi
(ii) depozitele în valute străine ale Guvernului la
BNR. Această definiţie are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai
aproape de definiţia balanţei de plăţi pe care se bazează ţintele.
Nivelul minim privind variaţiile cumulate ale activelor
externe nete de la începutul anului (în mii. euro)1
|
|
2008 decembrie
|
2009
|
2010 decembrie
|
|
martie
|
iunie
|
septembrie
|
decembrie
|
|
(stoc)
|
(realizat)
|
CP
|
CP
|
TI
|
TI
|
|
Variaţie cumulată a AEN
|
25.532
|
-3.500
|
-7.600
|
-8.720
|
-9.000
|
-500
|
|
Pro memoria:
|
|
|
|
|
|
|
|
Active externe brute
|
26.220
|
-3.500
|
-2.300
|
-1.200
|
0
|
3.000
|
1 CP = criteriu de
performanţă; TI = ţinta indicativă. Date la finele lunii.
7. Ţintele AEN vor fi ajustate în sus (în jos) cu
surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului aferente proiecţiei
de bază. Tragerile în program se definesc ca trageri externe de la
creditorii oficiali (Banca Mondială şi CE), care sunt utilizabile pentru
finanţarea bugetului de stat total. Ţintele AEN vor fi de asemenea ajustate în
sus cu creşterea rezervelor minime obligatorii ale băncilor comerciale
constituite la BNR faţă de finele lui decembrie 2008 (€13.038 milioane),
măsurate la ratele de schimb ale programului.
Tragerile externe din program - Proiecţii de bază (în
mil. euro)
|
|
2009
|
2010 decembrie
|
|
martie
|
iunie
|
septembrie
|
decembrie
|
|
Fluxuri cumulate de la finele lui decembrie 2008
|
0
|
0
|
1.500
|
3.000
|
2.350
|
B. Mecanismul de
consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni
8. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata
inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum [aşa cum sunt măsurate de indicele
preţurilor de consum (IPC), publicat de Institutul Naţional de Statistică] sunt
specificate mai jos. In cazul în care rata inflaţiei IPC an-la-an se află în
afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autorităţile se vor consulta
cu FMI cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte
trageri în cadrul programului. In plus, BNR va avea discuţii cu experţii FMI în
cazul în care rata inflaţiei IPC an-la-an se situează în afara intervalelor
interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.
|
|
2008 decembrie
|
2009
|
2010 decembrie
|
|
martie
|
iunie
|
septembrie
|
decembrie
|
|
In afara intervalului (limita superioară)
|
8,3
|
8,7
|
8,4
|
7,7
|
6,5
|
4,5
|
|
In interiorul intervalului (limita superioară)
|
7,3
|
7,7
|
7,4
|
6,7
|
5,5
|
3,5
|
|
Punct central
|
6,3
|
6,7
|
6,4
|
5,7
|
4,5
|
2,5
|
|
In afara intervalului (limita inferioară)
|
5,3
|
5,7
|
5,4
|
4,7
|
3,5
|
1,5
|
|
In interiorul intervalului (limita inferioară)
|
4,3
|
4,7
|
4,4
|
3,7
|
2,5
|
0,5
|
C. Criteriu de
performanţă privind soldul bugetului general consolidat
9. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin
soldul cash al bugetului general consolidat (BGC). Autorităţile vor
consulta experţii FMI cu privire la măsurile corective în cazul unor derapaje
ale veniturilor şi finanţării guvernamentale.
Limita pentru soldul bugetului general consolidat
|
|
(în milioane lei)
|
|
31 decembrie 2008 (realizat)
|
-24.655
|
|
Finele lui martie 2009 (realizat)
|
-8.300
|
|
Finele lui iunie 2009 (criteriu de performanţă)
|
-14.508
|
|
Finele lui septembrie 2009 (criteriu de performanţă)
|
-18.612
|
|
Finele lui decembrie 2009 (ţinta indicativă)
|
-24.363
|
10. Deficitul bugetar va fi măsurat deasupra liniei
utilizându-se datele execuţiei bugetare. Ministerul Finanţelor Publice (MFP)
va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie.
Soldul BGC măsurat sub linie va include:
+ (i) finanţarea externă netă, excluzând câştigurile şi
pierderile din reevaluare;
+ (ii) schimbările în creditul intern net din sistemul
financiar, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluarea depozitelor
denominate în valute străine şi incluzând ajustări pentru:
- (a) fonduri UE primite şi necheltuite (plăţi în
avans);
+ (b) cereri de rambursare ale Guvernului din fonduri
UE;
+ (c) titluri de despăgubire emise şi neplătite;
+ (iii) schimbări în stocul de titluri de stat emise,
net de schimbările de reevaluare;
+ (iv) schimbări nete la alte finanţări.
11. Dacă diferenţa dintre deficitul BGC măsurat
deasupra liniei şi sub linie este mai mare de 200 de milioane de lei pe fiecare
trimestru pe parcursul lui 2009 şi într-un cuantum pentru 2010 care va fi
determinat în timpul celei de-a doua misiuni de evaluare, MFP se va consulta cu
experţii FMI.
12. In cazul în care veniturile bugetare, exclusiv
fonduri nerambursabile vor depăşi valoarea proiectată în cadrul programului,
ţinta de deficit va fi ajustată în jos cu o jumătate din surplus pentru a
permite cheltuieli suplimentare de capital, precum şi reducerea deficitului.
Tabelul următor prezintă veniturile bugetare, exclusiv fonduri nerambursabile
proiectate pentru 2009, faţă de care se vor compara veniturile realizate.
|
Venituri cumulate proiectate în
bugetul general consolidat, exclusiv fonduri UE
|
(în milioane lei)
|
|
31 decembrie 2008 (real)
|
161.650
|
|
Finele lui martie 2009 (real)
|
36.951
|
|
Finele lui iunie 2009 (proiecţie)
|
77.351
|
|
Finele lui septembrie 2009 (proiecţie)
|
120.145
|
|
Finele lui decembrie 2009 (proiecţie)
|
166.722
|
D. Criteriu de
performanţă limitând stocul de garanţii guvernamentale către sectorul privat
nefinanciar şi întreprinderile publice
13. Emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul
privat nefinanciar şi întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul
duratei programului.
|
|
(în miliarde lei)
|
|
Plafon pentru garanţiile guvernamentale emise de la finele lui
2008 până la:
|
|
|
Finele lui martie 2009 (realizat)
|
|
|
Finele lui iunie 2009 (criteriu de performanţă)
|
6,0
|
|
Finele lui septembrie 2009 (criteriu de performanţă)
|
6,0
|
|
Finele lui decembrie 2009 (ţinta indicativă)
|
6,0
|
E. Criteriu de
performanţă privind neacumularea de arierate interne de către bugetul general
consolidat
14. Criteriul de performantă stabilit cu privire la
variaţia stocului de arierate interne ale BGC are în vedere neacumularea de noi
arierate şi eliminarea lor pe durata programului. In caz de necesitate,
Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate.
In înţelesul programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de
scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).
|
Variaţie cumulată a arieratelor
bugetului general consolidat
|
(în miliarde lei)
|
|
31 decembrie 2008 (stoc, real)
|
0,3
|
|
Finele lui martie 2009 (proiecţie)
|
0,0
|
|
Finele lui iunie 2009 (criteriu de performanţă)
|
0,0
|
|
Finele lui septembrie 2009 (criteriu de performanţă)
|
0,0
|
|
Finele lui decembrie 2009 (ţintă indicativă)
|
-0,15
|
|
Finele lui decembrie 2010 (ţintă indicativă)
|
-0,15
|
F. Criterii de
performanţă permanente privind neacumularea de arierate la plăţile în contul
datoriei externe la nivelul bugetului general consolidat
15. La nivelul BGC nu se vor acumula arierate la
datoria externă pe durata programului. In înţelesul acestui criteriu de
performanţă, un arierat la plata în contul datoriei externe va fi definit ca o
plată a sectorului guvernamental, care nu a fost efectuată în timp de 7 zile
după scadenţă. Criteriul de performanţă se va aplica pe bază permanentă.
G. Ţinta indicativă privind cheltuielile primare ale
bugetului general consolidat
16. Ţinta indicativă privind cheltuielile primare ale
BGC, adică cheltuielile BGC, exclusiv cheltuielile cu dobânzile, nete de
tragerile de fonduri pre şi postaderare vor face obiectul aceluiaşi ajustor ca
cel aplicat ţintei de deficit.
|
Variaţie cumulată a cheltuielilor
primare ale bugetului general consolidat, net de fonduri UE
|
(în milioane lei)
|
|
31 decembrie 2008 (real)
|
182.411
|
|
Finele lui martie 2009 (real)
|
44.120
|
|
Finele lui iunie 2009 (ţintă indicativă)
|
87.505
|
|
Finele lui septembrie 2009 (ţintă indicativă)
|
132.356
|
|
Finele lui decembrie 2009 (ţintă indicativă)
|
182.723
|
H. Monitorizarea
întreprinderilor publice
17. Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale şi alte instituţii competente vor furniza
informaţii pentru a demonstra că un sistem de monitorizare a instituţiilor
publice a intrat în vigoare până la prima evaluare. Pe parcursul duratei
programului se vor transmite informaţii privind sancţiunile - scăderea
remuneraţiei sau eliberarea din funcţie a conducerii în conformitate cu
prevederile ordonanţelor de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind
reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
şi nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori
economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009 - care
sunt impuse dacă bugetele şi ţintele companiei pentru restructurare nu sunt
respectate.
18. Pe parcursul celei de-a doua misiuni de evaluare,
după ce sistemul de monitorizare al MFP va fi fost definit, se vor stabili
ţinte indicative trimestriale pentru 2010 privind soldul operaţional (EBIT -
„earnings before interest and tax" - câştiguri înainte de dobânzi,
impozite şi taxe), net de subvenţii, al celor mai mari 30 de întreprinderi după
cheltuielile totale (la 2009).
I. Cerinţe de
raportare
19. Performanţa în cadrul programului va fi
monitorizată în baza datelor furnizate FMI de BNR şi MFP după cum este
prezentat în tabelul 1. Autorităţile vor transmite cu promptitudine experţilor
FMI orice revizuiri de date, ca şi orice alte informaţii necesare pentru
monitorizarea acordului cu FMI.
