CODUL DE PROCEDURA CIVILA

    Codul de procedura civila a fost decretat la 9 septembrie 1865, promulgat la 11 septembrie 1865 si pus in aplicare la 1 decembrie 1865.
    El s-a aplicat initial numai pe teritoriul vechilor principate, iar dupa 1918 s-a extins pe intregul teritoriu al tarii prin Decretul nr. 3406 din 1 octombrie 1938 si legile nr. 389 din 23 iunie 1943 si nr. 260 aprilie 1945.
    Acest cod a suferit numeroase modificari, cele mai importante prin Decretul nr. 1228 din 15 mai 1900, prin trei legi de accelerarea judecatii: din 19 mai 1925, 11 iulie 1929 si 23 iunie 1943, prin Legea nr. 59 din 23 iulie 1993, publicata in Monitorul Oficial nr. 177 din 26 iulie 1993.
    Acest text cuprinde toate modificarile Codului de procedura civila survenite pina in anul 1993 (inclusiv modificarile intervenite prin Legea nr. 59 din 23 iulie 1993).


    CARTEA I
    Competenta instantelor judecatoresti

    TITLUL I
    Competenta dupa materie

    Art. 1
    Judecatoriile judeca:
    1. in prima instanta, toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante;
    2. plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege;
    3. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.
    Art. 2
    Tribunalele judeca:
    1. in prima instanta:
    a) procesele si cererile in materie comerciala cu exceptia celor al caror obiect are o valoare de pana la 10 milioane lei inclusiv;
    b) procesele si cererile privind drepturi si obligatii rezultand din raporturi juridice civile, al caror obiect are o valoare de peste 150 milioane lei;
    c) procesele si cererile in materie de contencios administrativ, in afara de cele date in competenta curtilor de apel;
    d) procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala;
    e) procesele si cererile in materie de expropriere;
    f) cererile pentru incuviintarea adoptiilor;
    g) cererile privind punerea sub interdictie, declararea disparitiei si declararea mortii;
    h) cererile privitoare la nulitatea casatoriei, nulitatea sau desfacerea adoptiei si cele pentru decaderea din drepturile parintesti;
    i) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale;
    j) cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine;
    2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta;
    3. ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in ultima instanta;
    4. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.
    Art. 3
    Curtile de apel judeca:
    1. in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele de competenta autoritatilor administratiei publice centrale, ale prefecturilor, ale serviciilor publice descentralizate la nivel judetean, ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, ale autoritatilor publice judetene si ale municipiului Bucuresti;
    2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta;
    3. ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cauze prevazute de lege;
    4. in alte materii date prin lege in competenta lor.
    Art. 4
    Curtea Suprema de Justitie judeca:
    1. recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege;
    2. recursurile in interesul legii;
    3. recursurile in anulare;
    4. in orice alte materii date prin lege in competenta sa.
    Art. 4^1
    Competenta ce revine instantelor judecatoresti in legatura cu arbitrajul reglementat de cartea IV apartine instantei care ar fi fost competenta sa solutioneze litigiul in fond, in lipsa unei conventii arbitrale.

    TITLUL II
    Competenta teritoriala

    Art. 5
    Cererea se face la instanta domiciliului paratului. Daca paratul are domiciliul in strainatate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la instanta resedintei sale din tara, iar daca nu are nici resedinta cunoscuta, la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului.
    Art. 6
    Cand paratul, in afara de domiciliul sau, are in chip statornic o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari sau indeletniciri, pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc.
    Art. 7
    Cererea impotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanta sediului ei principal.
    Cererea se poate face si la instanta locului unde ea are reprezentanta, pentru obligatiile ce urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin reprezentant sau din fapte savarsite de acesta.
    Cererea impotriva unei asociatii sau societati fara personalitate juridica se face la instanta domiciliului persoanei careia, potrivit intelegerii dintre asociati, i s-a incredintat presedintia sau directia asociatiei ori societatii, iar, in lipsa unei asemenea persoane, la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati. In acest din urma caz, reclamantul va putea cere instantei numirea unui curator, care sa reprezinte interesele asociatilor.
    Art. 8
    Cererile indreptate impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice, caselor autonome si administratiilor comerciale, se pot face la instantele din capitala tarii sau la cele din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul.
    Cand mai multe judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal sunt deopotriva competente, cererile in care figureaza persoanele aratate la alin. 1 se introduc la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului, iar in Capitala, la judecatoria sectorului 4.
    Art. 9
    Cererea indreptata impotriva mai multor parati poate fi facuta la instanta competenta pentru oricare dintre ei; in caz cand printre parati sunt si obligati accesorii, cererea se face la instanta competenta pentru oricare dintre debitorii principali.
    Art. 10
    In afara de instanta domiciliului paratului, mai sunt competente urmatoarele instante:
    1. in cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui contract, instanta locului prevazut in contract pentru executarea, fie chiar in parte, a obligatiunii;
    2. in cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui nemiscator, in actiunile in justificare sau in prestatiune tabulara, instanta locului unde se afla nemiscatorul;
    3. in cererile ce izvorasc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, instanta locului de plata;
    4. in cererile privitoare la obligatii comerciale, instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii;
    5. in cererile izvorate dintr-un contract de transport, instanta locului de plecare sau de sosire;
    6. in cererile impotriva unei femei casatorite*) care are resedinta obisnuita deosebita de aceea a sotului, instanta resedintei femeii;
    7. in cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara, instanta domiciliului reclamantului;
    8. in cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit, instanta in circumscriptia careia s-a savarsit acel fapt.
------------
    *) Textul trebuie considerat abrogat implicit ca urmare a consacrarii principiului constitutional al egalitatii sexelor.

    Art. 11
    In materie de asigurare, cererea privitoare la despagubiri se va putea face si la instanta in circumscriptia careia se afla:
    1. domiciliul asiguratului;
    2. bunurile asigurate;
    3. locul unde s-a produs accidentul.
    Alegerea competentei prin conventie este nula daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului la despagubire.
    Dispozitiile de mai sus nu se aplica in materie de asigurari maritime si fluviale.
    Art. 12
    Reclamantul are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente.
    Art. 13
    Cererile privitoare la bunuri nemiscatoare se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla nemiscatoarele.
    Cand nemiscatorul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca acestea se afla in vreuna din aceste circumscriptii, iar in caz contrar, la oricare din instantele in circumscriptiile carora se afla nemiscatorul.
    Art. 14
    In materie de mostenire, sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al mortului:
    1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare;
    2. cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia;
    3. cererile legatarilor sau ale creditorilor mortului impotriva vreunuia din mostenitori sau impotriva executorului testamentar.
    Art. 15
    Cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii in fapt, sunt de competenta instantei locului unde societatea isi are sediul principal.
    Art. 16
    Cererile in materie de faliment sunt de competenta instantei in circumscriptia careia comerciantul isi are principala asezare comerciala.

    TITLUL III
    Dispozitii speciale

    Art. 17
    Cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala.
    Art. 18
    In cererile pentru constatarea existentei sau neexistentei vreunui drept, competenta instantei se determina dupa regulile prevazute pentru cererile avand de obiect executarea prestatiunii.
    Art. 19
    Partile pot conveni, prin inscris sau prin declaratie verbala in fata instantei, ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care, potrivit legii, au competenta teritoriala, afara de cazurile prevazute de art. 13, 14, 15 si 16.

    TITLUL IV
    Conflictele de competenta

    Art. 20
    Exista conflict de competenta:
    1. cand doua sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece aceeasi pricina;
    2. cand doua sau mai multe instante, prin hotarari irevocabile s-au declarat necompetente de a judeca aceeasi pricina.
    Art. 21
    Instanta, inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta, va suspenda din oficiu alta procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa hotarasca asupra conflictului.
    Art. 22
    Conflictul ivit intre doua judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal se judeca de acel tribunal.
    Daca cele doua judecatorii nu tin de acelasi tribunal sau daca conflictul s-a nascut intre o judecatorie si un tribunal, sau intre doua tribunale, competenta este Curtea de apel respectiva.
    Daca cele doua instante in conflict nu se gasesc in circumscriptia aceleiasi Curti de Apel, precum si conflictul intre doua Curti de Apel, se judeca de Curtea Suprema de Justitie.
    Exista conflict de competenta, in sensul art. 20, si in cazul in care el se iveste intre instante judecatoresti si alte organe cu activitate jurisdictionala. In acest caz, conflictul de competenta se rezolva de instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei in conflict, dispozitiile art. 21 fiind aplicabile.
    Instanta competenta sa judece conflictul va hotari in camera de consiliu, fara citarea partilor, cu drept de recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.
    Art. 23
    Cand, din pricina unor imprejurari exceptionale, instanta competenta este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze, Curtea Suprema de Justitie, la cererea partii interesate, va desemna o alta instanta de acelasi grad care sa judece pricina.

    TITLUL V
    Incompatibilitatea, abtinerea si recuzarea judecatorilor

    Art. 24
    Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare dupa casare.
    De asemenea nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert sau arbitru in aceeasi pricina.
    Art. 25
    Judecatorul care stie ca exista un motiv de recuzare in privinta sa este dator sa instiinteze pe seful lui si sa se abtina de la judecarea pricinii.
    Art. 26
    Abtinerea se propune de judecator si se judeca potrivit normelor prevazute de art. 30, 31 si 32.
    Art. 27
    Judecatorul poate fi recuzat:
    1. cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din parti;
    2. cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;
    3. cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii;
    4. daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;
    5. daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii;
    6. daca este tutore, curator sau consiliu judiciar*) al uneia din parti;
    7. daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca;
    8. daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;
    9. daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.
------------
    *) Dispozitia privitoare la consiliul judiciar trebuie socotita abrogata implicit, prin intrarea in vigoare a Codului familiei.

    Art. 28
    Nu se pot recuza judecatorii, rude sau afini ai acelora care stau in judecata ca tutore, curator, consiliu judiciar*) sau director al unei institutii publice sau societati comerciale, cand acestia nu au interes personal in judecarea pricinii.
------------
    *) Dispozitia privitoare la consiliul judiciar trebuie socotita abrogata implicit, prin intrarea in vigoare a Codului familiei.

    Art. 29
    Propunerea de recuzare se va face verbal sau in scris pentru fiecare judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri.
    Cand motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea va trebui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute.
    Judecatorul impotriva caruia e propusa recuzarea poate declara ca se abtine.
    Art. 30
    Recuzarea judecatorului se hotaraste de instanta respectiva, in alcatuirea careia nu poate sa intre cel recuzat.
    In cazul cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, precum si in cazul cand recuzarea priveste pe toti judecatorii unei instante, aceasta se judeca de instanta la care se indreapta calea de atac respectiva.
    Recuzarea tuturor membrilor unei sectiuni a Curtii Supreme de Justitie se judeca de cealalta sectiune a Curtii Supreme de Justitie.
    Art. 31
    Instanta decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultand pe judecatorul recuzat numai daca gaseste de cuviinta.
    Nu se admite interogatoriul sau juramantul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare.
    In cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura.
    Art. 32
    Incheierea asupra recuzarii se citeste in sedinta publica.
    Daca recuzarea s-a primit, judecatorul se retrage si nu poate sa stea fata la chibzuirea asupra pricinii.
    Incheierea prin care s-a hotarat recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate.
    Art. 33
    Instanta superioara investita cu judecarea cererii de recuzare in cazurile prevazute de art. 30 alin. 2 va dispune trimiterea pricinii la o instanta de acelasi grad, in cazul cand gaseste ca cererea de recuzare este intemeiata.
    Daca cererea este respinsa, pricina se inapoiaza spre judecare instantei inferioare.
    Art. 34
    Incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a incuviintat recuzarea, nu este supusa la nici o cale de atac.
    Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu fondul.
    Cand instanta superioara de fond*) constata ca recuzarea a fost pe nedrept respinsa, reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta.
------------
    *) Instanta superioara de fond este instanta de apel.

    Art. 35
    Cand cererea de recuzare a fost facuta cu rea-credinta, instanta va condamna pe cel care a facut-o la o amenda de la 3.000 la 10.000 lei si la despagubirea partii vatamate.
    Art. 36
    Dispozitiile prezentului titlu, in afara de art. 24 si 27 pct. 7, se aplica si procurorilor, magistratilor asistenti si grefierilor.

    TITLUL VI
    Stramutarea pricinilor

    Art. 37
    Cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv printre magistratii sau asesorii populari*) ai instantei, cealalta parte poate cere stramutarea pricinii, la o alta instanta de acelasi grad.
    Stramutarea pricinii se mai poate cere pentru motive de banuiala legitima sau de siguranta publica. Banuiala se socoteste legitima de cate ori se poate presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor pricinii calitatii partilor ori vrajmasiilor locale.
------------
    *) Institutia asesorilor populari a fost desfiintata prin Legea nr. 45/1991 (Monitorul Oficial nr. 142 din 11 iulie 1991).

    Art. 38
    Stramutarea pentru motiv de rudenie sau afinitate trebuie ceruta mai inainte de inceperea oricarei dezbateri; cea intemeiata pe banuiala legitima sau siguranta publica se poate cere in orice stare a pricinii.
    Stramutarea pentru siguranta publica se poate cere numai de Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
    Art. 39
    Cererea de stramutare intemeiata pe motive de rudenie sau de afinitate se depune la instanta imediat superioara.
    Cererea de stramutare intemeiata pe motive de banuiala legitima sau de siguranta publica se depune la Curtea Suprema de Justitie.
    Art. 40
    Cererea de stramutare se judeca in camera de consiliu.
    Presedintele instantei va putea cere dosarul pricinii si sa ordone, fara citarea partilor, suspendarea judecarii pricinii, comunicand de urgenta aceasta masura instantei respective.
    In caz de admitere, pricina se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad.
    Hotararea asupra stramutarii se da fara motivare si nu este supusa nici unei cai de atac. Ea va arata in ce masura actele indeplinite de instanta inainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate.
    Dispozitiile art. 35 se aplica prin asemanare.

    CARTEA a II-a
    Procedura contencioasa

    TITLUL I
    Partile

    CAP. 1
    Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale

    Art. 41
    Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata.
    Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere.
    Art. 42
    Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate ori autorizate in chipul aratat in legile sau statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor.
    Art. 43
    Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a pricinii.
    Actele de procedura indeplinite de cel ce nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului, curatorul sau consiliul judiciar*) va putea, insa, ratifica toate sau parte din aceste acte.
------------
    *) Dispozitia privitoare la consiliul judiciar trebuie socotita abrogata implicit, prin intrarea in vigoare a Codului familiei.

    Art. 44
    Daca incapabilul nu are reprezentant legal si exista urgenta, la cererea partii interesate, instanta va putea numi un curator special, care sa-l reprezinte pana la numirea reprezentantului legal; ea va putea numi, de asemenea, un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentant si reprezentat sau cand o persoana juridica, chemata sa stea in judecata, nu are reprezentant.
    Numirea acestor curatori*) se va face de instanta competenta sa hotarasca asupra cererii de chemare in judecata.
------------
    *) Numirea tutorelui si curatorului se face, potrivit art. 116, 145 si, respectiv, art. 152 din Codul familiei, de catre autoritatea tutelara, astfel incat instantele sunt obligate sa ceara autoritatii tutelare numirea acestora.

    Art. 45
    Ministerul Public poate introduce orice actiune, in afara de cele strict personale si sa participe la orice proces, in oricare faza a acestuia, in cazurile in care este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor si ale persoanelor puse sub interdictie, precum si in alte cazuri prevazute de lege.
    In cazul in care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se refera actiunea va fi introdus in proces. El se va putea folosi, daca va fi cazul, de dispozitiile prevazute in art. 246 si urmatoarele si art. 271 si urmatoarele din prezentul cod.
    Procurorul poate, in conditiile legii, sa exercite caile de atac si sa ceara punerea in executare a hotararii.
    Art. 46
    Abrogat.

    CAP. 2
    Persoanele care sunt impreuna reclamante sau parate

    Art. 47
    Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza.
    Art. 48
    Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu pot folosi nici pagubi celorlalti.
    Cu toate acestea, daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuviintate numai unora din ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc si celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile. Reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura in termen vor continua totusi sa fie citati.

    CAP. 3
    Alte persoane care pot lua parte la judecata

    Sectiunea I
    Interventia
    Art. 49
    Oricine are interes poate interveni intr-o pricina ce se urmeaza intre alte persoane.
    Interventia este in interes propriu cand cel care intervine invoca un drept al sau.
    Ea este in interesul uneia din parti cand sprijina numai apararea acesteia.
    Art. 50
    Cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata.
    Ea se poate face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor.
    Cu invoirea partilor, interventia in interes propriu se poate face si in instanta de apel.
    Art. 51
    Cererea de interventie in interesul uneia din parti se poate face chiar inaintea instantei de recurs.
    Art. 52
    Dupa ascultarea partilor si a celui care intervine, instanta va hotari asupra incuviintarii in principiu a interventiei.
    Incheierea nu se poate ataca decat o data cu fondul.
    Dupa incuviintarea in principiu, instanta va dispune comunicarea interventiei si, in cazurile in care intampinarea este obligatorie, va soroci termenul in care aceasta va trebui depusa.
    Art. 53
    Cel care intervine va lua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii interventiei; actele de procedura urmatoare se vor indeplini si fata de cel care intervine.
    Art. 54
    In interventia facuta in interesul uneia din parti, cel care intervine poate face orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii in folosul careia intervine.
    Art. 55
    Interventia se judeca o data cu cererea principala. Cand insa judecarea cererii ar fi intarziata prin interventia in interes propriu, instanta poate hotari despartirea ei spre a fi judecata deosebit.
    Art. 56
    Apelul sau recursul facut de cel care intervine in interesul uneia din parti se socoteste neavenit, daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau recurs.

    Sectiunea a II-a
    Chemarea in judecata a altor persoane
    Art. 57
    Oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.
    Cererea facuta de parat se depune o data cu intampinarea. Cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
    Cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante.
    Cererea va fi motivata si se va comunica atat celui chemat, cat si partii potrivnice. La exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alatura copii de pe cererea de chemare in judecata, intampinare si de pe inscrisurile de la dosar.
    Art. 58
    Cel chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila.
    Art. 59
    In cazul prevazut de art. 58, cand paratul chemat in judecata pentru o datorie baneasca recunoaste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din judecata daca depune suma datorata.
    In acest caz, judecata va urma numai intre partea reclamanta si cel chemat in judecata.

    Sectiunea a III-a
    Chemarea in garantie
    Art. 60
    Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubiri.
    In aceleasi conditii, cel chemat in garantie poate, la randul sau, sa cheme in garantie o alta persoana.
    Art. 61
    Cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata. Cererea facuta de parat se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
    Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune, pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante.
    Art. 62
    Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie si, daca intampinarea este obligatorie, va soroci termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel chemat in garantie.
    Art. 63
    Cererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala.
    Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea in garantie, instanta poate dispune despartirea ei spre a fi judecate deosebit.

    Sectiunea a IV-a
    Aratarea titularului dreptului
    Art. 64
    Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.
    Art. 65
    Cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea, iar, daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
    Cererea va fi comunicata celui aratat ca titular, impreuna cu citatia, copiile de pe cerere si inscrisurile de la dosar.
    Art. 66
    Daca cel aratat ca titular recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte, el va lua locul paratului, care va fi scos din judecata.
    Cand cel chemat nu se infatiseaza sau tagaduieste aratarile paratului, se vor aplica dispozitiile art. 58.

    CAP. 4
    Reprezentarea partilor in judecata

    Art. 67
    Partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.
    Mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept i-a fost dat anume.
    Daca cel care a dat procura generala nu are domiciliul si nici resedinta in tara, sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat.
    Art. 68
    Procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata; in cazul cand procura este data unui avocat, semnatura va fi certificata potrivit legii avocatilor*).
    Dreptul de reprezentare mai poate fi dat si prin declaratie verbala, facuta in instanta si trecuta in incheierea de sedinta.
    Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar daca nu cuprinde nici o aratare in aceasta privinta; el poate fi insa restrans numai la anumite acte sau pentru anumita instanta.
    Daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat.
    Asistarea de catre avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor in drept cand ei sunt mandatari in pricinile sotului sau rudelor pana la al patrulea grad inclusiv.
    De asemenea asistarea de catre avocat nu este ceruta la judecatorii, cand partea este reprezentata prin sot sau ruda pana la al patrulea grad inclusiv.
------------
    *) A se vedea Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea avocaturii.

    Art. 69
    Recunoasterile privitoare la drepturile in judecata, renuntarile, cum si propunerile de tranzactie nu se pot face decat in temeiul unei procuri speciale.
    Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fara mandat, poate face orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite de asemenea orice cale de atac impotriva hotararii date; in acest caz insa, toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi.
    Art. 70
    Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o dispozitie judecatoreasca, asistarea reprezentantului de catre un avocat nu este obligatorie.
    Art. 71
    Mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. Mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.
    Art. 72
    Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta in prezenta partii.
    Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe cel care i-a dat mandatul cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac.
    Art. 73
    Obstiile de mosneni ori razesi si composesoratele vor fi reprezentate prin unul sau 3 mandatari alesi sau numiti din oficiu, afara daca legile speciale nu dispun altfel.
    Cand toti membrii unei asemenea colectivitati se invoiesc, ei numesc mandatarii prin inscris autentificat la judecatorie in circumscriptia careia se afla comuna in care domiciliaza majoritatea devalmasilor.
    In lipsa unei asemenea invoieli, cei interesati vor cere judecatoriei competente sa proceada la desemnarea mandatarilor.
    In acest caz, judecatorul va vesti pe devalmasi prin secretarul consiliului local sa se adune de preferinta intr-o zi de sarbatoare, la primaria comunei prevazute la alineatul 2, pentru a alege pe mandatari.
    Vestirea, semnata de judecator, se va afisa prin ingrijirea secretarului consiliului local, la usa primariei comunelor in cuprinsul carora se afla nemiscatoarele devalmase cu cel putin 15 zile inainte de ziua alegerii. In acelasi termen, vestirea se va face si verbal in fiecare sat, prin batai cu toba, sunete de goarna sau alte mijloace de publicitate obisnuite in localitate.
    Indeplinirea acestor formalitati se va constata prin procese-verbale ce vor fi inaintate secretarului consiliului local, unde urmeaza sa se adune devalmasii.
    La ziua sorocita, judecatorul va face strigarea celor adunati, insemnand pe o lista pe cei prezenti si partea ce fiecare dintre ei are in bunurile devalmase.
    In cazurile cand se contesta drepturile vreunui devalmas, judecatorul va putea sa nu-l inscrie, daca contestatia i se va parea intemeiata; neinscrierea dreptului nu impiedica invocarea lui pe calea dreptului comun. In nici un caz judecatorul nu va amana alegerea din cauza contestatiilor.
    Judecatorul va culege declaratiile verbale ce fiecare din cei inscrisi in lista va face in privinta acelora pe care voiesc sa-i aleaga ca mandatari.
    Alegerea mandatarilor se va face cu majoritatea voturilor celor prezenti, socotita atat asupra numarului celor de fata, cat si asupra drepturilor devalmase.
    Daca locuitorii nu vin sau daca cele doua majoritati aratate mai sus nu se pot intruni, judecatorul va numi din oficiu pe mandatari dintre membrii colectivitatii.
    Cele savarsite inaintea judecatorului vor fi constatate printr-o incheiere, care va avea puterea unei procuri autentice.
    Orice viciu de procedura savarsit cu prilejul alegerii sau numirii mandatarilor va trebui propus la prima zi de infatisare, sub pedeapsa decaderii. In caz de anulare a mandatului, instanta va dispune refacerea procedurii pentru desemnarea altor mandatari.
    Mandatul dat prin alegere sau din oficiu este obligatoriu pentru mandatar, in tot cursul judecatii. Pentru motive legitime instanta va putea scuti pe mandatar de insarcinarea ce i s-a dat.
    Mandatul poate fi revocat pentru incapacitate sau rea-credinta.
    Mandatul pentru stingerea pricinii prin tranzactie va putea fi dat numai cu majoritate de doua treimi, socotite atat asupra numarului celor de fata cat si asupra drepturilor devalmase.
    Daca sunt mai multi mandatari, ei hotarasc cu majoritate.
    In caz de incetarea imputernicirii unui mandatar, randuielile prevazute mai sus vor fi urmate pentru desemnarea inlocuitorului.

    CAP. 5
    Asistenta judiciara*)
------------
    *) A se vedea, cu privire la asistenta judiciara, Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea avocaturii.

    Art. 74
    Cel care nu e in stare sa faca fata cheltuielilor unei judecati, fara a primejdui propria sa intretinere sau a familiei sale, poate cere asistenta judiciara.
    Art. 75
    Asistenta judiciara cuprinde:
    1. Abrogat.
    2. Apararea si asistenta gratuita printr-un avocat delegat de baroul avocatilor.
    Asistenta judiciara poate fi incuviintata oricand in cursul judecatii, in totul sau numai in parte.
    Art. 76
    Cererea de asistenta judiciara va fi facuta in scris instantei de judecata.
    Art. 77
    Cererea trebuie sa arate pricina la care se refera si starea materiala a partii. Ea va fi insotita de dovezi scrise privitoare la veniturile si sarcinile acesteia.
    Art. 78
    Instanta va cerceta cererea, putand cere lamuriri si dovezi partilor sau informatii autoritatilor locale, apoi va dispune, fara dezbateri, prin incheiere, in camera de consiliu.
    Partea potrivnica poate oricand sa infatiseze instantei dovezi cu privire la starea adevarata a celui caruia i s-a incuviintat cererea; asistenta nu se suspenda in cursul noilor cercetari.
    Incheierea cu privire la cererea de asistenta sau prin care s-a revenit asupra asistentei incuviintate nu este supusa nici unei cai de atac.
    Art. 79
    Daca instanta constata ca cererea de asistenta a fost facuta cu rea-credinta, prin ascunderea adevarului, ea poate, revenind asupra asistentei incuviintate, sa condamne partea la o amenda egala cu sumele de plata carora a fost scutita.
    Art. 80
    Dreptul la asistenta se stinge prin moartea partii sau prin imbunatatirea starii sale materiale.
    Art. 81
    Cheltuielile de care partea a fost scutita prin incuviintarea asistentei judiciare vor fi puse in sarcina celeilalte parti, daca aceasta a cazut in pretentiile sale, si vor fi urmarite potrivit dispozitiilor Codului de procedura fiscala. Dispozitivul hotararii se va comunica din oficiu organelor fiscale, prin ingrijirea grefierului.
    Avocatii numiti aparatori din oficiu au dreptul sa ceara instantei de judecata ca onorariul lor sa fie pus in sarcina celeilalte parti, daca aceasta a cazut in pretentiile sale.

    TITLUL II
    Dispozitii generale de procedura

    CAP. 1
    Cererile

    Art. 82
    Orice cerere indreptata instantelor judecatoresti trebuie sa fie facuta in scris si sa cuprinda aratarea instantei, numele, domiciliul sau resedinta partilor si ale reprezentantului, curatorului sau consiliului judiciar, obiectul cererii si semnatura.
    Cererile celor domiciliati in comunele rurale, care sunt de competenta judecatoriilor, se pot face si verbal. In acest caz aratarile partii pot fi trecute intr-un proces-verbal, semnat de judecator, grefier si parte, care va inlocui cererea scrisa. Daca partea nu poate semna, se va face vorbire despre aceasta in procesul-verbal.
    Cererile scrise ale persoanelor care nu pot semna vor fi semnate prin punere de deget in fata presedintelui instantei sau inlocuitorului sau, iar in comunele rurale si in fata secretarului consiliului local; cererea va fi mai intai citita partii, facandu-se aratarea despre aceasta pe cerere.
    In cazurile prevazute de alineatele 2 si 3, se va face aratarea de chipul cum s-a stabilit identitatea partii.
    Art. 83
    Cand cererea este facuta prin mandatar, se va alatura procura in original sau in copie legalizata.
    Mandatarul avocat certifica el insusi copia de pe procura sa.
    Reprezentantul legal, curatorul sau consiliul judiciar*), va alatura copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calitatii sale.
    Reprezentantii persoanelor juridice de drept privat vor arata Monitorul Oficial in care este publicata imputernicirea lor.
------------
    *) Dispozitia privitoare la consiliul judiciar trebuie socotita abrogata implicit, prin intrarea in vigoare a Codului familiei.

    Art. 84
    Cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita.

    CAP. 2
    Citatiile si comunicarea actelor de procedura

    Art. 85
    Judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel.
    Art. 86
    Comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se va face din oficiu, prin posta, prin corpul executorilor judecatoresti sau prin orice angajat al instantei respective.
    Art. 87
    Vor fi citati:
    1. statul, judetul, comuna si celelalte persoane juridice de drept public, in persoana capului autoritatii la contenciosul sediului central al administratiei respective sau, in lipsa de contencios, la sediul administratiei;
    2. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentantii lor, la sediul principal al administratiei sau la cel al sucursalei din circumscriptia instantei;
    3. asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica, prin organele lor de conducere, la sediul administratiei lor;
    4. obstile de mosneni sau de razesi si composesoratele, prin mandatarii lor;
    5. masa creditorilor falimentului prin judecatorul sindic;
    6. incapabilii, prin reprezentantii lor legali.
    In caz de numire a unui curator special, citarea se va face prin acest curator;
    7. personalul misiunilor diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei, cetatenii romani trimisi ca functionari la organizatii internationale, precum si membrii lor de familie care locuiesc cu ei, aflati in strainatate, prin Ministerul Afacerilor Externe.
    Cetatenii romani, altii decat cei prevazuti in alineatul precedent, aflati in strainatate in interes de serviciu, prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea carora se afla cei care i-au trimis;
    8. in cazul in care prin tratate sau conventii internationale la care este parte Romania sau prin acte normative speciale nu se prevede o alta procedura, cei care se afla in strainatate, avand domiciliul sau resedinta cunoscuta, printr-o citatie trimisa cu scrisoare recomandata, recipisa de predare a scrisorii, in cuprinsul careia se va mentiona ce acte se expediaza tinand loc de dovada.
    Daca domiciliul sau resedinta celor aflati in strainatate nu sunt cunoscute, citarea se face potrivit art. 95.
    In toate cazurile, daca cei aflati in strainatate au mandatar cunoscut in tara, va fi citat si acesta.
    9. cei cu domiciliul sau resedinta necunoscuta, potrivit art. 95;
    10. mostenitorii, pana la intervenirea lor in proces, printr-un curator special, numit de instanta.*)
------------
    *) Numirea tutorelui si curatorului se face, potrivit art. 116, 145 si, respectiv, art. 152 din Codul familiei, de catre autoritatea tutelara, astfel incat instantele sunt obligate sa ceara autoritatii tutelare numirea acestora.

    Art. 88
    Citatia va cuprinde:
    1. numarul si data emiterii, precum si numarul dosarului;
    2. aratarea anului, lunii, zilei si orei de infatisare;
    3. aratarea instantei si sediul ei;
    4. numele, domiciliul si calitatea celui citat;
    5. numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii;
    6. parafa sefului instantei si semnatura grefierului.
    Aratarile de la punctele 2, 3, 4 si 6 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.
    Art. 89
    Citatia, sub pedeapsa nulitatii, va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata. In pricinile urgente, termenul poate fi si mai scurt, dupa aprecierea instantei.
    Infatisarea partii in instanta, in persoana sau prin mandatar, acopera orice vicii de procedura. Partea este insa in drept sa ceara amanarea daca nu i s-a inmanat citatia in termen.
    Art. 90
    Inmanarea citatiei si tuturor actelor de procedura se face la domiciliul sau resedinta celui citat. Cand acesta are o asezare agricola, comerciala, industriala sau profesionala in alta parte, inmanarea se poate face si la locul acestor asezari.
    Inmanarea se poate face oriunde, cand cel citat primeste citatia.
    Pentru cei ce se gasesc sub arme, citatia se inmaneaza la comandamentul superior cel mai apropiat.
    Pentru cei care alcatuiesc echipajul unui vas de comert, inmanarea se face, in lipsa unui domiciliu cunoscut, la capitania portului unde se gaseste inregistrat vasul.
    Pentru detinuti, inmanarea se face la administratia inchisorii.
    Pentru bolnavii aflati in spitale, ospicii ori sanatorii, la directia asezamantului.
    Art. 91
    Inmanarea citatiilor si tuturor actelor de procedura, in cazurile prevazute de art. 87 pct. 1, 2, 3, 5 si 7, precum si in cele prevazute de art. 90 alineatele 4, 5, 6 si 7, sau atunci cand actul urmeaza sa fie inmanat unui avocat sau notar public*) se poate face functionarului sau persoanei insarcinate cu primirea corespondentei, care va semna dovada.
------------
    *) A se vedea Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36 din 12 mai 1995.

    Art. 92
    Inmanarea citatiei se va face personal celui citat, care va semna adeverinta de primire, agentul insarcinat cu inmanarea certificand identitatea si semnatura acestuia.
    Daca cel citat, aflandu-se la domiciliu, nu vrea sa primeasca citatia sau, primind-o, nu voieste ori nu poate sa semneze adeverinta de primire, agentul va lasa citatia in mana celui citat sau, in cazul refuzului de primire, o va afisa pe usa locuintei acestuia, incheind despre acestea proces-verbal.
    Daca cel citat nu se gaseste la domiciliu sau daca, in cazul hotelurilor sau cladirilor compuse din mai multe apartamente, el nu a indicat camera sau apartamentul in care locuieste, agentul va inmana citatia, in primul caz, unei persoane din familie, sau in lipsa, oricarei alte persoane care locuieste cu dansul, sau care, in mod obisnuit, primeste corespondenta, iar, in celelalte cazuri, administratorului, portarului, ori celui ce in mod obisnuit il inlocuieste; persoana care primeste citatia va semna adeverinta de primire, agentul certificandu-i identitatea si semnatura si incheind proces-verbal despre cele urmate.
    Daca persoanele aratate in alineatul precedent nu voiesc ori nu pot sa semneze adeverinta de primire, agentul va incheia proces-verbal, lasand citatia in mana lor; daca cei aratati nu voiesc sa primeasca citatia sau sunt lipsa, agentul va afisa citatia, fie pe usa locuintei celui citat, fie, daca nu are indicatia apartamentului sau camerei locuite, pe usa principala a cladirii, incheind de asemenea proces-verbal despre toate acestea.
    Inmanarea citatiei nu se poate face unui minor sub 14 ani impliniti sau unei persoane lipsite de judecata. Puterea de judecata este presupusa pana la dovada contrarie.
    Dispozitiile prezentului articol se aplica si la comunicarea sau notificarea oricarui alt act de procedura.
    Art. 93
    In caz de alegere de domiciliu, daca partea a aratat si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura, comunicarea acestora se va face la acea persoana, iar in lipsa unei asemenea aratari, la domiciliul partii.
    Art. 94
    Cand comunicarea actelor de procedura nu se poate face din cauza ca s-a daramat cladirea, a devenit de nelocuit sau din alt motiv asemanator, agentul va depune actul la grefa instantei, care va instiinta din timp partea despre aceasta imprejurare, dispozitiile art. 95 fiind aplicabile in mod corespunzator.
    Art. 95
    Cand reclamantul invedereaza ca, desi a facut tot ce i-a stat in putinta, nu a izbutit sa afle domiciliul paratului, presedintele instantei va dispune citarea acestuia prin publicitate.
    Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia la usa instantei. Citatia se publica si in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-un ziar mai raspandit, in cazurile in care presedintele tribunalului sau completul de judecata apreciaza ca o asemenea masura este necesara.
    Afisarea, precum si publicarea citatiei in Monitorul Oficial sau intr-un ziar mai raspandit se fac cu cel putin 15 zile inainte de data fixata pentru judecata.
    In cazurile urgente, presedintele tribunalului sau completului de judecata va putea reduce acest termen la 5 zile.
    Daca paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinta, toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi anulate, iar reclamantul care a cerut citarea prin publicitate va fi condamnat la o amenda de la 5.000 lei la 15.000 lei si la despagubirea partii vatamate.
    Art. 96
    Partea prezenta in instanta, in persoana sau prin mandatar, nu poate refuza primirea actelor de procedura si a inscrisurilor care i se comunica in sedinta. In acest caz, instanta poate incuviinta, la cerere, un termen pentru a lua cunostinta de acte.
    Art. 97
    Nici un act de procedura nu se poate indeplini in zilele de sarbatoare legala, afara de cazuri grabnice, dupa incuviintarea presedintelui.
    Art. 98
    Schimbarea domiciliului uneia din parti in timpul judecatii trebuie, sub pedeapsa neluarii ei in seama, sa fie adusa la cunostinta instantei prin petitie la dosar, iar partii potrivnice prin scrisoare recomandata, a carei recipisa de predare se va depune la dosar o data cu petitia prin care se instiinteaza instanta despre schimbarea domiciliului.
    Art. 99
    Cei insarcinati de lege cu indeplinirea actelor de procedura, din a caror vina s-a pricinuit amanarea judecatii, vor fi condamnati de instanta, printr-o incheiere executorie, la o amenda de la 500 la 3.000 lei si la despagubirea partii vatamate.
    Cel condamnat poate sa prezinte instantei o petitie motivata pentru scutirea sau micsorarea amenzii ori despagubirii.
    El va fi citat de urgenta, impreuna cu partea vatamata, careia i s-a incuviintat despagubirea, in camera de consiliu si instanta va hotari prin incheiere irevocabila. Citarea se va face prin grefa si este scutita de timbru si taxe.
    Art. 100
    Procesul-verbal incheiat de cel insarcinat cu inmanarea actului de procedura trebuie sa cuprinda:
    1. anul, luna si ziua cand a fost incheiat;
    2. numele celui care l-a incheiat;
    3. functiunea acestuia;
    4. numele, prenumele si domiciliul celui caruia i s-a facut comunicarea, cu aratarea numarului, etajului, apartamentului sau camerei, daca cel caruia i s-a facut comunicarea locuieste intr-o cladire cu mai multe etaje sau apartamente sau in hotel, si daca actul de procedura a fost inmanat la locuinta sa, ori a fost afisat pe usa acestei locuinte.
    5. aratarea instantei de la care porneste actul de procedura si identificarea lui, iar pentru citatii si a termenului de infatisare;
    6. aratarea inscrisurilor comunicate;
    7. numele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea sau locul unde s-a facut afisarea;
    8. semnatura celui care a incheiat procesul-verbal.
    Daca cei care urmeaza sa semneze dovada de primire sau procesul-verbal refuza sau nu pot s-o faca, se va face vorbire despre aceasta in cuprinsul procesului-verbal.
    Aratarile de la punctele 1, 2, 4, 5, 7 si 8 sunt prevazute sub pedeapsa nulitatii.
    Procesul-verbal face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat.

    CAP. 3
    Termenele

    Art. 101
    Termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in socoteala nici ziua cand a inceput, nici ziua cand s-a sfarsit termenul.
    Termenele statornicite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare.
    Termenele statornicite pe ani, luni sau saptamani se sfarsesc in ziua anului, lunii sau saptamanii corespunzatoare zilei de plecare.
    Termenul care, incepand la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfarseste intr-o luna care nu are o asemenea zi, se va socoti implinit in ziua cea din urma a lunii.
    Termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala, sau cand serviciul este suspendat, se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.
    Art. 102
    Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea nu dispune altfel.
    Termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea, de la data cand a cerut-o.
    Art. 103
    Neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei.
    In acest din urma caz, actul de procedura se va indeplini in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii; in acelasi termen vor fi aratate si motivele impiedicarii.
    Art. 104
    Actele de procedura trimise prin posta instantelor judecatoresti se socotesc indeplinite in termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de implinirea lui.

    CAP. 4
    Nulitatea actelor de procedura

    Art. 105
    Actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent sunt nule.
    Actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor. In cazul nulitatilor prevazute anume de lege, vatamarea se presupune pana la dovada contrarie.
    Art. 106
    Anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare, in masura in care acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare.
    Judecatorul va putea sa dispuna indreptarea neregularitatilor savarsite cu privire la actele de procedura.
    Art. 107
    Presedintele va amana judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub pedeapsa nulitatii.
    Art. 108
    Nulitatile de ordine publica pot fi ridicate de parte sau de judecator in orice stare a pricinii.
    Celelalte nulitati se declara numai dupa cererea partii care are interes sa o invoce.
    Neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fond.
    Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt.

    TITLUL III
    Procedura inaintea primei instante

    CAP. 1
    Procedura inainte de judecata

    Sectiunea I
    Dispozitii generale
    Art. 109
    Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente.
    Art. 110
    Cererea pentru predarea unui nemiscator, la implinirea termenului de locatiune, poate fi facuta chiar inainte de implinirea acestui termen.
    Se poate de asemenea cere, inainte de termen, executarea la termen a unei obligatii alimentare sau altei prestatiuni periodice.
    Presedintele mai poate incuviinta, in general, inainte de implinirea termenului, cereri pentru executarea la termen a unor obligatiuni, ori de cate ori va socoti ca cererile sunt indreptatite pentru a preintampina reclamantului o paguba insemnata pe care acesta ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenului.
    Art. 111
    Partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului.

    Sectiunea a II-a
    Chemarea in judecata
    Art. 112
    Cererea de chemare in judecata va cuprinde:
    1. numele, domiciliul sau resedinta partilor;
    2. calitatea judiciara in care partile stau in judecata, atunci cand nu stau in numele lor propriu;
    3. obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este cu putinta.
    Pentru identificarea nemiscatoarelor se va arata comuna si judetul, strada si numarul, iar, in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, sau, cand nemiscatorul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul topografic;
    4. aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;
    5. aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.
    Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, mai mult cate o copie de pe fiecare inscris, pentru instanta; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul.
    Se va putea depune si numai o parte dintr-un inscris privitor la pricina, ramanand ca instanta sa dispuna, la nevoie, infatisarea inscrisului in intregime.
    Daca inscrisurile sunt scrise in limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.
    Cand reclamantul voieste sa-si dovedeasca cererea sau vreunul din capetele cererii sale, prin interogatoriul sau juramantul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia.
    Cand se va cere dovada cu martori, se va arata numele si locuinta martorilor;
    6. semnatura.
    Art. 113
    La cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii de pe cerere cati parati sunt.
    Daca mai multi parati au un singur reprezentant sau daca paratul are mai multe calitati juridice, se va comunica o singura copie de pe actiune si de pe inscrisuri si se va inmana o singura citatie.
    Art. 114
    Presedintele, indata ce primeste cererea de chemare in judecata si constata plata timbrului, a taxei de procedura si a impozitului proportional, va soroci ziua infatisarii si va cita partile inaintea instantei, in sedinta.
    Presedintele va putea soroci o anumita ora pentru judecarea pricinii.
    Cand reclamantul este de fata la fixarea termenului, el ia termenul in cunostinta; presedintele ii va pune in vedere lipsurile cererii de chemare in judecata, spre a le intregi inainte de comunicare.
    Presedintele va dispune in acelasi timp sa se comunice paratului, o data cu citatia, copii de pe cerere si inscrisuri, punandu-i-se in vedere sa depuna la dosar intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata.
    O data cu sorocirea termenului, presedintele va dispune, daca s-a cerut prin cerere, citarea paratului la interogatoriu sau juramant, sub rezerva dezbaterii la termenul de infatisare. Sub aceeasi rezerva se vor putea lua orice alte masuri, in marginile randuielilor pentru dovezi.
    Termenul se va soroci astfel ca, de la data primirii citatiei, paratul sa aiba cel putin 30 de zile pentru depunerea intampinarii, iar in pricinile urgente, cel putin 5 zile.
    Daca paratul locuieste in strainatate, presedintele va putea soroci un termen mai indelungat.

    Sectiunea a III-a
    Intampinarea
    Art. 115
    Intampinarea va cuprinde:
    1. exceptiile de procedura ce paratul ridica la cererea reclamantului;
    2. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;
    3. dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere; cand va cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor;
    4. semnatura.
    Art. 116
    La intampinare se vor atasa atatea copii de pe intampinare cati reclamanti sunt; de asemenea se va alatura acelasi numar de copii certificate de pe inscrisurile pe care se sprijina, mai mult un rand de copii pentru instanta.
    Daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant, sau un reclamant sta in judecata in mai multe calitati juridice, se va depune la dosar pentru aceste parti cate o singura copie.
    Art. 117
    Cand sunt mai multi parati, ei pot raspunde toti impreuna sau numai o parte din ei, printr-o singura intampinare.
    Art. 118
    Depunerea intampinarii nu este obligatorie.
    In cazul in care nu s-a depus intampinare, presedintele ii va pune in vedere paratului, la prima zi de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare, despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta.

    Sectiunea a IV-a
    Cererea reconventionala
    Art. 119
    Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea sau cu mijloacele de aparare ale reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala.
    Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata.
    Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu in prima zi de infatisare.
    Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului, spre acest sfarsit.
    Art. 120
    Cererea reconventionala se judeca o data cu cererea principala.
    Cand insa numai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta o poate judeca deosebit.

    CAP. 2
    Sedintele si politia lor

    Art. 121
    Sedintele vor fi publice, afara de cazurile cand legea dispune altfel.
    Instanta poate sa dispuna ca dezbaterile sa se faca in sedinta secreta, daca dezbaterea publica ar putea vatama ordinea sau moralitatea publica sau pe parti. In acest caz, partile vor putea fi insotite, in afara de aparatorii lor, de cel mult doua persoane desemnate de ele.
    Hotararea se pronunta intotdeauna in sedinta publica.
    Art. 122
    Presedintele exercita politia sedintei, putand lua masuri pentru pastrarea ordinii si bunei-cuviinte.
    Daca nu mai este loc in sala de sedinta, presedintele poate inlatura pe cei ce ar veni mai tarziu sau pe cei ce depasesc numarul locurilor.
    Nimeni nu poate fi lasat sa intre cu arme in sala de sedinta, afara numai daca le poarta in vederea serviciului ce indeplineste in fata instantei.
    Acei care iau parte la sedinta sunt obligati sa aiba o purtare cuviincioasa.
    Acel ce vorbeste instantei trebuie sa stea in picioare. Presedintele poate incuviinta exceptii de la aceasta indatorire.
    Pot fi indepartati din sala cei nevarstnici si persoanele care s-ar infatisa intr-o tinuta necuviincioasa.
    Presedintele poate chema la ordine orice persoana care tulbura mersul dezbaterilor. Daca aceasta chemare ramane fara rezultat, el poate obliga pe tulburator sa paraseasca sala si la nevoie va da ordin sa fie scos din sala.
    Presedintele poate sa ordone indepartarea tuturor persoanelor din sala, daca altfel nu se poate pastra ordinea.
    Art. 123
    Daca printre cei indepartati din sala ar fi vreuna din parti, inainte de inchiderea dezbaterilor, aceasta va fi chemata in sala si, sub pedeapsa de nulitate, i se vor pune in vedere toate faptele de capetenie petrecute in lipsa sa, precum si declaratiile celor ascultati.
    Dispozitia de mai sus nu se aplica in cazul cand partea indepartata din sedinta a fost asistata de un avocat, care a ramas mai departe in sala.
    Art. 124
    Dispozitiile de mai sus se aplica in toate locurile unde judecatorii sunt chemati sa-si indeplineasca functiunile lor.

    CAP. 3
    Judecata

    Sectiunea I
    Infatisari si dezbateri
    Art. 125
    Presedintele va dispune sa se intocmeasca pentru fiecare sedinta o lista de pricinile sorocite sa se judece in acea zi si care va fi afisata la usa salii de sedinta cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei.
    Pricinile declarate urgente si cele ramase in divergenta se vor judeca inaintea celorlalte.
    Partile pot cere schimbarea randului, daca impricinatii avand pricini sorocite inaintea lor nu se impotrivesc.
    Art. 126
    Partile pot cere instantei, la inceputul sedintei, amanarea pricinilor care nu sunt in stare de judecata, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. Aceasta amanare se poate face si de un singur judecator.
    Art. 127
    Pricinile se dezbat verbal, daca legea nu dispune altfel.
    Art. 128
    Presedintele deschide, suspenda si ridica sedinta.
    Presedintele va da cuvantul mai intai reclamantului si in urma paratului.
    In caz de trebuinta, presedintele poate da cuvantul de mai multe ori, putandu-l margini in timp de fiecare data.
    Art. 129
    Presedintele este in drept sa puna intrebari partilor sau sa puna in dezbaterea lor orice imprejurari de fapt sau de drept care duc la dezlegarea pricinii, chiar daca nu sunt cuprinse in cerere sau in intampinare.
    El va putea ordona dovezile pe care le va gasi de cuviinta, chiar daca partile se impotrivesc.
    Art. 130
    Judecatorii sau partile pot pune intrebari martorilor sau expertilor numai prin mijlocirea presedintelui, care poate insa incuviinta ca acestia sa puna intrebarile direct.
    Judecatorii sunt datori sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a descoperi adevarul si pentru a preveni orice greseala in cunoasterea faptelor; ei vor da partilor ajutor activ in ocrotirea drepturilor si intereselor lor.
    Ei vor hotari numai asupra celor ce formeaza obiectul pricinii supuse judecatii.
    Art. 131
    La judecatorii, judecatorul, inainte de intrarea in dezbateri, va incerca impacarea partilor.
    Daca partile se impaca, judecatorul va constata conditiile impacarii in cuprinsul hotararii pe care o va da.
    Art. 132
    La prima zi de infatisare instanta va putea da reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii precum si pentru a propune noi dovezi. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea facerii intampinarii.
    Cererea nu se socoteste modificata si nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta:
    1. cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
    2. cand reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii;
    3. cand cere valoarea obiectului pierdut sau pierit;
    4. cand inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotriva, in cazul in care cererea in constatare poate fi primita.
    Reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare la cererea reconventionala si a propune dovezile in aparare.
    Art. 133
    Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula.
    Lipsa semnaturii se poate totusi implini in tot cursul judecatii. Daca paratul invoca lipsa de semnatura, reclamantul va trebui sa semneze cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare, iar cand este prezent in instanta, in chiar sedinta in care a fost invocata nulitatea.
    Art. 134
    Este socotita ca prima zi de infatisare aceea in care partile, legal citate, pot pune concluzii.
    Art. 135
    Cererea reconventionala si introducerea unei alte persoane in judecata, care nu se vor fi facut inauntrul termenului prevazut de lege, se vor judeca deosebit, afara de cazul cand amandoua partile consimt sa se judece impreuna.
    Art. 136
    Exceptiile de procedura care nu au fost propuse in conditiile art. 115 si 132 nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii, afara de cele de ordine publica.
    Art. 137
    Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
    Exceptiile nu vor putea fi unite cu fondul decat daca pentru judecarea lor este nevoie sa se administreze dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii.
    Art. 138
    Dovezile care nu au fost cerute in conditiile art. 112, 115 si 132 nu vor mai putea fi invocate in cursul instantei, afara de cazurile:
    1. abrogat;
    2. cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea;
    3. cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii;
    4. cand dovada nu a fost ceruta in conditiile articolelor mai sus-aratate din pricina nestiintei si lipsei de pregatire a partii.
    In cazul amanarii, partea este obligata, sub pedeapsa decaderii, sa depuna, cu cel putin 5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata, copii certificate de pe inscrisurile invocate.
    Art. 139
    Partea care a depus un inscris in copie certificata este datoare sa aiba asupra sa la sedinta originalul inscrisului sau sa-l depuna mai inainte in pastrarea grefei, sub pedeapsa de a nu se tine seama de inscris.
    Daca partea potrivnica nu poate sa-si dea seama de exactitatea copiei fata cu originalul infatisat in sedinta, judecatorul va putea acorda un termen scurt, obligand partea sa depuna originalul in pastrarea grefei.
    Art. 140
    Inscrisurile depuse de parti raman dobandite judecatii si nu se mai pot retrage fara invoirea partii potrivnice.
    Inscrisurile depuse in original nu vor putea fi retrase decat dupa ce se vor lasa copii legalizate de grefa instantei, la care s-a facut depunerea.
    Art. 141
    Cand se tagaduieste exactitatea traducerii in limba romana sau a scrierii cu litere latine, facuta de parte, instanta poate dispune ca traducerea sau scrierea cu litere latine sa se faca de un traducator autorizat sau, in lipsa, de o persoana de incredere, in care caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.
    Paratul va face aceasta cerere prin intampinare, iar reclamantul la primul termen de infatisare.
    Art. 142
    Daca partea sau martorul nu cunoaste limba romana, se va folosi un traducator autorizat sau, in lipsa, o persoana de incredere, in care caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.
    Judecatorul poate indeplini functiunea de traducator fara a depune juramant.
    Art. 143
    Cand cel ce urmeaza a fi ascultat este mut sau surd si nu poate fi inteles, va fi pus sa scrie raspunsul. Daca nu stie sa scrie, se va folosi un talmaci, aplicandu-se dispozitiile privitoare la experti.
    Art. 144
    Cand cel obligat sa semneze declaratiile facute nu vrea sau nu poate sa semneze, se va face aratare in actul de procedura.
    Art. 144^1
    In cazurile in care potrivit prevederilor Codului familiei, instanta de judecata urmeaza a asculta un copil minor, ascultarea se va face in camera de consiliu. Daca, fata de imprejurarile cauzei, instanta gaseste potrivit, ea va asculta copilul minor fara ca partile sau alte persoane sa fie de fata.
    Art. 145
    Dezbaterile in continuare vor fi sorocite in sedinte deosebite, chiar in afara orelor statornicite pentru judecarea pricinilor.
    Art. 146
    Partile vor putea fi indatorate, dupa inchiderea dezbaterilor, sa depuna concluzii scrise sau prescurtari scrise, semnate de ele, a sustinerilor lor verbale. Partile vor putea depune concluzii sau prescurtari chiar fara sa fie obligate. Ele vor fi inregistrate.
    Art. 147
    Dezbaterile urmate in sedinta se vor trece in incheierea de sedinta, care va fi semnata de judecatori si de grefier.
    Art. 148
    La cerere, grefa va elibera copii de pe incheierea de sedinta, de pe hotarare sau dispozitiv sau de pe celelalte inscrisuri aflate la dosar.
    Copiile de pe incheieri, dispozitiv sau hotarari se vor putea elibera numai dupa ce acestea au fost semnate de toti judecatorii, sub pedeapsa pentru grefieri de a fi urmariti ca falsificatori.
    In cazul cand dezbaterile s-au urmat in sedinta secreta, alte persoane decat partile nu pot dobandi copii de pe incheieri, expertize sau declaratii de martori decat cu incuviintarea presedintelui.
    Art. 149
    Instanta va incuviinta stenografierea dezbaterilor, in total sau in parte, la cererea partii. In acest caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.
    Art. 150
    Cand instanta se va socoti lamurita, presedintele va declara dezbaterile inchise.
    Art. 151
    Pricina poate fi repusa pe rol, daca instanta gaseste necesare noi lamuriri.
    Art. 152
    Daca, la orice termen sorocit pentru judecata, se infatiseaza numai una din parti, instanta, dupa ce va cerceta toate lucrarile din dosar si va asculta sustinerile partii, se va pronunta pe temeiul dovezilor administrate, putand primi exceptiile si apararile partii care lipseste.
    Art. 153
    Partea care a fost prezenta la infatisare, ea insasi sau prin mandatar, chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va fi citata in tot cursul instantei, fiind presupusa ca cunoaste termenele urmatoare.
    Aceasta dispozitie nu se aplica:
    1. in cazul redeschiderii judecatii dupa ce a fost suspendata sau amanata fara termen;
    2. in cazul sorocirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu sau juramant;
    3. in cazul cand pricina se repune pe rol.
    Termenul luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat, decat dupa citarea partilor si pentru motive temeinice.
    Cererea se judeca in camera de consiliu.
    Art. 154
    Partea care in orice chip a pricinuit amanarea judecatii va fi obligata, la cererea partii potrivnice, sa-i plateasca o despagubire pentru paguba pricinuita prin amanare.
    Instanta hotaraste, dupa ascultarea partilor, printr-o incheiere irevocabila.
    Despagubirea nu se inapoiaza, chiar daca partea care a dobandit-o cade in pretentiile sale.
    Daca incheierea nu a fost executata in timpul judecatii, partea va putea cere ca despagubirea sa fie tinuta in seama la pronuntarea hotararii.
    Art. 155
    Amanarea judecatii in temeiul invoielii partilor nu se poate incuviinta decat o singura data in cursul instantei.
    Dupa o asemenea amanare, judecata, daca partile nu staruiesc, va fi suspendata si nu va fi redeschisa decat dupa plata sumelor prevazute de legea timbrului pentru redeschiderea pricinilor.
    Instanta este obligata sa cerceteze daca amanarea ceruta de amandoua partile pentru un motiv anumit nu tinde la o amanare prin invoiala partilor; este socotita ca atare cererea de amanare la care cealalta parte s-ar putea impotrivi.
    Art. 156
    Instanta va putea da un singur termen pentru lipsa de aparare, temeinic motivata.
    Cand instanta refuza amanarea judecatii pentru acest motiv, va amana, la cererea partii, pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise.
    Art. 157
    Pricinile in care procedura este indeplinita si care nu se pot judeca din lipsa de timp vor fi amanate, la cererea uneia din parti, la un termen scurt pentru cand partile nu se vor mai cita. Aceste pricini vor fi judecate cu precadere.

    Sectiunea a II-a
    Exceptiile de procedura si exceptia puterii de lucru judecat
    Art. 158
    Cand in fata instantei de judecata se pune in discutie competenta acesteia, ea este obligata sa stabileasca instanta competenta ori, daca este cazul, un alt organ cu activitate jurisdictionala competent.
    Daca instanta se declara competenta, va trece la judecarea pricinii, cel nemultumit putand sa faca, potrivit legii, apel sau recurs dupa darea hotararii asupra fondului.
    Daca instanta se declara necompetenta, ea va trimite dosarul instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent, de indata ce hotararea a devenit irevocabila. Termenul pentru exercitarea caii de atac curge de la pronuntare.
    Trimiterea dosarului, dupa caz, instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent, nu este impiedicata de exercitarea caii de atac de catre partea care a obtinut declararea necompetentei.
    Daca necompetenta nu este de ordine publica, partea care a facut cererea la o instanta necompetenta nu va putea cere declararea necompetentei.
    Art. 159
    Necompetenta este de ordine publica:
    1. cand pricina nu este de competenta instantelor judecatoresti;
    2. cand pricina este de competenta unei instante de alt grad;
    3. cand pricina este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura;
    Art. 160
    In cazul declararii necompetentei, dovezile administrate in instanta necompetenta raman castigate judecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice.
    Art. 161
    Cand instanta constata lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale a partii sau cand reprezentantul partii nu face dovada calitatii sale, se poate da un termen pentru implinirea acestor lipsuri.
    Daca lipsurile nu se implinesc, instanta va anula cererea.
    Art. 162
    Exceptiile de procedura de ordine publica pot fi ridicate inaintea instantei de recurs numai cand nu este nevoie de o verificare a imprejurarilor de fapt in afara dosarului.
    Art. 163
    Nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante.
    Aceasta exceptie se va putea ridica de parti sau de judecator in orice stare a pricinii in fata instantelor de fond.
    Daca exceptia este primita, dosarul se va trimite instantei care a fost mai intai investita, iar in cazul cand pricinile se afla in judecata unor instante de grade deosebite, la instanta cu grad mai inalt.
    Art. 164
    Partile vor putea cere intrunirea mai multor pricini ce se afla inaintea aceleiasi instante sau instante deosebite, de acelasi grad, in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre dansele o stransa legatura.
    Intrunirea poate fi facuta de judecator chiar daca partile nu au cerut-o.
    Dosarul va fi trimis instantei mai intai investita, afara numai daca amandoua partile cer trimiterea lui la una din celelalte instante.
    Cand una din pricini este de competenta unei instante, si partile nu o pot inlatura, intrunirea se va face la acea instanta.
    Art. 165
    In orice stare a judecatii se pot desparti pricinile intrunite, daca instanta socoteste ca numai una din ele este in stare de a fi judecata.
    Art. 166
    Exceptia puterii lucrului judecat se poate ridica, de parti sau de judecator, chiar inaintea instantelor de recurs.

    Sectiunea a III-a
    Administrarea dovezilor

    & 1. Dispozitii generale
    Art. 167
    Dovezile se pot incuviinta numai daca instanta socoteste ca ele pot sa aduca dezlegarea pricinii, afara de cazul cand ar fi primejdie ca ele sa se piarda prin intarziere.
    Ele vor fi administrate inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului.
    Dovada si dovada contrarie vor fi administrate pe cat cu putinta in acelasi timp.
    Cand dovada cu martori a fost incuviintata in conditiile art. 138, dovada contrara va fi ceruta sub pedeapsa decaderii in aceeasi sedinta, daca amandoua partile sunt de fata.
    Partea lipsa la incuviintarea dovezii este obligata sa ceara dovada contrarie la sedinta urmatoare, iar in caz de impiedicare, la prima zi cand se infatiseaza.
    Art. 168
    Incheierea prin care se incuviinteaza dovezile va arata faptele ce vor trebui dovedite, precum si mijloacele de dovada incuviintate pentru dovedirea lor.
    Administrarea dovezilor se va face in ordinea statornicita de instanta.
    Cand o parte renunta la dovezile ce a propus, cealalta parte poate sa si le insuseasca.
    Art. 169
    Administrarea dovezilor se face in fata instantei de judecata.
    Cand administrarea dovezilor urmeaza sa se faca in alta localitate, ea se va indeplini, prin delegatie, de catre o instanta de acelasi grad sau chiar mai mica in grad, daca in acea localitate nu exista o instanta de acelasi grad. Daca felul dovezii ingaduie si partile se invoiesc, instanta care administreaza dovada poate fi scutita de citarea partilor.
    Art. 170
    Cand s-a incuviintat o cercetare locala, expertiza sau dovada cu martori, partea care a propus-o este obligata ca, in termen de 5 zile de la incuviintare, sa depuna suma statornicita de instanta pentru cheltuielile de cercetare, drumul si despagubirea martorilor sau plata expertului; recipisa se va depune la grefa instantei.
    Cand s-au incuviintat partilor dovezi potrivit dispozitiilor art. 138 pct. 2 si 4, termenul de mai sus poate fi prelungit pana la 15 zile.
    Neindeplinirea acestor obligatii atrage decaderea, pentru acea instanta, din dovada incuviintata.
    Depunerea sumei se va putea insa face si dupa implinirea termenului, daca prin aceasta nu se amana judecata.
    Art. 171
    Partea decazuta din dreptul de a administra o dovada va putea totusi sa se apere, discutand in fapt, si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivnice.

    & 2. Dovada cu inscrisuri
    Art. 172
    Cand partea invedereaza ca partea potrivnica detine un inscris privitor la pricina, instanta poate ordona infatisarea lui.
    Cererea de infatisare nu poate fi respinsa daca inscrisul este comun partilor sau daca insasi partea potrivnica s-a referit in judecata la inscris ori daca, dupa lege, ea este obligata sa infatiseze inscrisul.
    Art. 173
    Instanta va respinge cererea de infatisare a inscrisului, in intregime sau in parte, in cazurile:
    1. cand cuprinsul inscrisului priveste chestiuni cu totul personale;
    2. cand infatisarea inscrisului ar incalca indatorirea de a pastra secretul;
    3. cand infatisarea ar atrage urmarirea penala impotriva partii sau a unei alte persoane, ori ar expune-o dispretului public.
    Art. 174
    Daca partea refuza sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus in dovedirea detinerii sau existentei inscrisului, daca reiese din dovezile administrate ca l-a ascuns sau l-a distrus sau daca, dupa ce s-a dovedit detinerea inscrisului, nu-l infatiseaza la cererea instantei, aceasta va putea socoti ca dovedite pretentiile partii care a cerut infatisarea, cu privire la cuprinsul acelui inscris.
    Art. 175
    Daca inscrisul se gaseste in pastrarea unei autoritati, instanta va lua masuri pentru aducerea lui, putand pronunta impotriva sefului autoritatii, in caz de refuz neintemeiat, despagubiri pentru fiecare zi de intarziere.
    Daca inscrisul este detinut de o alta persoana, aceasta va putea fi citata ca martor, punandu-i-se in vedere sa aduca inscrisul in instanta, sub pedeapsa platii de despagubiri pentru fiecare zi de intarziere. Aceasta este indreptatita sa refuze aducerea inscrisului in cazurile prevazute de art. 173.
    Infatisarea si aducerea inscrisului se fac pe cheltuiala partii care a cerut dovada; suma de plata va fi statornicita prin incheiere irevocabila.
    Art. 176
    Instanta nu va putea cere trimiterea cartilor funciare si a planurilor, a registrelor autoritatilor, precum si a inscrisurilor originale depuse la instante sau notari publici.
    Cercetarea acestor inscrisuri se va face, cu citarea partilor, de un magistrat delegat sau, daca inscrisul se gaseste in alta localitate, prin delegatie, de catre instanta respectiva.