Tabelul 1. România: Raportarea de date către FMI
|
Articol
|
Periodicitate
|
|
De transmis de către Ministerul Finanţelor Publice
|
|
Date lunare preliminare privind conturile BGC
|
Lunar, pe 25 ale lunii următoare
|
|
Date finale trimestriale privind conturile BGC
|
Trimestrial, date cash, în a 35-a zi după sfârşitul perioadei
pentru care se raportează. Trimestrial, date accrual, în a 55-a zi după
sfârşitul perioadei pentru care se raportează
|
|
Deficitul BGC utilizând definiţia ESA95
|
Trimestrial, cu un decalaj de 3 luni
|
|
Date preliminare privind finanţarea sub linie pentru BGC
|
Lunar, cu un decalaj de nu mai mult de 35 zile după sfârşitul
perioadei pentru care se raportează
|
|
Date finale trimestriale privind finanţarea sub linie pentru BGC
|
Trimestrial, nu mai târziu de 45 zile după sfârşitul perioadei
pentru care se raportează
|
|
Sume de plată şi arierate totale ale BGC
|
Trimestrial, în termen de 55 zile
|
|
Sume de plată şi arierate totale ale guvernului central şi
fondurile pentru asigurări sociale
|
Lunar, în următoarea lună
|
|
Stocul de arierate externe ale guvernului central
|
Zilnic, cu un decalaj de nu mai mult de 7 zile
|
|
Datoria publică şi garanţii guvernamentale nou-emise
|
Lunar, în termen de o lună
|
|
Date lunare preliminare privind cheltuielile primare ale BGC, net
de fonduri UE
|
Date lunare preliminare vor fi raportate către experţii FMI în
termen de 25 zile
|
|
Date finale trimestriale privind cheltuielile primare ale BGC,
net de fonduri UE
|
Trimestrial, în termen de 35 zile de la sfârşitul perioadei
pentru care se raportează
|
|
Din 2010, soldul operaţional, profituri, arierate şi cheltuielile
de personal ale celor mai mari 30 de întreprinderi publice după total
cheltuieli
|
Trimestrial, în termen de 3 luni de la sfârşitul perioadei pentru
care se raportează
|
|
Date privind granturile pentru proiecte UE (rambursări şi
avansuri), cheltuieli de capital şi subvenţii acoperite de avansurile
UE sau eligibile pentru rambursări UE legate de proiecte sprijinite de UE
convenite specific cu UE
|
Lunar, în termen de 3 săptămâni de la finele fiecărei luni
|
|
De transmis de către Banca Naţională a României
|
|
Date AEN, pe componente, atât conform ratei de schimb din
program, cât şi a celei reale
|
Săptămânal, în fiecare luni după săptămâna de raportare şi cu un
decalaj de 3 zile lucrătoare în cazul datelor de final de trimestru
|
|
Date privind situaţia monetară în formatul convenit cu experţii
FMI
|
Lunar, în termen de 30 de zile de la finele lunii
|
|
Calendarul plăţilor contractuale externe ale sectorului bancar
scadente în următoarele 4 trimestre, dobândă şi amortizare (pentru
împrumuturile pe termen mediu şi lung)
|
Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni
|
|
Calendarul plăţilor contractuale externe ale sectorului
corporatist scadente în următoarele 4 trimestre, dobândă şi amortizare
(pentru împrumuturile pe termen mediu şi lung)
|
Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni
|
|
Stocul datoriei externe pe termen scurt al băncilor şi
corporaţiilor
|
Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni
|
|
Balanţa de plăţi în formatul FMI utilizat actualmente pentru
raportare
|
Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni
|
|
Expunerea (depozite, împrumuturi, împrumuturi subordonate) ale:
(i) băncilor-mamă străine către filialele din România; (ii) IFI; şi (iii)
alţi creditori către bănci din România (în monedă naţională şi străină).
|
Lunar, 20 de zile după finele fiecărei luni
|
II. Condiţionalităţi
structurale: detaliere
A. Adecvarea capitalului şi testul de stres
20. Testele de stres folosite în evaluarea adecvării
capitalului băncilor vor avea următoarele caracteristici:
• Testele vor fi aplicate tuturor băncilor cu active
mai mari de 1% din total active bancare plus un număr de bănci mai mici
selectate pe baza calităţii şi vulnerabilităţii portofoliilor de credite;
evoluţia creditelor neperformante pe parcursul anului precedent şi nivelul
actual al solvabilităţii băncii.
• Două scenarii macroeconomice vor fi elaborate,
incluzând un scenariu de bază în concordanţă cu caracteristicile principale, în
concordanţă cu principalele ipoteze macroeconomice ale programului şi un
scenariu mai drastic care să reflecte potenţialul unei slăbiri chiar şi mai
accentuate a creşterii şi valorii externe a leului. Modelul de prognoză
macroeconomică al BNR va fi utilizat pentru a genera scenarii consecvente
privind evoluţia variabilelor macroeconomice cheie.
• Testele de stres vor fi realizate de BNR, utilizând
metodele de testare a stresului folosite în contextul IMF FSAP din 2008.
Testele vor folosi rezultatele scenariilor macroeconomice, împreună cu cele mai
recente date disponibile privind bilanţurile băncilor şi corporaţiilor, pentru
a proiecta evoluţia bilanţurilor bancare pe durata programului conform celor
două scenarii;
• Rezultatele analizelor vor fi utilizate pentru a se
evalua nivelul de fonduri proprii suplimentare necesare pentru a se asigura că
rata de solvabilitate a fiecărei bănci rămâne peste 10% pe durata programului.
• Testele de stres şi evaluarea creşterilor
prudenţiale ale fondurilor proprii pentru fiecare bancă vor fi încheiate până
la finele lui aprilie. Intenţia este de a prezenta băncilor abordarea generală
faţă de analiza testării stresului până la sfârşitul lui martie. Este de
aşteptat ca evaluările detaliate privind creşterile necesare de fonduri proprii
să poată fi comunicate băncilor până la sfârşitul lui aprilie.
• Analiza testării stresului şi evaluarea
necesităţilor prudenţiale de capital vor fi efectuate în consultare cu experţii
FMI. In particular, experţii FMI vor fi consultaţi cu privire la selectarea
finală a băncilor incluse în analiză şi la evaluarea creşterilor
corespunzătoare de fonduri proprii. In plus, experţii BNR vor furniza o notă
care să detalieze proiectarea exerciţiului de testare a stresului, incluzând
scenariile macroeconomice, ipotezele principale, datele utilizate şi
principalele constatări.
B. Procedura de
restructurare a băncilor
21. Amendamentele privind legislaţia bancară şi
lichidările vor ţinti următoarele elemente:
a) Legea va prevede în mod clar situaţia în care trebuie
numit din timp un administrator special pe baza unui prag reglementat.
b) Suplimentând competenţele existente, autoritatea
administratorului special va spori putând să implementeze cu promptitudine o
serie largă de măsuri de restructurare, incluzând achiziţia şi preluări,
vânzare de active, transfer de depozite şi diminuarea capitalului pentru a
absorbi pierderile.
c) Legea va da autoritate pentru numirea
administratorului special care va fi învestit cu puterile tuturor organelor de
decizie ale băncilor, inclusiv ale adunării generale a acţionarilor băncii.
d) Legea va elimina prevederile împovărătoare, inclusiv
în conformitate cu legea privind societăţile comerciale, în măsura în care sunt
neconcordante cu implementarea promptă a măsurilor de restructurare (adică, în
mod specific, a implementării prompte a transferului principalelor active şi a
reducerii capitalului pentru a absorbi toate pierderile existente).
e) Legea va asigura protecţia legală pentru acţiunile
întreprinse cu bună-credinţă de către administratorul special în exercitarea
îndatoririlor sale.
f) Legea va asigura o mai mare certitudine privind
măsurile de restructurare a băncilor pe durata administrării speciale astfel
încât aceste măsuri să nu poată fi suspendate sau respinse pe cale de litigii
(spre exemplu, prin intermediul căilor de contestare şi/sau anulare prevăzute
în cadrul procedurilor de lichidare sau insolvenţă). De asemenea va clarifica
faptul că măsurile de restructurare nu fac obiectul consimţământului
creditorilor.
g) Iniţierea procedurilor de lichidare în conformitate
cu legea lichidării şi cu procedurile de lichidare conforme legii societăţilor
comerciale va necesita aprobarea prealabilă a BNR.
h) Legea va acorda prioritate în procedura de
insolvenţă creanţelor deponenţilor şi acelaşi rang de prioritate Fondului de
garantare a depozitelor.
C. Garantarea
depozitelor
22. Legislaţia va fi modificată de Parlament pentru a
extinde temeiurile existente pentru activarea garantării depozitelor, care va
fi de asemenea activată în baza determinării de către BNR a faptului ca o
instituţie de credit, din cauza circumstanţelor financiare proprii, se află în
imposibilitatea de a rambursa un depozit şi nu are nicio perspectivă reală de a
putea să o facă. Conversia în lei a depozitelor denominate în valute străine se
va face la cursul de schimb valabil la data activării garantării depozitului.
23. Limita de timp pentru începerea plăţilor va fi
redusă de la 3 luni actualmente, care pot fi extinse la 9 luni, la 20 de zile
lucrătoare în conformitate cu amendamentele din martie 2009 la Directiva UE
privind schemele de garantare a depozitelor.
Bucureşti, 8 septembrie 2009
Dlui Dominique Strauss-Kahn,
director executiv,
Fondul Monetar Internaţional
Washington, D.C. 20431
Stimate domnule Strauss-Kahn,
1. România se confruntă cu o recesiune economică
severă. Deşi implementarea programului nostru comprehensiv anti-criză susţinut
de Fondul Monetar Internaţional (FMI), UE şi Banca Mondială a reuşit să
ducă la normalizarea condiţiilor financiare, contracţia activităţii economice a
fost mai gravă decât proiecţiile datorită unei combinaţii dintre un mediu
extern nefavorabil şi o reducere mai rapidă a cererii interne. Anticipăm că
mediul economic va continua să fie dificil şi în restul anului 2009,
înregistrând o ameliorare progresivă abia în cursul anului 2010.
2. In pofida contextului extrem de dificil,
implementarea de către autorităţi a programului cu susţinere FMI a fost
puternică (tabelele 1 şi 2):
• Criteriile cantitative de performanţă şi
mecanismul de consultare pe inflaţie. Au fost realizate toate criteriile
cantitative de performanţă pentru sfârşitul lunii iunie, precum şi criteriul
continuu de performanţă referitor la neacumularea de arierate externe, cu
excepţia plafonului pentru arieratele interne ale bugetului general consolidat,
care a fost depăşit (cu 0,1% din PIB) datorită creşterii arieratelor la nivel
central şi local. A fost de asemenea realizată ţinta orientativă referitoare la
cheltuielile primare ale bugetului general consolidat. Inflaţia s-a situat în
intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflaţie.
• Criteriile structurale de referinţă. Criteriul
structural de referinţă referitor la ratificarea de către Parlament a măsurilor
de ajustare fiscală, stabilit pentru sfârşitul lunii august 2009, a fost
realizat din aprilie. Criteriul structural de referinţă privind amendarea
legislaţiei ce reglementează asigurarea depozitelor, stabilit pentru sfârşitul
lunii iunie, a fost de asemenea realizat şi vom analiza luarea altor măsuri
pentru accelerarea implementării şi îmbunătăţirea mecanismului de finanţare a
garantării depozitelor.
3. Având în vedere aceste rezultate, solicităm
finalizarea primei evaluări din cadrul Acordului stand-by. Pe baza măsurilor
corective întreprinse şi a explicaţiilor suplimentare oferite în această
scrisoare, solicităm o derogare pentru criteriul de performanţă de la sfârşitul
lui iunie, referitor la arieratele bugetului general consolidat.
4. Considerăm că politicile stabilite în scrisoarea
din 24 aprilie 2009 şi în această scrisoare sunt suficiente pentru a duce la
realizarea programului nostru economic şi Guvernul este în continuare pregătit
să întreprindă măsuri suplimentare, dacă este cazul, pentru a asigura
realizarea obiectivelor sale. Aşa cum este practica standard în toate
acordurile cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile
prevăzute în această scrisoare sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la
scopurile programului şi vom pune la dispoziţia FMI şi a Comisiei Europene
informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.