    & 3. Verificarea de scripte
    Art. 177
    Acela caruia i se opune un inscris sub semnatura privata este dator, fie sa recunoasca, fie sa tagaduiasca scrisul ori semnatura.
    Mostenitorii sau urmasii in drepturi ai aceluia de la care se pretinde a fi inscrisul pot declara ca nu cunosc scrisul sau semnatura acestuia.
    Art. 178
    Cand una din parti declara ca nu recunoaste fie scrisul, fie semnatura instanta va pasi la verificarea inscrisului.
    Spre acest sfarsit, presedintele instantei va obliga pe cel caruia i se atribuie scrierea sau semnatura sa scrie si sa semneze sub dictarea sa, parti din inscris.
    Refuzul de a scrie va putea fi socotit ca o recunoastere a scrisului.
    Art. 179
    Daca instanta, dupa verificarea inscrisului cu scrisul sau semnatura facuta in fata ei sau cu alte inscrisuri, nu este lamurita, va dispune ca verificarea sa se faca prin expert, obligand partile sa depuna de indata inscrisuri pentru verificare.
    Se primesc ca atare:
    1. inscrisurile autentice;
    2. inscrisurile private, netagaduite de parti;
    3. partea din inscris netagaduita;
    4. scrisul sau semnatura facuta inaintea instantei.
    Inscrisurile depuse pentru verificare vor fi semnate de presedinte, grefier si parti.
    Partile iau cunostinta de inscrisuri in sedinta.
    Art. 180
    Daca una din parti declara ca scrisul sau semnatura este falsa si cealalta parte nu este de fata, instanta va dispune infatisarea partilor in persoana, la alt termen, cand partea care a invocat inscrisul va arata mijloacele sale de aparare si va depune inscrisul pentru verificare.
    Partile pot fi reprezentate si prin mandatari cu procura speciala, daca dovedesc o impiedicare bine intemeiata.
    Art. 181
    Presedintele va constata, prin proces-verbal, starea materiala a inscrisului defaimat, daca exista pe el stersaturi, adaugiri sau indreptari, apoi il va semna, spre neschimbare si-l va incredinta grefei, dupa ce va fi semnat de grefier si de parti.
    Daca partile nu vor sau nu pot sa semneze, se va face aratare in procesul-verbal.
    Art. 182
    La ziua sorocita, presedintele intreaba partea care a infatisat inscrisul daca intelege sa se foloseasca de el.
    Daca partea lipseste, nu voieste sa raspunda sau declara ca nu se mai foloseste de inscris, acesta va fi inlaturat.
    Daca partea care a defaimat inscrisul ca fals lipseste sau nu voieste sa raspunda sau nu staruie in declaratie, inscrisul va fi socotit ca recunoscut.
    Art. 183
    Daca partea care defaima inscrisul ca fals arata pe autorul sau complicele falsului, instanta poate suspenda judecata pricinii, inaintand inscrisul procurorului impreuna cu procesul-verbal ce se va incheia.
    Art. 184
    Cand nu este caz de judecata penala, sau daca actiunea publica s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta de instanta civila, prin orice mijloace de dovada.
    Art. 185
    Cel care a cerut o verificare de scripte va putea fi condamnat la o amenda de 3000 lei pana la 10000 lei si la despagubiri, daca se dovedeste ca inscrisul a fost scris de el.

    & 4. Dovada cu martori
    Art. 186
    Cand instanta a incuviintat dovada cu martori, ea va dispune ascultarea acelora care au fost propusi prin cerere si intampinare.
    In cazurile prevazute de art. 138 pct. 2 si 4, lista martorilor se va depune, sub pedeapsa decaderii, in termen de 5 zile de la incuviintare.
    Inlocuirea martorilor nu se va incuviinta decat in caz de moarte, disparitie sau motive bine intemeiate, in care caz, lista se va depune in termenul si sub pedeapsa mai sus-aratate.
    Decaderea din dovada cu martori pentru neindeplinirea obligatiilor prevazute de art. 170 se acopera daca acestia se infatiseaza la termenul sorocit pentru ascultarea lor.
    Art. 187
    Instanta va putea margini numarul martorilor propusi.
    Art. 188
    Impotriva martorului care lipseste la prima citare, instanta va da mandat de aducere, putand aplica, prin incheiere executorie, si o amenda de la 500 lei la 3000 lei; amenda se va putea ridica pentru motive temeinice.
    In pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la primul termen.
    Daca, dupa mandatul de aducere, martorul nu se infatiseaza, instanta va putea pasi la judecata.
    Instanta poate incuviinta ascultarea martorului la locuinta sa, cand acesta este impiedicat de a veni in instanta.
    Art. 189
    Nu pot fi ascultati ca martori:
    1. rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusiv;
    2. sotul, chiar despartit;
    3. interzisii si cei declarati de lege incapabili de a marturisi;
    4. cei condamnati pentru juramant sau marturie mincinoasa.
    Art. 190
    In pricinile privitoare la starea civila sau despartenie se vor putea asculta rudele si afinii mai sus-aratati, in afara de descendenti.
    Art. 191
    Sunt scutiti de a fi martori:
    1. slujitorii cultelor, medicii, moasele, farmacistii, avocatii, notarii publici*) si orice alti muncitori pe care legea ii obliga sa pastreze secretul cu privire la faptele incredintate lor in exercitiul indeletnicirii;
    2. functionarii publici si fostii functionari publici, asupra imprejurarilor secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate;
    3. cei care prin raspunsurile lor s-ar expune ei insisi sau ar expune pe vreuna din persoanele aratate in art. 189 la punctele 1 si 2 la o pedeapsa penala sau la dispretul public; in aceste cazuri, motivul de scutire va fi dovedit prin juramant. Persoanele aratate la punctele 1 si 2, in afara de slujitorii cultelor, vor fi obligati sa depuna daca au fost dezlegate de indatorirea pastrarii secretului de cel interesat sau autoritatea interesata la pastrarea lui.
------------
    *) A se vedea Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36 din 12 mai 1995.

    Art. 192
    Presedintele, inainte de a lua marturia, va cere martorilor sa arate:
    1. numele, indeletnicirea, locuinta si varsta;
    2. daca este ruda sau afin cu una din parti si in ce grad;
    3. daca se afla in serviciul uneia din parti;
    4. daca este in judecata, in dusmanie sau in legaturi de interes cu vreuna din parti.
    Art. 193
    Inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant: "Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
    In timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe biblie.
    Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a martorului.
    Martorului de alta religie decat cea crestina nu ii sunt aplicabile prevederile alin. 2.
    Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramant: "Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".
    Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul vor rosti in fata instantei urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".
    Situatiile la care se refera alin. 3, 4, 5 si 6 se retin de organul judiciar pe baza afirmatiilor facute de martor.
    Dupa depunerea juramantului, presedintele va pune in vedere martorului ca, daca nu va spune adevarul, savarseste infractiunea de marturie mincinoasa.
    Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.
    Minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramant; i se atrage insa atentia sa spuna adevarul.
    Art. 194
    Martorul care fara motiv intemeiat refuza sa depuna marturia va fi sanctionat, prin incheiere executorie, cu amenda de la 1000 lei la 5000 lei, putand fi obligat si la despagubiri fata de partea vatamata.
    Art. 195
    Copilul mai mic de 14 ani si persoanele care din pricina debilitatii mintale sau in mod vremelnic sunt lipsite de discernamant, pot fi ascultate, insa la aprecierea depozitiei, instanta va tine seama de situatia speciala a martorului.
    Art. 196
    Fiecare martor va fi ascultat deosebit, cei neascultati neputand fi de fata.
    Ordinea ascultarii martorilor va fi statornicita de presedinte, tinand seama si de cererea partilor.
    Dupa ascultare, martorul ramane in sala de sedinta pana la sfarsitul cercetarii, afara numai daca instanta hotaraste altfel. Martorul nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte; el se poate folosi insa de insemnari cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.
    Art. 197
    Martorii pot fi din nou intrebati, daca instanta gaseste de cuviinta.
    Martorii ale caror aratari nu se potrivesc vor fi din nou intrebati, fiind pusi fata.
    Daca instanta gaseste ca intrebarea pusa de parte nu poate sa aduca la dezlegarea pricinii, este jignitoare sau tinde sa dovedeasca un fapt a carui dovedire e oprita de lege, nu o va incuviinta. Instanta, la cererea partii, va trece in incheierea de sedinta atat intrebarea cat si motivul pentru care s-a inlaturat.
    Art. 198
    Marturia se va scrie de grefier, dupa dictarea presedintelui sau a judecatorului delegat, si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator, grefier si martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprins. Daca martorul nu voieste sau nu poate sa semneze, se face vorbire despre aceasta.
    Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate si semnate de judecator, de grefier si martor, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.
    Locurile nescrise din declaratie trebuie implinite cu linii, astfel incat sa nu se poata adauga nimic.
    Art. 199
    Daca din cercetare reiese banuieli puternice de marturie mincinoasa sau de mituire de martor, instanta va incheia proces-verbal si va trimite pe martor in fata autoritatilor penale.
    Art. 200
    Martorul poate cere sa i se plateasca cheltuielile de drum si sa fie despagubit dupa starea sau indeletnicirea sa si potrivit cu departarea domiciliului si timpul pierdut.
    Incheierea instantei sau a judecatorului delegat este executorie.

    & 5. Expertiza
    Art. 201
    Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt, instanta socoteste de cuviinta sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi unul sau trei experti, statornicind punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte.
    Art. 202
    Expertii se vor numi de catre instanta, daca partile nu se invoiesc asupra numirii lor. Incheierea de numire va statornici si plata cuvenita expertilor.
    Art. 203
    Nu vor fi numiti experti:
    1. minorii si interzisii;
    2. falitii;
    3. cei condamnati pentru crima sau pentru delict de fals, furt, inselaciune, abuz de incredere, marturii mincinoase, infractiuni contra bunelor moravuri, vagabondaj, abuz de putere, specula ilicita, sabotaj economic, dare sau luare de mita, trafic de influenta, delapidare, rupere de sigilii, sustragere, delicte contra sigurantei interioare si exterioare a statului, calomnie sau denuntare calomnioasa.
    Art. 204
    Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii.
    Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei exista la aceasta data; in celelalte cazuri termenul va curge de la data cand s-a ivit motivul de recuzare.
    Recuzarile se judeca in sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului.
    Art. 205
    Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt deopotriva aplicabile expertilor.
    Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui.
    Expertul care refuza, fara motiv intemeiat, sa indeplineasca sarcina care i s-a incredintat, va fi sanctionat, prin incheiere executorie, cu amenda de la 1000 lei la 5000 lei si obligat la despagubiri fata de partea vatamata.
    Art. 206
    Abrogat prin Decretul nr. 38/1959.
    Art. 207
    Daca expertii pot sa-si dea de indata parerea vor fi ascultati chiar in sedinta, iar parerea lor se va trece intr-un proces-verbal, intocmit potrivit art. 198.
    Art. 208
    Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand zilele si orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului.
    Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii.
    Art. 209
    Expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata.
    Nedepunerea lucrarii in termen va fi sanctionata cu amenda de la 500 lei la 3000 lei.
    Incheierea de condamnare este executorie. Amenda nu se va putea ridica decat pentru motive intemeiate.
    Art. 210
    Cand sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea motivata a fiecaruia.
    Art. 211
    Expertii sunt datori sa se infatiseze inaintea instantei spre a da deslusiri ori de cate ori li se va cere, in care caz au dreptul la despagubiri ce se vor statornici prin incheiere executorie. Cand nu se infatiseaza, li se va aplica amenda prevazuta la art. 205.
    Art. 212
    Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea expertizei sau o noua expertiza.
    Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.
    Art. 213
    Expertii care vor cere sau vor primi mai mult decat plata statornicita se vor pedepsi pentru luare de mita.
    La cererea expertilor, tinandu-se seama de lucrare, instanta le va putea mari plata cuvenita prin incheiere executorie data cu citarea partilor.
    Art. 214
    Daca expertiza se face de o alta instanta prin delegatie, numirea expertilor si statornicirea platii ce li se cuvine se va putea lasa in sarcina acestei instante.

    & 6. Cercetarea la fata locului
    Art. 215
    In cazul cand instanta va socoti de trebuinta, va putea hotari ca intregul ei sau numai unul din magistrati sa mearga la fata locului spre a se lamuri asupra unor imprejurari de fapt care se vor arata prin incheiere.
    Art. 216
    Cercetarea la fata locului se va face cu citarea partilor, putandu-se asculta martorii si expertii pricinii.
    Despre cele urmate la fata locului se va incheia proces-verbal.
    Art. 217
    Cand instanta merge la fata locului, va fi insotita de procuror, in cazurile in care prezenta acestuia este ceruta de lege.

    & 7. Interogatorul
    Art. 218
    Se va putea incuviinta chemarea la interogatoriu, cand este privitor la fapte personale, care, fiind in legatura cu pricina, pot duce la dezlegarea ei.
    Art. 219
    Cel chemat va fi intrebat de catre presedinte asupra fiecarui fapt in parte.
    Cu incuviintarea presedintelui, fiecare dintre judecatori, procurorul, precum si partea potrivnica pot pune de-a dreptul intrebari celui chemat la interogatoriu.
    Partea nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte. Ea se poate folosi insa de insemnari, cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.
    Daca partea declara ca pentru a raspunde trebuie sa cerceteze inscrisuri, se va putea soroci un nou termen pentru interogatoriu.
    Art. 220
    Reprezentantul legal, curatorul sau consiliul judiciar*) pot fi chemati personal la interogatoriu pentru actele incheiate si faptele savarsite de ei in aceasta calitate.
------------
    *) Dispozitia privitoare la consiliul judiciar trebuie socotita abrogata implicit, prin intrarea in vigoare a Codului familiei.

    Art. 221
    Raspunsurile la interogatoriu vor fi trecute pe aceeasi foaie cu intrebarile. Interogatorul va fi semnat pe fiecare pagina de presedinte, grefier, de cel care l-a propus, precum si de partea care a raspuns dupa ce a luat cunostinta de cuprins. Tot astfel vor fi semnate adaugirile, stersaturile sau schimbarile aduse, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.
    Daca partile nu voiesc sau nu pot sa semneze, se va face aratare in josul interogatoriului.
    Art. 222
    Statul si celelalte persoane juridice de drept public, precum si persoanele juridice de drept privat, vor raspunde in scris la interogatoriul ce li se va comunica.
    Se excepteaza societatile comerciale de persoane, ai caror asociati cu drept de reprezentare vor fi citati personal la interogatoriu.
    Art. 223
    Partea care are domiciliu in strainatate va putea fi interogata prin cel care o reprezinta in judecata.
    In acest caz, interogatoriul va fi comunicat in scris mandatarului, care va depune raspunsul partii dat in cuprinsul unei procuri speciale si autentice. Daca mandatarul este avocat, procura speciala certificata de acesta este indestulatoare.
    Art. 224
    Instanta poate incuviinta luarea interogatoriului la locuinta, daca partea este impiedicata de a veni in fata instantei.
    Art. 225
    Daca partea, fara motive temeinice, refuza sa raspunda la interogatoriu sau nu se infatiseaza, instanta poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire deplina sau numai ca un inceput de dovada in folosul partii potrivnice.

    & 8. Juramantul
    Textele art. 226 - 234 inclusiv au fost abrogate prin Decretul nr. 208 din 12 august 1950.

    & 9. Asigurarea dovezilor
    Art. 235
    Oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri, miscatoare sau nemiscatoare, sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt drept, va putea cere administrarea acestor dovezi daca este primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor.
    Cererea poate fi facuta chiar daca nu este primejdie in intarziere, in cazul cand paratul isi da invoirea.
    Art. 236
    Cererea se va indrepta, inainte de judecata, la judecatorie in circumscriptia careia se afla martorul sau obiectul cercetarii, iar in timpul judecatii, la instanta care judeca pricina.
    Partea va arata in cerere dovezile a caror administrare o pretinde, faptele ce voieste sa dovedeasca, precum si primejdia intarzierii sau invoirea paratului.
    Paratul nu este obligat sa depuna intampinare. Instanta va hotari prin incheiere data in camera de consiliu.
    In caz de primejdie in intarziere, instanta va putea incuviinta cererea si fara citarea partilor.
    Art. 237
    Administrarea dovezii va putea fi facuta de indata sau la termenul ce se va soroci.
    Art. 238
    Incheierea instantei este executorie si poate fi atacata cu apel in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.
    Incheierea data in timpul judecarii unei pricini nu poate fi atacata decit o data cu fondul.
    Art. 239
    Oricine are interes sa constate de urgenta o anumita stare de fapt, care ar putea sa inceteze ori sa se schimbe pana la administrarea dovezilor, va putea cere instantei in circumscriptia careia urmeaza sa se faca constatarea si pe langa care functioneaza executori judecatoresti sa delege un executor judecatoresc care sa constate la fata locului aceasta stare de fapt.
    Presedintele poate incuviinta facerea constatarii fara instiintarea aceluia impotriva caruia se cere.
    Procesul-verbal de constatare va fi comunicat in copie celui impotriva caruia s-a facut constatarea, daca nu a fost de fata.
    El va face dovada pana la dovada contrarie.
    Art. 240
    In caz de primejdie in intarziere, administrarea dovezii si constatarea prin executori judecatoresti se vor putea face si in zilele de sarbatoare si chiar in afara orelor legale, cu incuviintarea anume a magistratului.
    Art. 241
    Dovezile administrate in conditiile mai sus prevazute pot sa fie folosite si de partea care nu a cerut administrarea lor.
    Cheltuielile facute cu administrarea dovezilor vor fi tinute in seama de instanta care judeca pricina in fond.

    Sectiunea a IV-a
    Suspendarea judecatii
    Art. 242
    Instanta va suspenda judecata:
    1. cand amandoua partile o cer;
    2. daca nici una din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii.
    Cu toate acestea pricina se judeca daca reclamantul sau paratul au cerut in scris judecarea in lipsa.
    Art. 243
    Judecata pricinilor se suspenda de drept:
    1. prin moartea uneia din parti, afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru introducerea in judecata a mostenitorilor;
    2. prin interdictie, punere sub curatela sau consiliu judiciar*) a unei parti, pana la numirea tutorelui, curatorului sau consiliului judiciar*);
    3. prin moartea mandatarului uneia din parti, intamplata cu mai putin de 15 zile inainte de ziua infatisarii;
    4. prin incetarea functiunii tutorelui, curatorului sau consiliului judiciar*);
    5. prin declararea in stare de faliment a uneia din parti, cand falitul trebuie sa fie reprezentat prin judecatorul sindic.
    Faptele aratate mai sus nu impiedica pronuntarea hotararii, daca ele s-au ivit dupa inchiderea dezbaterilor.
------------
    *) Dispozitiile privitoare la consiliul judiciar trebuie socotite abrogate implicit, prin intrarea in vigoare a Codului familiei.

    Art. 244
    Instanta poate suspenda judecata:
    1. cand dezlegarea pricinii atarna, in totul sau in parte, de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati;
    2. cand se ivesc indiciile unei infractiuni, a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea.
    Suspendarea va dainui pana cand hotararea pronuntata in pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabila.
    Art. 245
    Judecata reincepe:
    1. prin cererea de redeschidere facuta de una din parti, cand ea s-a suspendat prin invoirea partilor sau prin lipsa lor;
    2. prin cererea de redeschidere, facuta cu aratarea mostenitorilor, tutorelui, consiliului judiciar*), a celui reprezentat de mandatarul mort, a noului mandatar sau sindicului, in cazurile prevazute de art. 243.
------------
    *) Dispozitia privitoare la consiliul judiciar trebuie socotita abrogata implicit, prin intrarea in vigoare a Codului familiei.

    Sectiunea a V-a
    Renuntarea la judecata si renuntarea la drept
    Art. 246
    Reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, fie verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa.
    Renuntarea la judecata se constata prin incheiere data fara drept de apel.
    Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, instanta, la cererea paratului, va obliga pe reclamant la cheltuieli.
    Cand partile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea nu se poate face decat cu invoirea celeilalte parti.
    Art. 247
    In caz de renuntare la insusi dreptul pretins, instanta da o hotarare prin care va respinge cererea in fond si va hotari asupra cheltuielilor.
    Renuntarea la drept se poate face si fara invoirea celeilalte parti, atat in prima instanta cat si in apel.
    Renuntarea se poate face in sedinta sau prin inscris autentic.
    Hotararea se da fara drept de apel.
    Cand renuntarea este facuta in instanta de apel, hotararea primei instante va fi anulata in totul sau in parte, in masura renuntarii.

    Sectiunea a VI-a
    Perimarea
    Art. 248
    Orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire si orice alta cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar impotriva incapabililor*) daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de un an. Partea nu se socoteste in vina, cand actul de procedura urma sa fie indeplinit din oficiu.
    Termenul perimarii nu curge cat timp, fara vina partii, cererea n-a ajuns inca la instanta competenta sa o judece sau nu se poate soroci termen de judecata.
    In materie comerciala termenul de perimare este de sase luni.
------------
    *) Codul familiei foloseste termenul de "cei lipsiti de capacitate" in loc de "incapabili".

    Art. 249
    Perimarea se intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii pricinii.
    Art. 250
    Cursul perimarii este suspendat cat timp dainuieste suspendarea judecarii pronuntata de instanta in cazurile prevazute de art. 244.
    In cazurile prevazute de art. 243, cursul perimarii este suspendat timp de 3 luni de la data cand s-au petrecut faptele care au prilejuit suspendarea judecatii, daca aceste fapte s-au petrecut in cele din urma 6 luni ale termenului de perimare.
    Perimarea se suspenda de asemenea pe timpul cat partea este impiedicata de a starui in judecata din pricina unor imprejurari mai presus de vointa sa.
    Art. 251
    In cazul cand sunt mai multi reclamanti sau parati impreuna, cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti.
    Art. 252
    Perimarea se constata din oficiu sau la cererea partii. Presedintele instantei va cita de urgenta partile si va dispune ca grefa sa intocmeasca o dare de seama asupra actelor de procedura in legatura cu perimarea.
    Hotararea este supusa recursului; termenul curge de la pronuntare.
    Art. 253
    Perimarea poate fi invocata si pe cale de exceptie. In acest caz hotararea care pronunta perimarea este supusa recursului, iar incheierea de respingere poate fi atacata numai o data cu fondul pricinii.
    Perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata in instanta de apel.
    Art. 254
    Perimarea are drept urmare ca toate actele de procedura facute in acea instanta nu-si produc efectele.
    Cand, insa, se face o noua cerere de chemare in judecata, partile pot folosi dovezile administrate in cursul judecarii cererii perimate, in masura in care noua instanta socoteste ca nu este de trebuinta refacerea lor.

    CAP. 4
    Hotararile

    Sectiunea I
    Dispozitii generale
    Art. 255
    Hotararile prin care se rezolva fondul cauzei in prima instanta se numesc "sentinte", iar hotararile prin care se solutioneaza apelul, recursul, precum si recursul in interesul legii ori in anulare se numesc "decizii".
    Toate celelalte hotarari date de instanta in cursul judecatii se numesc "incheieri".
    Art. 256
    Dupa sfarsitul dezbaterilor, judecatorii chibzuiesc in secret, fie in sedinta, fie in camera de consiliu.
    Dupa chibzuire, presedintele aduna parerile judecatorilor, incepand cu cel mai nou in functiune sau cu cel mai tanar dintre asesorii populari*), el pronuntandu-se cel din urma.
------------
    *) Institutia asesorilor populari a fost desfiintata prin Legea nr. 45/1991 (Monitorul Oficial nr. 142 din 11 iulie 1991).

    Art. 257
    Daca majoritatea legala nu se poate intruni, pricina se va judeca din nou in complet de divergenta, in aceeasi zi sau in cel mult 5 zile*).
    La instantele de fond, parerile vor trebui sa fie totdeauna motivate inainte de judecarea divergentei, afara de cazul cand judecata se face chiar in ziua cand s-a ivit divergenta.
    Dezbaterile vor fi reluate asupra punctelor ramase in divergenta; daca, dupa judecarea divergentei, vor fi mai mult de doua pareri, judecatorii ale caror pareri se apropie mai mult, sunt datori sa se uneasca intr-o singura parere.
    Judecatorii pot reveni asupra parerilor lor, care au pricinuit divergenta.
    Dupa judecarea punctelor ramase in divergenta, completul care a judecat inainte de ivirea ei va putea continua judecarea pricinii.
    Dispozitiile alin. 3 se aplica prin asemanare si in cazurile in care completele de judecata sunt alcatuite in numar fara sot.
------------
    *) A se vedea si art. 18 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, publicata in Monitorul Oficial nr. 197 din 13 august 1992.

    Art. 258
    Dupa ce s-a intrunit majoritatea, se va intocmi de indata, pe scurt, dispozitivul hotararii, care se semneaza sub pedeapsa nulitatii, de judecatori si grefier, si care va arata deopotriva si parerile judecatorilor ramasi in minoritate.
    El se pronunta de presedinte, in sedinta, chiar in lipsa partilor.
    Dupa pronuntarea hotararii nici un judecator nu poate reveni asupra parerii sale.
    Dispozitivul hotararii se consemneaza intr-un registru special, tinut de fiecare instanta.
    Art. 259
    Abrogat.
    Art. 260
    Daca instanta nu poate hotari de indata, pronuntarea se va amana pentru un termen pe care presedintele il va anunta si care nu va putea fi mai mare de 7 zile.
    Magistratul care a luat parte la judecata este competent sa se pronunte, chiar daca nu mai face parte din alcatuirea instantei afara de cazul cand a incetat de a mai fi magistrat.
    Art. 261
    Hotararea se da in numele legii*) si va cuprinde:
    1. aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata;
    2. numele, domiciliul sau resedinta partilor, calitatea in care s-au judecat; numele mandatarilor sau reprezentantilor legali si ale avocatilor;
    3. obiectul cererii si sustinerii in prescurtare ale partilor cu aratarea dovezilor;
    4. aratarea concluziilor procurorului;
    5. motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, cum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor;
    6. dispozitivul;
    7. calea de atac si termenul in care se poate exercita;
    8. aratarea ca pronuntarea s-a facut in sedinta, precum si semnaturile judecatorilor si ale grefierului.
    In cazul in care, dupa pronuntare, unul dintre judecatori este in imposibilitate de a semna hotararea, presedintele instantei o va semna in locul sau, iar daca cel in imposibilitate sa semneze este grefierul, hotararea va fi semnata de grefierul sef, facandu-se mentiune despre cauza care a impiedicat pe judecator sau pe grefier sa semneze hotararea.
    Parerea judecatorilor ramasi in minoritate va trebui sa fie motivata in josul hotararii.
------------
    *) A se vedea si art. 9 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, publicata in Monitorul Oficial nr. 197 din 13 august 1992.

    Art. 262
    In cazurile in care judecatorii pot da termen pentru executarea hotararii, ei vor face aceasta, prin chiar hotararea care dezleaga pricina, aratand si motivele pentru care au incuviintat termenul.
    Art. 263
    Datornicul nu va putea cere termen, nici nu va putea sa se bucure de termenul ce i s-a dat, daca bunurile lui se vand dupa cererea altui creditor, daca este in stare de faliment sau de insolvabilitate indeobste cunoscuta sau daca prin fapta sa a micsorat garantiile ce a dat prin contract creditorului sau, sau daca nu a dat garantiile fagaduite.
    Art. 264
    Cand motivarea hotararii nu se poate face pana la data pronuntarii, ea se va face in termen de cel mult 15 zile de la pronuntare. Daca instanta a fost alcatuita din mai multi magistrati, presedintele va putea insarcina pe unul din ei cu redactarea hotararii.
    Parerile judecatorilor ramasi in minoritate va trebui redactata in acelasi timp cu hotararea.
    Art. 265
    Adaugirile, stersaturile sau schimbarile in cuprinsul hotararii vor trebui semnate de judecator, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.
    Art. 266
    Hotararea se va face in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se va depune, spre conservare, la dosarul de hotarari al instantei.
    Pentru judecatorii, presedintele va putea incuviinta ca in locul celui de-al doilea exemplar al sentintei sa se treaca intr-un registru dispozitivul ei, semnat de judecatorul si grefierul care au luat parte la judecata.
    Hotararea se va comunica partilor, in copie, in cazul cand aceasta este necesar pentru curgerea unui termen de exercitarea unei cai ordinare de atac.
    Art. 267
    Dupa pronuntarea hotararii, partea poate renunta in instanta la calea de atac, facandu-se aratare despre aceasta intr-un proces-verbal, semnat de presedinte si de grefier.
    Renuntarile se pot face si in urma, prin infatisarea partii inaintea presedintelui sau prin inscris autentic.
    Art. 268
    Incheierile premergatoare vor fi date cu acelasi numar de voturi ca si hotararile.
    Judecatorii nu sunt legati prin aceste incheieri.
    Ei sunt legati de acele incheieri care, fara a hotari in totul pricina, pregatesc dezlegarea ei.
    Orice dispozitie luata de instanta prin incheiere va fi motivata.
    Art. 269
    Hotararile vor fi investite cu formula executorie, dupa cum urmeaza:
    "Noi, Presedintele Romaniei"
    (Aici urmeaza cuprinsul hotararii)
    "Dam imputernicire si ordonam agentilor administrativi si ai fortei publice sa execute aceasta (hotarare); procurorilor sa staruie pentru aducerea ei la indeplinire. Spre credinta, prezenta (hotarare) s-a semnat de ........ (Urmeaza semnatura presedintelui si a grefierului)".
    Hotararea investita se va da numai partii care a castigat sau reprezentantului ei.
    Art. 269^1
    Abrogat.

    Sectiunea a II-a
    Hotararile partiale
    Art. 270
    Daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, instanta, la cererea acestuia, va da o hotarare partiala in masura recunoasterii.

    Sectiunea a III-a
    Hotararile care consfintesc invoiala partilor
    Art. 271
    Partile se pot infatisa oricand in cursul judecatii, chiar fara sa fi fost citate, pentru a cere sa se dea hotarare care sa consfinteasca invoiala lor.
    Daca partile se infatiseaza la ziua sorocita pentru judecata, cererea pentru darea hotararii va putea fi primita, chiar de un singur judecator, urmand ca hotararea sa fie data de instanta in sedinta.
    Daca ele se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va da hotararea in camera de consiliu.
    Art. 272
    Invoiala va fi infatisata in scris si va alcatui dispozitivul hotararii.
    La judecatorii invoiala va putea fi infatisata si verbal; in acest caz, ea va fi trecuta intr-un proces-verbal, care va fi incheiat cu aplicarea, prin asemanare, a dispozitiilor prevazute de art. 82 alineatul 2, si care va fi trecut in dispozitivul hotararii ce se va da.
    Art. 273
    Hotararea care consfinteste invoiala partilor se da fara drept de apel.

    Sectiunea a IV-a
    Cheltuielile de judecata
    Art. 274
    Partea care cade in pretentiuni va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata.
    Judecatorii nu pot micsora cheltuielile de timbru, taxe de procedura si impozit proportional, plata expertilor, despagubirea martorilor, precum si orice alte cheltuieli pe care partea care a castigat va dovedi ca le-a facut.
    Judecatorii au insa dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivite de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat.
    Art. 275
    Paratul care a recunoscut la prima zi de infatisare pretentiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, afara numai daca a fost pus in intarziere inainte de chemarea in judecata.
    Art. 276
    Cand pretentiile fiecarei parti au fost incuviintate numai in parte, instanta va aprecia in ce masura fiecare din ele poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata, putand face compensarea lor.
    Art. 277
    Daca sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor fi obligati sa plateasca cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre ei.

    Sectiunea a V-a
    Executia vremelnica
    Art. 278
    Hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect:
    1. plata salariilor;
    2. despagubiri pentru accidente de munca;
    3. rente sau pensii alimentare;
    4. reparatii grabnice;
    5. punerea sau ridicarea pecetilor ori facerea inventarului;
    6. pricini privitoare la posesiune, numai in ce priveste posesiunea;
    7. in cazul prevazut de art. 270;
    8. in orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie.
    Art. 279
    Instanta poate incuviinta executia vremelnica a hotararilor privitoare la bunuri ori de cate ori va gasi de cuviinta ca masura este de trebuinta fata cu temeinicia vadita a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exista primejdie vadita in intarziere; in acest caz instanta va putea obliga la darea unei cautiuni.
    Executia vremelnica nu se poate incuviinta:
    1. in materie de stramutare de hotare, desfiintare de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa;
    2. cand prin hotarare se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciara.
    Cererea de executie vremelnica se va putea face si verbal in instanta pana la inchiderea dezbaterilor.
    Daca cererea a fost respinsa de prima instanta, ea poate fi facuta din nou in apel.
    Art. 280
    Cererea pentru suspendarea executiei vremelnice se va putea face fie o data cu apelul fie deosebit in tot cursul instantei de apel.
    Cererea se va depune la prima instanta sau instanta de apel, in care caz se va alatura in copie legalizata dispozitivul hotararii.
    Cererea de suspendare se va judeca de instanta de apel.
    Suspendarea va putea fi incuviintata cu sau fara cautiune.
    Pana la dezlegarea cererii de suspendare, suspendarea va putea fi incuviintata vremelnic, prin ordonanta presedintiala, chiar inainte de sosirea dosarului.

    Sectiunea a VI-a
    Indreptarea hotararilor
    Art. 281
    Greselile asupra numelui, calitatii si sustinerilor partilor sau cele de socoteli, precum si orice alte greseli materiale strecurate in hotarare, pot fi indreptate, din oficiu sau in urma unei simple cereri.
    Instanta poate cita partile, cand gaseste de cuviinta pentru unele lamuriri.
    Indreptarea se va face in amandoua exemplare ale hotararii.
    Termenul de apel impotriva incheierii date asupra indreptarii curge de la pronuntare, in cazul cand partile au fost citate.
    Dispozitiile de mai sus se aplica, prin asemanare, si greselilor strecurate intr-o incheiere.

    TITLUL IV
    Caile ordinare de atac

    CAP. 1
    Apelul

    Sectiunea I
    Termenul si formele apelului
    Art. 282
    Hotararile date in prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotararile date in prima instanta de catre tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel.
    Impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat o data cu fondul, in afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt sau s-a suspendat cursul judecatii.
    Apelul impotriva hotararii se socoteste facut si impotriva incheierilor premergatoare.
    Art. 283
    Partea care a renuntat expres la apel cu privire la o hotarare nu mai are dreptul de a face apel.
    Art. 284
    Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel.
    Termenul de apel curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta o data cu somatia de executare.
    Daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel.
    Pentru procuror termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul curge de la comunicarea hotararii.
    Art. 285
    Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel. In acest caz se face din nou o singura comunicare a hotararii, la cel din urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii, fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor.
    Termenul de apel va incepe sa curga din nou de la data comunicarii prevazute la alin. 1. Pentru mostenitorii incapabili, cei cu capacitate restransa sau disparuti ori in caz de mostenire vacanta, termenul va curge din ziua in care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu.
    Apelul nu constituie prin el insusi un act de acceptare a mostenirii.
    Art. 286
    Termenul de apel se intrerupe si prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea. In acest caz se va face o noua comunicare partii, la domiciliul ei, iar termenul de apel va incepe sa curga din nou de la aceasta data.
    Art. 287
    Cererea de apel va cuprinde:
    1. numele, domiciliul sau resedinta partilor;
    2. aratarea hotararii care se ataca;
    3. motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul;
    4. dovezile invocate in sustinerea apelului;
    5. semnatura.
    Cerintele de la pct. 2 si 5 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar cele de la pct. 3 si 4, sub sanctiunea decaderii. Aceste cerinte pot fi implinite pana cel mai tarziu la prima zi de infatisare, iar lipsa semnaturii, in conditiile prevazute de art. 133 alin. 2.
    Cand dovezile propuse sunt martori sau inscrisuri nearatate la prima instanta, se vor aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 112 pct. 5.
    Art. 288
    La cererea de apel se vor alatura atatea copii cati intimati sunt.
    Apelul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.
    Presedintele va inainta instantei de apel dosarul, impreuna cu apelurile facute, numai dupa implinirea termenului de apel pentru toate partile.
    Cu toate acestea, apelul va fi trimis de indata daca s-a facut cerere pentru suspendarea executarii hotararii primei instante.
    Art. 289
    Presedintele instantei de apel, indata ce primeste dosarul, va fixa termen de infatisare, potrivit dispozitiilor art. 114, si va dispune citarea partilor.
    Totodata, presedintele va dispune sa se comunice intimatului, o data cu citatia, o copie de pe cererea de apel, impreuna cu copiile certificate de pe inscrisurile alaturate si care nu au fost infatisate la prima instanta, punandu-i-se in vedere sa depuna la dosar intampinare.
    Dispozitiile art. 113 alin. 2 sunt aplicabile in mod corespunzator.
    Apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari vor fi repartizate la o singura sectie a instantei de apel.
    Art. 290
    Cand apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari au fost repartizate la sectii deosebite, presedintele ultimei sectii investite va dispune trimiterea apelului la sectia cea dintai investita.
    Art. 291
    In cazul cand intimatul nu a primit, in termenul prevazut de art. 114, comunicarea motivelor de apel si a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi de infatisare, un termen inauntrul caruia sa depuna la dosar intampinarea.
    Daca intimatul lipseste la prima zi de infatisare si instanta constata ca motivele de apel nu au fost comunicate, va dispune amanarea cauzei si efectuarea comunicarii, iar daca motivele nu au fost comunicate in termen, instanta va dispune amanarea cauzei cu indeplinirea cerintelor art. 114 alin. 5.
    Art. 292
    Partile nu se vor putea folosi, inaintea instantei de apel, de alte motive, mijloace de aparare si dovezi decat de cele invocate la prima instanta sau aratate in cererea de apel si in intampinare, afara de cazul prevazut la art. 138.
    Art. 293
    Abrogat.

    Sectiunea a II-a
    Judecarea apelului
    Art. 294
    In apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi. Exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu sunt considerate cereri noi.
    Se vor putea cere insa dobanzi, rate, venituri ajunse la termen si orice alte despagubiri ivite dupa darea hotararii primei instante. De asemenea, se va putea solicita compensatia legala.
    Art. 295
    Instanta de apel va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta, precum si administrarea altor probe, daca le considera necesare pentru solutionarea cauzei.
    Art. 296
    Instanta de apel poate pastra ori schimba in tot sau in parte hotararea atacata.
    Art. 297
    In cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta a rezolvat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va desfiinta hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante.
    Daca hotararea a fost desfiintata pentru lipsa de competenta, cauza se trimite spre rejudecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent.
    Art. 298
    Dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta se aplica si in instanta de apel, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in prezentul capitol.

    CAP. 2
    Recursul

    Sectiunea I
    Termenul si formele recursului
    Art. 299
    Hotararile date fara drept de apel, cele date in apel, precum si, in conditiile prevazute de lege, hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala sunt supuse recursului.
    Art. 300
    Recursul suspenda executarea hotararii numai in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa, precum si in cazurile anume prevazute de lege.
    La cerere, instanta sesizata cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executarii hotararii recurate si in alte cazuri decat cele la care se refera alin. 1.
    Suspendarea la cerere a executarii hotararii poate fi acordata cu sau fara depunerea unei cautiuni ce se va stabili dupa ascultarea partilor citate in camera de consiliu.
    In cazuri urgente, presedintele instantei de recurs poate dispune, la cerere, prin incheiere motivata, suspendarea executarii si fara citarea partilor, chiar inainte de primirea dosarului.
    Instanta poate reveni asupra suspendarii acordate, dispozitiile alin. 3 si 4 fiind aplicabile in mod corespunzator.
    Art. 301
    Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel. Dispozitiile art. 284 se aplica in mod corespunzator.
    Art. 302
    Recursul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.
    Art. 303
    Recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inauntrul termenului de recurs.
    Termenul pentru depunerea motivelor se socoteste de la comunicarea hotararii, chiar daca recursul s-a facut mai inainte.
    Cererea de recurs va cuprinde aratarea motivelor de casare si dezvoltarea lor.
    In cazurile in care Ministerul Public a participat in proces, se va depune o copie de pe motivele de casare pentru procuror.
    Presedintele instantei, care primeste cererea de recurs, va putea sa o inapoieze partii prezente, daca nu indeplineste conditiile prevazute de lege, pentru a fi refacuta, prelungind termenul de recurs cu 5 zile.
    Dupa implinirea termenului de recurs pentru toate partile, instanta a carei hotarare este recurata va inainta instantei de recurs dosarul impreuna cu dovezile de indeplinire a procedurii de comunicare a hotararii.
    Art. 304
    Casarea unei hotarari se poate cere:
    1. cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale;
    2. cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii;
    3. cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante;
    4. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;
    5. cand, prin hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2;
    6. cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui capat de cerere, a acordat mai mult decat s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut;
    7. cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii;
    8. cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia;
    9. cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii;
    10. cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui mijloc de aparare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotaratoare pentru dezlegarea pricinii;
    11. cand hotararea se intemeiaza pe o greseala grava de fapt, decurgand dintr-o apreciere eronata a probelor administrate.
    Art. 304^1
    Recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute in art. 304, instanta putand sa examineze cauza sub toate aspectele.
    Art. 305
    In instanta de recurs nu se pot produce probe noi, cu exceptia inscrisurilor.
    Art. 306
    Recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal, cu exceptia cazurilor prevazute in alin. 2.
    Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu de instanta de recurs, care insa este obligata sa le puna in dezbatere partilor.
    Indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca dezvoltarea acestora face posibila incadrarea lor intr-unul din motivele prevazute de art. 304.
    Art. 307
    Abrogat.
    Art. 308
    Presedintele instantei, dupa ce va constata ca procedura de comunicare a hotararii a fost indeplinita, va fixa termen de judecata si va dispune citarea partilor si comunicarea motivelor de recurs.
    Intimatul va putea depune intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata.
    Presedintele, fixand termenul de judecata, poate desemna un judecator pentru intocmirea unui raport asupra recursului. La Curtea Suprema de Justitie raportul se intocmeste de un judecator sau de un magistrat asistent.
    Raportul va cuprinde, pe scurt, aratarea obiectului cererii de chemare in judecata, solutia recurata, precum si temeiurile acesteia, in masura in care este nevoie pentru solutionarea recursului.
    Raportul va trebui depus la dosar cu cel putin 5 zile inainte de ziua infatisarii.

    Sectiunea a II-a
    Judecarea recursului si efectele casarii
    Art. 309
    Presedintele va da cuvantul partilor dupa citirea raportului.
    Procurorul vorbeste cel din urma, afara de cazul cand este parte principala sau recurent.
    Art. 310
    Daca nu se dovedeste, la prima zi de infatisare, ca recursul a fost depus peste termen sau daca aceasta dovada nu reiese din dosar, el se va socoti facut in termen.
    Art. 311
    Hotararea casata nu are nici o putere.
    Actele de executare sau de asigurare facute in puterea unei asemenea hotarari sunt desfiintate de drept, daca instanta de recurs nu dispune altfel.
    Art. 312
    Curtile de apel si tribunalele, in caz de casare, vor judeca pricina in fond.
    Cu toate acestea, in cazul in care instanta, a carei hotarare este recurata, a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata la administrarea probelor si la dezbaterea fondului, instanta de recurs, dupa casare, trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata sau altei instante de acelasi grad. In cazul casarii pentru lipsa de competenta, cauza se trimite spre rejudecare instantei competente sau organului cu activitate jurisdictionala competent, potrivit legii.
    Daca instanta de recurs constata ca ea insasi era competenta sa solutioneze pricina in prima instanta sau in apel, va casa hotararea recurata si va solutiona cauza potrivit competentei sale.
    Art. 313
    Curtea Suprema de Justitie, in caz de casare, trimite cauza spre o noua judecata instantei care a pronuntat hotararea casata ori, atunci cand interesele bunei administrari a justitiei o cer, altei instante de acelasi grad, cu exceptia cazului casarii pentru lipsa de competenta, cand trimite cauza instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent potrivit legii.
    Art. 314
    Curtea Suprema de Justitie hotaraste asupra fondului pricinii in toate cazurile in care caseaza hotararea atacata numai in scopul aplicarii corecte a legii la imprejurari de fapt ce au fost deplin stabilite.
    Art. 315
    In caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.
    Cand hotararea a fost casata pentru nerespectarea formelor procedurale, judecata va reincepe de la actul anulat.
    Dupa casare, instanta de fond va judeca din nou, tinand seama de toate motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata.
    Art. 316
    Dispozitiile de procedura privind judecata in apel se aplica si in instanta de recurs, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in acest capitol.

    TITLUL V
    Caile extraordinare de atac

    CAP. 1
    Contestatia in anulare

    Art. 317
    Hotararile irevocabile pot fi atacate cu contestatie in anulare, pentru motivele mai jos aratate, numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe caile ordinare de atac:
    1. cand procedura de chemare a partii, pentru ziua cand s-a judecat pricina, nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii;
    2. cand hotararea a fost data de judecatori cu calcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta.
    Cu toate acestea, contestatia poate fi primita pentru motivele mai sus-aratate, in cazul cand aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanta le-a respins pentru ca aveau nevoie de verificari de fapt sau daca recursul a fost respins fara ca el sa fi fost judecat in fond.
    Art. 318
    Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie, cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale, sau cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de casare.
    Dispozitiile alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si in cazul in care judecatoria, potrivit prevederilor unei legi speciale, judeca in ultima instanta.
    Art. 319
    Contestatia se introduce la instanta a carei hotarare se ataca.
    Contestatia se poate face inainte de inceperea executarii si in tot timpul ei, pana la savarsirea ultimului act de executare. Impotriva hotararilor irevocabile care nu se aduc la indeplinire pe cale de executare silita, contestatia poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas irevocabila.
    Art. 320
    Contestatia se judeca de urgenta si cu precadere.
    Intampinarea nu este obligatorie.
    Hotararea data in contestatie este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata.
    Art. 321
    Nu se poate face o noua contestatie pentru motive ce au existat la data celei dintai.

    CAP. 2
    Revizuirea hotararilor

    Art. 322
    Revizuirea unei hotarari ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in urmatoarele cazuri:
    1. daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire;
    2. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;
    3. daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta;
    4. daca un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat irevocabil pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii, sau daca partea care a jurat a fost condamnata irevocabil pentru fals;
    5. daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a revizuit hotararea unei instante penale sau administrative pe care ea s-a intemeiat;
    6. daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica, disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela sau consiliu judiciar nu au fost aparati deloc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere;
    7. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite, in una si aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate.
    Aceste dispozitii se aplica si in cazul cand hotararile potrivnice sunt date de instante de recurs. In cazul cand una dintre instante este Curtea Suprema de Justitie cererea de revizuire se va judeca de aceasta instanta;
    8. daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre aceasta dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa.
    Art. 323
    Cererea de revizuire se indreapta la instanta care a dat hotararea ramasa definitiva si a carei revizuire se cere.
    In cazul art. 322 pct. 7, cererea de revizuire se va indrepta la instanta mai mare in grad fata de instanta sau instantele care au pronuntat hotararile potrivnice. Cand cele doua instante care au dat hotararile potrivnice fac parte din circumscriptii judecatoresti deosebite, instanta mai mare in grad la care urmeaza sa se indrepte cererea de revizuire va fi aceea a instantei care a dat prima hotarare.
    Art. 324
    Termenul de revizuire este de o luna si se va socoti:
    1. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 1, 2 si 7 alin. 1, de la comunicarea hotararilor definitive, iar cand hotararile au fost date de instante de recurs dupa evocarea fondului, de la pronuntare; pentru hotararile prevazute la punctul 7 alin. 2 de la pronuntarea ultimei hotarari;
    2. in cazul prevazut de art. 322 pct. 3, de la cel din urma act de executare;
    3. in cazul prevazut de art. 322 pct. 4, din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea instantei penale de condamnare a judecatorului, martorului, expertului, sau partii care a jurat sau de hotararea care a declarat falsitatea inscrisurilor;
    4. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 5, din ziua in care s-a descoperit inscrisul;
    5. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 6, de la comunicarea hotararii definitive facuta statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publica, sau de la intoarcerea disparutului ori de la dobandirea capacitatii; in aceste din urma doua cazuri termenul fiind de 6 luni.
    In cazul art. 322 pct. 8 termenul de revizuire este de 15 zile si se socoteste de la incetarea impiedicarii.
    Art. 325
    Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere, sub conditia darii unei cautiuni.
    Art. 326
    Cererea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pentru cererea de chemare in judecata.
    Intampinarea nu este obligatorie.
    Art. 327
    Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire, ea va schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata, iar in cazul hotararilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urma hotarare.
    Se va face aratare de hotararea data in revizuire, in josul originalului hotararii revizuite.
    Art. 328
    Hotararea asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pentru hotararea revizuita.
    Daca revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice calea de atac este recursul.

    CAP. 3
    Recursul in interesul legii si recursul in anulare

    Art. 329
    Procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, are dreptul, pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul tarii, sa ceara Curtii Supreme de Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti.
    Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de sectiile unite si se aduc la cunostinta instantelor de Ministerul Justitiei.
    Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante.
    Art. 330
    Procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, poate ataca cu recurs in anulare, la Curtea Suprema de Justitie, hotararile judecatoresti irevocabile pentru urmatoarele motive:
    1. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;
    2. cand s-au savarsit infractiuni de catre judecatori in legatura cu hotararea pronuntata.
    Art. 330^1
    Recursul in anulare se poate declara oricand.
    Art. 330^2
    Procurorul general poate dispune pe termen limitat suspendarea executarii hotararilor judecatoresti inainte de introducerea recursului in anulare.
    Dupa introducerea recursului in anulare, instanta poate sa dispuna suspendarea executarii hotararilor sau sa revina asupra suspendarii acordate.
    Art. 330^3
    La judecarea si solutionarea recursului in anulare se aplica in mod corespunzator dispozitiile privitoare la recurs.
    Judecata recursului in anulare se face cu participarea procurorului, care expune motivele acestui recurs si va pune concluzii.
    Art. 330^4
    Pana la inchiderea dezbaterilor procurorul general isi poate retrage motivat recursul in anulare. In acest caz, partile din proces pot cere continuarea judecatii.

    CARTEA a III-a
    Dispozitii generale privitoare la procedurile necontencioase

    Art. 331
    Cererile pentru dezlegarea carora este nevoie de mijlocirea instantei fara insa sa se urmareasca stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, precum sunt cele privitoare la darea autorizatiilor judecatoresti, sau la luarea unor masuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispozitiilor de procedura mai jos aratate.
    Art. 332
    Cererile necontencioase care sunt in legatura cu o lucrare sau o pricina in curs la o instanta sau pe care aceasta a dezlegat-o, ori daca au ca obiect eliberarea unor inscrisuri, titluri sau valori aflate in depozitul unei instante, se vor indrepta la acea instanta.
    Art. 333
    Cererea va cuprinde numele si domiciliul celui care o face si ale persoanelor pe care acesta cere sa fie chemate inaintea instantei, precum si aratarea pe scurt a obiectului, motivarea cererii si semnatura.
    Ea va fi insotita de inscrisurile pe care se sprijina.
    Art. 334
    Instanta isi verifica competenta din oficiu, putand cere partii lamuririle necesare.
    Daca instanta se declara necompetenta va trimite dosarul instantei in drept sa hotarasca.
    Art. 335
    Daca cererea, prin insusi cuprinsul ei sau prin obiectiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezinta caracter contencios, instanta o va respinge.
    Art. 336
    Incheierea prin care se incuviinteaza cererea este executorie.
    Ea este supusa apelului.
    Termenul de apel va curge de la pronuntare, pentru cei care au fost de fata, si de la comunicare, pentru cei care au lipsit.
    Apelul poate fi facut de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost citata la dezlegarea cererii.
    Apelul se face intr-un singur exemplar, neinsotit de copii.
    Executarea incheierii poate fi suspendata de instanta de apel cu sau fara cautiune.
    Apelul si recursul se judeca in camera de consiliu.
    Art. 337
    Incheierile nu au puterea lucrului judecat.
    Art. 338
    Procedura prevazuta in articolele de mai sus se intregeste cu dispozitiile de procedura contencioasa, in masura in care nu sunt potrivnice naturii necontencioase a cererii.
    Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedura speciala raman supuse dispozitiilor speciale, care se vor intregi cu cele prevazute in cuprinsul cartii de fata.
    Art. 339
    Procedura necontencioasa se aplica si in cazurile in care legea da in caderea presedintelui instantei luarea unor masuri cu caracter necontencios.
    In aceste cazuri, presedintele este tinut sa pronunte incheierea in termen de cel mult 3 zile de la primirea cererii.
    Apelul impotriva incheierii date de judecatorul de la judecatorie se judeca de tribunal, iar apelul impotriva incheierii date de presedintele tribunalului sau Curtii de apel se judeca de completul instantei respective.

    CARTEA a IV-a
    Despre arbitraj

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 340
    Persoanele care au capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor pot conveni sa solutioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, in afara de acelea care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie.
    Art. 340^1
    Arbitrajul poate fi incredintat, prin conventia arbitrala, uneia sau mai multor persoane, investite de parti sau in conformitate cu acea conventie sa judece litigiul si sa pronunte o hotarare definitiva si obligatorie pentru ele. Arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii investiti constituie, in sensul dispozitiilor de fata, tribunalul arbitral.
    Art. 341
    Arbitrajul se organizeaza si se desfasoara potrivit conventiei arbitrale, incheiata conform cu prevederile cap. II.
    Sub rezerva respectarii ordinii publice sau a bunelor moravuri, precum si a dispozitiilor imperative ale legii, partile pot stabili prin conventia arbitrala sau prin act scris incheiat ulterior, fie direct, fie prin referire la o anumita reglementare avand ca obiect arbitrajul, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea si inlocuirea arbitrilor, termenul si locul arbitrajului, normele de procedura pe care tribunalul arbitral trebuie sa le urmeze in judecarea litigiului, inclusiv procedura unei eventuale concilieri prealabile, repartizarea intre parti a cheltuielilor arbitrale, continutul si forma hotararii arbitrale si, in general, orice alte norme privind buna desfasurare a arbitrajului.
    In lipsa unor asemenea norme, tribunalul arbitral va putea reglementa procedura de urmat asa cum va socoti mai potrivit.
    Daca nici tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme, se vor aplica dispozitiile ce urmeaza.
    Art. 341^1
    Partile pot conveni ca arbitrajul sa fie organizat de o institutie permanenta de arbitraj sau de o terta persoana.
    Art. 342
    Pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi in organizarea si desfasurarea arbitrajului, partea interesata poate sesiza instanta de judecata, care in lipsa conventiei arbitrale, ar fi fost competenta sa judece litigiul in fond, in prima instanta.
    In cazul in care partile au incheiat conventia arbitrala in cursul judecarii litigiului la o instanta judecatoreasca, aceasta devine competenta sa solutioneze cererile prevazute in alin. 1.
    Instanta va solutiona aceste cereri de urgenta si cu precadere, cu procedura ordonantei presedintiale.

    CAP. 2
    Conventia arbitrala

    Art. 343
    Conventia arbitrala se incheie, in scris, sub sanctiunea nulitatii.
    Ea se poate incheia fie sub forma unei clauze compromisorii, inscrisa in contractul principal, fie sub forma unei intelegeri de sine statatoare, denumita compromis.
    Art. 343^1
    Prin clauza compromisorie partile convin ca litigiile ce se vor naste din contractul in care este inserata sau in legatura cu acesta sa fie solutionate pe calea arbitrajului, aratandu-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.
    Validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea contractului in care a fost inscrisa.
    Art. 343^2
    Prin compromis partile convin ca un litigiu ivit intre ele sa fie solutionat pe calea arbitrajului, aratandu-se, sub sanctiunea nulitatii, obiectul litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.
    Art. 343^3
    Incheierea conventiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competenta instantelor judecatoresti.
    Tribunalul arbitral isi verifica propria sa competenta de a solutiona un litigiu si hotaraste in aceasta privinta printr-o incheiere care se poate desfiinta numai prin actiunea in anulare introdusa impotriva hotararii arbitrale, conform art. 364.
    Art. 343^4
    In cazul in care partile in proces au incheiat o conventie arbitrala, pe care una dintre ele o invoca in instanta judecatoreasca, aceasta isi verifica competenta.
    Instanta va retine spre solutionare procesul daca:
    a) paratul si-a formulat apararile in fond, fara nici o rezerva intemeiata pe conventia arbitrala;
    b) conventia arbitrala este lovita de nulitate ori este inoperanta;
    c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile paratului in arbitraj.
    In celelalte cazuri, instanta judecatoreasca, la cererea uneia dintre parti, se va declara necompetenta, daca va constata ca exista conventie arbitrala.
    In caz de conflict de competenta, hotaraste instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei inaintea careia s-a ivit conflictul.

    CAP. 3
    Arbitrii. Constituirea tribunalului arbitral. Termenul si locul arbitrajului

    Art. 344
    Poate fi arbitru orice persoana fizica, de cetatenie romana, care are capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor.
    Art. 345
    Partile stabilesc daca litigiul se judeca de un arbitru unic sau de doi ori de mai multi arbitri.
    Daca partile n-au stabilit numarul arbitrilor, litigiul se judeca de trei arbitri, cate unul numit de fiecare dintre parti, iar al treilea - supraarbitrul - desemnat de cei doi arbitri.
    Daca exista mai multi reclamanti sau mai multi parati, partile care au interese comune vor numi un singur arbitru.
    Art. 346
    Este nula clauza din conventia arbitrala care prevede dreptul uneia dintre parti de a numi arbitru in locul celeilalte parti sau de a avea mai multi arbitri decat cealalta parte.
    Art. 347
    Arbitrii sunt numiti, revocati sau inlocuiti conform conventiei arbitrale.
    Cand arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii nu au fost numiti prin conventia arbitrala si nici nu s-a prevazut modalitatea de numire, partea care vrea sa recurga la arbitraj invita cealalta parte, in scris, sa procedeze la numirea lor.
    In comunicare se arata numele, domiciliul si, pe cat posibil, datele personale si profesionale ale arbitrului unic propus sau ale arbitrului desemnat de partea care vrea sa recurga la arbitraj, precum si enuntarea succinta a pretentiilor si a temeiului lor.
    Art. 348
    Partea careia i s-a facut comunicarea trebuie sa transmita, la randul sau, in termen de 10 zile de la primirea acesteia, raspunsul la propunerea de numire a arbitrului unic sau, dupa caz, numele, domiciliul si, pe cat posibil, datele personale si profesionale ale arbitrului desemnat de ea.
    Art. 349
    Acceptarea insarcinarii de arbitru trebuie sa fie facuta in scris si comunicata partilor in termen de 5 zile de la data primirii propunerii de numire.
    Art. 350
    Cei doi arbitri vor proceda la numirea supraarbitrului, in termen de 10 zile de la ultima acceptare. Supraarbitrul se va conforma prevederilor art. 349.
    Art. 351
    In caz de neintelegere intre parti cu privire la numirea arbitrului unic sau daca o parte nu numeste arbitrul ori daca cei doi arbitri nu cad de acord asupra persoanei supraarbitrului, partea care vrea sa recurga la arbitraj poate cere instantei judecatoresti sa procedeze la numirea arbitrului ori, dupa caz, a supraarbitrului.
    Incheierea de numire se va da in termen de 10 zile de la sesizare, cu citarea partilor. Ea nu este supusa cailor de atac.
    Art. 351^1
    Arbitrul poate fi recuzat pentru cauze care pun la indoiala independenta si impartialitatea sa. Cauzele de recuzare sunt cele prevazute pentru recuzarea judecatorilor. Poate constitui o cauza de recuzare si neindeplinirea conditiilor de calificare sau a altor conditii privitoare la arbitri, prevazute in conventia arbitrala.
    O parte nu poate recuza arbitrul numit de ea decat pentru cauze survenite dupa numire.
    Persoana care stie ca in privinta sa exista o cauza de recuzare este obligata sa instiinteze partile si pe ceilalti arbitri mai inainte de a fi acceptat insarcinarea de arbitru, iar daca asemenea cauze survin dupa acceptare, de indata ce le-a cunoscut.
    Aceasta persoana nu poate participa la judecarea litigiului decat daca partile, instiintate potrivit alineatului precedent, comunica in scris ca inteleg sa nu ceara recuzarea. Chiar in acest caz, ea are dreptul sa se abtina de la judecarea litigiului, fara ca abtinerea sa insemne recunoasterea cauzei de recuzare.
    Art. 351^2
    Recuzarea trebuie sa fie ceruta, sub sanctiunea decaderii, in termen de 10 zile de la data cand partea a luat cunostinta de numirea arbitrului sau, dupa caz, de la survenirea cauzei de recuzare.
    Cererea de recuzare se solutioneaza de instanta judecatoreasca, prevazuta de art. 342, cu citarea partilor si a arbitrului recuzat, in termen de 10 zile de la sesizare. Incheierea nu este supusa cailor de atac.
    Art. 352
    In caz de vacanta, pentru orice cauza, recuzare, revocare, abtinere, renuntare, impiedicare, deces, si daca nu s-a numit un supleant sau daca acesta este impiedicat sa-si exercite insarcinarea, se va proceda la inlocuirea arbitrului potrivit dispozitiilor stabilite pentru numirea lui.
    Art. 353
    Arbitrii sunt raspunzatori de daune, in conditiile legii:
    a) daca, dupa acceptare, renunta in mod nejustificat la insarcinarea lor;
    b) daca, fara motiv justificat, nu participa la judecarea litigiului ori nu pronunta hotararea in termenul stabilit de conventia arbitrala sau de lege;
    c) daca nu respecta caracterul confidential al arbitrajului, publicand sau divulgand date de care iau cunostinta in calitate de arbitri, fara a avea autorizarea partilor;
    d) daca incalca in mod flagrant indatoririle ce le revin.
    Art. 353^1
    In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, toate atributiile ce revin instantei judecatoresti in temeiul dispozitiilor din prezentul capitol se exercita de acea institutie, conform regulamentului sau, afara numai daca acel regulament prevede altfel.
    Art. 353^2
    Tribunalul arbitral se considera constituit pe data ultimei acceptari a insarcinarii de arbitru, de supraarbitru sau, dupa caz, de arbitru unic.
    Data acceptarii este cea a expedierii prin posta a comunicarii prevazute de art. 349.
    Art. 353^3
    Daca partile n-au prevazut altfel, tribunalul arbitral trebuie sa pronunte hotararea in termen de cel mult 5 luni de la data constituirii sale.
    Termenul se suspenda pe timpul judecarii unei cereri de recuzare sau a oricarei alte cereri incidente adresate instantei judecatoresti prevazute de art. 342.
    Partile pot consimti in scris la prelungirea termenului arbitrajului.
    De asemenea, tribunalul arbitral poate dispune, pentru motive temeinice, prelungirea termenului cu cel mult doua luni.
    Termenul se prelungeste de drept cu doua luni in cazul prevazut de art. 360^3, precum si in cazul decesului uneia dintre parti.
    Trecerea termenului prevazut in prezentul articol nu poate sa constituie un motiv de caducitate a arbitrajului afara de cazul in care una dintre parti a notificat celeilalte parti si tribunalului arbitral, pana la primul termen de infatisare, ca intelege sa invoce caducitatea.
    Art. 354
    Partile stabilesc locul arbitrajului. In lipsa unei asemenea prevederi, locul arbitrajului se stabileste de tribunalul arbitral.

    CAP. 4
    Sesizarea tribunalului arbitral. Cuprinsul cererii de arbitrare. Intampinarea. Cererea reconventionala

    Art. 355
    Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisa, care va cuprinde:
    a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in Registrul comertului, numarul de telefon, contul bancar;
    b) numele si calitatea celui care angajeaza sau reprezinta partea in litigiu, anexandu-se dovada calitatii;
    c) mentionarea conventiei arbitrale, anexandu-se copie de pe contractul in care este inserata, iar daca s-a incheiat un compromis, copie de pe acesta;
    d) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori;
    e) motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza cererea;
    f) numele si domiciliul membrilor tribunalului arbitral;
    g) semnatura partii.
    Cererea se poate face si printr-un proces-verbal incheiat in fata tribunalului arbitral si semnat de parti sau numai de reclamant, precum si de arbitri.
    Art. 356
    Reclamantul va comunica paratului, precum si fiecarui arbitru, copie de pe cererea de arbitrare si de pe inscrisurile anexate.
    Art. 356^1
    In termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare, paratul va face intampinare cuprinzand exceptiile privind cererea reclamantului, raspunsul in fapt si in drept la aceasta cerere, probele propuse in aparare, precum si, in mod corespunzator, celelalte mentiuni prevazute in art. 355, pentru cererea de arbitrare.
    Exceptiile si alte mijloace de aparare, care nu au fost aratate prin intampinare, trebuie ridicate, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la primul termen de infatisare. Dispozitiile art. 358^12 alin. 3 raman aplicabile.
    Daca prin nedepunerea intampinarii litigiul se amana, paratul va putea fi obligat la plata cheltuielilor de arbitrare cauzate prin amanare.
    Dispozitiile art. 356 se aplica in mod corespunzator.
    Art. 357
    Daca paratul are pretentii impotriva reclamantului, derivand din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala.
    Cererea reconventionala va fi introdusa in cadrul termenului pentru depunerea intampinarii sau cel mai tarziu pana la primul termen de infatisare si trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si cererea principala.