Cadrul macroeconomic pentru perioada 2009-2010
5. Cererea internă a scăzut mai mult decât s-a
anticipat la momentul la care a fost convenit programul. PIB-ul real a
înregistrat o contracţie de 6,2% (an-pe-an) în primul trimestru şi ne aşteptăm
la o scădere suplimentară în trimestrul al doilea. Pentru întregul an anticipăm
acum o contracţie severă de -8 până la -8,5%, cu o modestă ameliorare în 2010,
condiţiile financiare precare de la nivelul gospodăriilor şi şomajul în
creştere menţinând cererea internă la un nivel scăzut. Cererea externă se va
îmbunătăţi numai în funcţie de revigorarea din alte părţi ale Europei. Output
gap-ul mare a contribuit la ţinerea sub control a creşterilor de preţuri,
inflaţia scăzând uşor; acum anticipăm o creştere de 4,3% a IPC în 2009, urmată
de o ameliorare de până la sub 3% în 2010.
6. Contracţia cererii interne a declanşat o corecţie
mai rapidă a dezechilibrelor externe. Deficitul de cont curent a scăzut cu trei
sferturi în primele 5 luni ale anului 2009 comparativ cu aceeaşi perioadă din
2008, atât exporturile, cât şi importurile scăzând într-un ritm mult mai
accentuat decât s-a proiectat în cadrul programului (aproximativ 20% şi,
respectiv, 35% an-pe-an). Totodată, evoluţiile capitalului extern şi ale
contului financiar au fost cumva mai bune decât s-a proiectat în cadrul
programului, deoarece o rulare uşor mai mică a expunerii băncilor străine a
fost mai mult decât compensată de o rulare mai mare din partea corporaţiilor şi
de intrări mai mari de ISD. Proiectăm acum că dezechilibrele externe pentru
întregul an se vor ajusta mai repede decât am anticipat în programul iniţial.
Se anticipează o scădere a deficitului de cont curent până la 5,5% în 2009
(comparativ cu 7,5% în programul iniţial), de la 12,4% din PIB în 2008. Şi
finanţarea externă se anticipează că o să aibă o situaţie mai bună decât am
anticipat în programul iniţial. Ca rezultat, se proiectează că AEN vor fi cu 4
miliarde de euro peste ţintele stabilite în program pentru finalul anului 2009.
Sectorul fiscal
7. In pofida înrăutăţirii condiţiilor economice,
eforturile de controlare a cheltuielilor bugetului general consolidat ne-au
permis realizarea ţintei de deficit al bugetului general consolidat stabilite
pentru sfârşitul lunii iunie 2009, în ciuda unor depăşiri de cheltuieli la
unele dintre entităţile guvernamentale descentralizate. Cu toate acestea,
întrucât condiţiile economice continuă să se menţină precare, deficitul va
creşte brusc în cea de-a doua parte a anului. In lipsa unor măsuri
suplimentare, creşterea în continuă deteriorare, încasările mai mici de
venituri şi depăşirile de cheltuieli curente, mai ales salarii, vor împinge
deficitul la un nivel proiectat de 8,1% din PIB, comparativ cu nivelul de 4,6%
agreat. Se anticipează că veniturile vor scădea cu aproximativ 17,5 miliarde
RON (3,5% din PIB) comparativ cu programul iniţial, datorită scăderii
veniturilor încasate din TVA, contribuţii sociale şi venituri nefiscale. Pe
partea de cheltuieli, reducerea sporurilor şi a numărului de salariaţi produce
un oarecare impact asupra cheltuielilor cu salariile, dar acumularea
majorărilor salariale masive de anul trecut, mai ales în afara autorităţilor
centrale, a condus la majorări ale cheltuielilor cu salariile mult mai mari
decât se programase. Chiar dacă au scăzutfată de anul trecut, cheltuielile cu
bunurile şi serviciile se situează peste nivelul dorit de noi, în timp ce alte
cheltuieli se află sub nivelul vizat de obiectivele noastre. Impreună, aceste
tendinţe vor duce la depăşirea cheltuielilor cu aproximativ 3,3 miliarde RON
(0,7% din PIB).
8. Pentru a se realiza un echilibru între nevoia pe
termen scurt de a permite stabilizatorilor automaţi să acţioneze şi obiectivele
de ajustare pe termen mediu, suntem hotărâţi să întreprindem acţiuni
suplimentare de politică pentru a limita deficitul fiscal în 2009 şi a-l reduce
în 2010. Pentru anul 2009, aceasta va presupune o ajustare adiţională de 0,8%
din PIB - nu numai prin inversarea tendinţelor de depăşire a cheltuielilor, ci
şi prin reducerea cheltuielilor totale cu aproximativ 5,7 miliarde RON faţă de
nivelul iniţial din program -, generând un deficit de 7,3% din PIB, în paralel
cu îmbunătăţirea structurii cheltuielilor. Aceasta reprezintă o ajustare de
2,2% din PIB în termeni structurali. Pentru a ajuta la eliminarea depăşirilor
de cheltuieli curente, vom stabili un plafon trimestrial pentru cheltuielile
curente minus anumite transferuri şi plăţi sociale, ca ţintă orientativă în
cadrul programului, începând cu sfârşitul lunii septembrie1. Vom
întreprinde mai multe măsuri de urgenţă pentru reducerea cheltuielilor cu
salariile şi a cheltuielilor cu pensiile: (i) în perioada octombrie - finele
lunii decembrie 2009, toate cheltuielile de personal (inclusiv cele de la
autorităţile locale şi instituţiile autofinanţate) vor face obiectul unei
reduceri cu 15,5%, reducere ce corespunde unei reduceri a timpului de lucru
normat cu echivalentul a 10 zile lucrătoare (0,3% din PIB); (ii) vor fi tăiate orele
suplimentare şi primele, ceea ce va duce la câştigarea a 0,1% din PIB; şi (iii)
vom lansa o restructurare a agenţiilor guvernamentale, după cum este descris în
paragraful 12 de mai jos. Alte cheltuieli curente vor fi reduse faţă de trendul
din prima parte a anului (0,2% din PIB), cuprinzând atât tăieri discreţionare,
cât şi reduceri automate de cheltuieli ale autorităţilor locale şi entităţilor
guvernamentale descentralizate, datorate lipsei de venituri proprii. Bugetul de
capital va fi redus cu 0,2% din PIB, păstrând în acelaşi timp spaţiu pentru un
buget de investiţii realist pentru următoarele luni. Aprobarea de către Guvern
a legislaţiei necesare, inclusiv a bugetului rectificat pe 2009, care să
implementeze aceste angajamente pentru toate sectoarele administraţiei va
constitui condiţionalitate (acţiune preliminară) pentru finalizarea acestei
evaluări. Pentru a finanţa deficitul bugetar mai mare din anul 2009,
intenţionăm ca jumătate din tranşele de la FMI rămase pentru 2009 (3,1 miliarde
DST) să fie redirecţionate către Guvern.
9. Pentru a reduce riscul apariţiei altor arierate,
vom lua o serie de măsuri corective la nivel central şi local. In special (i)
vom elimina toate arieratele acumulate până acum în acest an până la sfârşitul
lunii septembrie 2009 şi vom elimina întregul stoc rămas (care s-a dovedit a fi
mai mare decât am estimat iniţial) până la sfârşitul anului 2010; (ii) vom
condiţiona accesul autorităţilor locale şi al instituţiilor autofinanţate la
garanţii guvernamentale şi la transferuri suplimentare de rezultatele
satisfăcătoare în direcţia reducerii sau eliminării acestor arierate; şi (iii)
vom iniţia o analiză a sistemelor de control al angajamentelor în vederea
întăririi acestora pe parcursul anului 2010 (conform paragrafului 14 de mai
jos). Vom majora plafonul la garanţii publice la 7,7 miliarde RON în 2009 şi la
8,6 miliarde RON în 2010, dar vom insista ca aceste garanţii suplimentare faţă
de plafonul iniţial de 6 miliarde RON să fie dedicate exclusiv finanţării în
contrapartidă a proiectelor de investiţii finanţate de UE sau de alte
instituţii multilaterale. Suntem conştienţi de întârzierile pe care le avem în
ceea ce priveşte rambursarea de TVA către exportatori şi întreprindem măsuri
pentru reducerea drastică a acestor întârzieri şi pentru lichidarea stocului de
arierate existente până la sfârşitul lui septembrie 2009. Am stabilit
instrucţiuni naţionale cu privire la rambursările de TVA aplicabile tuturor
administraţiilor fiscale locale, instrucţiuni prin care se asigură procesarea cererilor
în ordinea în care sunt primite şi în termenul de 45 de zile. Implementăm un
sistem de urmărire on-line ce va permite exportatorilor să verifice situaţia
cererii lor. Vom implementa, de asemenea, recomandările recentei misiuni de
asistenţă tehnică a FMI cu privire la îmbunătăţirea procesului de rambursare a
TVA (vezi paragraful 16).
1 Această ţintă va
înlocui plafonul orientativ al cheltuielilor primare stabilit anterior.
10. Pentru 2010 ne menţinem angajamentul de a lua
măsuri suplimentare pentru a reduce deficitul bugetar la un nivel mai
sustenabil în conformitate cu recomandările din Decizia nr. 1.047 a Consiliului
European. Pentru acel an ne propunem să reducem deficitul până la sub 6% din
PIB, o ajustare de aproximativ 2,5 puncte procentuale din PIB în termeni
structurali comparativ cu 2009. Pe partea de cheltuieli, vom implementa măsuri
de reducere în continuare a cheltuielilor cu salariile, inclusiv o îngheţare a
salariilor conform descrierii din paragraful 12 (0,3% din PIB), o continuare a
politicii de înlocuire a unui angajat din 7 care părăsesc sistemul şi reducerea
plăţii orelor suplimentare şi a premiilor (0,25% din PIB) şi modificări
structurale pentru reducerea numărului de salariaţi şi restructurarea
sistemului de salarizare (paragraful 12). Economiile din implementarea legii de
reformă a sistemului de pensii (paragraful 13), datorate unei baze mai mari de
contribuţii, unui control mai bun al revendicărilor frauduloase de pensii de
invaliditate şi unui număr mai mic de pensionări anticipate, ar trebui să se
situeze la 0,1% din PIB. Se aşteaptă ca o îngheţare a cheltuielilor cu bunuri
şi servicii, a pensiilor (cu excepţia pensiilor sociale) şi a anumitor
transferuri, împreună cu aplicarea din ce în ce mai extinsă a sistemelor de
achiziţii electronice, precum şi unele reduceri ale cheltuielilor cu bunurile
şi serviciile şi ale altor cheltuieli să conducă la economisirea a 6,9% din
PIB. Pe partea de venituri, reevaluarea bazei de impunere pentru impozitele pe
proprietate şi accizele majorate la tutun şi combustibili vor contribui cu 0,3%
din PIB (deja aprobate prin lege). Vom continua totodată eforturile de
îmbunătăţire a absorbţiei de fonduri UE, asigurându-ne în acelaşi timp că
acestea sunt direcţionate către priorităţile de creştere corespunzătoare.
Aprobarea bugetului pe 2010 în conformitate cu aceste angajamente va fi
obiectiv structural pentru sfârşitul anului 2009.