    CAP. 5
    Procedura arbitrala

    Art. 358
    In intreaga procedura arbitrala trebuie sa se asigure partilor, sub sanctiunea nulitatii hotararii arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea dreptului de aparare si a principiului contradictorialitatii.
    Art. 358^1
    Comunicarea intre parti sau catre parti a inscrisurilor litigiului, a citatiilor, hotararilor arbitrale si incheierilor de sedinta se face prin scrisoare recomandata cu recipisa de predare sau cu confirmare de primire. Informatiile si instiintarile pot fi facute si prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care permite stabilirea probei comunicarii si a textului transmis.
    Inscrisurile pot fi inmanate si personal partii, sub semnatura.
    Dovezile de comunicare se depun la dosar.
    Art. 358^2
    Indata dupa expirarea termenului pentru depunerea intampinarii, tribunalul arbitral verifica stadiul pregatirii litigiului pentru dezbatere si, daca va socoti necesar, va dispune masurile corespunzatoare pentru completarea dosarului.
    Dupa aceasta verificare si, daca este cazul, dupa completarea dosarului, tribunalul arbitral fixeaza termen de dezbatere a litigiului si dispune citarea partilor.
    Art. 358^3
    Intre data primirii citatiei si termenul de dezbatere trebuie sa existe un interval de timp de cel putin 15 zile.
    Art. 358^4
    Partile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentanti si pot fi asistate de orice persoana.
    Art. 358^5
    Neprezentarea partii legal citate nu impiedica dezbaterea litigiului, afara numai daca partea lipsa nu va cere, cel mai tarziu pana in preziua dezbaterii, amanarea litigiului pentru motive temeinice, incunostintand in acelasi termen si cealalta parte, precum si arbitrii. Amanarea se poate acorda o singura data.
    Art. 358^6
    Oricare dintre parti poate cere in scris ca solutionarea litigiului sa se faca in lipsa sa, pe baza actelor de la dosar, art. 358^3 ramanand insa aplicabil.
    Art. 358^7
    Daca ambele parti, desi legal citate, nu se prezinta in termen, tribunalul arbitral va solutiona litigiul in afara de cazul in care s-a cerut amanarea pentru motive temeinice. Tribunalul arbitral poate, de asemenea, sa amane judecarea litigiului, citand partile, daca apreciaza ca prezenta lor la dezbatere este necesara.
    Art. 358^8
    Inaintea sau in cursul arbitrajului oricare dintre parti poate cere instantei judecatoresti competente sa incuviinteze masuri asiguratoare si masuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau sa constate anumite imprejurari de fapt.
    La aceasta cerere se vor anexa, in copie, cererea de arbitrare sau, in lipsa, dovada comunicarii prevazute de art. 347 alin. 2 si 3, precum si conventia arbitrala.
    Incuviintarea acestor masuri va fi adusa la cunostinta tribunalului arbitral de catre partea care le-a cerut.
    Art. 358^9
    In cursul arbitrajului, masurile asiguratoare si masurile vremelnice, ca si constatarea anumitor imprejurari de fapt, pot fi incuviintate si de tribunalul arbitral. In caz de impotrivire, executarea acestor masuri se dispune de catre instanta judecatoreasca.
    Art. 358^10
    Fiecare dintre parti are sarcina sa dovedeasca faptele pe care isi intemeiaza in litigiu pretentia sau apararea.
    In vederea solutionarii litigiului, tribunalul arbitral poate cere partilor explicatii scrise cu privire la obiectul cererii si faptele litigiului si poate dispune administrarea oricaror probe prevazute de lege.
    Art. 358^11
    Administrarea probelor se efectueaza in sedinta tribunalului arbitral. Acesta poate dispune ca administrarea probelor sa fie efectuata in fata unui arbitru din compunerea tribunalului arbitral.
    Ascultarea martorilor si a expertilor se face fara prestare de juramant.
    Tribunalul arbitral nu poate sa recurga la mijloace de constrangere si nici sa aplice sanctiuni martorilor sau expertilor. Pentru luarea acestor masuri partile se pot adresa instantei judecatoresti prevazute de art. 342.
    Aprecierea probelor se face de catre arbitri potrivit intimei lor convingeri.
    Art. 358^12
    Orice exceptie privind existenta si validitatea conventiei arbitrale, constituirea tribunalului arbitral, limitele insarcinarii arbitrilor si desfasurarea procedurii pana la primul termen de infatisare, trebuie ridicata, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la acest prim termen, daca nu s-a stabilit un termen mai scurt.
    Orice cereri ale partilor si orice inscrisuri vor fi depuse cel mai tarziu pana la primul termen de infatisare.
    Probele care nu au fost cerute cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare nu vor mai putea fi invocate in cursul arbitrajului, afara de cazurile in care:
    a) necesitatea probei ar reiesi din dezbateri;
    b) administrarea probei nu pricinuieste amanarea solutionarii litigiului.
    Art. 358^13
    Dezbaterile arbitrale vor fi consemnate in incheierea de sedinta.
    Orice dispozitie a tribunalului arbitral va fi consemnata in incheiere si va fi motivata.
    Incheierea de sedinta va cuprinde, pe langa mentiunile prevazute la art. 361 lit. a) si b), si urmatoarele mentiuni:
    a) o scurta descriere a desfasurarii sedintei;
    b) cererile si sustinerile partilor;
    c) motivele pe care se sprijina masurile dispuse;
    d) dispozitivul;
    e) semnaturile arbitrilor, cu observarea prevederilor art. 360^2.
    Partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul incheierilor si de actele dosarului. La cererea partilor sau din oficiu tribunalul arbitral poate indrepta sau completa incheierea de sedinta, printr-o alta incheiere. Partilor li se comunica, la cerere, copie de pe incheierea de sedinta.

    CAP. 6
    Cheltuielile arbitrale

    Art. 359
    Cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea arbitrajului, precum si onorariile arbitrilor, cheltuielile de administrare a probelor, cheltuielile de deplasare a partilor, arbitrilor, expertilor, martorilor, se suporta potrivit intelegerii dintre parti.
    In lipsa unei asemenea intelegeri, cheltuielile arbitrale se suporta de partea care a pierdut litigiul, integral daca cererea de arbitrare este admisa in totalitate sau proportional cu ceea ce s-a acordat, daca cererea este admisa in parte.
    Art. 359^1
    Tribunalul arbitral poate evalua, in mod provizoriu, cuantumul onorariilor arbitrilor si poate obliga partile sa consemneze suma respectiva prin contributie egala.
    Partile pot fi obligate solidar la plata.
    Daca paratul nu-si indeplineste obligatia care ii revine potrivit alin. 1, in termenul stabilit de tribunalul arbitral, reclamantul va consemna intreaga suma, urmand ca prin hotararea arbitrala sa se stabileasca cuantumul onorariilor cuvenite arbitrilor, precum si modul de suportare de catre parti.
    De asemenea, tribunalul arbitral poate obliga partile sau pe fiecare dintre ele la avansarea altor cheltuieli arbitrale.
    Art. 359^2
    Tribunalul arbitral poate sa nu dea curs arbitrajului pana la consemnarea, avansarea sau plata sumelor prevazute in prezentul capitol.
    Art. 359^3
    La cererea oricareia dintre parti, instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342 va examina temeinicia masurilor dispuse de tribunalul arbitral si va stabili cuantumul onorariilor arbitrilor si al celorlalte cheltuieli arbitrale, precum si modalitatile de consemnare, avansare sau de plata.
    Art. 359^4
    Plata onorariilor arbitrilor se va face dupa comunicarea catre parti a hotararii arbitrale.
    Daca arbitrajul se intrerupe, fara a se pronunta hotarare, onorariile arbitrilor pentru activitatea depusa se reduc in mod corespunzator.
    Art. 359^5
    Orice diferenta in plus sau in minus de cheltuieli arbitrale se regularizeaza cel mai tarziu prin hotararea arbitrala si se plateste pana la comunicarea catre parti sau pana la depunerea acesteia la instanta judecatoreasca. Neplata diferentei atrage suspendarea comunicarii sau depunerii hotararii arbitrale.
    Art. 359^6
    In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, taxele pentru organizarea arbitrajului, onorariile arbitrilor, precum si celelalte cheltuieli arbitrale se stabilesc si se platesc conform regulamentului acelei institutii.

    CAP. 7
    Hotararea arbitrala

    Art. 360
    Tribunalul arbitral solutioneaza litigiul in temeiul contractului principal si al normelor de drept aplicabile, tinand seama cand este cazul si de uzantele comerciale.
    Pe baza acordului expres al partilor, tribunalul arbitral poate solutiona litigiul in echitate.
    Art. 360^1
    In toate cazurile, pronuntarea trebuie sa fie precedata de deliberarea in secret, cu participarea tuturor arbitrilor in persoana, consemnandu-se in hotarare aceasta participare.
    Pronuntarea poate fi amanata cu cel mult 21 de zile, sub conditia incadrarii in termenul arbitrajului.
    Art. 360^2
    Cand tribunalul arbitral este compus dintr-un numar fara sot de arbitri, hotararea se ia cu majoritate de voturi. Arbitrul care a avut o alta parere isi va redacta si va semna opinia separata, cu aratarea considerentelor pe care aceasta se sprijina.
    Art. 360^3
    Cand tribunalul arbitral este compus dintr-un numar cu sot de arbitri si acestia nu se inteleg asupra solutiei, se va proceda la numirea unui supraarbitru conform intelegerii dintre parti sau, in lipsa, conform art. 351. Supraarbitrul numit se va uni cu una dintre solutii, o va putea modifica sau va putea pronunta o alta solutie, dar numai dupa ascultarea partilor si a celorlalti arbitri.
    Art. 361
    Hotararea arbitrala se redacteaza in scris si trebuie sa cuprinda:
    a) componenta nominala a tribunalului arbitral, locul si data pronuntarii hotararii;
    b) numele partilor, domiciliul sau resedinta lor sau, dupa caz, denumirea si sediul, numele reprezentantilor partilor, precum si al celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului;
    c) mentionarea conventiei arbitrale in temeiul careia s-a procedat la arbitraj;
    d) obiectul litigiului si sustinerile pe scurt ale partilor;
    e) motivele de fapt si de drept ale hotararii, iar in cazul arbitrajului in echitate, motivele care sub acest aspect intemeiaza solutia;
    f) dispozitivul;
    g) semnaturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art. 360^2.
    Art. 362
    Daca prin hotararea pronuntata tribunalul arbitral a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere, oricare dintre parti poate solicita, in termen de 10 zile de la data primirii hotararii, completarea ei. Hotararea de completare se da cu citarea partilor.
    Greselile materiale din textul hotararii arbitrale sau alte greseli evidente care nu schimba fondul solutiei, precum si greselile de calcul, pot fi rectificate, la cererea oricareia dintre parti, formulata in termenul prevazut de alin. 1 sau din oficiu, printr-o incheiere de indreptare.
    Hotararea de completare sau incheierea de indreptare face parte integranta din hotararea arbitrala.
    Partile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de completarea sau indreptarea hotararii.
    Art. 363
    Hotararea arbitrala va fi comunicata partilor in termen de cel mult o luna de la data pronuntarii ei.
    La cererea oricareia dintre parti, tribunalul arbitral ii va elibera o dovada privind comunicarea hotararii, in conditiile alin. 1.
    Hotararea arbitrala comunicata partilor are efectele unei hotarari judecatoresti definitive.
    Art. 363^1
    In termen de 20 de zile de la data comunicarii hotararii, tribunalul arbitral va depune dosarul litigiului la instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342 atasand si dovezile de comunicare a hotararii arbitrale.
    In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, dosarul se pastreaza la acea institutie.

    CAP. 8
    Desfiintarea hotararii arbitrale

    Art. 364
    Hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai prin actiune in anulare pentru unul din urmatoarele motive:
    a) litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului;
    b) tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa existe o conventie arbitrala sau in temeiul unei conventii nule sau inoperante;
    c) tribunalul arbitral nu a fost constituit in conformitate cu conventia arbitrala;
    d) partea a lipsit la termenul cand au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a fost legal indeplinita;
    e) hotararea a fost pronuntata dupa expirarea termenului arbitrajului prevazut de art. 353^3;
    f) tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;
    g) hotararea arbitrala nu cuprinde dispozitivul si motivele, nu arata data si locul pronuntarii, nu este semnata de arbitri;
    h) dispozitivul hotararii arbitrale cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire;
    i) hotararea arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri ori dispozitii imperative ale legii.
    Art. 364^1
    Partile nu pot renunta prin conventia arbitrala la dreptul de a introduce actiunea in anulare impotriva hotararii arbitrale.
    Renuntarea la acest drept se poate face, insa, dupa pronuntarea hotararii arbitrale.
    Art. 365
    Competenta de a solutiona actiunea in anulare revine instantei judecatoresti imediat superioare instantei judecatoresti prevazute de art. 342, in circumscriptia careia a avut loc arbitrajul.
    Actiunea in anulare poate fi introdusa in termen de o luna de la data comunicarii hotararii arbitrale.
    Instanta judecatoreasca va putea suspenda, cu sau fara cautiune, executarea hotararii arbitrale atacata cu actiunea in anulare.
    Art. 366
    Instanta judecatoreasca, admitand actiunea, va anula hotararea arbitrala, iar, daca litigiul este in stare de judecata, se va pronunta si in fond, in limitele conventiei arbitrale. Daca, insa, pentru a hotari in fond este nevoie de noi probe, instanta judecatoreasca se va pronunta in fond dupa administrarea lor. In acest din urma caz, hotararea de anulare nu se va putea ataca decat o data cu hotararea asupra fondului.
    Hotararea instantei judecatoresti cu privire la actiunea in anulare poate fi atacata numai cu recurs.

    CAP. 9
    Executarea hotararii arbitrale

    Art. 367
    Hotararea arbitrala este obligatorie. Ea se aduce la indeplinire de buna voie de catre partea impotriva careia s-a pronuntat, de indata sau in termenul aratat in hotarare.
    Art. 367^1
    La cererea partii castigatoare, hotararea arbitrala se investeste cu formula executorie.
    Incheierea de investire se da de catre instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342, fara citarea partilor, in afara de cazul in care exista indoieli cu privire la regularitatea hotararii arbitrale, cand se vor cita partile.
    Art. 368
    Hotararea arbitrala investita cu formula executorie constituie titlu executoriu si se executa silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca.

    CAP. 10
    Arbitrajul international

    Art. 369
    In sensul prezentului capitol, un litigiu arbitral care se desfasoara in Romania este socotit international daca s-a nascut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate.
    Art. 369^1
    Prin conventia arbitrala referitoare la un arbitraj international, partile pot stabili ca acesta sa aiba loc in Romania sau intr-o alta tara.
    Art. 369^2
    In arbitrajul international care se judeca in Romania sau potrivit legii romane, tribunalul arbitral va fi compus dintr-un numar impar de arbitri, fiecare dintre parti avand dreptul sa numeasca un numar egal de arbitri. Dispozitiile art. 369^3 raman aplicabile.
    Partea straina poate numi arbitri de cetatenie straina.
    Partile pot conveni ca arbitrul unic sau supraarbitrul sa fie cetatean al unui al treilea stat.
    Art. 369^3
    In arbitrajul international, durata termenelor stabilite de art. 349, 350, 351^2, 358^3 si 362 se dubleaza.
    Art. 369^4
    Dezbaterea litigiului in fata tribunalului arbitral se face in limba stabilita prin conventia arbitrala sau, daca nu s-a prevazut nimic in aceasta privinta ori nu a intervenit o intelegere ulterioara, in limba contractului din care s-a nascut litigiul ori intr-o limba de circulatie internationala stabilita de tribunalul arbitral.
    Daca o parte nu cunoaste limba in care se desfasoara dezbaterea, la cererea si pe cheltuiala ei, tribunalul arbitral ii asigura serviciile unui traducator.
    Partile pot sa participe la dezbateri cu traducatorul lor.
    Art. 369^5
    In afara de cazul in care partile convin altfel, onorariile arbitrilor si cheltuielile de deplasare ale acestora se suporta de partea care i-a numit; in cazul arbitrului unic sau al supraarbitrului, aceste cheltuieli se suporta de parti in cote egale.

    CAP. 11
    Recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale straine

    Art. 370
    In sensul prezentului capitol, prin hotarare arbitrala straina se intelege o hotarare data pe teritoriul unui stat strain sau care nu este considerata ca hotarare nationala in Romania.
    Art. 370^1
    Hotararile arbitrare straine pot fi recunoscute in Romania, spre a beneficia de puterea lucrului judecat, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art. 167 - 172 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.
    Art. 370^2
    Hotararile arbitrale straine, care nu sunt aduse la indeplinire de buna voie de catre cei obligati a le executa, pot fi puse in executare silita pe teritoriul Romaniei, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art. 173 - 177 din Legea nr. 105/1992.
    Art. 370^3
    Hotararile arbitrale straine, pronuntate de catre un tribunal arbitral competent, au forta probanta in fata instantelor din Romania cu privire la situatiile de fapt pe care le constata.
    Art. 371
    Abrogat.

    CARTEA a V-a
    Despre executarea silita

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Sectiunea I
    Titlurile cerute pentru executarea silita
    Art. 372
    Executarea silita se va urmari:
    a) in virtutea unei hotarari judecatoresti;
    b) in virtutea unui titlu executoriu.
    Art. 373
    Hotararile se vor executa prin mijlocirea primei instante. In cazul in care prima instanta este o curte de apel, hotararea se executa prin mijlocirea tribunalului din localitatea in care isi are sediul curtea de apel.
    Cererea de executare se va face:
    a) in cazul hotararilor ramase definitive si irevocabile, la prima instanta;
    b) in celelalte cazuri, la instanta care a pronuntat ultima hotarare asupra fondului; aceasta va trimite cererea, impreuna cu hotararea, pentru investire si executare, la prima instanta.
    Executarea se indeplineste prin executorii judecatoresti.
    In cazurile prevazute de lege, precum si atunci cand executorul judecatoresc considera necesar, organele de politie sunt obligate sa-i acorde concursul la efectuarea executarii silite.
    Art. 374
    Nici o hotarare nu se va putea executa daca nu este investita cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1, afara de hotararile pregatitoare si de hotararile executorii provizoriu, care se executa si fara formula executorie.
    Investirea hotararilor cu formula executorie se face de prima instanta.
    Incuviintarea executarii silite in Romania a hotararilor date in tari straine se face potrivit legii speciale.
    Art. 375 * Abrogat
    Art. 376
    Se investesc cu formula executorie hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, inscrisurile autentificate, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume prevazute de lege.
    Actele autentificate de o reprezentanta diplomatica sau consulara a Romaniei se vor putea investi cu formula executorie de judecatoria de la domiciliul uneia din partile partase la actul autentic.
    Daca nici una din parti nu are domiciliul cunoscut in tara, investirea cu formula executorie se face de Judecatoria sectorului III din Capitala Romaniei.
    Art. 377
    Sunt hotarari definitive:
    1. hotararile date fara drept de apel;
    2. hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel, sau chiar atacate cu apel, daca judecata acestuia s-a perimat sau apelul a fost respins;
    3. hotararile date in apel prin care se rezolva fondul pricinii.
    Sunt hotarari irevocabile:
    1. hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, nerecurate;
    2. hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;
    3. hotararile date in apel, nerecurate;
    4. hotararile date in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii;
    5. orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
    Art. 378
    Pe cand o hotarare definitiva se afla in curs de a se judeca in contestatie sau in urma cererii de revizuire ea are inca puterea lucrului judecat pana se va inlocui printr-o alta hotarare.
    Art. 379
    Nici o urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decat in virtutea unui titlu executor sau a unei hotarari date cu executie provizorie si pentru o datorie certa si lichida.
    Daca datoria consista in suma nelamurita, urmarile se vor amana pana mai intai se va face lichidarea.
    Creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul.
    Creanta este lichida atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de o osebita socoteala.

    Sectiunea a II-a
    Persoanele si bunurile supuse executarii silite
    Art. 380
    Executarea silita se intinde asupra tuturor bunurilor miscatoare si nemiscatoare ale datornicului, afara de exceptiile admise de lege.

    Sectiunea a III-a
    Cand se poate exercita executarea silita
    Art. 381
    Cand printr-o hotarare s-a dat un termen de plata, executarea nu se poate face pana la sosirea acelui termen.
    Art. 382
    Cu toate acestea, partea care a castigat va putea si inaintea sosirii termenului sa ceara executarea hotararii:
    a) daca datornicul a fugit;
    b) daca datornicul risipeste averea sa miscatoare si nemiscatoare;
    c) daca alti creditori executa alte hotarari asupra averii sale;
    d) daca prin fapta sa el a micsorat asigurarile date creditorului sau, sau n-a dat asigurarile promise ori incuviintate sau este in stare de insolvabilitate de obste cunoscuta.
    Art. 383
    In cazurile aratate in articolele de mai sus, instanta care a investit hotararea cu formula executorie va hotari de urgenta, dupa ce va cita pe parti in termen scurt.
    In cazul in care datornicul a fugit, citatia i se va da la ultimul domiciliu.
    Art. 384
    Hotararile ce au sa se execute provizoriu cu dare de cautiune nu se vor executa mai inainte de a se da cautiunea.
    Art. 385
    Nici o executare nu se va putea face inainte de ora opt dimineata si dupa ora sase seara.
    Executarea inceputa va putea continua in acea zi sau in zilele urmatoare.
    Art. 386
    Executarea silita nu se va putea face in zile nelucratoare, potrivit legii, afara de cazurile urgente in care executarea poate fi incuviintata de presedintele instantei de executare.
    Art. 387
    Nici o hotarare sau titlu executor nu se va putea executa decat numai dupa ce va fi incunostintat datornicul odata cu somatia sau comandamentul.
    Art. 388
    Cu cel putin o zi inainte de orice executare, executorul judecatoresc ce are sa execute va face o somatie datornicului la care se va alatura si copia titlului ce se executa.
    Art. 389
    Daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire, executarea se perima de drept si orice parte interesata poate cere desfiintarea ei.
    In caz de suspendarea executarii, termenul de perimare curge de la incetarea suspendarii.
    Daca se face o noua cerere de executare, se va face mai intai, o noua somatie, la care nu se va mai alatura titlul ce se executa.
    Art. 390
    Cele doua articole de mai sus nu se aplica in cazurile cand legea incuviinteaza executarea fara somatie.
    Asemenea nu se va notifica datornicului nici somatia, nici hotararea sau titlul, cand executarea se face potrivit art. 382 din acest cod.
    Art. 391
    Calcarea art. 384, 385, 387, 388 si 389 aduce anularea executarii.

    Sectiunea a IV-a
    Pentru primirea cautiunii
    Art. 392
    Hotararea care obliga pe o parte ca sa dea o cautiune sau un garant va arata si termenul cand sa se aduca acea cautiune, sau sa se infatiseze acel garant.
    Art. 393
    Garantul se va infatisa inaintea judecatii in sedinta publica, fata cu toate partile sau in lipsa lor, daca au fost chemate formal.
    Judecata va primi pe garant daca solvabilitatea sa va fi de obste cunoscuta, sau daca se va dovedi cu acte.
    Art. 394
    Partea potrivnica va putea sa conteste solvabilitatea garantului si judecata va apretui de urgenta.
    Art. 395
    Daca se primeste cautiunea sau garantul, actul care le primeste va fi executor, cu tot dreptul de apel.
    Art. 396
    Garantul fiind primit, va face inaintea judecatii declaratia ca primeste a garanta.
    Aceasta declaratie se va trece in procesul-verbal al sedintei.
    Din momentul acestei declaratii, el va fi supus la toate consecintele ce aduce garantia sa.

    Sectiunea a V-a
    Executarea in contra mostenitorilor
    Art. 397
    Cand datornicul a murit, lasand numai mostenitori varstnici, executarea inceputa asupra bunurilor sale se va continua in contra lor 8 zile dupa ce printr-o notificare au fost instiintati in mod colectiv la ultimul domiciliu al defunctului.
    Cand intre mostenitori sunt nevarstnici, executarea inceputa se va suspenda pana la alcatuirea reprezentantei lor legale, care se va face prin mijlocirea judecatoriei cat se poate de grabnic.
    Art. 398
    Daca executia nu incepuse inca la moartea datornicului, hotararile si titlurile executorii nu se vor putea executa in contra mostenitorilor, sub pedeapsa de nulitate, decat 8 zile dupa ce li s-a facut o incunostintare colectiva a acestor titluri sau hotarari la domiciliul deschiderii succesiunii pe numele mostenirii, fara a se arata numele si calitatea fiecarui mostenitor.

    Sectiunea a VI-a
    Contestatii asupra executarii silite
    Art. 399
    Orice executare silita se poate contesta de cei interesati sau vatamati prin executare.
    Art. 400
    Cererile incidente si toate contestatiile care s-ar ridica asupra executarii silite sau intre parti sau de catre cei de-al treilea interesati, privitoare la intelesul, intinderea si aplicarea dispozitivului hotararii ce se executa, se vor indrepta la instanta care a incuviintat titlul executor.
    Toate celelalte incidente sau contestatii ce s-ar ridica asupra urmaririi insasi se vor indrepta la instanta care executa hotararea.
    Cererile aratate in acest articol vor cuprinde pe larg motivele plangerii, iar actele pricinii se vor depune deodata cu cererea la grefa instantei respective potrivit art. 112 din acest cod.
    Partile se vor chema in termen scurt si judecata asupra contestatiei sau incidentelor se va urma de urgenta, cu precadere asupra tuturor celorlalte pricini.
    Art. 400^1
    Impartirea bunurilor comune, potrivit art. 33 alin. 2 din Codul familiei, poate fi ceruta si in cadrul judecarii contestatiei la executarea silita.
    Art. 401
    Judecata va putea dupa infatisare sa suspende sau sa lase executarea cu sau fara cautiune fata de instanta judecatoreasca. Executarea se va putea suspenda in cazuri urgente chiar si inainte de orice infatisare.
    Art. 402
    Termenul de apel si cel de recurs in contra hotararilor date in asemenea contestatii sau incidente va fi de 15 zile de la data comunicarii hotararilor.
    Art. 403
    Contestatiile in materie de executari silite se vor putea face in tot timpul cat va tine executarea.
    Odata ce, cel din urma act al executarii s-a savarsit, nu se va mai primi nici o contestatie asupra executarii.
    Cel din urma act de executare este incheierea pe care instanta va trebui sa o faca, fara citarea partilor, indata ce va primi procesul-verbal de executare, constatand savarsirea executarii.
    Art. 404
    O hotarare judecatoreasca care nu s-a executat in timp de 30 de ani de la data sa nu se va mai putea executa si va pierde puterea lucrului judecat.*)
------------
    *) A se vedea si Decretul nr. 167 din 21 aprilie 1958 privitor la prescriptia extinctiva.

    Art. 405
    Partea care va cadea in contestatia sa asupra executarii va fi supusa la despagubiri ce va fi pricinuit prin impiedicarea executarii si la plata unei amenzi de la 3000 lei pana la 10000 lei in cazuri de vadita rea-credinta.

    CAP. 2
    Executarea silita asupra bunurilor miscatoare

    Sectiunea I
    Bunurile miscatoare care nu se pot urmari
    Art. 406
    Nu se vor putea urmari si vinde pentru orice fel de datorie:
    1. lucrurile trebuincioase pentru culcatul datornicului si familiei sale care traieste cu dansul in casa;
    2. vesmintele cu care sunt acoperiti sau care le slujesc la trebuinta de fiecare zi;
    3. armele, echipamentul si imbracamintea ofiterilor;
    4. icoanele si portretele de familie.
    Art. 407
    Nu se vor putea urmari si vinde, decat numai in lipsa de alte bunuri si numai pentru datorii de alimente, de chirii, arenzi sau alte creante privilegiate asupra mobilelor, urmatoarele obiecte:
    1. instrumente de arat;
    2. animalele, semintele si ingrasamantul destinat pentru cultura pamantului;
    3. faina, malaiul si alte mici produse trebuitoare pentru hrana datornicului si a familiei sale in timp de o luna;
    4. o vaca, sau doi boi, sau cinci capre, sau patru ramatori, sau zece oi, dupa cum va alege datornicul;
    5. tot nutretul trebuitor in timp de o luna pentru hrana animalelor ce nu s-au urmarit;
    6. uneltele lucratorilor si mesterilor;
    7. masinile in lucrare si instrumentele trebuincioase pentru exploatarea unei fabrici sau industrii;
    8. carul sau caruta, sacaua si alte asemenea unelte de munca;
    9. stupii cu miere, gandacii de matase, frunzele de duzi, pe timpul cresterii lor;
    10. instrumentele sau cartile trebuincioase pentru stiinta, arta sau profesia ce practica sau exercita datornicul.
    Art. 408
    Nu se vor putea urmari si sechestra, decat numai pentru datorii de alimente, de chirii sau alte creante privilegiate asupra miscatoarelor, urmatoarele:
    1. sumele sau pensiile care s-au dat de judecata sau care s-au daruit, ori s-au legat datornicului sub titlu de pensie alimentara;
    2. rentele viagere care s-au daruit datornicului sub conditie de a nu se putea urmari.
    Cand acestea se vor urmari si sechestra, la cazurile exceptionale aratate mai sus, judecatorii pot sa fixeze ce parte dintr-insele cata sa urmareasca sau sa sechestreze.
    Art. 409
    Salariile si celelalte drepturi banesti cuvenite angajatilor de orice fel pot fi urmarite:
    a) pana la 1/2 din salariul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere;
    b) pana la 1/3 din salariul lunar net, pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice;
    c) pana la 1/5 din salariul lunar net, pentru orice alte datorii.
    In cazul mai multor urmariri asupra aceluiasi salariu, acestea pot fi acoperite toate numai pana la o suma ce nu depaseste 1/2 din salariul lunar net si cu respectarea urmatoarei ordine de referinta:
    a) obligatiunile de intretinere;
    b) plata despagubirilor pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale;
    c) plata datoriilor catre stat izvorate din impozite si taxe;
    d) plata despagubirilor pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice;
    e) toate celelalte datorii.
    Dispozitiile prezentului articol se aplica si sumelor cuvenite in baza dreptului de autor, inventator sau inovator, remuneratiei cuvenite membrilor cooperativelor mestesugaresti, precum si pensiilor de orice fel.
    Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata angajatilor in caz de desfacere a contractului de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si ajutorul de somaj nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatii de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale.
    Urmarirea drepturilor mentionate in alineatul precedent se va putea face pana la limita prevazuta de lit. a din alin. 1 al acestui articol.
    Ajutoarele acordate in caz de deces, pentru sarcina si lehuzie, pentru ingrijirea copilului bolnav, diurnele si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, precum si bursele de studii nu pot fi urmarite pentru nici un fel de datorii.
    Art. 410
    Este nula orice urmarire sau cesiune facuta in contra prescriptiilor de fata.