11. Pentru strategia noastră fiscală vor fi cruciale o
serie de măsuri ce produc economii pe termen mai lung şi îmbunătăţesc calitatea
finanţelor publice prin intermediul unor reforme ale sectorului public. Avem în
vedere acţiuni în 6 domenii: (i) restructurarea sectorului public pentru a
reduce numărul de salariaţi, conjugată cu o reformă a sistemului de salarizare;
(ii) reforma pensiilor; (iii) implementarea unei legi a responsabilităţii
fiscale şi a cadrului bugetar pe termen mediu; (iv) reforma întreprinderilor de
stat; (v) restructurarea relaţiilor financiare cu autorităţile locale şi
instituţiile autofinanţate, pentru a asigura o mai mare asumare a răspunderii
financiare; (vi) îmbunătăţiri ale administrării fiscale; şi (vii) programe de
asistenţă socială suple.
12. Numărul de angajaţi şi sistemul de salarizare
în sistemul public. Suntem ferm hotărâţi să raţionalizăm structura
personalului din sectorul public la toate nivelurile administraţiei publice.
Până la sfârşitul anului 2009 vom aproba legislaţia necesară care va genera
reduceri semnificative ale cheltuielilor de personal în sectorul public, ce vor
asigura economii brute suplimentare de 0,68% din PIB (cel puţin 0,49% din PIB
net) în 20102. Acest lucru va fi obţinut prin: (i) aplicarea de
normative pentru cheltuielile de personal şi pentru cheltuielile cu bunuri şi
servicii, care vor fi elaborate şi aplicate în lunile ce urmează la toate
nivelurile administraţiei, pentru a asigura un sector public mai suplu; (ii)
restructurarea a numeroase agenţii de stat din sectorul guvernamental, fie prin
desfiinţarea lor, fie prin încorporarea lor în ministerele de resort. Ne reafirmăm
angajamentul în ceea ce priveşte o lege unificată a salarizării, care să
producă o grilă de salarizare mai simplă, mai echitabilă, mai transparentă şi
mai puţin costisitoare pentru angajaţii din sistem, şi în ceea ce priveşte
reforma sistemului de sporuri. Acest lucru va fi realizat în două etape. In
prima etapă, până la sfârşitul lunii octombrie va fi aprobată o lege organică a
salarizării care va defini principiile directoare şi cadrul pentru noul sistem
unificat de salarizare în domeniul public, va conţine limite specifice anuale
ale anvelopei salariale, care vor reduce progresiv nivelul acestei anvelope la
aproximativ 7% din PIB până în 2015 (nivelul de dinaintea exceselor din ultimii
ani), va îngheţa salariile din sectorul bugetar pentru anul 2010 (cu excepţia
celor plătite persoanelor ce câştigă mai puţin de 705 RON pe lună),
condiţionând majorările valorii de referinţă (în raport cu care se indexează
grila de salarizare în sectorul public) în perioada de după 2010 de reducerile
de personal necesare pentru a se atinge ţinta stabilită pentru cheltuielile
totale cu salariile ca pondere din PIB, şi va reforma sistemul actual de
sporuri (obiectiv structural până la sfârşitul lunii octombrie 2009). In cea
de-a doua etapă, legislaţia de implementare va fi aprobată până la finele lui
septembrie 2010 şi va detalia elementele sistemului unificat de salarizare,
inclusiv scala de salarizare, într-o manieră consistentă cu legea organică de
salarizare şi va include o analiză a costurilor totale efectuată de experţi
independenţi, pentru a se asigura realizarea de economii, înainte ca aceasta să
fie prezentată Parlamentului.
13. Reforma pensiilor. Ne menţinem angajamentul
de a aproba prin lege reforma pensiilor până la sfârşitul lui decembrie 2009.
Costurile reformei vor fi evaluate corespunzător înainte de aprobarea legii,
pentru a se asigura economii suficiente pe termen lung. Pe lângă asigurarea
trecerii treptate la indexarea cu inflaţia, în locul indexării cu salariile, şi
a altor ajustări ale vârstei de pensionare, reforma va elimina de asemenea şi
regimurile speciale inechitabile şi costisitoare de care beneficiază anumiţi
angajaţi şi va revizui condiţiile de pensionare anticipată, pentru a garanta că
stimulentele asigură un sistem echitabil. Reforma va include şi revizuirea
modului în care sunt alocate pensiile de invaliditate şi va asigura reducerea
la minimum a posibilităţilor de fraudare.
14. Legea responsabilităţii fiscale. In cadrul
asistenţei tehnice asigurate de FMI a fost discutat pe larg un proiect de lege
a responsabilităţii fiscale, acesta beneficiind şi de asistenţă din partea CE,
şi ne reafirmăm angajamentul cu privire la prezentarea acestei legi
Parlamentului (împreună cu un plan de implementare) până la finele lunii
noiembrie. Vom solicita o misiune de asistenţă tehnică suplimentară de la FMI
pentru implementarea acestei legi, cu un accent deosebit pe întărirea
procedurilor de execuţie bugetară şi pe instituirea unui sistem de control al
angajamentelor, în vederea rezolvării slăbiciunilor existente care au condus la
recenta acumulare de arierate. Concluziile acestei misiuni vor sta la baza
reformelor noastre în acest domeniu pe parcursul anului 2010.
15. Autorităţile locale. Persistarea în
supraestimarea veniturilor şi depăşirea cheltuielilor curente la nivelul
autorităţilor locale prezintă un'risc pentru stabilitatea macrofiscală. In urma
consultării cu autorităţile locale, vom modifica legislaţia corespunzătoare
pentru a introduce mai multe reforme instituţionale pentru a contracara acest
risc: (i) toate autorităţile locale' ce solicită resurse suplimentare sau
încalcă regulile fiscale vor fi obligate să semneze cu guvernul central un
program de ajustare ce va stipula măsurile pe care îşi propun să le ia pentru
soluţionarea depăşirilor de cheltuieli şi a dezechilibrelor fiscale şi pentru a
realiza consolidarea intr-o perioadă de timp rezonabilă, precum şi sancţiunile
şi măsurile de restructurare aplicabile în cazul în care condiţiile agreate nu
sunt îndeplinite; (ii) vor fi aplicate normative de cost tuturor autorităţilor
locale, în vederea asigurării echităţii şi eficientizării (legiferate până la
sfârşitul anului 2009, paragraful 12); (iii) va fi interzisă transferarea
sumelor de la cheltuieli de capital la cheltuieli curente; (iv) se va institui
un cadru legal pentru insolvabilitatea autorităţilor locale; şi (v) direcţia de
supraveghere a autorităţilor locale de la Ministerul Finanţelor Publice, în
colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, va fi întărită, pentru a
monitoriza şi analiza activităţile autorităţilor locale (criteriu structural
pentru finele lunii iunie 2010).
2 Aceasta
corespunde unei economii brute de 3.585 milioane RON şi unei economii nete de
2.571 milioane RON la cheltuieli de personal.
16. Intreprinderile publice. Pentru a minimiza
povara asupra finanţelor publice de pe urma întreprinderilor proprietate de
stat (IPS), ca rezultat al cerinţelor de subvenţionare mai mari şi al
transferurilor mai mici de dividende, vom efectua următoarele schimbări
legislative: (i) IPS vor trebui să prezinte proiectele de bugete Guvernului în
15 zile lucrătoare de la publicarea bugetului de stat şi negocierile privind
contractele colective de muncă nu vor fi permise până când bugetul anual al
întreprinderii (inclusiv plafoanele pentru fondul de salarii) nu va fi fost
aprobat; (ii) fondul de salarii total pentru fiecare IPS care primeşte
subvenţii sau alte transferuri de la buget va fi stabilit de Guvern; (iii)
mutarea resurselor alocate pentru cheltuieli de capital la cheltuieli curente
va fi interzisă; (iv) vor fi introduse sancţiuni automate (personale şi
instituţionale) pentru nerespectarea prevederilor bugetare sau a contractelor
de performanţă managerială; şi (v) toate IPS care solicită resurse suplimentare
de la buget sau care încalcă regulile fiscale vor fi obligate să semneze cu
guvernul central un program de ajustare ce va stipula măsurile pe care îşi
propun să le ia pentru a-şi îmbunătăţi performanţele financiare, cu sancţiuni
şi restructurări în cazul în care condiţiile convenite nu sunt îndeplinite
(indicator structural de performanţă pentru finele lui iunie 2010). Vom
continua să îmbunătăţim sistemul de monitorizare a întreprinderilor de stat cu
cele mai mari probleme, în vederea stabilirii unor ţinte de performanţă
semestriale la următoarea evaluare a programului.
17. Administraţia fiscală. Inregistrarea de
progrese în administraţia fiscală este esenţială pentru recuperarea pierderilor
de venituri aferente ciclului economic şi pentru îndeplinirea obiectivelor
noastre fiscale. Ca rezultat al recomandărilor făcute recent de o echipă de
asistenţă tehnică a FMI, eforturile noastre se vor concentra pe frauda şi
neconformarea în domeniul TVA, pe îmbunătăţirea gestionării arieratelor fiscale
în creştere şi pe intensificarea controlului asupra celor mai mari
contribuabili. Mai întâi, în ceea ce priveşte TVA, vom reorienta programul de
inspecţie pe solicitările de rambursare cu grad sporit de risc (inclusiv prin
diminuarea inspecţiei fiscale universale anterioare şi ulterioare a cererilor
de rambursare de fonduri şi prin implementarea unui proces rapid pentru
exportatorii cu risc scăzut) şi vom redirecţiona personalul către domeniile cu
risc ridicat reprezentate de cererile de rambursare TVA prin compensare, subdeclararea
vânzărilor şi deconturile negative fără solicitare de rambursare, In al doilea
rând, creşterea arieratelor fiscale va fi gestionată prin îmbunătăţirea
practicilor de gestionare a datoriei inclusiv prin: (i) reintroducerea
posibilităţii acordurilor de reeşalonare cu contribuabilii, cu clauze
asigurătorii corespunzătoare şi în conformitate cu procedurile europene; şi
(ii) modificarea sistemului de penalităţi pentru neconformare, prin stabilirea
de dobânzi şi amenzi separate pentru întârzierea la plată, proiectându-l astfel
încât să protejeze valoarea reală a obligaţiilor fiscale şi să descurajeze din
faza timpurie neplata. In al treilea rând, controlul asupra contribuabililor
mari va fi întărit prin: (i) asigurarea faptului că mărirea numărului de contribuabili
alocaţi unităţilor pentru administrarea contribuabililor mari şi mijlocii va fi
însoţită de creşteri ale personalului însărcinat cu inspecţia fiscală; (ii)
introducerea posibilităţii de a utiliza metode de control indirecte pentru a
determina obligaţiile fiscale corecte ale contribuabililor, în cazul în care
declaraţiile nu sunt adecvate; şi (iii) direcţionarea atenţiei către persoanele
fizice şi juridice unde potenţialul de colectare este cel mai mare. Pentru a
îmbunătăţi eficienţa administrativă se va încuraja depunerea electronică prin
reducerea costurilor legate de securitate impuse contribuabililor şi prin
introducerea unei alternative cu costuri mai reduse. Vom purta discuţii
suplimentare cu reprezentanţii FMI cu privire la un calendar de concentrare a
eforturilor către acei contribuabili cu cel mai mare potenţial de colectare,
iar aprobarea reglementărilor interne necesare (şi a legislaţiei) pentru a
implementa aceste reforme prezentate mai sus va constitui un criteriu
structural de performanţă pentru sfârşitul lunii martie 2010.
18. Asistenţa socială. Până la sfârşitul lunii
octombrie 2009 va fi adoptată legislaţia de îmbunătăţire a sistemului de
asistenţă socială prin consolidarea unora dintre cele peste 200 de prestaţii
sociale ce există în prezent şi prin mai buna ţintire a programelor rămase. In
acelaşi timp, vor fi majorate alocările bugetare pentru şomaj şi pentru
programele ce asigură o plasă de siguranţă socială,'în vederea atenuării
efectelor crizei economice. Ne vom consulta cu Banca Mondială, cu UE şi cu FMI
în conceperea acestei legislaţii. La momentul celei de-a doua evaluări a
programului vom discuta progresele înregistrate în ceea ce priveşte aceste
măsuri cu FMI şi cu UE şi, dacă va fi necesar, vom ' lua măsuri suplimentare pentru
realizarea acestor economii.
Sectorul financiar
19. Sistemul bancar românesc a suportat până acum
relativ bine şocurile generate de contracţia mai adâncă decât se aştepta a
activităţii economice. Deşi creditele neperformante (îndoielnice şi în pierdere)
au crescut de la 4,7% la 11,8% între iunie 2008 şi iunie 2009, nivelul lor
actual este încă gestionabil şi sistemul rămâne destul de profitabil. Până la
sfârşitul lui iunie 2009, rata medie de adecvare a capitalului a rămas stabilă,
în linii mari, la 13,5% şi toate băncile au o rată de peste 10%. Ca urmare a
testelor de stres din aprilie 2009, băncile cu necesităţi anticipate de capital
pentru 2009 şi 2010 au înregistrat progrese bune către creşterea fondurilor
proprii care le vor permite să îşi menţină rata de adecvare a capitalului la
peste 10% pe întreaga durată a programului. BNR a primit toate cele 9
angajamente bilaterale de la băncile-mamă ale celor mai mari bănci deţinute de
străini, confirmând angajamentele făcute la Viena şi Bruxelles, inclusiv menţinerea
expunerilor lor generale în România. Expunerile actuale au fluctuat totuşi şi
ne găsim acum în procesul de definire şi implementare împreună cu băncile a
unui cadru de raportare cuprinzător, care va permite BNR să monitorizeze mai
bine evoluţia acestor expuneri.
20. Vom continua să îmbunătăţim plasa de siguranţă
disponibilă pentru a ţine sub contrai tensiunile financiare negative. Am
întărit competenţele BNR de a solicita creşteri de capital şi de a restricţiona
distribuirea de dividende în cazul instituţiilor de credit slabe, în
conformitate cu criteriul structural de performanţă pentru iunie 2009. Totuşi,
în ceea ce priveşte deciziile de luat în cazul băncilor problemă, îmbunătăţirea
normelor legale interne, păstrându-le în acelaşi timp în concordanţă cu
cerinţele UE, s-a dovedit a fi mai' complexă decât se anticipase şi ne aşteptăm
actualmente să finalizăm acest proces la începutul anului 2010 (criteriu
structural de performanţă pentru sfârşitul lui martie 2010). Pentru asigurarea
depozitelor, Guvernul a emis în iunie 2009 o ordonanţă pentru a se conforma cu
datele-limită stabilite în directiva UE de reducere a perioadei maxime de plată
la 20 de zile lucrătoare şi luăm în considerare îmbunătăţirea în continuare a
regimului de finanţare, în ideea îmbunătăţirii în continuare a finanţării
guvernamentale pentru asigurarea depozitelor. Pentru gospodăriile
supraîndatorate, băncile au implementat o abordare descentralizată de
rescadenţare şi restructurare, în vederea păstrării disciplinei în creditare! Nu
considerăm necesare acţiuni publice la acest moment, dar vom încuraja băncile
să îşi continue eforturile de restructurare şi vom monitoriza îndeaproape
rezultatele.
21. BNR continuă să îmbunătăţească cadrele de
reglementare şi supraveghere bancară, consultându-se cu experţii FMI înainte de
introducerea de reglementări prudenţiale-cheie'noi sau revizuite. Cerinţele
privind nivelul lichidităţilor şi regulile de guvernantă aplicabile băncilor au
fost întărite. Inainte de a amenda pe mai'departe reglementările privind
lichiditatea, vom efectua un studiu de impact mai cuprinzător şi ne vom
consulta cu asociaţia băncilor în ceea ce priveşte rezultatele. Creşterea
permanentă şi oficială a nivelului minim a ratei de adecvare a capitalului de
la 8% la 10% rămâne un obiectiv pe termen mediu. Ne exprimăm angajamentul de a
adopta Standardele de Raportare Financiară Internaţionale (IFRS) şi ne
consultăm cu Asociaţia Română a Băncilor asupra calendarului.
Politica monetară şi valutară
22. Negocierea pachetului internaţional de sprijin a
contribuit la reducerea presiunii asupra ratei de schimb. Leul a rămas în linii
mari stabil faţă de euro de la finele lunii martie, fără nicio intervenţie a
băncii centrale. Imbunătăţirea mai rapidă decât se anticipase a contului curent
şi perspectiva în mare măsură neschimbată asupra contului de capital au permis
supraperformanţa pe criteriul de performanţă privind activele externe nete la
sfârşitul lui iunie. Această supraperformanţa va continua probabil de asemenea
şi până la cea de a doua misiune de evaluare. România a primit o alocaţie
semnificativă de DST în 2009. Având în vedere finanţarea externă adecvată
furnizată prin pachetul multilateral de' sprijin, nu planificăm utilizarea
acestei alocaţii pe parcursul duratei programului şi, ca atare, nu propunem
schimbarea ţintelor AEN în cadrul programului.
23. In condiţiile scăderii drastice a activităţii
economice şi a stabilizării ratei de schimb, presiunile inflaţioniste se
calmează. Inflaţia a scăzut de la 6,7% în ianuarie la 5,1% în iulie. Ne
aşteptăm ca inflaţia să scadă la 4,3% la sfârşitul anului 2009, în interiorul
intervalului de ţintire a inflaţiei al BNR. Această situaţie a permis BNR ca în
mod prudent să relaxeze progresiv politica monetară. Din ianuarie, banca
centrală a redus ratele dobânzii cumulat cu 175 de puncte de bază în 4 etape şi
a redus cerinţele privind rezervele la pasivele în monedă naţională şi străină.
Pe viitor BNR va continua să adapteze politica sa monetară pe măsură ce
inflaţia şi condiţiile pieţei valutare o vor permite. O abordare precaută este
necesară având în vedere că inflaţia în România rămâne mult peste media UE şi
că pe viitor pot apărea presiuni pe preţuri. BNR va continua să administreze
nivelul de lichiditate în mod prudent ţinând cont de evoluţia condiţiilor din
piaţă, pentru a se asigura că ratele dobânzii sunt corespunzătoare pentru
diminuarea inflaţiei, fără să dăuneze stabilităţii externe.
Monitorizarea programului
24. Programul va continua să fie monitorizat prin
misiuni periodice de evaluare, acţiuni prealabile, criterii de performanţă
cantitative şi ţinte orientative şi criterii structurale de performanţă.
Ţintele cantitative pentru finele lui septembrie 2009 şi finele lui decembrie
2009 şi criteriile de performanţă permanente sunt stabilite în tabelul 1, iar
criteriile structurale de performanţă sunt stabilite în tabelul 2. Inţelegerile
dintre autorităţile române şi experţii FMI privind criteriile cantitative de
performanţă şi măsurile structurale descrise în prezentul memorandum sunt
specificate în memorandumul tehnic de înţelegere anexat la prezentul
memorandum.
Gheorghe Pogea,
ministrul finanţelor publice
Mugur Constantin Isărescu,
guvernatorul Băncii Naţionale a României
Tabelul 1. România: Ţinte cantitative în cadrul
programului
|
|
|
2008
Decembrie
realizat
|
2009
|
Decembrie
2010 proiecţie
|
|
Martie realizat
|
Iunie program
|
Iunie realizat
|
Septembrie program
|
Septembrie revizuit
|
Decembrie program
|
|
I.
|
Criterii cantitative de performanţă
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1.
|
Variaţia cumulată a activelor externe nete (milioane euro)1
|
-25.532
|
-3.500
|
-7.600
|
-5.119
|
-8.720
|
-8.720
|
-9.000
|
-500
|
|
2.
|
Soldul cumulat al bugetului general consolidat (milioane
lei) 2
|
-24.655
|
-8.300
|
-14.508
|
14.456
|
-18.612
|
-26.900
|
-36.500
|
-31.200
|
|
3.
|
Variaţia cumulată a arieratelor bugetului general consolidat
(miliarde lei)1
|
1,06
|
0,35
|
0,0
|
0,49
|
0,0
|
0,0
|
-0,15
|
-0,91
|
|
4.
|
Plafonul garanţiilor bugetului general consolidat emise în
cursul anului (valoare nominală, în miliarde lei)
|
0,0
|
…
|
6,0
|
0,02
|
6,0
|
7,7
|
7,7
|
8,6
|
|
II.
|
Criterii de performanţă permanente
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5.
|
Neacumularea de arierate la datoria externă
|
0
|
0
|
0
|
…
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
III.
|
Consultări pe inflaţie
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6.
|
Rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Interval exterior (limita superioară)
|
8,3
|
8,7
|
8,4
|
…
|
7,7
|
7,7
|
6,5
|
4,5
|
|
|
Interval interior (limita superioară)
|
7,3
|
7,7
|
7,4
|
…
|
6,7
|
6,7
|
5,5
|
3,5
|
|
|
Punct central
|
6,3
|
6,7
|
6,4
|
5,9
|
5,7
|
5,7
|
4,5
|
2,5
|
|
|
Interval exterior (limita inferioară)
|
5,3
|
5,7
|
5,4
|
…
|
4,7
|
4,7
|
3,5
|
1,5
|
|
|
Interval interior (limita inferioară)
|
4,3
|
4,7
|
4,4
|
…
|
3,7
|
3,7
|
2,5
|
0,5
|
|
IV.
|
Ţintă orientativă
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7.
|
Cheltuielile primare ale bugetului general consolidat (exclusiv
fonduri UE, milioane lei)2
|
182.411
|
43.900
|
87.505
|
87.271
|
132.356
|
|
|
|
|
8.
|
Cheltuielile curente ale bugetului general consolidat (exclusiv
fonduri UE şi asistenţa socială, milioane lei) 2
|
92.327
|
22.149
|
|
43.238
|
|
63.725
|
81.015
|
79.604
|
1 Cifra aferentă
lunii decembrie 2008 reprezintă stocul.
2 Cifra aferentă
lunii decembrie 2008 este pentru tot anul.