    Sectiunea a II-a
    Urmarirea bunurilor miscatoare ce se afla in posesia datornicului
    Art. 411
    Urmarirea bunurilor miscatoare, corporale sau necorporale, care se afla in posesia datornicului se va face prin executorii judecatoresti ce sunt alipiti pe langa autoritatile judecatoresti, fiecare in ocolul sau si dupa oranduielile stabilite prin aceasta de catre presedinte.
    Art. 412
    Prezenta unui ofiter de politie sau ajutor al sau, si, in lipsa lor, a primarului sau a ajutorului sau, va fi necesara sub pedeapsa de nulitate:
    1. daca usile datornicului sunt inchise si nu voieste a le deschide;
    2. daca nu voieste a deschide camerele sau mobilele;
    3. daca debitorul lipseste si nu este, spre al reprezenta, nici o ruda locuind cu dansul.
    Art. 413
    In aceste cazuri, odata cu casele sau mobilele s-au deschis de catre debitor sau, nevoind el, ori in lipsa lui de catre executorul judecatoresc, prezenta ofiterului de politie sau a primarului se va putea suplini prin doi martori majori.
    Art. 414
    Camerele si mobilele se vor deschide treptat, pe cat se va face si inscrierea lor in procesul-verbal.
    Art. 415
    Creditorul va putea sa nu fie de fata la lucrarea urmaririi.
    Art. 416
    Executorul judecatoresc, singur sau fata cu persoanele insemnate in art. 412 si 413, va forma indata un proces-verbal care va cuprinde:
    1. enuntarea titlului executor in virtutea caruia se face executiunea;
    2. aratarea creditorului pentru lucrurile ce au cerut a se urmari, daca asemenea cerere s-a facut;
    3. numele, prenumele si domiciliul partilor, al executorului judecatoresc, precum si al altor persoane care vor fi fost fata la urmarire;
    4. somatia verbala facuta debitorului ca sa plateasca, precum si raspunsul lui daca a fost de fata;
    5. descrierea obiectelor urmarite si aratarea numarului si calitatii lor, pe cat se va putea;
    6. aratarea locului, zilei si orei cand s-a facut urmarirea.
    Art. 417
    Acest proces-verbal se va subscrie de executorul judecatoresc si de toate persoanele ce au fost fata la urmarire.
    Art. 418
    Indata ce procesul-verbal se va termina, obiectele descrise intr-insul se vor pecetlui sau se va pune un custode pentru paza lor, si se va face mentiune despre aceasta in procesele-verbale.
    Art. 419
    Custodele asezat pentru paza cata sa fie varstnic; el nu va putea fi insusi datornicul, vreun servitor al sau sau ruda sau cuscru al sau pana la a patra spita inclusiv, decat atunci cand creditorul va consimti la aceasta.
    Art. 420
    Nu se vor putea aseza custozi decat persoane solvabile, care se vor putea supune si la dare de cautiune, dandu-se precadere totdeauna acelor care se vor arata de creditor.
    Obiectele sechestrate nu se vor putea stramuta din locul unde s-au urmarit decat cu voia judecatorului care a incuviintat urmarirea.
    Art. 421
    Custodele va avea drept la o plata ce se va fixa de autoritatea judecatoreasca.
    Aceasta plata se va lua cu precadere din pretul lucrurilor urmarite.
    Art. 422
    Custodele va fi raspunzator de orice paguba ce va aduce creditorului din cauza neglijentei sale, putand fi, dupa imprejurari, supus si la pedeapsa aratata de legea penala pentru abuz de incredere.
    Art. 423
    Cand lucrurile urmarite au fost puse sub peceti, aceste peceti se vor pune de executorul judecatoresc si de persoanele aratate in art. 412 din acest cod.
    Art. 424
    Acela care, fara drept, va rupe sau va strica aceste peceti, se va pedepsi potrivit legii penale, afara de alte despagubiri la care se poate condamna.
    Art. 425
    Indata dupa punerea pecetilor sau asezarea custodelui, executorul judecatoresc va lasa o copie de pe procesul-verbal in mana datornicului sau la domiciliul sau, precum si o lista de obiecte urmarite in mana custodelui, daca asemenea custode exista. Custodele va iscali de primirea listei.
    Originalul se va depune la grefa autoritatii a carei hotarare se executa.
    Art. 426
    Executorul judecatoresc care, prezentandu-se la locuinta datornicului, va gasi o alta urmarire facuta si averea miscatoare sub peceti sau sub paza de custode, dupa ce va lua copie dupa procesul-verbal aflat in mana custodelui sau in mana datornicului, ori la domiciliul sau, va face un proces-verbal aratand toate aceste imprejurari, precum si numele executorului care a urmarit, va declara urmarita aceasta avere si de dansul si va putea urmari si alta avere care nu ar fi deja urmarita.
    Art. 427
    Orice executor judecatoresc va fi dator, sub pedeapsa disciplinara si de despagubiri, ca, in 24 ore dupa intoarcerea sa, sa depuna la grefa procesul-verbal incheiat de dansul la fata locului.
    Art. 428
    Datornicul nu va putea sa se impotriveasca la o urmarire ce i se face decat depunand valoarea ce i se cere la Casa de Depuneri sau la administratia financiara a judetului.
    Totodata el va fi dator a da in mana executorului judecatoresc, pe langa recipisa de depunere, si petitia catre autoritatea judecatoreasca respectiva, in care sa arate cuvintele pentru care el cere incetarea sau suspendarea executarii.
    Judecata va hotari de urgenta, potrivit cu cele zise la art. 400 si urmatoarele din acest cod.
    Art. 429
    In orice alt caz, urmarirea se va termina, ramanand ca acela in contra caruia ea s-a facut sa reclame autoritatii competente, potrivit celor zise la art. 399 pana la 405.
    Art. 430
    Creditorii datornicului urmarit nu vor putea sa se impotriveasca la executarea urmaririi, nici la vanzarea obiectelor. Ei vor fi numai in drept a se opune, pana la regularea pretentiei lor, la distribuirea sumelor provenite din vanzarea obiectelor.
    Aceasta opunere creditorilor se va face catre autoritatea judecatoreasca prin care s-a operat vanzarea.

    Sectiunea a III-a
    Vanzarea sau licitatia bunurilor miscatoare urmarite
    Art. 431
    In 36 ore cel mult dupa depunerea procesului-verbal al executorului judecatoresc la grefa respectiva, judecatorul, in camera de consiliu, va insemna ziua si locul unde are sa se faca vanzarea obiectelor urmarite.
    Art. 432
    Aceasta vanzare se va face inaintea judecatoriei sau la fata locului sau in locurile obisnuite pentru vanzari publice dupa imprejurari.
    Art. 433
    Ziua vanzarii se va incunostinta formal datornicului in persoana sau la domiciliu.
    Art. 434
    Vanzarea nu se va putea face in mai putin de doua saptamani, nici in mai mult de o luna de la data procesului-verbal.
    Art. 435
    Cand insa atat creditorul cat si datornicul vor cere, termenul vanzarii se va putea scurta sau prelungi.
    Art. 436
    Asemenea, cand obiectele vor ameninta stricaciune sau pieire, autoritatea competenta va putea chiar din oficiu sa scurteze termenul vanzarii.
    Art. 437
    Vanzarea se va vesti cu 3 zile cel putin mai inainte, prin anunturi lipite pe strazi, la usa judecatoriei, la poarta primariei sau la locul unde se va face vanzarea, precum si la alte locuri publice.
    Aceste anunturi se vor face prin grija executorului judecatoresc ce a facut urmarirea, sub pedeapsa, in caz de neurmare, de o amenda de la 5000 la 20000 lei si alte despagubiri, catre partile interesate.
    Art. 438
    Daca, din cauza unei contestatii sau unei invoiri intre parti, ziua vanzarii s-a amanat de catre autoritatea ce are a o efectua, se vor face alte anunturi noi, potrivit articolului de mai sus, cu trei zile cel putin inaintea vanzarii.
    Art. 439
    Anunturile vor cuprinde ziua, locul si ora vanzarii, precum si natura obiectului, fara alte amanunte.
    Costul acestor anunturi se va inainta de catre creditor in socoteala lucrurilor urmarite.
    Art. 440
    In ziua publicata pentru vanzare, executorul judecatoresc insarcinat cu urmarirea va merge la locul unde se afla obiectele, impreuna cu grefierul sau ajutorul sau; iar daca aceste obiecte sunt in alta localitate, cu ofiterul de politie sau cu primarul local sau cu un ajutor al lor.
    Art. 441
    Executorul judecatoresc va ridica pecetile sau va primi obiectele din mana custodelui, daca a fost asemenea custode.
    Va verifica starea si numarul obiectelor dupa procesul-verbal de urmarire si va da chitanta de eliberare custodelui, iar acesta va prezenta toate obiectele ce i s-au incredintat si asa cum i s-au incredintat.
    Daca vanzarea se va face in alt loc decat acela unde se gasesc obiectele, ele vor fi duse la acel loc.
    Daca obiectele au sa se vanda chiar in locul unde se afla se va face indata vanzarea.
    Art. 442
    Vanzarea se va face publica, cu usile deschise si cu toba sau in gura mare.
    Art. 443
    Executorul judecatoresc sau un telal, in localitatea unde se afla telali, vor propune fiecare obiect, aratand pretul, si-l vor adjudeca, in aceeasi zi, aceluia care la a treia strigare va da cel mai mare pret, chiar cand, in lipsa de alti concurenti, acesta a fost singurul doritor.
    Art. 444
    Licitatia se va face pe bani gata si obiectul se va da aceluia care va si numara pretul cu care i s-a adjudecat.
    Daca acela caruia i s-a adjudecat obiectul nu va numara pretul de indata, obiectul se va vinde imediat din nou si intaiul adjudecatar va raspunde de scaderea ce va iesi la a doua vanzare, dupa constatarea facuta de executorul judecatoresc.
    Numararea pretului se va face in fata locului.
    Art. 445
    Executorul judecatoresc va insemna pe o lista obiectele vandute si pretul cu care s-au vandut.
    Art. 446
    Indata ce din valoarea averii vandute se vor acoperi creantele reclamate si celelalte cheltuieli ale executorului, ale custodelui, ale publicatiilor si altele, se va curma licitatia si datornicul isi va primi inapoi lucrurile ramase sau prisosul pretului, de va fi asemenea prisos.
    Art. 447
    Executorul judecatoresc va face, in fiecare zi de licitatie, un proces-verbal de cele urmate, si il va iscali atat el, cat si ceilalti reprezentanti ai autoritatii publice de care a fost insotit.
    Art. 448
    Pretul iesit din adjudecare se va incasa de executorul judecatoresc care va ingriji cat mai neintarziat sa-l depuna la Casa de Depuneri sau administratia financiara a judetului, inaintand recipisa indata cu procesul-verbal de vanzare grefei respective.
    Art. 449
    Nici o cerere de nulitate sau de stricare a vanzarii nu se va primi in contra celui asupra caruia s-a adjudecat lucrul si care a platit pretul, afara numai de nu a fost viclesug din parte-i.
    Cererea partii vatamate va fi numai in contra celui ce a urmarit sau a executorului judecatoresc, ori a celorlalti ofiteri publici ce au executat, dupa imprejurari, in caz de rea-credinta sau neindeplinirea formelor cerute de lege pentru executare.

    Sectiunea a IV-a
    Distributia pretului
    Art. 450
    Din sumele iesite din vanzare se vor scadea mai intai cheltuielile de urmarire si de vanzare si alte creante privilegiate ce s-ar arata.
    Restul se va da creditorului ce a urmarit.
    Daca insa au fost si alti creditori ce au facut opunere la distribuirea pretului vanzarii, si titlul lor este recunoscut, pretul se va imparti intre creditorul ce a urmarit si creditorii oponenti.
    Art. 451
    Sumele realizate din urmarirea bunurilor datornicului prin vanzarea bunurilor miscatoare sau nemiscatoare, poprire si urmarire de venituri se vor distribui intre creditori, de instanta care a savarsit urmarirea, cu citarea partilor in camera de consiliu.

    Sectiunea a V-a
    Urmarirea si poprirea bunurilor miscatoare ale datornicului care sunt in mana celor de-al treilea
    Art. 452
    Orice creditor va putea, pe baza de titluri executorii, sa urmareasca si sa popreasca pentru sumele cuprinse in titlul sau, sumele sau efectele datorate datornicului sau de catre un al treilea:
    a) orice alt creditor, a carui creanta e constatata prin act scris neautentic, va putea deodata cu intentarea actiunii, sa popreasca sumele sau efectele datorate datornicului sau de catre un al treilea, putand fi supus, dupa aprecierea autoritatii judecatoresti, si la darea unei cautiuni fixata de dansa;
    b) acelasi drept il vor avea si creditorii care n-au act scris, fiind insa indatorati ca, o data cu cererea de poprire si dovada de intentarea actiunii, sa dea si o cautiune de jumatatea din valoarea reclamatiei.
    In cazurile prevazute de alineatele a si b din acest articol, validarea se va face dupa ce reclamantul va fi obtinut o sentinta definitiva.
    Art. 453
    Aceasta poprire se va face dupa o cerere ce creditorul va adresa la judecatoria domiciliului celui de al treilea sau al datornicului.
    Art. 454
    In aceasta cerere, se va arata cauza pe baza careia se face poprirea si suma creantei.
    Art. 455
    Presedintele va ordona facerea popririi prin comunicarea ei celui de al treilea si va dispune citarea acestuia si a datornicului, precum si comunicarea catre acestia a copiei de pe cererea de poprire.
    Orice parte interesata va putea face contestatie la poprirea incuviintata, judecandu-se aceasta contestatie inainte de validare, potrivit art. 400 si urmatoarele din acest cod.
    Art. 456
    La ziua insemnata, cel de al treilea poprit va veni inaintea judecatii in persoana sau prin procurator.
    El va declara daca datoreaza suma ce se popreste, cat este acea suma, pe baza de ce titlu, daca mai este poprita si de altii, si daca acea datorie este exigibila.
    Iar daca s-au poprit si alte efecte, el le va arata starea, calitatea si cu ce titlu le tine.
    In fine, el va raspunde la orice alte explicatii ce ii va cere presedintele.
    Art. 457
    Daca se dovedeste ca tertul poprit este dator, instanta va valida poprirea condamnand pe tertul poprit sa plateasca suma poprita creditorului popritor.
    Art. 458
    Daca sunt mai multe popriri, din partea mai multor creditori ai aceluiasi datornic, si pe aceeasi valoare a acelui de al treilea, la aceeasi instanta, toate se vor judeca prin o singura hotarare.
    Art. 459
    Orice creditor al datornicului urmarit va putea interveni la judecata de poprire prin o simpla cerere pana ce nu s-a dat o sentinta definitiva asupra validarii.
    Art. 460
    Contestatiile de orice natura ce se vor face fie de cel de al treilea poprit, fie de datornicii popriti, precum si de creditorii ce urmaresc, sau intre ei sau intre ei si datornici, se vor judeca de instanta investita cu cererea de poprire, potrivit regulilor ordinare:
    a) judecatorii vor putea ordona, dupa imprejurari, ca valorile poprite sa se depuna la Casa de Consemnatiuni;
    b) hotararea data asupra validarii este supusa apelului in termen de 15 zile de la comunicarea ei.
    Art. 461
    Suma poprita, datorita de cel de al treilea se va distribui, dupa scaderea cheltuielilor, de catre judecatorie intre creditorii ce au urmarit, in proportie si dupa natura creantei lor.
    Acea suma li se va plati in modul si termenii cuprinsi in titlul constitutiv al datoriei celui de al treilea.
    Art. 461^1
    Pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere, cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri din munca prevazute in art. 409, instanta care a emis titlul executor va dispune din oficiu efectuarea popririi.
    In aceste cazuri poprirea este executorie, fara a mai fi supusa validarii, tertul poprit fiind obligat sa plateasca creditorului suma retinuta din salariul sau celelalte venituri din munca ale debitorului, prevazute in art. 409, dupa 5 zile de la data cand era datorata plata lor.
    Contestatii la poprire se pot introduce in termen de 15 zile de la data primei plati facute de catre tertul poprit debitorului urmarit dupa punerea in executare a popririi.
    Poprirea infiintata in conditiile prezentului articol ramane valabila si in cazul in care debitorul pensiei de intretinere isi schimba locul de munca sau este pensionat. In aceste cazuri, unitatea de la care pleaca debitorul intretinerii va trimite, prin scrisoare recomandata, titlul executor unitatii la care s-a angajat debitorul sau, dupa caz, organului competent de ocrotiri sociale, care de la data primirii titlului devine tert poprit.
    Art. 462
    Daca valorile poprite sunt efecte mobile, judecata va ordona vanzarea lor si distributia pretului lor potrivit cu cele aratate la sectiunile III si IV ale acestui capitol.
    Cel de al treilea ce le tine va fi custodele lor, daca judecata nu ordona altfel.

    CAP. 3
    Executarea silita asupra veniturilor nemiscatoare

    Sectiunea I
    Urmarirea fructelor prinse de radacini
    Art. 463
    Fructele si recoltele neculese si inca prinse de radacini, ce sunt ale datornicului, nu se pot urmari decat pe baza de titluri executorii, ele se pot insa sechestra potrivit art. 591 si urmatoarele din acest cod.
    Art. 464
    Urmarirea acestor fructe nu se va putea face decat in 6 saptamani inaintea coacerii lor si va fi precedata de o somatie de plata cu doua zile inaintea urmaririi. Sechestrarea insa se va putea face in orice timp.
    Art. 465
    Urmarirea acestor fructe se va face prin mijlocirea unui executor judecatoresc, fata cu ofiterul de politie, primarul sau unul din ajutorii sai, sau in lipsa lor, a doi martori varstnici.
    Art. 466
    Executorul judecatoresc va lucra potrivit cu cele prescrise la art. 415, 416 si 417.
    Art. 467
    El va aseza ca custode al fructelor pe un pandar (jitar) de campuri al comunei sau pe o alta persoana din comuna unde se afla cele mai multe din fructele urmarite, cu precadere insa pe acela ce va fi aratat de creditor.
    Art. 468
    O copie a procesului-verbal al executorului judecatoresc se va lasa la primarul comunei.
    Originalul se va depune la judecatorie.
    Copia se va inmana si datornicului.
    Art. 469
    Autoritatea judecatoreasca va cita pe parti inaintea sa si va hotari sau respingerea urmaririi, sau vanzarea fructelor, asa cum sunt prinse de radacina, sau dupa ce se vor culege.
    Art. 470
    Vanzarea se va anunta inainte cu 3 zile cel putin la comuna, la domiciliul datornicului si la poarta autoritatii judecatoresti.
    Ea se va face in zilele si la ceasurile hotarate de judecator, preferandu-se zilele de duminici si de balci (iarmaroc), la fata locului, in localul judecatoriei sau la balci ori targ.
    Art. 471
    Vanzarea se va face pe bani gata de catre executorul judecatoresc, fata cu primarul comunei ori cu ajutorul sau si cu datornicul, sau fie in lipsa lui, daca se va fi chemat formal.
    Art. 472
    Daca datornicul urmarit nu va avea alte mijloace de vietuire, va putea capata de la autoritatea judecatoreasca a se scoate la vanzare:
    a) catimea fructelor cate trebuie pentru hrana lui si a familiei lui in timp de o luna;
    b) catimea nutretului trebuincios pe timp de o luna pentru hrana vitelor ce nu se pot urmari, potrivit art. 407;
    c) semintele trebuincioase pentru semanatura.

    Sectiunea a II-a
    Urmarirea veniturilor unui bun nemiscator
    Art. 473
    Acela care va voi sa urmareasca veniturile generale, precum: chiria, arenda sau alte venituri ale unui bun nemiscator al carui proprietar sau uzufructuar este datornicul sau, va urma potrivit randuielilor de mai jos.
    Art. 474
    Veniturile ce un datornic, arendas, sau chirias, are din mosia sau casa arendata sau inchiriata lui se vor putea asemenea urmari, respectandu-se privilegiul ce legea acorda proprietarului.
    Art. 475
    Creditorul va face cerere la judecatoria locala, afara de conventii contrarii, spre a obtine sechestrarea veniturilor bunului nemiscator si a cita pe datornic in judecata.
    Art. 476
    Daca el are titlu autentic, neexecutor sau si un act privat recunoscut al datornicului, judecatoria pe de o parte va incuviinta sechestrul pentru suma cuprinsa in titlu, putand supune pe creditor si la darea unei cautiuni pentru despagubiri, iar pe de alta, va cita pe datornic in judecata.
    Pentru titlurile executorii nu se va cere cautiune.
    Cand nu exista act scris, sechestrul se va putea infiinta prin o hotarare data in urma infatisarii, insa numai sub dare de cautiune, echivalenta cu a treia parte din suma urmarita.
    Daca exista act scris, insa nerecunoscut, cautiunea va putea fi de un sfert din suma urmarita.
    Art. 477
    Indata ce judecatorul incuviinteaza sechestrul, se va publica aceasta prin afipte la usa instantei.
    Judecatoria va aduce la cunostinta notarului de stat in circumscriptia caruia se afla imobilul ale carui venituri se urmaresc, incheierea de incuviintare a acestei urmariri spre a fi transcrisa in registrele de mutatiuni imobiliare tinute de notariatul de stat.
    Art. 478
    Un executor judecatoresc va merge la fata locului si va face proces-verbal potrivit art. 416, de diferitele venituri ce au a se aduna pe seama creditorului.
    Chiriasii sau arendasii vor fi preveniti si indatorati a depune chiriile sau arendele datorate sau ce vor datora la judecatoria locala, potrivit hotararii de sechestru a judecatoriei.
    Art. 479
    Judecatoria va putea randui, dupa imprejurari, ca tot venitul sa se adune direct la Casa de Consemnatiuni, sau va putea numi un gerant special, care sa administreze bunul nemiscator si sa incaseze veniturile sau chiriile ori arenzile, pe care le va inainta Casei de Consemnatiuni, prin mijlocirea judecatoriei.
    Art. 480
    Indata ce ordinul de sechestru s-a transcris, s-a afisat, s-a publicat si s-a facut cunoscut la fata locului prin executorul judecatoresc, vor fi nule de drept, numai de la data transcrierii, orice inchirieri sau arendari ce se vor face de datornic si orice plati de chirie sau arenzi se vor primi de dansul in urma datei transcrierii.
    Vor fi asemenea nule tot de la data transcrierii orice plati facute inainte de vreme in contra clauzelor contractului de inchiriere sau arendare.
    Art. 481
    Daca datornicul ocupa el insusi, in total sau in parte, imobilul al carui venit e sechestrat, judecatoria va putea, dupa imprejurari, sa ordone ca el sa deserte, in tot sau in parte, indata sau la un termen fix, imobilul sechestrat.
    Art. 482
    Daca datornicul nu are alte mijloace de trai decat veniturile sechestrate, judecatoria va putea fixa o parte din aceste venituri ca sa serveasca pentru intretinerea lui si a familiei lui in tot timpul cat va tine sechestrarea.
    Art. 483
    Daca judecatoria va numi un administrator al bunului sechestrat, il va supune la dare de cautiune si va fixa tot prin acea hotarare salariul acestui administrator, precum si felul si limitele dreptului sau de administrare.
    Salariul gerantului nu va trece peste maximum de 10% dupa imprejurari, din veniturile neto ce va incasa.
    Art. 484
    La finele fiecarui an, semestru sau trimestru, dupa cum judecata va hotari, administratorul va da socoteala judecatoriei fata cu impricinatii, citati spre acest sfarsit, de veniturile si cheltuielile urmate.
    Art. 485
    Daca gerantul administreaza rau sau nu da socotelile la termenul fixat sau trece peste atributiile ce i s-au dat de judecatorie, el va fi destituit si condamnat la despagubiri.
    Art. 486
    Impartirea veniturilor intre creditorii sechestranti sau intervenienti se va face de catre judecatorie in proportie cu creanta fiecaruia.
    Creditorii cu dreptul de preferinta se vor plati potrivit dreptului si rangului lor.
    Art. 487
    Sechestrarea veniturilor nu va inceta decat in urmatoarele cazuri:
    a) prin consimtamantul creditorilor sechestranti si intervenienti;
    b) prin plata creantelor lor: capital, dobanzi si cheltuieli;
    c) prin adjudecarea silita a bunului nemiscator.

    CAP. 4
    Executarea silita asupra bunurilor nemiscatoare

    Sectiunea I
    Bunuri care pot fi urmarite
    Art. 488
    Numai bunurile nemiscatoare prin natura lor pot fi obiectul unei urmariri imobiliare.
    Art. 489
    Urmarirea unui bun nemiscator prin natura sa va cuprinde insa ca accesorii si toate obiectele ce slujesc la exploatarea imobilului sau care sunt asezate in imobil pentru vesnicie.
    Art. 490
    Creditorii personali ai unui impreuna mostenitor sau ai unui asociat nu vor putea sa urmareasca si sa puna in vanzare partea devalmase a datornicului lor, in imobilele mostenirii sau societatii. Ei vor trebui mai intai sa ceara imparteala sau licitatia imobilelor ce se afla in devalmasie.
    Se poate insa vinde partea devalmase (indiviza), daca catimea ei este neindoielnic stabilita si lamurita (lichida).
    Art. 491
    Vanzarea silita a bunurilor nemiscatoare se va urmari la judecatoria unde se afla imobilul sau la alta judecatorie aleasa de parti.

    Sectiunea a II-a
    Urmarirea nemiscatoarelor bunuri
    Art. 492
    Orice urmarire a unui imobil va incepe printr-un comandament facut de catre creditor datornicului si detinatorului, de va fi, prin mijlocirea unui executor judecatoresc.
    In cazurile in care legi speciale inlocuiesc comandamentul prin somatii sau notificari pentru punerea in vanzare a imobilelor, acele somatii inceteaza de a-si mai avea efectul lor, de indata ce debitorul a achitat, inainte de licitatie, toate ratele cu dobanzile si cheltuielile de orice natura exigibile in momentul platii.
    Art. 493
    Acest comandament se va face in persoana sau la domiciliul datornicului si detinatorului.
    El va cuprinde copie dupa titlul executor, somatia de a plati si instiintarea ca, daca nu va plati, se va face vanzarea cutaror sau cutaror nemiscatoare. El va fi iscalit de executorul judecatoresc.
    Acest comandament se va transcrie de urgenta in extract indata dupa comunicare, dupa ordinea inregistrarii, intr-un registru special.
    Art. 494
    Executorul judecatoresc va incunostinta acest comandament, potrivit randuielilor aratate la art. 92 si urmatoarele din aceasta legiuire.
    Art. 495
    Daca urmarirea se face impotriva unui nevarstnic, interzis sau pus sub consiliu judiciar, afara de copia de comandament lasata la tutore, curator ori consiliu judiciar, se va mai incunostinta si parchetul de pe langa judecatorie, care va iscali originalul comandamentului.
    Art. 496
    Daca au trecut 6 luni de la ziua comunicarii comandamentului, fara ca alte acte de procedura sa fi urmat, comandamentul se considera de plin drept, ca si cand nu ar fi fost.
    Art. 497
    Randuielile de la art. 493, 494 si 495 ale acestei legiuiri sunt sub pedeapsa de nulitate.
    Art. 498
    Daca dupa primirea comandamentului, datornicul dovedeste inaintea judecatoriei ca venitul curat si liber al nemiscatoarelor sale pe timp de un an este de ajuns pentru a plati toata datoria, capete, dobanzi si cheltuieli, si daca el ofera sau delega aceste venituri creditorului, judecata va putea suspenda urmarirea, ramanand a o reincepe daca alte piedici sau opozitii s-ar ivi.

    Sectiunea a III-a
    Procesul-verbal de situatie, afiptele si publicatiile
    Art. 499
    Dupa 30 de zile de la comunicarea comandamentului, executorul judecatoresc se va transporta la locul situatiei imobilului a carui urmarire se face si acolo va incheia un proces-verbal de situatie.
    Acest proces-verbal va cuprinde reproducerea in extract a titlului ce se executa si o descriere pe cat se poate mai amanuntita a imobilului.
    Art. 500
    Afiptele si publicatiile vor cuprinde:
    1. numele, prenumele, profesia si domiciliul ori resedinta creditorului ce urmareste si ale datornicului urmarit;
    2. titlul executor pe baza caruia se face urmarirea, in extract;
    3. aratarea bunurilor nemiscatoare care se urmaresc, adica:
    - daca este o casa: comuna, strada, numarul sau localitatea unde se afla acea casa;
    - daca este mosie, un pamant sau orice avere rurala: aratarea judetului, plasii, a comunei si a unora din vecinii acelui imobil, precum si descrierea amanuntita a imobilului din procesul-verbal de situatie.
    Art. 501
    Dupa fixarea termenului de vanzare, presedintele judecatoriei va cere notariatului de stat in raza caruia se afla bunul nemiscator care urmareste, sa caute in registrul ipotecilor si sa faca o lista speciala de toate inscriptiile, transcriptiile de privilegii sau ipoteci, ce exista asupra nemiscatorului urmarit.
    Notariatul de stat este obligat sa inainteze lista ceruta in termen de 5 zile. Grefierul va inscrie pe marginea acestei liste orice cereri sau reclamatii s-ar face, precum si suma fiecarei creante.
    Art. 502
    Afiptele si publicatiile vor mai cuprinde:
    1. locul, ziua si ora cand are sa se faca vanzarea si adjudecarea bunului nemiscator;
    2. pretul ce creditorul urmaritor va arata, in cererea ce va trebui sa faca judecatoriei, inainte de plata taxelor de afipte si publicatii;
    3. conditii ce va fi avand vanzarea si diferitele sarcini sau alte imprejurari ale nemiscatorului pana atunci cunoscute;
    4. somatia catre toti acei care ar pretinde vreun drept de chirie, privilegiu sau ipoteca, ca inaintea adjudecarii sa arate judecatoriei pretentiile lor, sub pedeapsa de a nu li se mai tine in seama.
    Art. 503
    Un judecator insarcinat de presedinte va face tabloul ordinii creditorilor dupa care ei au a se plati, potrivit cu titlurile lor de preferinta.
    Acest tablou se va face 4 saptamani dupa cea dintai publicatie a urmaririi.
    Oricare din creditori sau din persoanele interesate va avea dreptul sa ia cunostinta sau copie de pe acest tablou al ordinii, pana in momentul adjudecarii.
    Contestatia asupra punctelor cuprinse in tablou se va face mai intai inaintea judecatorului.
    Acesta va cauta sa impace pe parti.
    Daca nu va putea, va trimite contestatia inaintea judecatoriei spre a se judeca, potrivit articolelor 522 si urmatoarele din acest cod.
    Art. 504
    Afiptele se vor lipi:
    1. la usa judecatoriei;
    2. la poarta sau pe peretii casei ce are sa se adjudece;
    3. in comuna unde este asezat bunul rural ce are sa se vanda.
    Art. 505
    Abrogat.
    Art. 506
    Un exemplar de pe aceasta publicatie se va incunostinta in persoana sau la domiciliul datornicului urmarit si detinatorului de va fi, precum si tuturor creditorilor care au ipoteca sau privilegiu cunoscut, pana la emiterea publicatiilor.
    Aceasta incunostintare se va face creditorilor ipotecari sau privilegiati, la domiciliul ales de ei cu ocazia luarii inscriptiei, chiar daca, de fapt, n-ar domicilia acolo.
    Art. 507
    Vanzarea nu se va face decat dupa 5 zile din ziua afisarii ultimelor afipte, potrivit art. 504.
    Art. 508
    O copie de pe aceasta publicatie se va depune la parchetul de pe langa judecatorie ori de cate ori se urmareste averea unui nevarstnic, interzis sau pus sub consiliu judiciar.
    Art. 509
    Toate formalitatile aratate la art. 499, 500, 502, 504 si pana la 598 inclusiv din acest cod vor fi observate sub pedeapsa de nulitate a urmaririi, afara numai de greselile partiale in descrierea bunurilor urmarite.
    Art. 510
    Se va tine la grefa un dosar special pentru fiecare urmarire de bun nemiscator, in care se vor trece toate actele si incidentele privitoare la urmarire si adjudecare.

    Sectiunea a IV-a
    Efectele urmaririi bunurilor nemiscatoare
    Art. 511
    Va fi nula de drept orice instrainare a nemiscatorului urmarit facuta de datornic in urma transcrierii comandamentului.
    Art. 512
    Cu toate acestea aceasta instrainare isi va avea toata taria sa daca, inainte de adjudecare, cumparatorul a dobandit ratificarea creditorului sau creditorilor ce urmaresc vanzarea sau daca a consemnat sumele trebuincioase spre a plati in intregul lor toate creantele lor, capete, dobanda si cheltuieli.
    Art. 513
    Inchirierile sau arendarile facute de datornic dupa data transcrierii comandamentului vor fi anulate, daca creditorul sau creditorii ce urmaresc vor cere aceasta.
    Inchirierile sau arendarile dinainte nu vor putea fi anulate, in tot sau in parte, decat cand vor fi fost facute in frauda creditorilor. Nu se vor tine in seama platile facute inainte de vreme impotriva tocmelilor cuprinse in contractul de inchiriere sau arendare.