Tabelul 2. România: Conditionalitati structurale
propuse în cadrul programului pe 2009
|
Măsura
|
Condiţionalitate1
|
Calendar
|
Comentarii
|
|
Politica fiscală
|
|
|
|
|
Aprobarea măsurilor convenite pentru 2009, inclusiv a bugetului
rectificat pe 2009 în conformitate cu comentariile de la paragraful 18
|
Acţiune prealabilă
|
|
|
|
Ratificarea de către Parlament a măsurilor fiscale echivalente cu
1,1% din PIB
|
CSR
|
31 august 2009
|
Indeplinit în aprilie 2009
|
|
Aprobarea de către Parlament a legislaţiei revizuite privind
salarizarea în sectorul public (conform descrierii de la paragrafele 12 şi 16
din Scrisoarea de intenţie din 24 aprilie 2009)
|
CSR
|
30 octombrie 2009
|
|
|
Prezentarea legislaţiei responsabilităţii fiscale şi a planului
de implementare a acesteia în Parlament
|
CSR
|
30 noiembrie 2009
|
|
|
Aprobarea legislaţiei revizuite a pensiilor (conform
descrierii de la paragrafele 13 şi 17 din Scrisoarea de intenţie din 24
aprilie 2009)
|
CSR
|
31 decembrie 2009
|
|
|
Aprobarea bugetului convenit pe 2010 (paragraful 10)
|
CSR
|
31 decembrie 2009
|
Condiţionalitate nouă
|
|
Aprobarea legislaţiei şi a reglementărilor interne necesare
pentru implementarea reformelor administraţiei fiscale (după cum s-a
discutat în paragraful 16)
|
CSR
|
31 martie 2010
|
Condiţionalitate nouă
|
|
Aprobarea reformelor instituţionale de contracarare a
riscurilor fiscale aferente autorităţilor locale şi întreprinderilor de
stat (paragrafele 14-15)
|
CSR
|
30 iunie 2010
|
Condiţionalitate nouă
|
|
Sectorul financiar
|
|
|
|
|
Aprobarea amendamentelor la legea bancară pentru a spori puterile
BNR de a le impune acţionarilor băncii o majorare a capitalului subscris de
aceştia şi limitarea distribuirii de profituri (paragraful 22 din Scrisoarea
de intenţie din 24 aprilie 2009)
|
CSR
|
30 iunie 2009
|
Indeplinită
|
|
Aprobarea amendamentelor la legislaţia privind garantarea
depozitelor, pentru a extinde motivele de activare a garantării depozitelor,
pentru a urgenta plăţile şi a asigura o linie de credit de la Guvern
(paragraful 23 din Scrisoarea de intenţie din 24 aprilie 2009)
|
CSR
|
30 august 2009
|
Indeplinită
|
|
Aprobarea amendamentelor la legislaţia bancară şi la legislaţia
de lichidare pentru a consolida cadrul de închidere a băncilor, în consultare
cu FMI (paragraful 22 din Scrisoarea de intenţie din 24 aprilie 2009)
|
CSR
|
30 noiembrie 2009
|
Transferată la 31 martie 2010
|
|
Aprobarea amendamentelor la legislaţia bancară şi la legislaţia
de lichidare pentru a consolida cadrul de închidere a băncilor, în consultare
cu FMI
|
CSR
|
31 martie 2010
|
|
1 CSR -
criteriu structural de referinţă.
ANEXA
ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE
8 septembrie 2009
1. Prezentul memorandum tehnic de înţelegere (MTI)
actualizează şi înlocuieşte MTI din data de 1 aprilie 2009. Acesta (i)
defineşte variabilele care fac obiectul ţintelor cantitative specificate în
Scrisoarea de intenţie (SDI); (ii) descrie metodele care vor fi utilizate
pentru evaluarea performanţei programului şi necesităţile de informaţii pentru
a asigura o monitorizare adecvată a ţintelor (secţiunea I); şi (iii) furnizează
clarificări pentru unele dintre condiţionalităţile structurale din cadrul programului
(secţiunea II). Conform standardului în cadrul tuturor acordurilor cu FMI, ne
vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile conţinute în această
scrisoare sau înaintea adoptării de noi măsuri care ar devia de la ţelurile
programului şi vom furniza FMI informaţiile necesare pentru monitorizarea
programului.
2. In accepţiunea programului, ratele de schimb ale
leului românesc (RON) faţă de euro se stabilesc la RON 3,9852 = €1, fată de
dolarul SUAIa RON 2,8342 = $1, fată de yenul japonez la
RON 3,1419 = ¥100 şi faţă de lira sterlină la RON
4,1169 = £1, ratele fiind
cele postate pe website-ul Bancii Naţionale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2008. Ratele de
schimb faţă de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea
acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2008.
3. In accepţiunea programului, bugetul general
consolidat include entităţile definite în bugetul pe 2009. Acestea sunt:
guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entităţile autofinanţate incluse
în buget etc), autorităţile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii,
sănătate şi şomaj), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din
România şi Administraţia Fondului Proprietatea. Prezenta definiţie a bugetului
general consolidat include de asemenea orice fonduri noi sau alte programe
speciale bugetare şi extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul
perioadei programului pentru a desfăşura operaţii de natură fiscală, aşa cum se
defineşte în Manualul FMI pentru Statisticile Financiare Guvernamentale
2001. Autorităţile vor informa imediat experţii FMI cu privire la crearea
oricărui astfel de fond sau program.
I. Criterii de
performanţă cantitative, ţinta orientativă şi criterii de performanţă
permanente
A. Limita privind activele externe nete
4. In accepţiunea programului activele externe nete
(AEN) sunt definite ca AEN ale BNR minus obligaţiile de trezorerie faţă de
Fondul Monetar Internaţional
5. AEN ale Băncii Naţionale a României (BNR)
sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv
rezervele obligatorii ale sistemului bancar comercial ţinute la BNR) minus
pasivele externe brute ale BNR şi vor fi măsurate pe baza definiţiilor
operaţionale ale BNR, şi nu a celor contabile. Activele şi pasivele externe denominate
în noneuro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului.
6. Activele externe brute ale BNR se definesc ca
incluzând deţinerile de DST ale BNR, poziţia rezervelor ţării la FMI,
deţinerile de numerar, titluri şi depozite în străinătate în valute străine
convertibile. Se exclud din rezervă: (i) aurul şi alte metale preţioase; (ii)
activele în valute neconvertibile; (iii) active nelichide; (iv) orice active
care sunt angajate, colateralizate, sau se află sub o altă obligaţie, dacă acestora
nu le este asociat şi un pasiv extern brut; (v) creanţe asupra rezidenţilor;
şi, (vi) creanţe în valută derivând din instrumente derivate în monede străine
vizavi de moneda naţională (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options).
7. Pasivele externe brute ale BNR se definesc
ca toate pasivele în valute străine faţă de rezidenţi şi nerezidenţi, inclusiv
angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate
(cum ar fi futures, forwards, swaps şi options), şi tot creditul nerambursat de
la Fond, dar excluzând: (i) depozitele de valute străine ale băncilor legate de
rezervele obligatorii; şi (ii) depozitele în valute străine ale Guvernului la
BNR. Prezenta definiţie are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai
aproape de definiţia balanţei de plăţi, pe care se bazează ţintele.
Limita pentru schimbările cumulate în activele externe
nete de la începutul anului (în mii. euro).
|
|
2008 decembrie
|
2009
|
2010 decembrie
|
|
martie
|
iunie
|
septembrie
|
decembrie
|
|
(stoc)
|
(realizat)
|
(realizat)
|
CP
|
CP
|
TO
|
|
Schimbare cumulată în AEN
|
25.532
|
-3.468
|
-5.118
|
-8.720
|
-9.000
|
-500
|
|
Poziţia din memorandum:
|
|
|
|
|
|
|
|
Active externe brute
|
26.220
|
-1.549
|
-132
|
-1.200
|
0
|
3.000
|
1 CP=criteriu de
performanţă; TO=ţintă orientativă. Date la finele lunii.
8. Ţintele AEN vor fi ajustate în sus (în jos) cu
surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului legate de proiecţia
de bază. Tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii
oficiali (Banca Mondială şi CE) care sunt utilizabile pentru finanţarea
bugetului de stat total. Ţintele AEN vor fi de asemenea ajustate în sus cu
creşterea rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale ţinute la BNR faţă de
finele lui decembrie 2008 (€13.038 milioane), măsurate la ratele de schimb ale
programului. Alocaţia în DST pentru România în al treilea trimestru al anului
2009 nu va conduce la AEN ale BNR mai mari, deoarece aceasta majorează atât
activele, cât şi pasivele externe nete ale BNR, conform definiţiei din MTI,
paragrafele 6 şi 7 de mai sus.
Tragerile externe din Program - Proiecţii de bază (în
mii. euro)
|
|
2009
|
2010 decembrie
|
|
martie
|
iunie
|
septembrie
|
decembrie
|
|
Fluxuri cumulate de la finele lui decembrie 2008
|
0
|
0
|
1.300
|
2.800
|
2.350
|
B. Mecanismul de
consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni
9. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata
inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum [aşa cum sunt măsurate de indexul
preţurilor de consum (IPC), publicat de Institutul Naţional de Statistică] sunt
specificate mai jos. In cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se află în
afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autorităţile vor efectua o
consultare cu FMI cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a
solicita alte trageri în cadrul programului. In plus, BNR va avea discuţii cu
experţii FMI în cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se situează în afara
intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul
de mai jos.
|
|
2008 decembrie
|
2009
|
2010 decembrie
|
|
martie
|
iunie
|
septembrie
|
decembrie
|
|
Interval exterior
(limita superioară)
|
…
|
…
|
…
|
7,7
|
6,5
|
4,5
|
|
Interval interior
(limita superioară)
|
…
|
…
|
…
|
6,7
|
5,5
|
3,5
|
|
Punct central
|
6,3
|
6,7
|
5,9
|
5,7
|
4,5
|
2,5
|
|
Interval exterior
(limita inferioară)
|
…
|
…
|
…
|
4,7
|
3,5
|
1,5
|
|
Interval interior
(limita inferioară )
|
…
|
…
|
…
|
3,7
|
2,5
|
0,5
|
C. Criteriu de
performanţă privind soldul bugetului general consolidat
10. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial
prin soldul cash al bugetului general consolidat. Autorităţile se vor consulta
cu experţii FMI cu privire la măsurile de corecţie în cazul unor derapaje ale
veniturilor şi finanţării guvernamentale.
|
Limita pentru soldul bugetului
general consolidat
|
(în milioane lei)
|
|
Finele lui martie 2009 (realizat)
|
-8.300
|
|
Finele lui iunie 2009 (realizat)
|
-14.456
|
|
Finele lui septembrie 2009 (criteriu de performanţă)
|
-26.900
|
|
Finele lui decembrie 2009 (criteriu de performanţă)
|
-36.500
|
11. Deficitul bugetar va fi măsurat de deasupra
liniei utilizându-se datele execuţiei bugetare. Ministerul Finanţelor Publice (MFP)
va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie.
Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:
+ (i) finanţarea externă netă, excluzând câştigurile şi
pierderile din reevaluare;
+ (ii) schimbările în creditul intern net din sistemul
financiar, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluarea depozitelor
denominate în valute străine şi incluzând ajustări pentru:
+ (a) fonduri UE primite şi necheltuite încă (plăţi în
avans);
+ (b) cereri de rambursare ale Guvernului din fonduri
UE;
+ (c) titluri de despăgubire emise şi neplătite încă;
+ (iii) schimbări în stocul de titluri de stat emise,
net de schimbările de reevaluare;
+ (iv) schimbări nete ale altor finanţări .
12. Dacă diferenţa dintre deficitul bugetului
general consolidat măsurat deasupra liniei şi sub linie este mai mare de 200 de
milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul lui 2009 şi într-un cuantum
care pentru 2010 va fi determinat în timpul celei de-a doua misiuni de
evaluare, MFP se va consulta cu experţii FMI.
13. In cazul în care veniturile bugetare, exclusiv
fonduri nerambursabile, vor depăşi valoarea proiectată în cadrul programului,
ţinta de deficit va fi ajustată în jos cu o jumătate din surplus şi va permite
cheltuieli suplimentare de capital reducând în acelaşi timp deficitul. Tabelul
următor înfăţişează veniturile bugetare, exclusiv fonduri nerambursabile,
proiectate pentru 2009, faţă de care se vor compara veniturile realizate.
|
Venituri cumulate proiectate în
bugetul general consolidat, exclusiv fonduri UE
|
(în milioane lei)
|
|
Finele lui martie 2009 (realizat)
|
37.204
|
|
Finele lui iunie 2009 (realizat)
|
75.069
|
|
Finele lui septembrie 2009 (proiecţie)
|
110.050
|
|
Finele lui decembrie 2009 (proiecţie)
|
149.518
|
D. Criteriu de
performanţă limitând stocul de garanţii guvernamentale către sectorul privat
nefinanciar şi întreprinderile publice
14. Emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul
privat nefinanciar şi către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul
duratei programului.
|
Plafon pentru garanţiile din
bugetul general consolidat nou-emise de la finele anului 2008 până la:
|
(în miliarde lei)
|
|
Finele lui martie 2009 (realizat)
|
|
|
Finele lui iunie 2009 (realizat)
|
6,0
|
|
Finele lui septembrie 2009 (criteriu de performanţă)
|
7,7
|
|
Finele lui decembrie 2009 (criteriu de performanţă)
|
7,7
|
E. Criteriu de
performanţă privind neacumularea de arierate interne de către bugetul general
consolidat
15. Criteriul de performanţă stabilit cu privire la
variaţia stocului de arierate interne ale BGC are în vedere neacumularea de noi
arierate şi eliminarea lor pe durata programului. In caz de necesitate,
Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate.
In accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de
scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).
|
Schimbări cumulate în arieratele
bugetului general consolidat de la finele anului precedent
|
(în miliarde lei)
|
|
31 decembrie 2008 (stoc, realizat)
|
1,06
|
|
Finele lui martie 2009 (realizat)
|
0,35
|
|
Finele lui iunie 2009 (realizat)
|
0,49
|
|
Finele lui septembrie 2009 (criteriu de performanţă)
|
0,0
|
|
Finele lui decembrie 2009 (criteriu de performanţă)
|
-0,15
|
|
Finele lui decembrie 2010 (ţintă orientativă)
|
-0,91
|
F. Criterii de
performanţă permanente privind neacumularea de arierate la plăţile în contul
datoriei externe la nivelul bugetului general consolidat
16. La nivelul BGC nu se vor acumula arierate la
datoria externă pe durata programului. In accepţiunea acestui criteriu de
performanţă, un arierat la plată în contul datoriei externe va fi definit ca o
plată a sectorului guvernamental, care nu a fost efectuată în termen de 7 zile
după scadenţă. Criteriul de performanţă se va aplica pe bază permanentă.
G. Ţinta orientativă
privind cheltuielile primare ale bugetului general consolidat
17. Ţinta orientativă privind cheltuielile primare ale
bugetului general consolidat, deci cheltuielile BGC exclusiv cheltuielile cu
dobânzile, nete de tragerile de fonduri pre şi postaderare, vor face obiectul
aceluiaşi ajustor ca cel aplicat ţintei de deficit.
|
Schimbări cumulate în cheltuielile
primare ale bugetului general consolidat, net de fonduri UE
|
(în milioane lei)
|
|
31 decembrie 2008 (realizat)
|
182.411
|
|
Finele lui martie 2009 (realizat)
|
44.120
|
|
Finele lui iunie 2009 (ţintă orientativă)
|
87.505
|
H. Ţinta orientativă
privind cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat
18. Ţinta orientativă privind cheltuielile primare
curente ale bugetului general consolidat este definită ca incluzând
cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunuri şi servicii, subvenţii,
transferuri către entităţile publice, Fondul de rezervă şi alte cheltuieli
conform clasificaţiei din tabelele de raportare lunară:
|
Schimbări cumulate în cheltuielile
primare curente ale bugetului general consolidat, net de fonduri UE
|
(în milioane lei)
|
|
Finele lui martie 2009 (realizat)
|
22.149
|
|
Finele lui iunie 2009 (realizat)
|
42.849
|
|
Finele lui septembrie 2009 (ţintă orientativă)
|
63.725
|
|
Finele lui decembrie 2009 (ţintă orientativă)
|
81.015
|
I. Monitorizarea
întreprinderilor publice
19. MFP, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei
Sociale şi alte instituţii competente vor furniza informaţii pentru a demonstra
că un sistem de monitorizare a instituţiilor publice a intrat în vigoare până
la momentul primei misiuni de evaluare. Pe parcursul duratei programului, se
vor furniza informaţii pentru a arăta sancţiunile - reduceri de remunerare sau
eliberarea din funcţie a conducerii în conformitate cu prevederile ordonanţelor
de urgenţă ale Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri
financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008,
cu modificările şi completările ulterioare, şi nr. 79/2008 privind măsuri
economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009 -, care sunt impuse dacă
bugetele şi ţintele companiei pentru restructurare nu sunt respectate.
20. In urma primei evaluări, monitorizarea se va
concentra pe următoarele întreprinderi publice: (1) C.N. Căi Ferate CFR; (2)
S.N. Transport CFR Călători; (3) C.N. a Huilei; (4) S.C. Termoelectrica; (5)
C.N. de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale; (6) S.C. Metrorex; (7) S.N. de
Transport Feroviar CFR Marfă S.A.; (8) S.C. Electrocentrale Bucureşti; (9)
Societatea Comercială Electrificare CFR S.A.; şi (10) S.C. Administraţia
Naţională a Imbunătăţirilor Funciare.
21. Pe parcursul celei de-a doua misiuni de evaluare,
după ce sistemul de monitorizare al MFP va fi fost rafinat, se vor stabili
ţinte orientative trimestriale pentru 2010 privind soldul operaţional (EBIT -
„earnings before interest and tax" - câştiguri înainte de dobânzi şi
impozite şi taxe), net de subvenţii, al celor mai mari 30 de întreprinderi după
cheltuielile totale (la 2009).
J. Cerinţe de
raportare
22. Performanţa în cadrul programului va fi
monitorizată în baza datelor furnizate FMI de BNR şi MFP, după cum este
prezentat în tabelul 1. Autorităţile vor transmite cu promptitudine experţilor
FMI orice revizuiri de date, precum şi orice alte informaţii necesare pentru
monitorizarea acordului cu FMI.
Tabelul 1. România: Furnizarea de date către FMI
|
Articol
|
Periodicitate
|
|
De furnizat de Ministerul Finanţelor Publice
|
|
Date lunare preliminare privind conturile bugetului general
consolidat
|
Lunar, pe 25 ale lunii următoare
|
|
Date finale trimestriale privind conturile bugetului general
consolidat
|
Trimestrial, date cash, în a 35-a zi după sfârşitul perioadei
pentru care se raportează trimestrial date accrual, în a 55-a zi după
sfârşitul perioadei pentru care se raportează
|
|
Deficitul BGC utilizând definiţia ESA95
|
Trimestrial, cu un decalaj de 3 luni
|
|
Date preliminare privind finanţarea sub linie pentru BGC
|
Lunar, cu un decalaj de nu mai mult de 35 de zile după sfârşitul
perioadei pentru care se raportează
|
|
Date finale trimestriale privind finanţarea sub linie pentru BGC
|
Trimestrial, nu mai târziu de 45 de zile după sfârşitul perioadei
pentru care se raportează
|
|
Sume de plată şi arierate totale ale BGC
|
Trimestrial, în termen de 55 de zile
|
|
Sume de plată şi arierate totale ale guvernului central şi
fondurile pentru asigurări sociale
|
Lunar, în următoarea lună
|
|
Stocul de arierate externe ale guvernului central
|
Zilnic, cu un decalaj de nu mai mult de 7 zile
|
|
Datoria publică şi garanţii guvernamentale nou emise
|
Lunar, în termen de o lună
|
|
Date lunare preliminare privind cheltuielile primare ale BGC, net
de fonduri UE
|
Datele lunare preliminare vor fi raportate către experţii FMI în
termen de 25 de zile.
|
|
Articol
|
Periodicitate
|
|
Date finale trimestriale privind cheltuielile primare ale BGC,
net de fonduri UE
|
Trimestrial, în termen de 35 de zile de la sfârşitul perioadei
pentru care se raportează
|
|
Din 2010, soldul operaţional, profituri, arierate şi cheltuielile
de personal ale celor mai mari 30 de întreprinderi publice după total
cheltuieli
|
Trimestrial, în termen de 3 luni de la sfârşitul perioadei pentru
care se raportează
|
|
Date privind granturile pentru proiecte UE (rambursări şi
avansuri), cheltuieli de capital şi subvenţii acoperite de avansurile
UE sau eligibile pentru rambursări UE legate de proiecte sprijinite de UE
convenite specific cu UE
|
Lunar, în termen de 3 săptămâni de la finele fiecărei luni
|
|
De furnizat de Banca Naţională a României
|
|
Date AEN, pe componente, conform atât ratei de schimb din
program, cât şi celei reale
|
Săptămânal, în fiecare luni după săptămâna de raportare şi cu un
decalaj de 3 zile lucrătoare în cazul datelor de final de trimestru
|
|
Date privind analiza monetară în formatul convenit cu experţii
FMI
|
Lunar, în termen de 30 de zile de la finele lunii
|
|
Schema plăţilor contractuale externe ale sectorului bancar
scadente în următoarele 4 trimestre, dobânda şi amortizare (pentru
împrumuturile pe termen mediu şi lung)
|
Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni
|
|
Schema plăţilor contractuale externe ale sectorului corporatist
scadente în următoarele 4 trimestre, dobânda şi amortizare (pentru
împrumuturile pe termen mediu şi lung)
|
Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni
|
|
Stocul datoriei externe pe termen scurt al băncilor şi
corporaţiilor
|
Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni
|
|
Balanţa de plăţi în formatul FMI utilizat actualmente pentru
raportare
|
Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni
|
|
Expunerea (depozite, împrumuturi, împrumuturi subordonate) (i)
băncilor-mamă străine către subsidiarele lor din România; (ii) IFI; şi (iii)
altor creditori către bănci din România (în monedă naţională şi străină)
|
Lunar, 20 de zile după finele fiecărei luni
|
II. Condiţionalităţi
structurale: detaliere
A. Procedura de restructurare a băncilor
23. Amendamentele legale la legislaţia bancară şi
privind lichidările promulgate de Parlament vor fi elaborate prin consultare cu
FMI şi vor include următoarele elemente:
• Legea va specifica un declanşator timpuriu pentru
numirea obligatorie şi din timp a unui administrator special bazat pe un prag
reglementat.
• Suplimentând competenţele sale existente, autoritatea
administratorului special va fi sporită pentru a putea să implementeze cu
promptitudine o gamă largă de măsuri de restructurare, incluzând achiziţia şi
prezumţii, vânzare de active, transfer de depozite şi diminuarea capitalului
pentru a absorbi pierderile.
• Legea va da autoritate pentru numirea
administratorului special cu puterile tuturor organelor de decizie ale
băncilor, inclusiv ale adunării generale a acţionarilor băncii.