    Sectiunea a V-a
    Pastrarea bunurilor nemiscatoare urmarite
    Art. 514
    De la comandament pana ce ordonanta de adjudecare va ramane definitiva, pastrarea bunurilor urmarite va fi incredintata datornicului urmarit.
    Prin urmare, el nu va putea face nici o taiere de lemne si nu va putea aduce nici o stricaciune imobilului, sub pedeapsa de despagubiri si chiar de urmarire criminala, de va fi cazul.
    Art. 515
    Judecatoria insa va putea, dupa cererea unui sau mai multor din creditori, ca sa incredinteze pastrarea nemiscatorului bun unui alt conservator si, dupa imprejurari, el va putea indatora pe datornic sa se stramute din imobilul in care va fi locuind.
    Art. 516
    Conservatorul va fi, pana ce ordonanta va ramane definitiva, insarcinat:
    - cu paza imobilului urmarit;
    - cu adunarea chiriilor, arendelor si altor venituri;
    - cu recolta si cu vanzarea fructelor care se va face potrivit art. 470.
    Art. 517
    Conservatorul va fi dator sa dea socoteala judecatoriei, fata cu partile chemate in regula, despre venituri si cheltuieli, in zece zile dupa adjudecare, sau la termenul fixat de judecatorie, sub pedeapsa, in caz de neurmare, de a fi destituit, lipsit de salariul sau si condamnat la despagubiri.
    Art. 518
    Produsul administratiei conservatorului, indata dupa incasare, se va depune prin judecatorie la Casa de Depuneri si Consemnatiuni, spre a fi impartit creditorilor impreuna cu pretul nemiscatorului.
    Art. 519
    Daca datornicul nu are alt mijloc de vietuire decat fructele sau veniturile bunurilor urmarite, judecatoria va putea, in timpul urmaririi, sa-i dea un ajutor din aceste venituri pentru vietuirea lui si a familiei lui.

    Sectiunea a VI-a
    Concursul mai multor urmariri imobiliare
    Art. 520
    Daca mai multi creditori au facut comandament urmarind acelasi imobil, toate urmaririle lor se vor intruni ca sa se faca una singura pentru toti, dupa cererea lor sau chiar din oficiu.
    Toti creditorii ce se vor intruni la o urmarire au drept egal, afara numai daca titlul sau calitatea lor le acorda un alt drept de prioritate sau precadere.
    Cand un imobil este urmarit inaintea mai multor judecatorii, intrunirea se va face la judecatoria aleasa in prima ipoteca, iar in lipsa unei asemenea alegeri, la judecatoria situatiei imobilului.
    Retragerea unui creditor pentru orice cauza nu poate intrerupe cursul urmaririi sau al vanzarii, intrucat ceilalti creditori courmaritori nu consimt la aceasta.
    Art. 521
    Cand se fac mai multe cereri de urmarire asupra diferitelor bunuri nemiscatoare ale aceluiasi datornic, judecatoria va putea, dupa cererea datornicului, sa amane cererile de urmarire de mai in urma, daca se va crede ca din vanzarea nemiscatorului sau nemiscatoarelor urmarite de mai inainte se vor putea despagubi si creditorii ce au urmarit mai in urma.

    Sectiunea a VII-a
    Opozitii si cereri incidente la o urmarire de bunuri nemiscatoare
    Art. 522
    Opozitiile ce se fac in contra unei urmariri de nemiscatoare, sau din partea datornicului, ori a creditorilor sai, sau din partea altor al treilea care intervin, sau pentru a se anula urmarirea sau pentru revendicarea ori pastrarea unui drept de proprietate sau a oricarui alt drept asupra nemiscatoarelor urmarite, se vor face prin cerere in scris catre judecatoria prin care s-a facut urmarirea:
    a) ele nu vor putea fi facute decat cu cel putin 20 zile inainte de ziua fixata pentru adjudecarea provizorie si nu vor fi primite decat dupa ce taxele citatiilor vor fi platite;
    b) in ce priveste nulitatea actelor de procedura in tot timpul urmaririi, ea se va putea invoca chiar in ziua vanzarii cu ocazia licitatiei, fara cerere in scris.
    Art. 523
    Aceste cereri de opozitii vor fi motivate, vor arata actele si titlurile pe care se intemeiaza si care vor trebui sa fie depuse in copii, certificate pentru conformitate de reclamant, la grefa judecatoriei odata cu cererea, sub pedeapsa de nulitate.
    Ele vor fi iscalite de partea reclamanta sau de un imputernicit al sau special cu procura legalizata.
    Daca in timpul judecatii partea va declara ca se slujeste si de alte acte, instanta va chibzui, putand acorda un nou termen de infatisare.
    Reclamantul va fi obligat ca, in cererea de opozitie, sa-si aleaga un domiciliu in orasul de resedinta al judecatoriei, sub pedeapsa de nulitate.

    Art. 524
    Judecatoria, de indata, va incuviinta citarea atat a creditorului sau a creditorilor ce urmaresc, cat si a datornicului urmarit, comunicandu-li-se si copie dupa cerere.
    Art. 525
    Judecatoria se va pronunta asupra tuturor opozitiilor de orice natura inaintea zilei pentru adjudecare.

    Sectiunea a VIII-a
    Amanarea adjudecarii
    Art. 526
    Daca prin contestatie se cere desfiintarea urmaririi pentru nulitatea titlului pe baza caruia se urmareste, judecatoria va judeca temeinicia acestei contestatii.
    Daca contestatia este bazata pe o cerere prin care insasi proprietatea nemiscatorului urmarit e reclamata, in total sau in parte, judecatoria, apreciind seriozitatea cererii, va putea sa amane vanzarea pana cand cererea de revendicare se va judeca definitiv. Judecatoria, in cazul revendicarii numai a unei parti din imobilul sau imobilele urmarite, va putea chiar sa proceada la vanzare, scotand din licitatie ceea ce este contestat sau sa amane pentru tot. In aceste cazuri, judecatoria va putea, dupa imprejurari, sa oblige pe contestator si la darea unei cautiuni ce o va fixa.
    Art. 527
    Cand judecatoria va respinge contestatia, va face de indata vanzarea, hotararile date in aceste cazuri nefiind supuse decat recursului o data cu ordonanta de adjudecare.
    In cazul cand judecatoria admite contestatia, aceste hotarari vor fi supuse apelului potrivit art. 402 din acest cod.
    Daca instanta de apel schimba sentinta judecatoriei si recursul nu s-a facut in termenul prevazut de art. 402, ea va trimite afacerea la aceeasi judecatorie, care va face noi publicatii de vanzare in termenul aratat de art. 529 din acest cod si va continua cu urmarirea.
    Art. 528
    Adjudecarea se va mai amana:
    1. cand aceasta se va cere de creditorul ce urmareste si de datornic si cand creditorii care au intervenit nu se impotrivesc;
    2. cand executarea hotararii sau a actului pe baza caruia se face urmarirea s-a suspendat.
    Art. 529
    In orice caz, amanarea adjudecarii nu poate fi mai scurta de 4 saptamani.
    Alte publicatii si afipte noi se vor face in doua saptamani cel putin inaintea zilei din nou hotarata pentru adjudecare.
    Cu aceste noi publicatii si afipte se va urma potrivit art. 504, 506 si 508 din acest cod.

    Sectiunea a IX-a
    Licitatia si adjudecarea bunurilor nemiscatoare urmarite
    Art. 530
    Vanzarea nemiscatoarelor urmarite se va face in ziua anuntata pentru licitare si care va fi dupa expirarea celor 5 zile ale afisarii.
    Art. 531
    Licitatia se va incepe prin citirea incunostintarilor si publicatiilor, a conditiilor vanzarii, a sarcinilor ce exista asupra nemiscatorului, a opozitiilor si a hotararilor care le-au judecat.
    Art. 532
    Sedinta va fi publica si telalii vor anunta inceputul licitatiei.
    Art. 533
    Strigarile se vor incepe numai dupa ce creditorul ce a urmarit ori unul din creditorii ce au intervenit va declara ca voieste a face vanzarea.
    In caz contrar, licitarea se inchide si nu se va putea deschide decat dupa o noua cerere a unuia din creditorii ce au urmarit sau care au intervenit si dupa noi publicatii si noi termene. Termenul cel nou al adjudecarii nu va putea fi mai scurt de 20 zile de la ziua publicarii, nici mai lung de 60 de zile.
    Cheltuielile facute cu prima urmarire inchisa vor fi in sarcina creditorului ce a urmarit.
    Art. 534
    In ziua adjudecarii provizorii, strigarile vor incepe de la pretul indicat de creditor in afipte si publicatii.
    Art. 535
    Orice persoana solvabila si capabila de a contracta si a dobandi bunurile ce se vand, va putea lua parte la licitare si da un pret mai mare.
    Judecatoria va aprecia care dintre concurenti vor trebui sa depuna o garantie de a douazecea parte a pretului fixat, potrivit art. 534 din acest cod.
    Judecatoria, la inceputul licitatiei, va pune in vedere concurentilor, oricare ar fi, randuielile art. 266 si 549 din Codul penal.
    Datornicul nu va putea concura nici personal si nici prin persoana interpusa.
    Solvabilitatea, capacitatea si interpozitia sunt lasate la aprecierea sumara si imediata a judecatoriei.
    Cei ce iau parte la licitatie ca mandatari vor trebui sa prezinte o procura speciala legalizata, care se va opri la dosarul vanzarii.
    Art. 536
    Grefierul si executorul judecatoresc vor tine liste de numele persoanelor ce au luat parte la licitatie si de sumele cu care au concurat.
    Art. 537
    Strigarile se vor repeta de trei ori: intre fiecare strigare va fi neaparat un interval de cinci minute cel putin.
    Vorbirea despre aceasta se va face de catre grefier.
    Bunul se va adjudeca asupra aceluia care la cea din urma strigare va fi dat pretul cel mai mare.
    Daca nimeni nu a dat un pret mai mare decat acela care s-a pus de creditor si cu care s-a deschis licitatia, bunul se va putea adjudeca asupra acelui creditor.
    In lipsa de mai multi concurenti, se va putea adjudeca imobilul asupra acelui ce va fi oferit un pret mai mare decat cel oferit de creditor.
    Art. 538
    Adjudecatarul va iscali lista cu pretul cu care s-a adjudecat bunul asupra-i si nu se va mai putea retrage din momentul cand s-a pronuntat de judecator cuvantul "adjudecat".
    Art. 539
    Judecatoria va incheia indata proces-verbal despre toate si va anunta pe partile prezente ca peste 8 zile sa vina iarasi la judecatorie. Acest termen se va afisa la usa instantei.
    Art. 540
    In timpul acestor 8 zile si in ziua de supralicitare, orice alta persoana capabila va putea sa supraliciteze, adica sa dea un pret cu a zecea parte cel putin mai mare peste pretul cu care s-a adjudecat bunul. Nu se va primi supralicitarea fara depunerea adaosului de a zecea parte.
    Art. 541
    Supralicitatorul va arata adaosul prin o cerere scrisa si iscalita catre judecatorie.
    Art. 542
    In ziua fixata pentru supralicitare, judecatoria va pune din nou bunul in licitare, daca creditorul urmaritor sau intervenientii staruiesc in vanzare, incepandu-se de la pretul dat de supralicitator.
    Bunul se va adjudeca definitiv asupra aceluia care, la aceasta a doua licitare, va da pretul cel mai mare.
    Se vor observa randuielile art. 533 in acest cod.
    Art. 543
    Daca in timpul acelor 8 zile nu s-a ivit nici o propunere de supralicitare si, daca la noua infatisare din ziua a opta nu va da nimeni un pret mai mare, bunul va ramane pe seama primului adjudecatar.

    Sectiunea a X-a
    Consemnarea pretului adjudecarii
    Art. 544
    Adjudecatarul este obligat sa depuna la Casa de Consemnatiuni sau administratia financiara de judet, pretul in numerar, taxa executorilor judecatoresti pentru emiterea ordonantei si taxa de inregistrare, in termen de o luna de la data adjudecarii definitive.
    Taxa executorilor judecatoresti pentru emiterea ordonantei si taxa de inregistrare nu intra in pretul vanzarii, ci sunt in sarcina adjudecatarului.
    Pretul se va putea depune si in efecte de ale statului sau garantate de stat; in acest caz, insa, se vor depune efecte cu cuponul curent si cu un adaos de zece la suta peste pret.
    Efectele se vor socoti dupa cursul zilei de depunere.
    Cand pretul este depus in efecte, adjudecatarul va fi obligat ca in termen de 7 zile de cand ordonanta de adjudecare va deveni executorie sa depuna pretul in numerar in locul efectelor cu dobanda legala din ziua depunerii efectelor.
    Dupa expirarea acestui termen, efectele depuse se vor transforma in numerar din oficiu prin mijlocirea sindicului bursei, ramanand adjudecatarul raspunzator de orice diferenta ce s-ar ivi, precum si in drept a-si primi prisosul.
    Art. 545
    Daca adjudecatarul este creditor ipotecar sau privilegiat, in rang util si necontestat, creanta sa se va putea depune drept pret.
    Judecatoria nu se va pronunta decat dupa expirarea unui termen de 5 zile de la depunerea creantei asupra admisibilitatii ei de drept pret.
    Daca in acest interval se iveste vreo contestatie judecatoria o va judeca de urgenta citandu-se partile, fara apel in caz de admiterea creantei.
    In caz de respingerea creantei, adjudecatarul va avea dreptul de apel in termen de 10 zile de la data hotararii prin care creanta s-a respins.
    Art. 546
    Daca, la expirarea termenelor sus-citate, adjudecatarul nu va aduce recipisa de depunerea pretului la Casa de Consemnatiuni sau administratia financiara a judetului, precum si recipisa de plata taxelor, si de inregistrare, judecatoria sau de la sine, sau dupa cererea uneia din partile interesate, va pune bunul din nou in licitatie in socoteala adjudecatarului.
    Garantia depusa de adjudecatar nu i se va elibera, decat dupa ce ordonanta de adjudecare a imobilului va fi ramasa definitiva si nu-i va fi aplicabil art. 550 de mai jos.
    Art. 547
    Aceasta noua licitatie se va incunostinta datornicului urmarit, adjudecatarului in socoteala caruia se face vanzarea si creditorilor urmaritori si intervenienti, in persoana sau la domiciliu, si se va publica potrivit art. 504 din aceasta legiuire.
    Termenul adjudecarii nu poate fi mai scurt de 20 zile, nici mai lung de 60 zile din ziua publicatiilor.
    Art. 548
    In aceasta noua publicatie se va cuprinde pe langa cele aratate la art. 500 si 502, numele adjudecatarului care nu a depus pretul si suma cu care se adjudecase asupra-i.
    Aceasta suma va sluji ca punct de plecare la noua adjudecare.
    Art. 549
    Daca in ziua insemnata pentru adjudecare nimeni nu va da un pret mai mare peste vechiul adjudecatar si daca acesta va depune in acea zi pretul adjudecarii sale, cu dobanda legala din ziua cand trebuia sa depuna pretul si cheltuielile ce au ocazionat noua adjudecare, el va fi mentinut in calitatea sa de adjudecatar.
    Art. 550
    Daca, din contra, el nu va depune acest pret, bunul se va adjudeca pe seama aceluia care va da un pret fie si mai mic; iar fostul adjudecatar va fi condamnat a plati diferenta pana la pretul primei adjudecari cu dobanda legala si cheltuielile ocazionate cu noua adjudecare, prin sentinta de adjudecare in cont.
    Aceasta sentinta va fi fara apel.

    Sectiunea a XI-a
    Actele de adjudecare si recursul in contra lor
    Art. 551
    Indata dupa sfarsitul adjudecarii si depunerea pretului, potrivit art. 544 sau 545 din acest cod, judecatoria va da adjudecatarului ordonanta de adjudecarea nemiscatorului.
    Ordonanta va cuprinde, pe scurt, jurnalul de adjudecare desavarsita, individualizarea nemiscatorului adjudecat, numele fostului proprietar si al adjudecatarului si aratarea platii pretului, in intregime, a taxelor de executare, timbrul si impozitul proportional.
    Completul judecatoriei va semna atat originalul ordonantei ce se va preda partii, cat si acel ce va ramane la dosar.
    Aceasta ordonanta se va transcrie in registrele de mutatii tinute de notariatul de stat corespunzator instantei de executare.
    Ordonanta de adjudecare este supusa recursului.
    Art. 552
    Datornicul urmarit, creditorii sau orice alta persoana interesata pot face recurs impotriva ordonantei de adjudecare, in termen de 40 zile de la data transcrierii acesteia, potrivit art. 551 alin. 4.
    Art. 553
    Acest recurs se va judeca de urgenta; el va fi suspensiv de executare.
    Art. 554
    In curgerea acestor 40 zile, pretul adjudecarii se va pastra la Casa de Consemnatiuni si nemiscatorul nu se va da in posesia adjudecatarului, urmand a fi conservat potrivit randuielilor aratate in art. 514 pana la 519 din aceasta legiuire.
    Art. 555
    Ordonanta de adjudecare se va putea casa in cazurile urmatoare:
    1. cand s-a calcat vreo randuiala a legii prescrisa sub pedeapsa de nulitate, potrivit articolelor de mai sus si art. 105 din acest cod;
    2. pentru cauza de incompetenta, exces de putere si omisiune esentiala.
    Art. 556
    Daca ordonanta se caseaza, judecatoria care a facut urmarirea va continua procedura si actele urmaririi de la actul casat.
    Sumele consemnate se vor restitui adjudecatarului.
    Art. 557
    Cand cele 40 zile s-au sfarsit, fara sa se faca cerere in casare sau cand cererea aceasta s-a respins si s-au indeplinit dispozitiile art. 544 din acest cod, ordonanta de adjudecare se va executa, de va fi loc, si pretul se va urmari intre creditori.
    Partea interesata va dovedi neatacarea cu recurs a ordonantei de adjudecare printr-un certificat eliberat de instanta competenta, potrivit legii, sa primeasca cererea de recurs.

    Sectiunea a XII-a
    Efectele adjudecarii
    Art. 558
    Ordonanta de adjudecare, ramasa definitiva si executata, trece adjudecatarului dreptul ce avea si urmaritul asupra bunului vandut; imobilul insa ramane liber de orice privilegiu sau ipoteca la care era supus.
    Art. 559
    In privinta contractelor de inchiriere sau arendare ale bunului adjudecat, se va urma potrivit randuielilor codicelui civil. Iar in privinta platilor facute inainte de chirias sau arendas se va urma potrivit art. 513 alin. 2 din aceasta legiuire.
    Art. 560
    Ordonanta de adjudecare are puterea unui titlu executor, observandu-se insa dispozitiile art. 557 din acest cod.
    In privinta transmiterii dreptului de proprietate si folosinta asupra persoanei adjudecatarului, aceasta ordonanta are efect retroactiv din momentul chiar al depunerii pretului.
    Art. 561
    Orice cerere de evictiune, totala sau partiala, a bunului adjudecat, se va prescrie in termen de 5 ani, din momentul executarii ordonantei de adjudecare.
    Aceasta prescriptie va curge si contra absentilor, nevarstnicilor, interzisilor si celor pusi sub consiliu judiciar.
    Daca cererea de evictiune se va face inainte de imparteala pretului adjudecarii, judecatoria va putea, dupa cererea adjudecatarului, gasind cererea de evictiune serioasa, sa suspende, cu sau fara cautiune, imparteala pretului pana la judecata definitiva a cererii in revendicare.
    Cand cererea in revendicare va fi facuta dupa imparteala pretului adjudecarii, se va urma dupa dreptul comun.
    Prescriptiile incepute la epoca publicarii acestui codice se vor regula dupa legile cele vechi.
    Cu toate acestea, prescriptiile incepute mai inainte de punerea in aplicare a acestui cod si pentru a caror implinire ar trebui sa treaca mai mult de 5 ani, se vor implini dupa trecere de 5 ani, cu incepere de la data punerii in executare a legii de fata.

    CAP. 5
    Tablou de imparteala pretului nemiscatoarelor

    Sectiunea I
    Deschiderea distributiei si infatisarea titlurilor
    Art. 562
    Indata ce ordonanta de adjudecare a devenit executorie, creditorii vor depune titlurile creantei lor pentru facerea tabloului de imparteala.
    Acest tablou va cuprinde:
    1. diferite cheltuieli ale urmaririi si platile executorilor judecatoresti;
    2. creantele fiecarui creditor privilegiat sau ipotecar, dupa rangul privilegiului sau ipotecii sale;
    3. creantele simple sau chirografare.

    Sectiunea a II-a
    Inchiderea distributiei si plata creantelor
    Art. 563
    Titlurile creantelor ce s-au platit integral se vor depune la grefa spre a se da datornicului urmarit.
    Daca o creanta se va plati numai in parte, judecatorul va insemna pe dansa partea ce se plateste si titlurile se inapoiaza tot creditorului.
    Art. 564
    Judecatoria, pe baza tabloului de imparteala a creantelor, asa precum definitiv sunt inscrise in tablou, va incheia proces-verbal despre creantele ce au a se plati indata si va da fiecarei parti un mandat de plata cuvenita, din pretul adjudecarii asupra Casei de Depuneri si Consemnatiuni.
    Va mai trimite catre aceasta Casa si un extract de pe tabloul de imparteala.
    Art. 565
    Aceasta Casa va plati fiecarei parti dupa mandatul sau.
    Fiecare parte va iscali de primirea platii, atat pe mandatul de plata, cat si pe marginea extractului din tablou.
    Indata ce toate platile s-au facut, Casa de Consemnatiuni va inapoia judecatoriei si extractul de tablou care cuprinde chitantele de platile facute.
    Grefierul va aseza acest extract in dosarul adjudecarii.
    Art. 566
    O data ce tabloul de imparteala s-a inchis, prin incheierea procesului-verbal al judecatoriei si trimiterea extractului de tablou la Casa de Consemnatiuni, nici un creditor nu se mai poate primi a produce titluri de creante sau a contesta creante inscrise in tabloul de imparteala.
    Se vor putea insa primi contestatii asupra greselilor de socoteala ce s-au putut face in tabloul de imparteala.

    Sectiunea a III-a
    Regularea unor creante speciale
    Art. 567
    Creantele conditionale se vor aseza la randul lor ca si cum ar fi creante simple.
    Art. 568
    Daca conditia va fi rezolutorie, nu se va putea libera creditorului suma cuvenita, decat daca acel creditor va da cautiune sau o ipoteca catre aceia care ar trebui sa se foloseasca de acea suma, in caz de implinirea conditiei.
    Art. 569
    Cand conditia va fi suspensiva, suma cuvenita creditorului conditional se va da creditorilor ce vin dupa dansul, daca insa acestia vor da acelui creditor conditional o cautiune sau ipoteca ca ii vor intoarce suma ce au primit in caz de implinirea conditiei.
    Art. 570
    Daca in cazurile aratate prin cele doua articole de mai sus, creditorii nu vor, ori nu pot sa dea o cautiune ori ipoteca, suma va ramane depusa la Casa de Consemnatiuni pana la implinirea conditiei rezolutorii sau suspensive.
    Art. 571
    Daca creanta este cu termen, se va inscrie la randul ei, si se va plati indata, desi termenul nu e ajuns. Daca insa acea creanta e fara dobanda, plata inainte de vreme nu se va face decat scazandu-se dobanda cuvenita pana la implinirea termenului. Nevoind creditorul sa faca scaderea, partea sa se va pastra la Casa de Consemnatiuni, spre a i se elibera la termen.

    CAP. 6
    Predarea silita a miscatoarelor si nemiscatoarelor

    Art. 572
    Daca partea condamnata a restitui niste lucruri miscatoare nu voieste a le da in termenul precis de judecata, nici a doua zi dupa somatia ce i se face prin executorul judecatoresc predarea acestor obiecte catre proprietarul lor se va face prin puterea si autoritatea publica.
    Art. 573
    Se vor observa pentru predarea silita a acestor obiecte formalitatile prescrise pentru urmarirea miscatoarelor de la art. 411 pana la art. 430 din acest cod, afara de cele ce se oranduieste de aceste articole in privinta custodelui sau punerii pecetilor.
    Art. 574
    Pe langa procesul-verbal ce executorul judecatoresc va incheia pentru luarea obiectului din mana datornicului, el va face un alt proces-verbal care va constata ca ele s-au predat proprietarului.
    Acesta va iscali acest din urma proces-verbal, care se va depune la grefa instantei respective.
    Art. 575
    Daca partea condamnata a iesi dintr-un nemiscator sau a lasa posesia unui nemiscator sau a-l preda proprietarului nu voieste a lasa imobilul in termenul insemnat de judecata, nici 8 zile dupa somatia ce i se va face, ea va fi gonita cu puterea si autoritatea publica si nemiscatorul se va preda proprietarului sau.
    Art. 576
    Spre acest sfarsit, acela care va avea titlul executor de punere in posesie se va indrepta la judecatoria locului unde este asezat imobilul si judecatoria va insarcina pe un executor judecatoresc, ca singur sau insotit de un judecator, sa mearga la fata locului spre a executa predarea nemiscatorului.
    Executorul judecatoresc va lua cu sine si subofiteri de politie dupa trebuinta.
    Art. 577
    Executorul judecatoresc va soma pe parte a iesi de indata din imobil si, nevoind, va incheia proces-verbal de impotrivirea sa, procedand in urma cu ajutorul fortei publice la departarea lui din imobil si va declara pus in posesia bunului pe cel in drept.
    Daca partea lipseste de acasa sau nu voieste a deschide usile, executorul judecatoresc se va insoti in toate cazurile, de un ofiter de politie ori un ajutor al sau, acolo unde sunt; de primar sau ajutorul sau, acolo unde nu sunt ofiteri de politie.
    Art. 578
    Daca mobilele persoanei condamnate nu sunt urmarite pentru datorii, executorul judecatoresc va proceda la scoaterea mobilelor pe strada sau pe calea publica. Si daca partea condamnata lipseste de acasa si nu e de nimeni reprezentata, se va pune un custode la aceste mobile, cu plata de la proprietarul lor.
    Numirea custodelui si predarea mobilelor in paza lui se va face potrivit art. 418 si urmatoarele din acest cod.
    Art. 579
    Se va face un proces-verbal despre toate operatiile din fata locului, precum si despre predarea imobilului in posesia proprietarului sau.
    O copie de pe acest proces-verbal se va lasa atat la partea izgonita din imobil cat si la proprietarul pus in posesie.
    El se va iscali de toate persoanele ce au luat parte la executare, precum si de parti.
    Daca acestea nu vor voi, sau nu vor putea sa iscaleasca, se va face vorbire in procesul-verbal.
    Originalul acestui proces-verbal se va depune la judecatoria prin care s-a incuviintat executarea si care va trebui de indata la primirea procesului-verbal sa indeplineasca cele oranduite de art. 403 din acest cod.
    Art. 580
    Toate cheltuielile de executare aratate in acest titlu vor fi in sarcina deposedatului.

    CARTEA a VI-a
    Proceduri diverse

    CAP. 1
    Ordonante presedintiale

    Art. 581
    Instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
    Cererea de ordonanta presedintiala se va introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului dreptului.
    Ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor si chiar atunci cand exista judecata asupra fondului dreptului.
    Ordonanta este vremelnica si executorie. Instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea unui termen.
    Art. 582
    Ordonanta este supusa apelului in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.
    Instanta de apel poate suspenda executarea pana la judecarea apelului, putand sa oblige partea la depunerea unei cautiuni.
    Termenul de recurs este de 5 zile si curge de la pronuntare pentru partile prezente si de la comunicare pentru cele lipsa.
    Apelul si recursul se judeca de urgenta si, cu precadere, cu citarea partilor.
    Impotriva executarii ordonantelor presedintiale se poate face contestatie.

    CAP. 2
    Refacerea inscrisurilor si hotararilor disparute

    Art. 583
    Dosarele sau inscrisurile privitoare la o pricina in curs de judecata, disparute in orice chip, se pot reface de insasi instanta investita cu judecarea pricinii.
    Spre acest sfarsit, instanta va soroci termen, chiar din oficiu, citand partile, martorii si expertii; va cere copii de pe inscrisurile ce i-au fost trimise de autoritati si de care partile s-au folosit sau de pe inscrisurile depuse de parti, dispunand totodata sa se scoata din registrele instantei toate datele privitoare la inscrisurile ce se refac.
    Copiile legalizate de pe inscrisurile disparute ce se afla in stapanirea partilor, ori altor persoane sau autoritatilor pot folosi la refacerea dosarului.
    Incheierea de refacere nu se va putea ataca decat o data cu fondul.
    Inscrisurile astfel refacute tin locul originalelor, pana la gasirea acestora.
    Art. 584
    Daca dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina in care se pronuntase o hotarare de catre prima instanta si impotriva careia se facuse apel, aceasta hotarare se va reface dupa cel de-al doilea exemplar al hotararii pastrat de prima instanta; iar daca si acel exemplar ar fi disparut, vor putea folosi la refacere copiile legalizate de pe hotarare, ce s-au incredintat partilor sau altor persoane.
    In acest scop, instanta va putea dispune sa se faca, din oficiu, publicatii intr-un ziar mai raspandit, cu aratarea ca orice posesor al unei copii de pe hotarare sa o depuna la grefa instantei care a ordonat publicatia.
    Daca hotararea nu se poate reface pe calea aratata mai sus, ori daca partile tagaduiesc fiinta sau cuprinsul inscrisurilor pe care s-a intemeiat hotararea, se va pasi la refacerea lor de catre instanta de apel potrivit cu dispozitiile aratate in articolul de mai sus.
    Daca nici pe aceasta cale dosarul nu se poate reface, instanta de apel judeca din nou pricina in fond.
    Art. 585
    Daca dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina in care se pronuntase o hotarare devenita irevocabila, acea hotarare se va reface de instanta de fond, dupa procedura prevazuta de art. 583 si 584.

    CAP. 3
    Despre oferte de plata si consemnatii

    Art. 586
    Cand datornicul va voi sa plateasca ceea ce e dator si creditorul nu va voi sa primeasca plata, datornicul e in drept a face oferta reala si a consemna ce e dator.
    Art. 587
    Spre acest sfarsit el va face creditorului, prin mijlocirea unui executor judecatoresc de langa instanta domiciliului acestuia sau a domiciliului ales, o somatie, ca sa primeasca valoarea datorata.
    In acea somatie se va arata ziua, ora si locul, cand si unde suma sau obiectul oferit are sa-i fie predat.
    Art. 588
    Daca creditorul nu voieste sa se prezinte sau sa primeasca suma sau obiectul oferit, executorul judecatoresc va incheia proces-verbal si va arata daca creditorul a iscalit ori n-a putut sau n-a voit sa iscaleasca.
    Datornicul, in acest caz, va putea, spre a se libera, sa consemneze suma sau lucrul oferit la Casa de Depuneri sau administratia financiara a judetului respectiv, iar recipisa se va depune la Corpul executorilor judecatoresti instantei domiciliului creditorului.
    Art. 589
    Cererea ce s-ar putea face inaintea judecatoriei, sau pentru ca sa se intareasca, sau pentru ca sa se anuleze aceste oferte si consemnatii, se va face prin osebita petitie, dupa regulile stabilite pentru cererea principala.
    Art. 590
    Se vor aplica celelalte randuieli ale Codului civil, privitoare la ofertele de plata si la consemnatii, cuprinse in art. 1114 - 1121 inclusiv, afara de alin. 8 din art. 1115 si alin. 3 si 4 din art. 1116.