• Legea va îndepărta aplicarea prevederilor
împovărătoare, inclusiv în conformitate cu legea generală a societăţilor
comerciale, în măsura în care sunt neconcordanţe cu implementarea promptă a
măsurilor de restructurare (adică, în mod specific, a implementării prompte a
transferului de active substanţiale şi a reducerii capitalului pentru a absorbi
toate pierderile existente).
• Legea va asigura protecţia legală pentru acţiunile de
bună-credinţă ale administratorului special pe parcursul exercitării
îndatoririlor sale.
• Legea va asigura o mai mare certitudine privind
măsurile de restructurare a băncilor pe durata administrării speciale astfel
încât aceste măsuri să nu poată fi suspendate sau inversate pe cale de litigii
(spre exemplu, prin intermediul căilor de contestare şi/sau anulare prevăzute
în cadrul procedurilor de lichidare sau insolvenţă). De asemenea, va clarifica
faptul că măsurile de restructurare nu fac obiectul consimţământului
creditorilor.
• Iniţierea procedurilor de lichidare în conformitate
cu legea lichidării şi cu procedurile de lichidare conforme legii societăţilor
comerciale va necesita aprobarea prealabilă a BNR.
• Legea va acorda prioritate la insolvabilitate
creanţelor depozitarilor şi acelaşi rang de prioritate Fondului de garantare a
depozitelor.
B. Legislaţia
privind salarizarea în sectorul public
24. Legea organică a salarizării în sectorul public (legea)
ce se va aproba până la finele lunii octombrie 2009 va include următoarele
prevederi şi cerinţe pentru legislaţia ulterioară de implementare:
a) Legea va preciza limite anuale pentru cheltuielile
de remunerare a angajaţilor din sectorul public pentru perioada 2010-2015,
astfel încât cheltuielile cu salariile să fie reduse gradual până la 7% din PIB
până la finele acestei perioade. Va menţiona că implementarea noii grile de
salarizare se va face cu respectarea acestei limite privind cheltuielile cu
salariile şi că nu se vor putea introduce măsuri referitoare la salarizare care
să conducă la nerespectarea acestor limite anuale. Astfel, orice majorare
salarială va fi condiţionată de reducerea numărului de angajaţi.
b) Legea nu va lega grila de salarizare din sectorul
public de salariul minim.
c) Legea va îngheţa salariile din sectorul bugetar
pentru anul 2010 (cu excepţia celor plătite persoanelor ce câştigă mai puţin de
705 RON pe lună), majorările valorii de referinţă (în raport cu care se
indexează grila de salarizare în sectorul public) în perioada de după 2010
fiind condiţionate de reducerile de personal necesare pentru a se atinge ţinta
stabilită pentru cheltuielile totale cu salariile ca pondere din PIB.
d) Legea va include următoarele reforme în domeniul
sistemului de sporuri:
(i) va include o limită a sporurilor ca procent din
cheltuielile totale cu salariile (de până la 30%) şi o limită individuală la
nivel de angajat în concordanţă cu limita globală; şi
(ii) va interzice în mod expres crearea de noi sporuri
şi va ratifica eliminarea şi plafonarea sporurilor vechi (sau includerea lor în
salariul de bază).
e) Legea va impune controlul unificat al salariilor din
sectorul public de către Guvern. Niciun ministru şi niciun demnitar public nu
va putea crea salarii, deduceri sau sporuri noi fără ca legea să prevadă o
autorizaţie specială în acest sens.
f) Legea va stipula că noul sistem de salarizare din
sectorul public se va raporta la salariile din sectorul privat, pentru a se asigura
că salariile din sectorul public sunt în general competitive în raport cu
celelalte salarii, în limitele constrângerilor ce ţin de cât de mult permite
bugetul.
g) Principiile ce vor sta la baza noului sistem de
salarizare şi plasare în cadrul grilei vor include următoarele:
• Noua structură de gradare va avea la bază în
principal ocupaţia şi responsabilităţile postului, promovând astfel remuneraţii
egale pentru muncă egală. Această structură de gradare va consta într-un număr
limitat de grade bazate pe ocupaţii (de exemplu: activitate de administrare;
activitate didactică; ofiţeri de poliţie), fiecare grad cuprinzând familii
distincte de posturi (de exemplu: manageri superiori; experţi în diferite
profesii; profesori calificaţi). Toate posturile din sectorul public vor fi
clasificate în vederea stabilirii salariului aferent, în conformitate cu
această structură de gradare.
• Pentru fiecare grad se va crea o grilă de salarizare
a gradului, menită să asigure un nivel mai mare de salarizare pentru posturile
ce presupun mai multă răspundere şi să stimuleze personalul cu calificarea şi
experienţa corespunzătoare să îşi asume o răspundere mai mare. Intervalul
fiecărei grile de salarizare (adică diferenţa dintre salariul maxim şi salariul
minim) va fi relativ îngust (cu excepţia ocupaţiilor în care există puţine
oportunităţi de avansare în carieră, cum ar fi profesorii, asistentele
medicale, poliţiştii), iar deplasarea în cadrul grilei de salarizare a gradului
se va baza cu mult mai puţin pe vechime decât în cazul sistemului existent de
coeficienţi.
h) Legea va include prevederi clare cu privire la
aplicarea sa în afara autorităţilor centrale (autorităţile locale, entităţile
autofinanţate).
i) Legea va stipula că legislaţia ulterioară de
implementare:
(i) va avea la bază o evaluare totală a costurilor
(costuri care să fie apreciate în concordanţă cu limitele aferente
cheltuielilor totale cu salariile);
(ii) va fi aprobată până la finele lui septembrie 2010;
(iii) va fi implementată începând cu 1 ianuarie 2011.
j) Se va crea un sistem centralizat (baze de date cu
toţi angajaţii, gradele şi salariile aferente) în vederea administrării
sistemului de salarizare unificat, fiecare instituţie din sectorul public fiind
obligată să furnizeze date la cerere.
ANEXĂ
Scadenţar rambursare Aranjament stand-by
- DST -
|
Data
rambursărilor
|
TOTAL
|
Tranşa I
|
Tranşa II
|
Tranşa III
|
Tranşa IV
|
Tranşa V
|
Tranşa VI
|
Tranşa VII
|
Tranşa
VIII
|
|
|
|
suma de
rambursat
aferentă
BNR
|
suma de
rambursat
aferentă
MFP
|
suma de
rambursat aferentă BNR
|
suma de
rambursat
aferentă
MFP
|
suma de
rambursat
aferentă
BNR
|
suma de
rambursat aferentă
BNR
|
suma de
rambursat
aferentă
BNR
|
suma de
rambursat
aferentă
BNR
|
suma de
rambursat aferentă
BNR
|
suma de
rambursat
aferentă
BNR
|
|
6 august 2012
|
546.250.000
|
546.250.000
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6 noiembrie
2012
|
546.250.000
|
546.250.000
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
23 decembrie
2012
|
214.750.000
|
|
107.375.000
|
107.375.000
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6 februarie
2013
|
546.250.000
|
546.250.000
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
15 martie
2013
|
|
|
|
|
88.062.500
|
88.062.500
|
|
|
|
|
|
|
23 martie
2013
|
214.750.000
|
|
107.375.000
|
107.375.000
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6 mai 2013
|
546.250.000
|
546.250.000
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
15 iunie 2013
|
|
|
|
|
88.062.500
|
88.062.500
|
|
|
|
|
|
|
23 iunie 2013
|
310.500.000
|
|
107.375.000
|
107.375.000
|
|
|
95.750.000
|
|
|
|
|
|
6 august 2013
|
546.250.000
|
546.250.000
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
15 septembrie
2013
|
|
|
|
|
88.062.500
|
88.062.500
|
|
|
|
|
|
|
23 septembrie
2013
|
406.500.000
|
|
107.375.000
|
107.375.000
|
|
|
95.750.000
|
96.000.000
|
|
|
|
|
6 noiembrie
2013
|
546.250.000
|
546.250.000
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
15 decembrie
2013
|
|
|
|
|
88.062.500
|
88.062.500
|
|
|
|
|
|
|
23 decembrie
2013
|
502.625.000
|
|
107.375.000
|
107.375.000
|
|
|
95.750.000
|
96.000.000
|
96.125.000
|
|
|
|
6 februarie
2014
|
546.250.000
|
546.250.000
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
15 martie
2014
|
|
|
|
|
88.062.500
|
88.062.500
|
|
|
|
|
|
|
23 martie
2014
|
598.750.000
|
|
107.375.000
|
107.375.000
|
|
|
95.750.000
|
96.000.000
|
96.125.000
|
96.125.000
|
|
|
6 mai 2014
|
546.250.000
|
546.250.000
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
15 iunie 2014
|
|
|
|
|
88.062.500
|
88.062.500
|
|
|
|
|
|
|
Data
rambursărilor
|
TOTAL
|
Tranşa I
|
Tranşa II
|
Tranşa III
|
Tranşa IV
|
Tranşa V
|
Tranşa VI
|
Tranşa VII
|
Tranşa
VIII
|
|
|
|
suma de
rambursat
aferentă
BNR
|
suma de
rambursat
aferentă
MFP
|
suma de
rambursat aferentă
BNR
|
suma de
rambursat
aferentă
MFP
|
suma de
rambursat
aferentă
BNR
|
suma de
rambursat aferentă
BNR
|
suma de
rambursat
aferentă
BNR
|
suma de
rambursat
aferentă
BNR
|
suma de
rambursat aferentă
BNR
|
suma de
rambursat
aferentă
BNR
|
|
23 iunie 2014
|
708.000.000
|
|
107.375.000
|
107.375.000
|
|
|
95.750.000
|
96.000.000
|
96.125.000
|
96.125.000
|
109.250.000
|
|
15 septembrie
2014
|
|
|
|
|
88.062.500
|
88.062.500
|
|
|
|
|
|
|
23 septembrie
2014
|
708.000.000
|
|
107.375.000
|
107.375.000
|
|
|
95.750.000
|
96.000.000
|
96.125.000
|
96.125.000
|
109.250.000
|
|
15 decembrie
2014
|
669.375.000
|
|
|
|
88.062.500
|
88.062.500
|
95.750.000
|
96.000.000
|
96.125.000
|
96.125.000
|
109.250.000
|
|
15 martie
2015
|
493.250.000
|
|
|
|
|
|
95.750.000
|
96.000.000
|
96.125.000
|
96.125.000
|
109.250.000
|
|
15 iunie 2015
|
397.500.000
|
|
|
|
|
|
|
96.000.000
|
96.125.000
|
96.125.000
|
109.250.000
|
|
15 septembrie
2015
|
301.500.000
|
|
|
|
|
|
|
|
96.125.000
|
96.125.000
|
109.250.000
|
|
15 decembrie
2015
|
205.375.000
|
|
|
|
|
|
|
|
|
96.125.000
|
109.250.000
|
|
15 martie
2016
|
109.250.000
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
109.250.000
|
|
Subtotal
|
|
|
859.000.000
|
859.000.000
|
704.500.000
|
704.500.000
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL
|
10.210.125.000
|
4.370.000.000
|
1.718.000.000
|
1.409.000.000
|
766.000.000
|
768.000.000
|
769.000.000
|
769.000.000
|
874.000.000
|
NOTA:
Datele efectuării rambursărilor aferente tranşelor
III-VIII sunt estimative şi vor fi corelate cu datele efectuării tragerilor.