    CAP. 4
    Sechestrul asigurator si judiciar

    Art. 591
    Proprietarii, principalii chiriasi sau arendasii vor putea, pentru arenzile sau chiriile neplatite si datorate, sa sechestreze, printr-o simpla petitie, data catre autoritatea judecatoreasca locala, lucrurile si fructele care se vor afla in casa, mosie sau pamantul inchiriat ori arendat.
    Ei vor putea sa sechestreze si averea miscatoare care se afla in casa sau pe mosia lor, dar care s-a transportat in alt loc fara consimtamantul proprietarului, si proprietarul pastreaza privilegiul sau pe aceasta avere, intrucat timp a revendicat-o, potrivit art. 1730 din Codul civil.
    Acelasi drept il au proprietarii, principalii chiriasi si arendasii care nu au contract scris; sunt insa indatorati ca o data cu cererea de sechestru, sa prezinte dovada de chemare in judecata si sa dea o cautiune fixata de autoritatea judecatoreasca.
    Art. 592
    Lucrurile subchiriasilor care se vor afla in locurile ocupate de dansii si fructele pamantului ce li s-a subarendat se vor putea sechestra pentru plata chiriei sau arenzii ce datoreste chiriasul sau arendasul principal. Li se vor tine insa in seama chiriile sau arenzile ce ei au platit de buna-credinta pentru termenii trecuti, nu insa si platile ce vor fi facut inainte de vreme.
    Art. 593
    Aceste sechestrari se vor face prin un executor judecatoresc al instantei unde este asezat nemiscatorul, cu aceleasi forme cu care se fac si urmaririle pentru vanzarea silita a miscatoarelor.
    Art. 594
    Orice alt creditor, a carui creanta este constanta printr-un act scris si este ajunsa la termen va putea, deodata cu chemarea in judecata pentru plata creantei sale, sa puna un sechestru asigurator pe mobilele datornicului sau.
    Acelasi drept il vor avea si creditorii care n-au act scris; sunt insa indatorati ca, odata cu cererea de sechestru, sa dea o cautiune de a treia parte din valoarea reclamata.
    Art. 595
    Acest sechestru se va pune cu incuviintarea instantei datornicului si creditorul va putea fi supus la o cautiune.
    Art. 596
    Ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau posesiei unui lucru miscator sau nemiscator, asupra administratiei sau folosintei unui lucru comun, judecata va putea, dupa cererea celui interesat si citarea partilor, sa incuviinteze sechestrul bunului sau al lucrului comun, a carui proprietate, posesie, administratie sau folosinta se discuta, putand sa oblige pe reclamant a da o cautiune ce va fi fixata de judecata.
    Paza bunului sechestrat poate fi incredintata sau detinatorului acelui bun sau unei a treia persoane, numita de judecator, in caz de neintelegere intre parti.
    Sechestrul va putea face toate actele de conservare si administratie. Va putea sta in judecata in numele partilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, numai cu o prealabila indrituire a autoritatii care l-a numit.
    Sechestrul judiciar va incasa orice venituri si sume datorate, va putea plati datorii cu caracter curent precum si cele constatate prin titlul executor.
    Plata sechestrului se va fixa de judecata care l-a infiintat. In nici un caz ea nu va putea depasi, pe fiecare an, de zece la suta din venitul net anual al bunului apreciat de instanta.
    Art. 597
    Judecatoria va putea insa sa incuviinteze a se sechestra in mainile datornicului averea sa miscatoare, pentru creantele aratate la art. 594, chiar cand nu sunt ajunse la termen, in cazurile urmatoare:
    1. cand datornicul a micsorat prin fapta sa asigurarile ce daduse sau nu a dat asigurarile promise;
    2. cand e pericol ca datornicul sa fuga sau sa-si ascunda ori sa-si risipeasca averea sa.
    In ambele aceste cazuri, sechestrul nu se va putea incuviinta decat cu dare de cautiune care va fi fixata de autoritatea judecatoreasca.
    Art. 598
    Daca datornicul va da, in toate cazurile, garantie indestulatoare, judecatoria va putea ridica sechestrul de asigurare.
    Art. 599
    Sechestrul de asigurare se va pune prin executorii judecatoresti, dupa aceleasi forme ca si cele cerute pentru urmarirea miscatoarelor si numai pe averea miscatoare ce se poate urmari.
    Art. 600
    In toate cazurile aratate in acest capitol, autoritatea judecatoreasca va putea, dupa trebuinte si in cazurile urgente, sa dea autoritatii locale ordin in scris ca chiar inaintea mergerii executorului judecatoresc sa se opreasca datornicul a scoate sau a da de o parte vreun lucru din cele a caror sechestrare se cere.
    Art. 601
    In toate cazurile aratate in acest capitol, vanzarea silita a mobilelor nu se va putea face decat dupa ce creditorul va fi dobandit un titlu executor.

    CAP. 5
    Deliberarile consiliului de familie

    Art. 602 - 606
    Abrogate prin Decretul nr. 32 din 31.01.1954, pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice.

    CAP. 6
    Despartenia

    Art. 607
    Cererea de despartenie este de competenta instantei in circumscriptia caruia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor. Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca nici unul din soti nu mai locuieste in circumscriptia instantei in care se afla cel din urma domiciliu comun, instanta competenta este aceea in circumscriptia careia isi are domiciliul paratul, iar cand paratul nu are domiciliu in tara, este competenta instanta in circumscriptia careia isi are domiciliul reclamantul.
    Art. 608
    Sotul parat poate sa faca si el cerere de despartenie, cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare, in sedinta publica, pentru faptele petrecute inainte de aceasta data. Pentru faptele petrecute dupa aceasta data, paratul va putea face cerere pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului, in cererea reclamantului.
    Cererea paratului se va face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna cu cererea reclamantului.
    Art. 609
    In cazul cand motivele desparteniei s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor la prima instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in apel, cererea paratului va fi facuta direct la instanta investita cu judecarea apelului.
    Art. 610
    Neintroducerea cererii in termenele aratate in articolele de mai sus atrage decaderea pentru sotul parat din dreptul de a cere despartenia, afara de cazul cand cererea reclamantului a fost respinsa si motivele desparteniei s-au ivit in urma.
    Art. 611
    Cererea de pensie de intretinere potrivit Codului familiei se va face la judecatoria investita cu cererea de despartenie, chiar daca intre timp s-au ivit schimbari cu privire la domiciliul partilor.
    Art. 612
    Cererea de despartenie va cuprinde, pe langa cele prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, numele copiilor minori nascuti din casatorie sau care se bucura de starea legala de copii legitimi fata de amandoi sotii, precum si a copiilor recunoscuti de acestia.
    Daca nu sunt copii minori, se va face aratare despre aceasta.
    La cerere, se va alatura un extract de casatorie si cate un extract de nastere al copiilor minori.
    Cererea de divort, impreuna cu inscrisurile doveditoare, se va prezenta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei.
    Paratul nu este tinut sa faca intampinare.
    Interogatorul si juramantul nu pot fi cerute pentru dovedirea motivelor de despartenie.
    Art. 613
    Presedintele instantei, primind cererea de divort, va da reclamantului sfaturi de impacare si, in cazul in care acesta staruie in cererea sa, va fixa termen pentru judecarea cauzei.
    Art. 613^1
    In cazul in care cererea de divort se intemeiaza pe acordul partilor, ea va fi semnata de ambii soti. Atunci cand este cazul, in actiunea de divort, sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului.
    Primind cererea de divort formulata in conditiile alin. 1, presedintele instantei va verifica existenta consimtamantului sotilor, dupa care, va fixa un termen de doua luni in sedinta publica. La termenul de judecata, instanta va verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fara a administra probe cu privire la motivele de divort.
    Pentru solutionarea cererilor accesorii privind numele pe care sotii il vor purta dupa divort, pensia de intretinere si atribuirea locuintei, instanta va putea dispune, atunci cand considera necesar, administrarea probelor prevazute de lege.
    Art. 613^2
    Instanta poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanta presedintiala, masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori, la obligatia de intretinere, la alocatia pentru copii si la folosirea locuintei.
    Art. 614
    In fata instantelor de fond, partile se vor infatisa in persoana, afara numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate; in aceste cazuri, partile se vor putea infatisa prin mandatar.
    Art. 615
    Cererea de divort se judeca in sedinta publica. Instanta va putea sa dispuna insa judecarea in camera de consiliu, daca va aprecia ca prin aceasta s-ar asigura o mai buna judecare sau administrare a probelor.
    In toate cazurile hotararea se pronunta in sedinta publica.
    Art. 616
    Daca la termenul de judecata, in prima instanta, reclamantul lipseste nejustificat si se infatiseaza numai paratul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta.
    Art. 616^1
    Daca procedura de chemare a sotului parat a fost indeplinita prin afisare, iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecata, instanta va cere dovezi sau va dispune cercetari pentru a verifica daca paratul isi are domiciliul la locul indicat in cerere si, daca constata ca nu domiciliaza acolo, va dispune citarea lui la domiciliul sau, precum si, daca este cazul, la locul sau de munca.
    Art. 617
    Instanta poate sa pronunte despartenia impotriva ambilor soti, chiar atunci cand numai unul din ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese vina amandurora.
    Hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva, daca ambele parti solicita instantei aceasta.
    In cazurile prevazute de art. 38 alin. 2 din Codul familiei, instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti.
    Art. 618
    Reclamantul poate renunta la cerere in tot cursul judecatii inaintea instantelor de fond, chiar daca paratul se impotriveste. Renuntarea reclamantului nu are nici o inraurire asupra cererii de parat.
    Actiunea de divort se va stinge prin impacarea sotilor in orice faza a procesului, chiar daca intervine in instanta de apel sau de recurs iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii.
    Reclamantul insa va putea porni o cerere noua pentru fapte petrecute dupa impacare, si in acest caz el se va putea folosi si de faptele vechi.
    Art. 619
    Termenul de apel, precum si cel de recurs este de 30 de zile si curge de la comunicarea hotararii.
    Apelul sau, dupa caz, recursul reclamantului impotriva hotararii prin care s-a respins cererea va fi respins ca nesustinut, daca la judecata se prezinta numai paratul.
    Apelul sau recursul paratului va fi judecat chiar daca se infatiseaza numai reclamantul.
    Hotararea care se pronunta in conditiile art. 613^1 alin. 1 este definitiva si irevocabila in ce priveste divortul.
    Hotararea data in materie de divort nu este supusa revizuirii.

    CAP. 7
    Proceduri relative la deschiderea unei succesiuni*)

    *) Procedura succesorala notariala este reglementata prin Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995.

    Art. 620 - 642
    Abrogate prin Decretul nr. 40 din 22 ianuarie 1953 privitor la procedura succesorala notariala.

    Sectiunea a IV-a
    Vanzarea miscatoarelor unei mosteniri
    Art. 643
    Cand vanzarea miscatoarelor unei mosteniri se va face pe baza art. 730 alin. 1 din Codul civil, aceasta vanzare se va executa potrivit randuielilor aratate pentru vanzarea silita a miscatoarelor, prin art. 437, 440, 443, 444 si 455 din acest cod.
    Art. 644
    Partea interesata se va adresa la judecatorie, alegand si un domiciliu in acel loc, daca locuieste in alta parte.
    Art. 645
    Se va face inventarul obiectelor de vandut, dupa ce se va chema atat cel ce a facut cererea, cat si alte persoane interesate cunoscute.
    Art. 646
    Vanzarea publica se va face la locul insemnat de judecatorie potrivit art. 432 din aceasta legiuire.

    Sectiunea a V-a
    Vanzarea bunurilor nemiscatoare ale nevarstnicilor*)
------------
    *) Vanzarea bunurilor nemiscatoare ale nevarstnicilor nu se mai face de catre instantele judecatoresti, ci de catre autoritatea tutelara. Prevederile art. 647 - 656 cuprinse in aceasta sectiune nu au fost abrogate expres prin Decretul nr. 32 din 31 ianuarie 1954, putand fi utile numai daca autoritatea tutelara ar decide ca bunurile minorilor sa fie vandute la licitatie publica.

    Art. 647
    Vanzarea bunurilor nemiscatoare ale nevarstnicilor nu va putea fi incuviintata decat dupa un aviz al rudelor, aratator de natura bunurilor si de valoarea lor aproximativa.
    Acest aviz nu va fi necesar daca bunurile vor fi totodata si ale varstnicilor si daca vanzarea este ceruta de dansii. Se va urma atunci potrivit randuielilor din sectia urmatoare.
    Art. 648
    Cand judecatoria va intari acest aviz, va declara tot in hotararea sa ca vanzarea se va face in fiinta tutorelui inaintea judecatoriei.
    Art. 649
    Incheierea care va incuviinta vanzarea va insemna si pretul cu care are a se incepe si conditiile ei.
    Art. 650
    Aceasta pretuire va fi regulata sau dupa avizul rudelor sau dupa titlurile proprietatii, sau dupa contractele autentice sau iscalita cu data certa si, de nu sunt contracte, dupa rolul contributiei funciare.
    Cu toate astea, judecatoria va putea, dupa imprejurari, sa faca pretuire totala sau partiala a nemiscatoarelor.
    Pretuirea aceasta se face, dupa importanta si natura bunurilor, prin unul sau trei experti, numiti de judecatorie spre acest sfarsit.
    Art. 651
    Daca pretuirea a fost ordonata, expertul sau expertii, dupa ce vor jura inaintea judecatorului, vor face raportul lor, care va arata in scurt bazele pretuirii, fara de a intra in amanunte de descriere a bunurilor de vanzare.
    Acest raport se va depune la grefa judecatoriei si se va da o copie de pe dansul la cei ce o vor cere.
    Art. 652
    Se va forma apoi un act de publicatie care va cuprinde:
    1. aratarea hotararii care incuviinteaza vanzarea;
    2. numele, prenumele nevarstnicului si al tutorelui sau;
    3. aratarea nemiscatoarelor ce se vand si un extract din conditiile vanzarii cuprinse mai pe larg in hotararea vanzarii;
    4. pretul cu care are sa inceapa licitatia;
    5. ziua, locul si ora cand are sa se faca vanzarea.
    Art. 653
    Acest act se va afisa, timp de 30 de zile cel putin, atat la usa judecatoriei sau la locul unde are sa se faca vanzarea, cat si la usa consiliului local unde se afla bunurile.
    Art. 654
    Daca in ziua insemnata pentru adjudecare nu iese un pret nici macar egal cu pretul insemnat de judecatorie si publicat, judecatoria va putea, dupa imprejurari, sau sa aprobe pretul iesit sau sa amane vanzarea pentru alt termen, care se va publica tot in chipul aratat in articolul de mai sus.
    Art. 655
    Sunt declarate comune acestei sectiuni articolele 531, 532, 536, 537, 538, 539, 544, 545, 546, 547, 548, 549 si 550 din acest cod.
    Art. 656
    In cele 8 zile care vor urma dupa adjudecare, oricine va putea sa supraliciteze cu a zecea parte mai mult peste pretul iesit, conformandu-se si cu cele aratate la art. 541, 542, 543 si 654 din acest cod.

    Sectiunea a VI-a
    Impartiri si licitatii*)

    *) Aceasta sectiune este in cea mai mare parte modificata prin Legea nr. 603/1943 privind simplificarea procedurii impartelilor judiciare. Textele articolelor 657 - 667 au fost reproduse intocmai intrucat ele nu au fost expres modificate sau abrogate. Dispozitiile lor trebuie insa intregite cu cele ale Legii nr. 603/1943.

    Art. 657
    Impartirea de succesiuni intre mai multe persoane se va face prin judecatorie daca ele nu o pot face prin buna intelegere.
    Art. 658
    In cazurile aratate de art. 733 si 747 din codicele civil, impartirea se va face dupa cererea partii celei mai staruitoare.
    Art. 659
    Numirea de tutore pentru nevarstnici, care intr-o imparteala au interese contrarii, se va face de catre judecatorie, dupa avizul consiliului de familie.
    Art. 660
    In urma raportului judecatorului numit pentru operatiunile impartelii, potrivit art. 733 din codicele civil, judecatoria va hotari a se face imparteala in natura si, de va fi trebuinta, va hotari vanzarea unora sau mai multor nemiscatoare.
    Aceasta vanzare se va face prin licitatie inaintea judecatoriei unde se afla asezat nemiscatorul, cu expertiza sau fara expertiza, dupa imprejurari.
    Art. 661
    Daca judecatoria va hotari a se face expertiza, el va putea numi unul sau trei experti, care, dupa ce vor jura, vor face la fata locului raportul lor dupa bazele pretuirii, fara sa intre in amanuntele de descriere a obiectelor de impartit.
    Art. 662
    Vanzarea obiectelor se va face potrivit cu cele ce s-a zis pentru vanzarea bunurilor nemiscatoare ale nevarstnicilor.
    Pana la vanzare, partile vor putea imparti intre ele veniturile bunului miscator, potrivit cu partea ce fiecare are stabilit judecatoreste sau recunoscut de toti, in bunul ce se vinde.
    Art. 663
    Daca in ziua insemnata pentru adjudecare pretul iesit nu va fi egal cu pretul pus de judecatorie se va urma cum s-a zis in art. 654 din acest cod.
    Art. 664
    In cele opt zile dupa adjudecare, oricine va putea sa supraliciteze cu a zecea parte mai mult peste pretul adjudecarii, potrivit cu cele zise la art. 656 din acest cod.
    Art. 665
    Cand situatia nemiscatorului va cere mai multe expertize deosebite si se va constata ca fiecare bun nu se poate imparti, vanzarea prin licitatie nu se mai face daca, din apropierea raporturilor, rezulta ca totalitatea nemiscatoarelor poate a se imparti in natura.
    Art. 666
    Daca cererea este ca nemiscatoarele sa se imparta in mai multe parti in natura, dupa ce vor face pretuirea, vor insemna cum trebuie sa se compuna fiecare lot sau partea a se da.
    Raportul expertilor fiind aprobat de judecatorie, loturile sau particelele vor fi trase la sorti, fata cu partile, inaintea judecatoriei.
    Art. 667
    In celelalte cazuri se va urma potrivit cu art. 737 pana la 750 din codicele civil.

    Sectiunea a VII-a
    Beneficiul de inventar

    Art. 668
    Daca mostenitorul beneficiar voieste, inainte de a se declara mostenitor, ca, potrivit cu codicele civil, sa se autorizeze a vinde bunurile miscatoare ale mostenirii, el va prezenta spre acest sfarsit, o petitie la judecatoria locului unde s-a deschis mostenirea.
    Vanzarea se va face inaintea unui executor judecatoresc, conform art. 432, 437, 438, 440, 442, 443, 444 si 445.
    Art. 669
    Daca cererea este de a se vinde bunuri nemiscatoare de ale succesiunii, mostenitorul beneficiar va prezenta judecatoriei locului unde e deschisa succesiunea o petitie in care se arata necesitatea acestei vanzari si nemiscatoarele de vandut.
    Judecatorul va comunica cererea procurorului si va hotari de trebuie a se face vanzarea si de trebuie sau nu a se face pretuirea de experti.
    Art. 670
    Se va proceda la vanzarea dupa formalitatile prescrise pentru vinderea nemiscatoarelor unui nevarstnic.
    Art. 671
    Mostenitorul beneficiar se va socoti mostenitor pur si simplu daca a vandut nemiscatoare fara a urma potrivit randuielilor prescrise mai sus.
    Art. 672
    Actiunile ce mostenitorul beneficiar are a intenta in contra mostenirii, le va intenta in contra celorlalti mostenitori, le va intenta in contra unui curator ce se va numi dupa formele cum se numesc curatorii la mostenirile vacante.
    Art. 673
    Mostenitorul beneficiar va fi obligat a da socoteala despre administratia sa si va fi raspunzator de actele gestiunii sale.

    CAP. 8
    Cererile privitoare la posesiune

    Art. 674
    Cererile privitoare la posesiune vor fi admise numai daca:
    1. nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare;
    2. reclamantul dovedeste ca, inainte de aceasta data, el a posedat cel putin un an;
    3. posesiunea lui intruneste conditiile cerute de art. 1846 si 1847 din Codul civil.
    In cazul cand deposedarea sau tulburarea s-a facut prin violenta, reclamantul este scutit de a face dovada ceruta la punctele 2 si 3 din acest articol.
    Cererile posesorii se judeca de urgenta si cu precadere.
    Intampinarea nu este obligatorie.
    Art. 675
    Asemenea cereri se pot face si pentru ocrotirea servitutilor continue si aparente.
    Art. 676
    Cererile posesorii pot fi facute si de cel care detine lucrul in interesul sau propriu, in temeiul unui contract incheiat cu posesorul, afara numai daca tulburatorul nu este cel pentru care el detine.

    CAP. 9
    Despartirea averilor dintre barbati si femei

    Art. 677 - 686
    Abrogate prin Decretul nr. 32 din 31.1.1954.

    CAP. 10
    Despre interdictie*)
------------
    *) Decretul nr. 32 din 31 ianuarie 1954, modificat prin Legea nr. 4 din 4 aprilie 1956, cuprinde in art. 30 - 35 procedura interdictiei.

    Art. 687 - 691
    Abrogate prin Decretul nr. 32 din 31.1.1954.

    CAP. 11
    Cesiunea bunurilor

    Art. 692
    Datornicii, care vor fi in pozitie de a reclama cesiunea judiciara acordata de art. 1126 al codicelui civil, vor fi tinuti a depune la grefa judecatoriei, unde aceasta cerere va fi facuta, bilantul lor, registrele lor, daca au, si titlurile lor active.
    Art. 693
    Cererea datornicului se va indrepta la judecatoria domiciliului sau.
    Art. 694
    Aceasta cerere va fi comunicata parchetului. Ea nu va suspenda efectul nici unei urmariri, afara numai daca judecatorii, chemand si pe parti, vor ordona ca sa se suspende aceasta executie provizor.
    Art. 695
    Datornicul admis la beneficiul de cesiune va fi dator sa declare in persoana, chemandu-se creditorii in sedinta publica a judecatoriei, ca voieste a ceda bunurile sale.
    Judecatoria va incheia proces-verbal de pe aceasta declarare.
    Art. 696
    Hotararea care va admite cesiunea bunurilor da putere creditorilor a vinde bunurile miscatoare sau nemiscatoare ale datornicului si se va proceda la aceasta vanzare in formele prescrise pentru mostenitorii sub beneficiu de inventar.
    Art. 697
    Nu pot fi admisi la beneficiu de cesiune: stelionarii, bancrutii fraudulosi, persoanele condamnate pentru furt sau inselaciune (escrocherie); nici contabilii, tutorii, administratorii sau depozitarii.

    CAP. 12
    Conventiile matrimoniale

    Art. 698 - 709
    Abrogate prin Decretul nr. 32 din 31 ianuarie 1954.

    CAP. 13*)
    Transcrierea actelor de stramutare si urmarirea proprietatii si despre inscriptia privilegiilor, ipotecilor si amanetelor
------------
    *) Textele din acest capitol care dadeau in competenta instantelor judecatoresti activitatea privitoare la publicitatea imobiliara trebuie considerate ca abrogate implicit, efectuarea lucrarilor de publicitate imobiliara, de publicitate mobiliara in cazurile prevazute de lege, precum si a celor privind cartile funciare fiind in prezent de competenta Notariatului de Stat (art. 4 lit. m, Decretul nr. 377/1960).

    Art. 710
    Se va tine la fiecare judecatorie un registru de transcrierea de mutatie sau stramutarea proprietatilor, un alt registru de inscriptia privilegiilor si ipotecilor, un alt registru pentru transcrierea comandamentelor si o mapa in care se va pastra un exemplar al actelor de amanet.
    Art. 711
    Se vor transcrie in registrul de transcriere al judecatoriei, unde este asezat bunul nemiscator:
    1. toate actele de instrainare a proprietatilor nemiscatoare sau a drepturilor reale ce se pot ipoteca;
    2. toate actele prin care se renunta la aceste drepturi;
    3. toate actele prin care se constituie o servitute, un drept de uzufruct, de uz sau de locuinta;
    4. toate actele prin care se renunta la aceste drepturi;
    5. tranzactiile asupra drepturilor reale;
    6. ordonantele de adjudecare;
    7. hotararile date in materie de expropriere pentru utilitate publica;
    8. cesiunile de venituri pe un timp mai mare de doi ani;
    9. extract de pe contractele de arenda sau inchiriere pe un timp mai lung de trei ani.
    La actele aratate in alin. 1, 2, 3 si 4, de vor fi autentificate tot la judecatoria situatiei nemiscatorului, transcrierea se va face numai in extras.
    Art. 712
    Pana la transcriere, drepturile rezultand din actele mentionate in articolul de mai sus nu se vor opune celor de-al treilea, care au drepturi asupra bunului nemiscator chiar daca au cunostinta de existenta actelor de mai sus.
    Se excepteaza bineinteles cazurile de viclenie.
    Art. 713
    Se vor transcrie in extract in registrul de urmarit:
    1. comandamentele prealabile;
    2. urmaririle de venituri;
    Art. 714
    Cererile de transcriere se vor face la grefa judecatoriei de partea interesata, chiar pe baza unor titluri sub semnatura privata.
    Art. 715
    Inscrierea privilegiilor si ipotecilor se va face in registrul judecatoriei unde se afla situat bunul nemiscator, potrivit randuielilor aratate in codicele civil.
    In caz cand actul a carui inscriere se cere este autentificat tot la judecatoria situatiei nemiscatorului, se va inscrie in registru numai ordonanta de inscriere.
    Art. 716
    Cand se va incuviinta inscrierea actului de privilegiu sau ipoteca, se va face cercetare in registrul de inscriere, transcriere si urmariri, de un judecator, asistat de grefier, spre a se vedea daca exista diferite alte sarcini sau drepturi asupra acelui bun.
    Vorbire despre aceste cercetari se va face in actul de inscrierea ipotecii sau privilegiului.
    Partile pot renunta la cercetarea in registre.
    Art. 717
    Pe actul original, pe langa certificarea datei si numarului de ordine cerute de art. 1782 din codicele civil, se va transcrie si ordonanta de inscriere, asa cum s-a trecut in registrul de inscriere.
    Art. 718
    Aceleasi formalitati de inscriere se vor urma cand pe baza art. 1814 din codicele civil o ipoteca se va muta de pe un bun pe altul.
    Vorbire despre aceasta mutare se va face pe marginea primei inscriptii.
    Art. 719
    In mapa prevazuta de art. 711 se va pastra cate un exemplar de pe toate actele prin care se constituie un amanet, potrivit art. 1685 si urmatoarele din Codul civil, dupa cererea partii interesate.
    Art. 720
    Toate exemplarele actelor juridice depuse si stranse in mape se vor lega in fiecare an in volum.

    CARTEA a VII-a
    Dispozitii finale

    Art. 721
    Dispozitiile codului de fata alcatuiesc procedura de drept comun in materie civila si comerciala; ele se aplica si in materiile prevazute de alte legi in masura in care acestea nu cuprind dispozitii potrivnice.
    Art. 722
    Indeplinirea actelor de procedura si comunicarea lor se fac in mod gratuit.
    Cheltuielile necesare pentru indeplinirea actelor de procedura si comunicarea lor, prin posta sau alte mijloace, ocazionate de desfasurarea procesului, se acopera din fondurile repartizate anume in acest scop, de la bugetul de stat.
    Art. 723
    Drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege.
    Partea care foloseste aceste drepturi in chip abuziv raspunde pentru pagubele pricinuite.
    Art. 724
    Abrogat.
    Art. 725
    Actele de procedura indeplinite inainte de punerea in aplicare a prezentei legi raman valabile.
    Art. 726
    Abrogat.
    Art. 727
    Ori de cate ori legile fac trimitere la dispozitii abrogate in temeiul prezentei legi, trimiterea se va socoti facuta la dispozitiile corespunzatoare din cuprinsul legii de fata.
    Art. 728
    Abrogat.
    Art. 729
    Abrogat.
    Art. 730
    Abrogat.
    Art. 731
    Abrogat.
    Art. 732
    Abrogat.
    Art. 733
    Amenzile aplicate in temeiul prevederilor codului de fata se executa potrivit dispozitiilor legale privind executarea silita a sumelor cuvenite bugetului de stat.
    Art. 734
    Abrogat.
    Art. 735
    Legea nr. 389 din iunie 1943 pentru extinderea legislatiei civile si comerciale a Vechiului Regat in Romania de peste Carpati, ramane in vigoare.

    NOTA 1
    Dispozitiile art. VI si VIII din Legea nr. 18 publicata in Monitorul Oficial nr. 35 din 12 februarie 1948 pentru modificarea Codului de procedura civila, au urmatorul cuprins:
    Art. 6
    Pe data punerii in aplicare a prezentei legi se abroga:
    1. Legea pentru Curtea de Casatie si Justitie;
    2. Legea judecatorilor de ocoale;
    3. Legea nr. 394 din 23 iunie 1943 pentru accelerarea judecatilor in materie civila si comerciala;
    4. Legea nr. 661 din 4 octombrie 1943 pentru reglementarea regimului fiscal al unor actiuni in justitie;
    5. articolele 234, 241, 242, 246 - 248, 251 - 276 si 285 din Codul civil;
    6. articolele 452 - 454, 578 - 583 si 722 pct. 7 din Codul de procedura civila.
    Art. 8*)
    Prezenta lege intra in vigoare pe data de 1 martie 1948.
------------
    *) Este vorba de Codul de procedura civila in momentul modificarii intervenite prin Legea nr. 18 din 12 februarie 1948.

    NOTA 2
    Dispozitiile art. II, III, IV, V, VI si X din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 77 din 26 iulie 1993, pentru modificarea Codului de procedura civila, are urmatorul cuprins:
    Art. 2
    Limitele amenzilor prevazute in Codul de procedura civila se stabilesc dupa cum urmeaza:
    - la art. 35, de la 3000 la 10000 lei;
    - la art. 95 alin. 5, de la 5000 la 15000 lei;
    - la art. 99 alin. 1, de la 500 la 3000 lei;
    - la art. 185, de la 3000 la 10000 lei;
    - la art. 188 alin. 1, de la 500 la 3000 lei;
    - la art. 194, de la 1000 la 5000 lei;
    - la art. 205 alin. 3, de la 1000 la 5000 lei;
    - la art. 209 alin. 2, de la 500 la 3000 lei;
    - la art. 405, de la 3000 la 10000 lei;
    - la art. 437 alin. 2, de la 5000 la 20000 lei.
    Art. 3
    Urmatorii termeni din Codul de procedura civila se inlocuiesc astfel:
    - "Republica Socialista Romania", cu "Romania";
    - "Buletinul Oficial al R.S. Romania", cu Monitorul Oficial al Romaniei;
    - "Curtea de Casatie" si "Tribunalul Suprem", cu "Curtea Suprema de Justitie";
    - "curte", cu "curte de apel";
    - "tribunal regional", cu "tribunal";
    - "Tribunalul Capitalei", cu "Tribunalul Municipiului Bucuresti";
    - "tribunalul popular" si "tribunalul popular raional", cu "judecatorie";
    - "carte de judecata", cu "sentinta";
    - "portarel", "agent de executare", "agent de urmarire", precum si alte asemenea denumiri ce desemneaza functionarul cu atributii de executare silita, cu "executorul judecatoresc";
    - "agent politienesc" si "comisar de politie", cu "subofiter" si "ofiter de politie", dupa caz;
    - "camera de chibzuire", cu "camera de consiliu";
    - "sfat popular", cu "consiliu local" sau "consiliu judetean", dupa caz.
    Art. 4
    Dispozitiile legale referitoare la taxa de timbru pentru cererea de recurs se aplica in mod corespunzator si cererii de apel.
    Art. 5
    Cauzele aflate in curs de judecata la instantele de fond, chiar daca sunt dupa casare cu trimitere, vor fi, dupa caz, retinute pentru continuarea judecatii, sau vor fi trimise la instanta competenta, potrivit normelor de competenta materiala din prezenta lege.
    Instantele sesizate inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi vor continua sa judece, chiar daca, potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, se schimba competenta teritoriala.
    Recursurile ordinare, cu exceptia recursurilor in materia contenciosului administrativ, vor fi considerate apeluri, urmand a fi solutionate potrivit competentei materiale stabilite de prezenta lege, inclusiv in situatia casarii cu retinere; in aceste cazuri, partile interesate beneficiaza de un termen de 30 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, pentru indeplinirea conditiilor de forma si fond privind judecarea apelului, precum si, cand este necesar, pentru sesizarea instantei de apel.
    Cererile de revizuire si contestatiile in anulare privind hotararile pronuntate inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi se judeca de instanta careia, potrivit legii de fata, ii revine competenta instantei care a dat hotararea atacata. Hotararile date asupra acestor cereri sunt supuse, de asemenea, cailor de atac prevazute de aceasta lege.
    Recursurile extraordinare cu care au fost sesizate instantele inainte de intrarea in vigoare a acestei legi vor continua sa fie judecate, iar in cazul casarii cu trimitere pentru o noua judecata, cauzele vor fi trimise instantelor competente potrivit aceleiasi legi.
    Hotararile ramase definitive in perioada 30 iunie 1992 - 30 iunie 1993 pot fi atacate cu recursul prevazut de prezenta lege de catre partile interesate, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a aceleiasi legi.
    Hotararile in materia Legii fondului funciar nr. 18/1991, ramase definitive la judecatorii anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, pot fi atacate cu recursul prevazut de prezenta lege, de catre partile interesate, in termen de 90 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, indiferent de data pronuntarii lor.
    In toate cazurile in care, potrivit legii de fata, competenta materiala a instantei investite anterior este modificata, dosarele se trimit din oficiu instantei competente. Dispozitiile art. 725 din Codul de procedura civila sunt aplicabile.
    In situatiile in care, in mod exceptional, nu au putut fi organizate unele dintre judecatoriile prevazute in anexa nr. 1 a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, cauzele vor fi solutionate de catre judecatoriile competente teritorial, potrivit legii anterioare.
    Termenele pentru exercitarea cailor de atac ordinare, aflate in curs la data intrarii in vigoare a prezentei legi, incep sa curga din nou de la aceasta data.
    Executarile silite incepute inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi vor fi continuate de instantele de executare investite.
    Art. 6
    Sunt si raman abrogate: art. 735 alin. 2 din Codul de procedura civila, art. III din Legea nr. 18 din 12 februarie 1948, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.
    Art. 10
    Prezenta lege intra in vigoare pe data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei.