HOTARARE   Nr. 1134 din 10 octombrie 2002

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 798 din  4 noiembrie 2002

    In temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 63 din Legea viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    Art. 1
    Se aproba Normele metodologice de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
    Art. 2
    In actiunile din domeniul productiei vitivinicole Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor colaboreaza cu Organizatia interprofesionala pe produs, constituita potrivit Legii nr. 778/2001 privind organizatiile interprofesionale pe produse agroalimentare.
    Art. 3
    (1) Contractele externe incheiate pentru vinuri si alte bauturi pe baza de must si vin, aflate in derulare, se executa in conditiile legii in vigoare la data incheierii acestora.
    (2) Etichetele pentru vinuri si alte produse pe baza de must si vin, destinate comercializarii pe piata interna, tiparite si aflate la producatori sau la comerciantii contractanti, se utilizeaza pana la epuizarea stocului, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2002.
    (3) Dupa epuizarea stocului sau dupa data de 31 decembrie 2002 modul de inscriptionare a noilor etichete se va realiza conform prevederilor prezentelor norme metodologice.

                  PRIM-MINISTRU
                  ADRIAN NASTASE

                         Contrasemneaza:
                         Ministrul agriculturii,
                         alimentatiei si padurilor,
                         Ilie Sarbu

                         Ministrul sanatatii si familiei,
                         Daniela Bartos

                         Ministrul finantelor publice,
                         Mihai Nicolae Tanasescu

                         Ministrul integrarii europene,
                         Hildegard Carola Puwak

    ANEXA 1

                              NORME METODOLOGICE
de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002

    CAP. 1
    Productia viticola

    SECTIUNEA 1
    Delimitarea teritoriala a arealelor viticole

    Art. 1
    Delimitarea teritoriala a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlata, se evidentiaza distinct prin lucrarile de intocmire a Cadastrului viticol, potrivit prevederilor art. 6 din Legea viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002, denumita in continuare lege.
    Art. 2
    (1) Lucrarile de delimitare a arealelor viticole pe podgorii si centre viticole se fac de catre specialisti din domeniul evidentei funciare in colaborare cu specialisti din domeniul viticulturii si vinificatiei si cu reprezentantii producatorilor viticoli, constituiti in comisii judetene, urmand ca acestea sa fie definitivate de o comisie centrala constituita la nivelul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, potrivit normelor metodologice de realizare si tinere a Cadastrului viticol, care se vor aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al ministrului administratiei publice.
    (2) Componenta comisiei centrale si a comisiilor judetene, precum si modul lor de functionare se aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al ministrului administratiei publice.
    Art. 3
    Pana la finalizarea delimitarii arealelor viticole Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor coordoneaza actualizarea lucrarilor de nominalizare a arealelor viticole pe podgorii si centre viticole si de stabilire a teritoriilor care intra in componenta acestora, pana la nivel de localitati. Forma actualizata a acestor lucrari se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.

    SECTIUNEA a 2-a
    Producerea materialului saditor viticol

    Art. 4
    Definitiile pentru categoriile de material saditor de plantare, material de inmultire si categoriile de material biologic folosite in viticultura, prevazute la art. 7 din lege, sunt cuprinse in anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
    Art. 5
    (1) Categoriile biologice de material saditor viticol admise pentru producere in Romania sunt urmatoarele:
    a) materialul amelioratorului;
    b) materialul prebaza;
    c) materialul baza;
    d) materialul certificat;
    e) materialul standard.
    (2) Definitiile acestor categorii sunt prevazute in anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
    Art. 6
    (1) Producerea materialului saditor viticol se realizeaza in urmatoarele tipuri de plantatii viticole:
    a) plantatii de conservare;
    b) plantatii de preinmultire;
    c) plantatii-mama de plante certificate;
    d) plantatii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau de butasi portaltoi;
    e) scoli de vite certificate;
    f) scoli de vite standard.
    (2) Definitiile acestor tipuri de plantatii viticole sunt prevazute in anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
    Art. 7
    (1) Producerea materialului saditor viticol se realizeaza in urmatoarele tipuri de unitati:
    a) unitati de selectie;
    b) unitati de conservare si de preinmultire;
    c) unitati de inmultire;
    d) unitati de productie pentru vite altoite si nealtoite.
    (2) Definitiile acestor unitati sunt prevazute in anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.

    SECTIUNEA a 3-a
    Infiintarea, intretinerea si defrisarea plantatiilor viticole

    A. Infiintarea plantatiilor de vita de vie
    Art. 8
    Zonarea soiurilor de vita de vie, recomandate si autorizate pentru cultura in cadrul fiecarui centru viticol, precum si actualizarea acesteia se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, cu avizul Oficiului National al Viei si Vinului, denumit in continuare ONVV, la propunerea Institutului de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie, denumit in continuare ICDVV, si a statiunilor de cercetare si dezvoltare vitivinicola, prin consultarea specialistilor din domeniu, inclusiv de la directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
    Art. 9
    (1) Infiintarea plantatiilor de vita de vie roditoare si de portaltoi se realizeaza prin acordarea de catre directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, a unui drept de plantatie noua, de replantare pe aceeasi suprafata de teren sau de plantare pe o rezerva de teren. Directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, monitorizeaza infiintarea plantatiilor de vita de vie roditoare si de portaltoi in teritoriul lor de activitate.
    (2) Dreptul de plantatie noua, potrivit prevederilor pct. 2 din anexa nr. 4 la lege, este dreptul de a infiinta o plantatie viticola in cazul masurilor de comasare sau de expropriere pentru utilitati publice al proprietarului terenurilor la data comasarii sau exproprierii pentru utilitati publice, daca aceste terenuri fac parte dintr-o podgorie sau dintr-un centru viticol, consacrate si recunoscute ca atare prin lucrarile de delimitare teritoriala. Dreptul de plantatie noua se mentine pe o perioada de 5 ani de la data acordarii si se poate transfera catre un nou proprietar in cazul vanzarii terenului in aceasta perioada. In cazul neutilizarii in perioada admisa, dreptul de plantatie noua se atribuie unei rezerve de teren.
    (3) Dreptul de replantare este valabil pe o perioada de 5 ani de la data la care a fost efectuata defrisarea; dupa expirarea acestui termen dreptul de replantare neutilizat se atribuie unei rezerve de teren.
    (4) Dreptul de plantare pe o rezerva de teren este valabil pe o perioada de 10 ani; dupa expirarea termenului de 10 ani dreptul de plantare neutilizat pe o rezerva de teren se anuleaza.
    (5) In situatii deosebite, de interes pentru patrimoniul si productia vitivinicola, dreptul de plantare pe o rezerva de teren poate fi actualizat, cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
    (6) Locul in care este exercitat dreptul de plantare pe o rezerva de teren, soiurile si tehnicile de cultura utilizate trebuie sa asigure posibilitatea obtinerii de productii conforme cu cererea pietei, precum si cu potentialul calitativ si cantitativ al regiunii.
    (7) Pe baza acordarii dreptului de plantatie noua, de replantare sau de plantare pe o rezerva de teren, directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, elibereaza autorizatiile de plantare, in baza cererilor adresate de catre producatorii interesati, in conditiile prevazute la art. 11 alin. (1) si (2) din lege. Autorizatiile de plantare se refera la suprafata totala care urmeaza sa fie plantata de un producator, persoana fizica sau juridica, intr-un an sau esalonat pe mai multi ani.
    (8) Autorizatia de plantare cuprinde urmatoarele elemente:
    a) numele/denumirea producatorului, persoana fizica sau juridica;
    b) adresa/sediul producatorului;
    c) locul plantarii: podgoria, centrul viticol, comuna, satul, tarlaua, parcela sau punctul cu denumirea cunoscuta local;
    d) suprafata care se planteaza: totala (ha), din care pe ani;
    e) soiul/soiurile folosit/folosite la plantare;
    f) distantele de plantare;
    g) perioada de repaus a solului dinaintea replantarii cu vita de vie, care nu poate fi mai mica de 2 ani.
    (9) Formularele-tip pentru cererile de acordare a dreptului de plantatie noua, replantare si plantare pe o rezerva de teren si pentru autorizatiile de plantare a vitei de vie se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
    Art. 10
    (1) Cererile prevazute la art. 9 alin. (9) se depun la directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, cu cel putin o luna inainte de data infiintarii plantatiei. Ele vor contine informatiile necesare pentru completarea autorizatiei de plantare si vor fi vizate de specialistul de la centrul agricol teritorial si de inspectorul teritorial al Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, denumita in continuare ISCTV.
    (2) In cazul infiintarii de plantatii pe o suprafata mai mare de 3 ha, considerate ca suprafete totale pe un producator viticol, persoana fizica sau juridica, la cererea pentru eliberarea autorizatiei de plantare se anexeaza proiectul de infiintare a plantatiei viticole, vizat de unitatea de cercetare si dezvoltare vitivinicola din zona.
    (3) Proiectele pot fi intocmite de unitati de cercetare si dezvoltare vitivinicola sau de agenti economici, persoane fizice sau juridice, autorizati de catre directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, cu avizul unitatii de cercetare si dezvoltare vitivinicola din zona.
    Art. 11
    Infiintarea de plantatii de vita de vie sub forma de noi parcele incadrate in masive viticole se face tinandu-se seama de conditia adoptarii de solutii privind orientarea randurilor, alegerea distantelor de plantare si asigurarea zonelor de intoarcere, care sa nu impiedice executarea lucrarilor de intretinere a viilor, accesul in plantatii, precum si intretinerea si exploatarea lucrarilor hidroameliorative.
    Art. 12
    (1) Prin hibrizi direct producatori se intelege soiurile obtinute prin hibridari, din primele doua generatii, intre diferite specii ale genului Vitis, caracterizate prin rezistenta la filoxera si la unele boli criptogamice si calitate inferioara, necorespunzatoare, a strugurilor si vinurilor.
    (2) Soiurile din grupa prevazuta la alin. (1) sunt interzise la plantare, conform prevederilor art. 12 alin. (2) din lege. Lista cuprinzand soiurile de hibrizi direct producatori interzise la plantare se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
    Art. 13
    (1) Prin hibrizi interspecifici cu rezistenta relativa la boli se intelege soiurile obtinute prin hibridari complexe intre soiuri de Vitis vinifera si soiuri apartinand altor specii ale genului Vitis. Unele dintre aceste soiuri sunt autorizate temporar la plantare, pe suprafata de cel mult 0,1 ha de familie, numai in intravilanul localitatilor situate in afara arealelor viticole, in scop ornamental, pentru asigurarea consumului familial si conform prevederilor art. 12 alin. (3) din lege.
    (2) Lista cuprinzand hibrizii interspecifici cu rezistenta relativa la boli se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.

    B. Intretinerea plantatiilor de vita de vie
    Art. 14
    Detinatorii de plantatii de vita de vie sunt obligati sa efectueze lucrari de intretinere a acestora, in special tratamentele de combatere a bolilor si daunatorilor, care sa asigure obtinerea unor recolte de struguri normale din punct de vedere calitativ si cantitativ.
    Art. 15
    ICDVV, impreuna cu reteaua sa de unitati de cercetare si dezvoltare zonale, elaboreaza norme tehnice de cultura a vitei de vie adaptate diferitelor zone si tipuri de plantatii, care sunt puse la dispozitie producatorilor viticoli prin grija Agentiei Nationale de Consultanta Agricola si a centrelor sale judetene.
    Art. 16
    (1) Cultivatorii de vita de vie au obligatia de a asigura conservarea amenajarilor pedo- si hidroameliorative existente pe suprafetele pe care le detin.
    (2) In acest scop ei asigura intretinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curatarea si repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanti, mentinerea in stare de functionare a sistemelor de irigatii, precum si conservarea cailor de acces, a drumurilor de exploatare si a zonelor de intoarcere.

    C. Defrisarea plantatiilor de vita de vie
    Art. 17
    (1) Autorizatiile de defrisare a plantatiilor de vita de vie din soiuri de Vitis vinifera, denumite in continuare soiuri nobile, si de portaltoi se elibereaza de catre directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, in baza cererilor adresate acestora de catre detinatorii plantatiilor de vita de vie.
    (2) Autorizatia de defrisare cuprinde urmatoarele elemente:
    a) numele/denumirea detinatorului, persoana fizica sau juridica;
    b) adresa/sediul detinatorului;
    c) amplasarea plantatiei: podgoria, centrul viticol, comuna, satul, tarlaua, parcela sau punctul cu denumirea cunoscuta local;
    d) suprafata supusa defrisarii;
    e) data defrisarii: anul, luna, perioada de inceput/sfarsit;
    f) soiul/soiurile din plantatia supusa defrisarii;
    g) varsta plantatiei - numar de ani;
    h) procentul de goluri din plantatii;
    i) motivele invocate pentru propunerea de defrisare;
    j) modul de folosinta a terenului dupa defrisarea plantatiei.
    (3) Formularele-tip pentru cererile si autorizatiile de defrisare a plantatiilor de vita de vie din soiuri nobile si de portaltoi se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
    (4) Defrisarea plantatiilor de vita de vie din soiuri de hibrizi direct producatori sau din hibrizi interspecifici se poate face fara autorizatie de defrisare, indiferent de suprafata, si se comunica in termen de o luna la centrul agricol teritorial. Acesta transmite situatia suprafetelor defrisate directiei generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru luarea in evidenta.
    Art. 18
    Defrisarea plantatiilor de vita de vie din soiuri nobile si de portaltoi, in suprafete mai mari de 0,1 ha, se efectueaza intr-o perioada de maximum 5 ani de la data autorizarii defrisarii.
    Art. 19
    Cererile pentru eliberarea autorizatiilor de defrisare a plantatiilor de vita de vie din soiuri nobile si de portaltoi se depun la directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, cu cel putin 6 luni inainte de data defrisarii. Acestea trebuie sa contina toate informatiile necesare pentru completarea autorizatiei de defrisare si sa fie vizate de specialistul de la centrul agricol teritorial si de inspectorul teritorial al ISCTV.
    Art. 20
    (1) Prima de abandon definitiv al plantatiilor de vita de vie din soiuri de hibrizi direct producatori interzisi la plantare, mai mari de 0,1 ha de agent economic sau de familie, se acorda pentru plantatiile situate in arealele viticole si in extravilanul localitatilor din afara arealelor viticole, care nu au atins varsta si starea de vegetatie ce impun defrisarea.
    (2) Acordarea primei de abandon definitiv al plantatiilor din soiuri de hibrizi direct producatori interzisi la plantare se face in baza solicitarilor scrise ale detinatorilor, care depun cereri la directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, in raza carora se afla plantatiile vizate.
    (3) Valoarea primei de abandon definitiv pe hectar se stabileste in raport cu capacitatea de productie a plantatiilor vizate, fara a depasi un plafon maxim.
    (4) Plafonul maxim si plafoanele intermediare ale primei de abandon definitiv al plantatiilor de vita de vie din soiuri de hibrizi direct producatori interzisi la plantare, precum si sursele de finantare ale acesteia se stabilesc anual prin hotarare a Guvernului.

    CAP. 2
    Productia vinicola

    SECTIUNEA 1
    Clasificarea vinurilor si a altor produse pe baza de must, vin si subproduse vinicole

    I. Vinurile
    Art. 21
    Vinurile, clasificate in vinuri de masa, de calitate sau speciale, sunt: albe, roze sau rosii, in diferite nuante.

    A. Vinurile de masa
    Art. 22
    Vinurile de masa, definite la art. 18 lit. a) din lege, au o tarie alcoolica dobandita de minimum 8,5% in volume.
    Art. 23
    Din categoria vinurilor de masa face parte si vinul pelin, a carui definitie este prevazuta in anexa nr. 2 pct. 20 din lege.
    Art. 24
    Vinurile de hibrizi direct producatori si hibrizi interspecifici interzisi la plantare, ca si cele de hibrizi interspecifici cu rezistenta relativa la boli, autorizati temporar la plantare, nu se incadreaza in categoria vinurilor de masa. Ele formeaza o categorie separata, care se valorifica potrivit prevederilor art. 21 din lege.

    B. Vinurile de calitate
    Art. 25
    (1) Vinurile de calitate definite la art. 18 lit. b) din lege, in functie de nivelul lor calitativ determinat de arealul de producere, de soiul sau sortimentul de soiuri si de tehnologia aplicata, sunt:
    a) vinuri de calitate cu indicatie geografica recunoscuta, denumite si vinuri de calitate superioara - VS;
    b) vinuri de calitate cu denumire de origine controlata.
    (2) Vinurile de calitate cu indicatie geografica recunoscuta trebuie sa aiba o tarie alcoolica dobandita de minimum 10,5% in volume. Comercializarea lor se face cu mentionarea indicatiei de provenienta geografica, conform ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor. Aceste vinuri se exporta si sub denumirile generice de "Landwein", "Vin de Pays" sau altele asemenea.
    (3) Vinurile de calitate cu denumire de origine controlata - DOC trebuie sa aiba o tarie alcoolica dobandita de minimum 11% in volume si sa provina din struguri cu un continut in zaharuri de minimum 187 g/l. In functie de stadiul de maturare a strugurilor la cules si de caracteristicile lor calitative si de compozitie, ele se incadreaza in urmatoarele categorii:
    a) cules la maturitatea deplina, DOC - CMD: vinuri provenite din struguri cu continut in zaharuri de minimum 187 g/l;
    b) cules tarziu, DOC - CT: vinuri provenite din struguri cu continut in zaharuri de minimum 220 g/l. Pentru producerea de vinuri rosii seci din aceasta categorie, strugurii la recoltare trebuie sa aiba un continut in zaharuri de minimum 213 g/l;
    c) cules la innobilarea boabelor, DOC - CIB: vinuri obtinute din struguri cu continut in zaharuri de minimum 240 g/l, cu atac de "mucegai nobil" sau culesi la stafidirea boabelor.
    (4) Principalele conditii de producere a vinurilor de calitate cu denumire de origine controlata si principalele caracteristici de compozitie si de calitate pentru fiecare tip de vin din categoriile DOC se stabilesc prin norme si decizii de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine controlata, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
    Art. 26
    In functie de continutul lor in zaharuri, vinurile de masa si de calitate sunt:
    a) seci, cu un continut in zaharuri de pana la 4 g/l inclusiv;
    b) demiseci, cu un continut in zaharuri cuprins intre 4,01 g/l si 12 g/l inclusiv;
    c) demidulci, cu un continut in zaharuri cuprins intre 12,01 g/l si 50 g/l inclusiv;
    d) dulci, cu un continut in zaharuri de peste 50 g/l.

    C. Vinurile speciale
    Din categoria vinurilor speciale fac parte:
    1. Vinurile spumante
    Art. 27
    (1) In functie de procesul tehnologic de obtinere, vinurile spumante se clasifica in:
    a) vinuri spumante obtinute prin fermentare in butelii;
    b) vinuri spumante obtinute prin fermentare in butelii si transvazate in rezervoare - procedeul prin transvazare;
    c) vinuri spumante obtinute prin fermentare in rezervoare.
    (2) Definitia vinului spumant este prevazuta in anexa nr. 2 pct. 13 din lege.
    Art. 28
    In functie de continutul in zaharuri, vinurile spumante se clasifica in:
    a) extrabrut, intre 0 - 6 g/l;
    b) brut, intre 6 - 15 g/l;
    c) extrasec, intre 12 - 20 g/l;
    d) sec, intre 17 - 35 g/l;
    e) demisec, intre 33 - 50 g/l;
    f) dulce, peste 50 g/l.
    Art. 29
    Din grupa vinurilor spumante face parte si vinul Muscat spumant, a carui definitie este prevazuta in anexa nr. 2 pct. 15 din lege.
    Art. 30
    Unele vinuri spumante si petiante, produse in conditii speciale si caracterizate prin insusiri de inalta calitate, pot purta denumire de origine controlata.
    Art. 31
    (1) Vinurile spumante si petiante cu denumire de origine controlata sunt obtinute din soiuri recomandate sau autorizate pentru aceasta directie de productie, cultivate in areale viticole delimitate in care se produce vinul materie prima. La vinurile spumante cu denumire de origine controlata atat producerea vinului materie prima, cat si cea de a doua fermentare trebuie facute in arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicata.
    (2) In cazuri speciale, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor autorizeaza, prin Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole, denumit in continuare ONDOV, ca cea de a doua fermentare sa se faca si in afara arealului delimitat de provenienta a strugurilor, cu conditia ca vinul spumant obtinut sa fie valorificat cu denumirea locului de producere a vinurilor materie prima si cu indicarea unitatilor in care s-a facut cea de a doua fermentare.
    2. Vinurile spumoase
    Art. 32
    (1) Dupa continutul in zaharuri, vinurile spumoase se grupeaza in:
    a) seci, pana la 12 g/l;
    b) demiseci, intre 12,01 - 30 g/l;
    c) demidulci, peste 30 g/l.
    (2) Definitia vinului spumos este prevazuta in anexa nr. 2 pct. 14 din lege.
    3. Vinurile perlante si petiante
    Art. 33
    Din categoria altor vinuri cu continut in dioxid de carbon, autorizate pentru producere, fac parte vinurile petiante si vinurile perlante, ale caror definitii sunt prevazute in anexa nr. 2 pct. 16 si 17 din lege.
    4. Vinurile aromatizate
    Art. 34
    Definitia vinurilor aromatizate este prevazuta in anexa nr. 2 pct. 19 din lege. Din grupa vinurilor aromatizate fac parte:
    a) vermutul;
    b) alte vinuri aromatizate.
    Art. 35
    Dupa continutul in zaharuri, vermuturile se clasifica astfel:
    a) extraseci, pana la 12 g/l;
    b) seci, intre 12,01 - 40 g/l;
    c) demiseci, intre 40,01 - 80 g/l;
    d) dulci, peste 80 g/l.
    5. Vinurile licoroase si de tip oxidativ
    Art. 36
    (1) Din grupa vinurilor speciale fac parte si vinurile licoroase, a caror definitie este prevazuta in anexa nr. 2 pct. 21 din lege. Unele vinuri licoroase de inalta calitate pot beneficia de denumiri de origine.
    (2) Din grupa vinurilor speciale fac parte si vinurile de tip oxidativ, care sunt obtinute prin aplicarea unei tehnologii speciale si sunt supuse unui proces de oxidare lenta, realizata sub influenta unor factori biologici sau fizici.
    (3) Materiile prime utilizate pentru producerea vinurilor speciale, vin, must, must concentrat, mistel, alcool de origine viticola, trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate si de obtinere precizate in reglementarile in vigoare.

    II. Alte produse pe baza de must si vin

    A. Produse pe baza de must
    Art. 37
    (1) Din categoria altor produse pe baza de must fac parte:
    a) mustul taiat;
    b) mustul de struguri concentrat;
    c) mustul de struguri concentrat rectificat;
    d) sucul de struguri;
    e) sucul de struguri concentrat;
    f) mustul de struguri partial fermentat;
    g) mistelul;
    h) tulburelul.
    (2) Definitiile produselor mentionate sunt prevazute in anexa nr. 2 la lege.

    B. Produse pe baza de vin
    Art. 38
    (1) Din categoria produselor pe baza de vin fac parte:
    a) vinul alcoolizat;
    b) distilatul de vin;
    c) romaniacul;
    d) rachiul de vin;
    e) otetul de vin.
    (2) Definitiile produselor mentionate sunt prevazute in anexa nr. 2 la lege.
    Art. 39
    Unele romaniacuri produse in conditii speciale, caracterizate prin insusiri de inalta calitate, pot purta denumiri de origine controlata.
    Art. 40
    (1) Romaniacurile cu denumire de origine controlata sunt produse din soiuri recomandate si autorizate pentru aceasta directie de productie, cultivate in areale viticole delimitate.
    (2) Pentru producerea romaniacurilor cu denumire de origine controlata trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
    a) distilarea vinurilor se face cu instalatii tip "Charente" sau cu alte instalatii de distilare discontinua, cu dubla distilare si cu eliminarea fractiunilor de la inceputul si sfarsitul redistilarii;
    b) invechirea distilatelor se face in vase din lemn de stejar, cu capacitate de maximum 600 litri, pe o perioada de cel putin 3 ani;
    c) obtinerea vinurilor materie prima, distilarea lor, invechirea distilatelor si imbutelierea romaniacurilor se realizeaza in arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicata.
    (3) In cazuri speciale, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor autorizeaza prin ONDOV ca invechirea distilatelor si imbutelierea romaniacurilor sa se faca in afara arealului delimitat pentru denumirea de origine revendicata, cu conditia ca romaniacul sa fie valorificat sub denumirea locului de producere a strugurilor materie prima si de distilare, precum si cu indicarea unitatii in care s-au facut invechirea distilatelor si imbutelierea romaniacurilor.

    III. Produsele pe baza de subproduse vinicole
    Art. 41
    (1) Din categoria produselor obtinute din subproduse vinicole fac parte:
    a) alcoolul etilic de origine viticola;
    b) rachiul de drojdie;
    c) spuma de drojdie;
    d) rachiul de tescovina;
    e) pichetul.
    (2) Pichetul este destinat exclusiv industrializarii, fiind interzisa comercializarea sa pentru consumul uman direct.
    (3) Definitiile produselor mentionate sunt prevazute in anexa nr. 2 la lege.
    Art. 42
    Prin prelucrarea drojdiei de vin si a tescovinei de struguri se obtin si alte produse ca: acid tartric, coloranti naturali, ulei din seminte, tanin, furaje, composturi si altele asemenea.

    SECTIUNEA a 2-a
    Caracteristici organoleptice si de compozitie chimica ale vinurilor, produselor pe baza de must, vin si subproduse vinicole

    Art. 43
    (1) Vinurile proprii consumului uman direct, altele decat cele speciale, trebuie sa prezinte in momentul comercializarii urmatoarele caracteristici organoleptice si de compozitie chimica, atestate prin buletine de analiza eliberate de laboratoare autorizate:
    a) insusiri organoleptice caracteristice categoriei de calitate si tipului de vin, soiului sau sortimentului de soiuri, podgoriei, centrului viticol sau arealului delimitat, pentru cele cu denumire de origine controlata; vinurile trebuie sa fie fara defecte de miros si de gust;
    b) taria alcoolica la 20 grade C - minimum 8,5% alcool dobandit in volume si, respectiv, continutul in alcool corespunzator categoriei de calitate si tipului de vin;
    c) aciditatea totala - minimum 4,5 g/l, exprimata in acid tartric, sau 60 miliechivalenti pe litru;
    d) aciditatea volatila mai mica de:
    1. 18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, exprimata in acid acetic, pentru vinurile albe si roze;
    2. 20 miliechivalenti pe litru sau 1,2 g/l, exprimata in acid acetic, pentru vinurile rosii.
Aceste limite sunt depasite numai pentru unele vinuri vechi, de cel putin 2 ani, sau pentru vinurile produse dupa tehnologii speciale ori in cazul vinurilor care au o tarie alcoolica totala egala sau mai mare de 13% in volume, cu conditia sa nu aiba influenta negativa asupra caracteristicilor organoleptice ale vinurilor;
    e) extractul sec nereducator, minimum:
    1. 15 g/l pentru vinurile de masa albe si roze;
    2. 16 g/l pentru vinurile de masa rosii;
    3. 18 g/l pentru vinurile de calitate superioara - VS, albe si roze;
    4. 19 g/l pentru vinurile de calitate superioara - VS, rosii;
    5. 21 g/l pentru vinurile de calitate DOC, albe si roze;
    6. 23 g/l pentru vinurile de calitate DOC, rosii.
In anii viticoli nefavorabili se poate admite punerea in consum a unor vinuri de masa si de calitate superioara - VS cu un extract nereducator mai mic cu 1 g/l fata de limitele mentionate;
    f) dioxidul de sulf total, in urmatoarele limite maxime determinate in momentul punerii in consum:
    1. 160 mg/l pentru vinuri rosii seci;
    2. 210 mg/l pentru vinuri albe si roze seci si pentru vinuri rosii demiseci;
    3. 260 mg/l pentru vinuri albe si roze demiseci;
    4. 300 mg/l pentru vinuri demidulci si dulci;
    5. 350 mg/l pentru vinuri provenite din struguri culesi la supramaturare, bogate in zaharuri si enzime oxidazice de la: Cotnari, Murfatlar, Tarnave, Pietroasa, Valea Calugareasca;
    g) aluminiul, maximum 8 mg/l;
    h) arsenul, maximum 0,2 mg/l;
    i) borul, exprimat in acid boric, maximum 80 mg/l;
    j) bromul, maximum 1 mg/l;
    k) cadmiul, maximum 0,01 mg/l;
    l) cuprul, maximum 1 mg/l;
    m) fluorul, maximum 1 mg/l;
    n) plumbul, maximum 0,2 mg/l;
    o) staniul, maximum 1 mg/l;
    p) zincul, maximum 5 mg/l;
    q) metanolul:
    - maximum 150 mg/l pentru vinurile albe si roze;
    - maximum 300 mg/l pentru vinurile rosii;
    r) sulfatii, exprimati in sulfat de potasiu, maximum 1 g/l, cu urmatoarele exceptii:
    - maximum 1,5 g/l pentru vinurile cu invechire de cel putin 2 ani in vase, pentru vinurile indulcite si pentru vinurile obtinute prin adaosul, in must sau in vin, de alcool sau distilat de vin;
    - maximum 2 g/l pentru vinurile obtinute prin adaos de must concentrat si pentru vinurile naturale dulci;
    - maximum 2,5 g/l pentru vinurile obtinute prin evolutie sub pelicula;
    s) acidul citric, maximum 1 g/l;
    t) sodiul, maximum 60 mg/l, limita care poate fi depasita pentru vinurile obtinute din plantatii amplasate pe soluri saraturoase;
    u) diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile rosii obtinute din struguri proveniti din soiuri nobile.
    (2) Caracteristicile de compozitie chimica ale vinurilor, produselor pe baza de must, vin si subproduse vinicole sunt determinate prin metode de analiza admise pe plan international si/sau prin metode standard romanesti de analiza a vinurilor, armonizate cu metodele comunitare, a caror lista se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
    Art. 44
    (1) Sunt improprii consumului uman direct:
    a) vinurile otetite, manitate, balosite si cele cu miros de hidrogen sulfurat, de mucegai sau cu alte mirosuri si/sau alte gusturi straine, detectate de degustatori autorizati recunoscuti de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor;
    b) lichidul rezultat din spalarea tescovinei - pichet;
    c) vinurile produse prin folosirea unor practici si tratamente neautorizate, cele falsificate, precum si cele ale caror componente nu se incadreaza in limitele prevazute la art. 43 din prezentele norme metodologice;
    d) vinurile cu adaos de bonificatori sau aromatizanti, altii decat cei admisi de lege.
    (2) Vinurile improprii consumului uman direct pot fi destinate, dupa caz, distilarii sau producerii otetului.
    Art. 45
    Mustul de struguri concentrat rectificat, definit in anexa nr. 2 pct. 5 din lege, trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:
    a) un pH de maximum 5, determinat la 25 grade Brix;
    b) densitate optica, la 425 nm, de maximum 0,100 la o grosime a stratului de lichid de 1 cm, la 25 grade Brix;
    c) un continut de maximum 7 g/l zaharoza, determinat la 25 grade Brix;
    d) un indice Folin - Ciocalteau de maximum 6, determinat la 25 grade Brix;
    e) aciditate titrabila de cel mult 15 miliechivalenti pe kilogramul de zaharuri totale;
    f) un continut in dioxid de sulf de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale;
    g) un continut in cationi totali de maximum 8 miliechivalenti pe kilogramul de zaharuri totale;
    h) conductivitate care sa nu depaseasca 120 micro-Siemens pe centimetru, la 25 grade Brix si la 20 grade C;
    i) un continut in hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale;
    j) prezenta mezoinozitolului.
    Art. 46
    (1) Romaniacul, definit in anexa nr. 2 pct. 25 din lege, poate fi pus in consum daca indeplineste urmatoarele conditii atestate prin buletine de analiza, eliberate de laboratoare autorizate:
    a) nu prezinta gusturi particulare neplacute, detectate de degustatori autorizati recunoscuti de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor;
    b) este obtinut din distilate provenite din vinuri netratate cu schimbatori de ioni, raze ultraviolete sau ionizante.
    (2) Continutul romaniacului in metale nu poate depasi urmatoarele limite:
    a) arsenul - 0,05 mg/l;
    b) cuprul - 5,0 mg/l;
    c) plumbul - 0,3 mg/l;
    d) zincul - 5,0 mg/l.
    (3) Limitele continutului romaniacului in alte componente, raportate la 100 ml alcool anhidru, sunt urmatoarele:
    a) alcool metilic, maximum 200 mg;
    b) aciditate totala, exprimata in acid acetic, maximum 400 mg;
    c) esteri, exprimati in acetat de etil, intre 75 mg si 500 mg;
    d) alcooli superiori, exprimati in alcool izoamilic, maximum 400 mg;
    e) aldehide, exprimate in aldehida acetica, intre 5 mg si 60 mg;
    f) furfural, maximum 2 mg;
    g) acid cianhidric, nedetectabil.
    Art. 47
    (1) Pentru rachiurile de vin si cele obtinute din drojdie de vin si tescovina de struguri se stabilesc urmatoarele limite ale continutului in compusi raportati la 100 ml alcool anhidru, atestate prin buletine de analiza eliberate de laboratoare autorizate:
    a) alcool metilic, maximum 1.000 mg;
    b) esteri, exprimati in acetat de etil, intre 100 mg si 600 mg;
    c) alcooli superiori, exprimati in alcool izoamilic, intre 100 mg si 750 mg;
    d) aciditate totala, exprimata in acid acetic, intre 100 mg si 750 mg;
    e) aldehide, exprimate in aldehida acetica, intre 5 mg si 80 mg;
    f) furfural, maximum 2 mg;
    g) acid cianhidric, nedetectabil.
    (2) Limitele de continut pentru metale sunt cele stabilite pentru romaniac la art. 46 alin. (2) din prezentele norme metodologice.

    SECTIUNEA a 3-a
    Practicile si tratamentele oenologice autorizate

    Art. 48
    Practicile si tratamentele utilizate in obtinerea vinurilor si a bauturilor pe baza de must si vin trebuie sa asigure o buna elaborare, conservare si evolutie a produselor respective. Aplicarea lor nu trebuie sa conduca la modificari ale compozitiei acestor bauturi, in afara unor limite normale, asigurand pastrarea insusirilor de naturalete, autenticitate si legalitate pentru fiecare produs.
    Art. 49
    Practicile si tratamentele autorizate sa fie aplicate strugurilor proaspeti, mustului de struguri, mustului de struguri partial fermentat, mustului de struguri destinat concentrarii si vinului nou in fermentare sunt urmatoarele:
    1. trierea, cu ocazia culesului, a strugurilor sanatosi de cei avariati sau cu coacere incompleta; separarea, la cules, a strugurilor, fragmentelor de struguri sau a boabelor atacate de mucegai nobil sau cu grad avansat de stafidire, in vederea obtinerii de vinuri dulci;
    2. spalarea strugurilor, la nevoie, atunci cand acestia sunt destinati producerii sucurilor, urmata de zvantare;
    3. zdrobirea boabelor;
    4. dezbrobonirea sau desciorchinarea strugurilor;
    5. tratarea strugurilor, mustuielii si musturilor cu anhidrida sulfuroasa sau metabisulfit de potasiu. In cazul folosirii solutiilor apoase de anhidrida sulfuroasa, concentratia acestora nu trebuie sa fie mai mica de 5%;
    6. tratarea strugurilor, mustuielii si musturilor cu acid ascorbic in doza de maximum 250 mg/kg;
    7. tratarea mustului sau mustuielii cu enzime pectolitice si cu preparate enzimatice de betaglucanaza;
    8. macerarea mustuielii pentru obtinerea de vinuri rosii, roze sau aromate, precum si a celor rezultate din struguri stafiditi sau atacati de mucegai nobil prin asigurarea contactului mai mult sau mai putin prelungit intre must si partile solide ale strugurilor;
    9. macerarea carbonica;
    10. tratamentul termic al mustuielii pentru producerea de vinuri rosii din struguri slab colorati sau atacati de putregai cenusiu, fara ca prin acest procedeu sa se produca o concentrare sau o diluare a mustului. Este interzisa incalzirea mustuielii prin injectare de vapori de apa;
    11. scurgerea mustului, statica sau dinamica;
    12. presarea strugurilor nezdrobiti, a mustuielii sau a bostinei;
    13. limpezirea sau deburbarea mustului destinat producerii vinurilor albe pe cale gravitationala, cu sau fara racire, prin flotatie, precum si prin centrifugare sau filtrare, cu sau fara adjuvanti de filtrare inerti;
    14. pasteurizarea mustului;
    15. refrigerarea mustului, urmata de stocarea sa la temperaturi scazute, in vederea folosirii sale ca materie prima pentru producerea de bauturi nealcoolice sau slab alcoolice, cu sau fara continut in dioxid de carbon, precum si pentru utilizarea ca partener cu "rezerva de zahar" in producerea de vinuri demiseci si demidulci;
    16. tratarea musturilor, in vederea limpezirii, cu una sau mai multe dintre urmatoarele substante de uz oenologic: gelatina alimentara, clei de peste, cazeina si cazeinat de potasiu, ovalbumina si/sau lactalbumina, bentonita, dioxid de siliciu sub forma de gel sau de solutie coloidala, caolin, tanin;
    17. insamantarea mustului cu maiele de drojdie preparate din levuri selectionate sau din microflora spontana;
    18. adaosul, ca stimulenti ai fermentatiei alcoolice, al unor substante chimice - "factori de crestere". Ca stimulenti se pot folosi:
    a) fosfat acid de amoniu sau sulfat de amoniu, singur sau in amestec, in doza de maximum 0,3 g/l;
    b) sulfat de amoniu sau bisulfit de amoniu, singur sau in amestec, in doza de maximum 0,3 g/l;
    c) diclorhidrat de tiamina, in limita a 0,6 mg/l, exprimat in tiamina;
    19. folosirea maielelor de bacterii lactice pentru producerea fermentatiei malolactice - dezacidifiere microbiologica;
    20. racirea mustului in fermentare pentru evitarea cresterii temperaturii acestuia peste limitele admisibile tehnologic;
    21. corectarea aciditatii totale a mustului - acidifierea musturilor in anii cu deficit de aciditate, prin adaos de acid tartric in doza de maximum 1,5 g/l sau 20 miliechivalenti pe litru;
    22. folosirea preparatelor din membrane celulare de levuri in limita a 40 g/hl;
    23. in anii cu conditii nefavorabile se poate practica, potrivit prevederilor art. 26 alin. (3) din lege, imbogatirea musturilor in zahar, in vederea ridicarii potentialului alcoolic al vinurilor prin urmatoarele practici:
    a) adaos de must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat sau de zaharoza - saptalizare;
    b) deshidratare partiala.
    Imbogatirea musturilor in zahar poate fi facuta cu respectarea urmatoarelor conditii:
    a) folosirea uneia dintre operatiunile mentionate mai sus exclude posibilitatea utilizarii celorlalte;
    b) adaosul de zaharoza se face direct in must sau in mustul in fermentare si poate fi practicat numai in cazul producerii de vinuri seci;
    c) adaosul de must concentrat sau de must concentrat rectificat nu poate avea ca efect marirea volumului initial al mustului de struguri, al mustului partial fermentat sau al vinului nou inca in fermentare cu mai mult de 6,5%;
    d) concentrarea mustului prin deshidratare partiala nu poate determina o reducere cu mai mult de 20% a volumului sau initial;
    e) pentru producerea de vinuri cu denumire de origine controlata - DOC, mustul de struguri concentrat sau mustul de struguri concentrat rectificat trebuie sa provina din struguri produsi in acelasi areal delimitat pentru DOC.
    Mustul destinat producerii de vinuri DOC - CMD trebuie sa aiba un continut minim in zaharuri de 170 g/l, iar cel pentru vinuri DOC - CT si DOC - CIB, un continut minim in zaharuri de 180 g/l;
    f) adaosurile se fac in mustul proaspat sau in mustul in fermentare.
    Musturile care au fost corectate prin adaos de indulcitori nu pot fi supuse concentrarii.
    Acordarea dreptului de folosire a adaosurilor pentru imbogatirea musturilor in zahar se face pe baza recomandarilor anuale emise de ONVV, se aproba de ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor si se difuzeaza producatorilor interesati, prin directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti;
    24. aerarea;
    25. desulfitarea mustului prin folosirea exclusiva de procedee fizice;
    26. prelucrarea strugurilor, mustuielii si a mustului sub atmosfera inerta, prin folosirea azotului si a anhidridei carbonice;
    27. tratamentul cu carbune de uz oenologic al musturilor albe patate sau al celor provenite din struguri mucegaiti, in cantitate de pana la 100 g/hl must;
    28. tratarea cu polivinilpolipirolidona, in doza de maximum 80 g/hl;
    29. adaosul in must de alcool etilic rectificat, de origine viticola sau agricola, ori de distilat de vin, inaintea sau in timpul fermentatiei alcoolice, in vederea obtinerii de mistel sau de vinuri licoroase;
    30. adaosul in must al unui agent tensioactiv - amestec de mono- si digliceride ale acidului oleic - ca procedeu curativ pentru evitarea formarii de spuma in timpul fermentatiei alcoolice;
    31. oprirea fermentatiei alcoolice a mustului in vederea obtinerii de vinuri cu continut in zaharuri, prin folosirea de procedee fizice: frig, caldura, filtrare, centrifugare, precum si prin adaosul de dioxid de sulf si bentonita;
    32. concentrarea mustului proaspat sau taiat, prin deshidratarea partiala a mustului proaspat sau taiat, efectuata prin evaporare sub vid, crioconcentrare sau osmoza inversa, cu conditia de a nu provoca o reducere a volumului initial al mustului cu mai mult de 20% si o crestere a tariei sale alcoolice potentiale cu mai mult de 2% in volume;
    33. folosirea tratamentului cu carbonat de calciu cu un eventual continut de mici cantitati de sare dubla de calciu de acid (L+) tartric si (L-) malic;
    34. utilizarea rasinilor schimbatoare de ioni numai in scopul producerii mustului de struguri destinat obtinerii mustului concentrat rectificat. Pierderile de materie organica din rasinile schimbatoare de ioni nu sunt mai mari de 1 mg/l;
    35. suprapresarea strugurilor, zdrobiti sau nezdrobiti, presarea drojdiei de vin si refermentarea tescovinei de struguri, in alte scopuri decat distilarea, sunt practici oenologice interzise;
    36. filtrarea si centrifugarea drojdiei de vin nu sunt considerate presare daca produsele obtinute prezinta calitati de naturalete si autenticitate pentru comercializare si daca drojdia de vin nu este redusa la stare uscata.
    Art. 50
    Practicile si tratamentele autorizate sa fie aplicate vinurilor in etapele de pastrare, conditionare, maturare si imbuteliere sunt urmatoarele:
    1. tragerea vinului de pe drojdie, pritocul vinului;
    2. adaosul, in vederea conservarii si protejarii antioxidante a vinurilor, de anhidrida sulfuroasa sau metabisulfit de potasiu, astfel incat vinurile sa nu depaseasca la livrare catre consumatori limitele maxime admise prevazute la art. 43 alin. (1) lit. f) din prezentele norme metodologice. In cazul folosirii solutiilor apoase de anhidrida sulfuroasa, concentratia acestora nu trebuie sa fie mai mica de 5%;
    3. tratamentul cu carbune al vinurilor albe patate sau cu defecte de gust si miros, cu conditia ca doza de carbune utilizata sa fie mai mica de 100 g/hl;
    4. limpezirea vinului prin cleire, cu folosirea unuia dintre urmatoarele produse:
    a) gelatina alimentara;
    b) clei de peste;
    c) cazeina si cazeinat de potasiu;
    d) ovalbumina si/sau lactalbumina;
    e) bentonita;
    f) dioxid de siliciu sub forma de gel sau de solutie coloidala;
    g) caolin;
    h) preparate enzimatice autorizate (beta-glucozidazice);
    i) tanin de uz oenologic;
    j) alte substante de limpezire sau preparate enzimatice autorizate;
    k) alginati de calciu sau de potasiu numai pentru producerea vinurilor spumante cu fermentare in butelii;
    5. limpezirea si stabilizarea vinurilor prin centrifugare sau filtrare, cu sau fara adjuvanti de filtrare inerti;
    6. tratamentul vinului cu guma arabica, inainte de imbuteliere, prin folosirea unei doze mai mici de 0,3 g/l;
    7. adaosul in vin de acid citric, cu conditia ca la punerea in consum vinul sa nu contina mai mult de 1 g/l acid citric;
    8. aerarea vinului;
    9. tratamentul vinului cu ferocianura de potasiu pentru eliminarea excesului de metale grele, care trebuie efectuat de persoane calificate, autorizate de catre ministerele abilitate in acest scop;
    10. tratamentul vinului cu fitat de calciu, pentru prevenirea casarii ferice;
    11. tratamentul vinului cu acid metatartric inainte de imbuteliere, in doza de maximum 100 mg/l, in vederea asigurarii stabilitatii tartrice;
    12. tratamentul prin frig - refrigerarea vinului -, cu sau fara adaos de cristale de bitartrat de potasiu, urmata de separarea, prin mijloace fizice, a cristalelor si coloizilor precipitati;
    13. adaosul in vin de acid ascorbic, inainte de imbuteliere, in doza de maximum 250 mg/l, in vederea asigurarii protectiei antioxidante.
    In cazul in care acidul ascorbic a fost folosit si la tratamentul strugurilor si/sau musturilor, doza total exprimata in acid ascorbic plus dehidrascorbic nu trebuie sa depaseasca 300 mg/l;
    14. pasteurizarea vinurilor, ca procedeu de stabilizare biologica si de inactivare a enzimelor;
    15. adaosul in vinurile cu continut in zaharuri fermentescibile de acid sorbic sau sorbat de potasiu, in doza de maximum 200 mg/l, exprimata in acid sorbic;
    16. dezacidifierea vinurilor prin unul dintre urmatoarele procedee:
    a) dezacidifierea chimica a vinurilor cu aciditate totala excesiva, prin adaos de tartrat neutru de potasiu, carbonat acid de potasiu, carbonat de calciu, continand eventuale mici cantitati de sare dubla de calciu a acizilor (L+) tartric si (L-) malic, tartrat de calciu sau acid tartric. Dezacidifierea chimica a vinurilor nu poate fi efectuata decat in limita maxima de 1 g/l, exprimata in acid tartric, sau 13,3 miliechivalenti/l;
    b) dezacidifierea biologica a vinurilor prin folosirea bacteriilor lactice - Oenococcus oeni;
    17. acidifierea vinurilor prin adaos de acid (L+) tartric sau acid citric, in limita maxima de 2,5 g/l, exprimata in acid tartric, sau 33,3 miliechivalenti/l. Daca acidifierea s-a facut si la must, cresterea neta cumulata nu poate depasi 54 miliechivalenti/l sau 4g/l, exprimata in acid tartric. In urma corectiei, continutul in acid citric nu trebuie sa fie mai mare de 1 g/l, conform art. 43 alin. (1) lit. s) din prezentele norme metodologice;
    18. egalizarea si cupajarea vinurilor. Cupajarea vinurilor se efectueaza in urmatoarele conditii:
    a) cupajarea vinurilor albe cu vinuri rosii este interzisa;
    b) pentru vinurile de calitate superioara - VS si pentru cele cu denumire de origine controlata se admite efectuarea de cupaje intre vinuri care apartin aceleiasi categorii de calitate si care provin din arealele delimitate pentru producerea fiecarui vin. Pentru vinurile de calitate, care se comercializeaza fara indicarea denumirii de soi, se pot executa cupaje intre vinuri provenind din soiuri diferite. Pentru vinurile cu denumire de origine controlata se admite cupajarea vinurilor provenind din soiuri diferite numai in scopul obtinerii vinurilor-sortiment, prevazute in deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor respective;
    c) este interzisa folosirea in cupaje a vinurilor importate, cu exceptia producerii vinurilor de masa;
    d) vinurile de cupaj care se valorifica sub denumirea unui soi sau prin indicarea unui an de recolta trebuie sa provina in proportie de minimum 85% din soiul sau din anul de recolta mentionat;
    19. indulcirea vinurilor prin adaos de parteneri cu rezerva de zahar, care sunt: must de struguri, must taiat, vin partial fermentat, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat.
    Executarea acestei operatiuni se face in urmatoarele conditii:
    a) indulcirea vinurilor obtinute prin aplicarea procedeelor de ridicare a potentialului alcoolic prevazute la art. 49 pct. 23 din prezentele norme metodologice se face numai cu mustul de struguri, mustul taiat sau vinul partial fermentat, cu conditia ca taria lor alcoolica totala sa fie cel mult egala cu taria alcoolica totala a vinului supus indulcirii;
    b) in cazul folosirii pentru indulcire a mustului de struguri, a mustului taiat, a vinului partial fermentat, a mustului de struguri concentrat sau a mustului de struguri concentrat rectificat, partenerii cu rezerva de zahar trebuie sa provina din acelasi soi si din acelasi areal delimitat de producere ca si vinul asupra caruia se aplica interventiile;
    c) operatiunea de indulcire trebuie facuta in interiorul arealului rezervat producerii vinului supus interventiei respective, sub controlul inspectorilor teritoriali ai ONDOV;
    20. tratarea vinurilor cu dimetilpirocarbonat in doza de maximum 200 mg/l in vederea asigurarii stabilitatii biologice a vinului;
    21. adaosul in vin de polivinilpolipirolidona - PVPP - in vederea reducerii continutului vinurilor in tanin si in alti polifenoli. Doza de PVPP folosita este de maximum 80 g/hl;
    22. tratarea vinurilor cu sulfat de cupru pentahidrat, in scopul indepartarii gustului si mirosului de hidrogen sulfurat, in doza de maximum 10 mg/l. Acest tratament trebuie urmat de o cleire albastra care sa aduca continutul in cupru sub limita de 1 mg/l. Intre tratamentul cu sulfat de cupru si cleirea albastra este obligatorie o filtrare fina;
    23. stabilizarea tartrica a vinurilor prin electrodializa;
    24. maturarea vinului, cu sau fara contact cu lemn de stejar;
    25. utilizarea dioxidului de carbon, argonului sau azotului, separat sau in amestec, in scopul crearii unei atmosfere inerte si al manipularii produsului la adapost de aer;
    26. imbutelierea vinurilor la cald;
    27. imbutelierea sterila a vinurilor.
    Art. 51
    Operatiunile de acidifiere si dezacidifiere a vinului trebuie comunicate in scris inspectorilor teritoriali ai ISCTV, cel putin cu 24 de ore inaintea inceperii primei operatiuni. Notificarea cuprinde urmatoarele informatii:
    a) denumirea/numele si sediul/adresa persoanei juridice sau fizice;
    b) tipul operatiunii efectuate;
    c) locul de desfasurare a operatiunii.
    Art. 52
    Operatiunea de imbogatire in zahar a musturilor, in vederea ridicarii potentialului alcoolic al vinurilor in anii cu conditii nefavorabile, se face in baza notificarii in scris, adresata inspectorilor teritoriali ai ISCTV cel putin cu 24 de ore inaintea inceperii primei operatiuni. Aceasta cuprinde:
    a) numele/denumirea si adresa/sediul persoanei fizice sau juridice;
    b) locul de desfasurare a operatiunii;
    c) data la care incepe operatiunea;
    d) descrierea produsului supus operatiunii;
    e) procedeul utilizat, cu detalii referitoare la tipul de produs utilizat.
    Art. 53
    Acidifierea si imbogatirea, cu exceptia situatiilor de derogare stabilite de la caz la caz de catre inspectorii teritoriali ai ISCTV, precum si acidifierea si dezacidifierea aceluiasi produs se exclud reciproc.
    Art. 54
    (1) Operatiunea de indulcire a vinului de masa, a vinului de calitate cu indicatie de provenienta geografica si a vinului cu denumire de origine controlata se face in baza unei notificari scrise, transmisa inspectorilor teritoriali ai ISCTV cu cel putin 24 de ore inaintea inceperii primei operatiuni. Pentru indulcirea vinurilor DOC o copie a notificarii se transmite, in aceleasi conditii, la oficiul teritorial al ONDOV.
    (2) Notificarea cuprinde urmatoarele informatii:
    a) categoria de calitate, cantitatea, taria alcoolica dobandita si continutul in zaharuri al vinului care urmeaza sa fie indulcit;
    b) felul produsului de indulcire ce urmeaza sa fie adaugat, cantitatea si continutul sau in zaharuri;
    c) taria alcoolica dobandita si continutul in zaharuri al vinului dupa indulcire.
    (3) Persoanele juridice si/sau fizice care aplica operatiunea de indulcire trebuie sa detina registre de intrare si iesire pentru evidenta la zi a cantitatilor de must de struguri, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, utilizate pentru operatiunea de indulcire.
    Art. 55
    Introducerea in vin a unor cantitati reduse de apa, strict impuse de prepararea solutiilor de dioxid de sulf sau a diferitelor preparate de limpezire si/sau stabilizare, nu se considera ca fiind frauduloasa.
    Art. 56
    Practicile si tratamentele autorizate sa fie aplicate in producerea vinurilor speciale si a altor produse de origine viticola sunt urmatoarele:
    1. Producerea vinurilor spumante cu fermentare secundara in butelii, prin aplicarea urmatoarelor operatiuni tehnologice:
    a) pregatirea vinului de baza prin asamblare si conditionare;
    b) adaosul licorii de tiraj, al maielei de fermenti selectionati sau preparate din membrane celulare de levuri, eventual de activatori de fermentare, precum si al produselor de limpezire;
    c) tirajul;
    d) fermentarea vinului in butelii;
    e) remuajul;
    f) degorjarea, cu sau fara inghetarea depozitului adus pe dop;
    g) adaosul eventual al licorii de expeditie;
    h) dopuire definitiva.
    Licoarea de tiraj se prepara din must de struguri, must de struguri partial fermentat, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, zaharoza si vin. Adaosul licorii de tiraj nu poate sa determine o crestere a tariei alcoolice totale a vinului de baza cu mai mult de 1,5% in volume.
    Licoarea de expeditie se prepara din zaharoza, must de struguri, must de struguri partial fermentat, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, din vin sau din amestecul acestora, cu adaos eventual de distilat de vin. La prepararea licorii de expeditie nu se folosesc alti aromatizanti sau produse obtinute prin sinteza. Adaosul licorii de expeditie nu poate provoca o crestere a tariei alcoolice dobandite a vinului spumant mai mare de 0,5% in volume.
    2. Pentru producerea vinurilor spumante, vinul materie prima trebuie sa aiba o tarie alcoolica totala de minimum 8,5% in volume. Taria alcoolica dobandita a vinurilor spumante, inclusiv taria alcoolica dobandita prin aportul alcoolului continut in licoarea de expeditie, este de minimum 9,5% in volume. Continutul in dioxid de sulf total al vinurilor spumante este de maximum 235 mg/l.
    3. Pentru producerea vinurilor spumante cu denumire de origine controlata, vinul materie prima trebuie sa aiba o tarie alcoolica totala de minimum 9% in volume. Taria alcoolica dobandita a acestor vinuri spumante, inclusiv cea rezultata prin aportul licorii de expeditie, este de minimum 10% in volume. Continutul total in dioxid de sulf este de maximum 185 mg/l.
    4. Producerea vinurilor spumante cu fermentare secundara in rezervoare se face in mod asemanator cu cea a vinurilor spumante cu fermentare in butelii, cu deosebirea ca adaosul licorii de tiraj nu este limitat, fermentarea vinului are loc in recipiente sub presiune cu inchidere etansa, eliminarea depozitului se face prin filtrare in conditii izobare. Taria alcoolica dobandita a vinului spumant finit nu trebuie sa depaseasca cu 2% in volume pe cea a vinului materie prima.
    5. Producerea vinurilor spumoase prin impregnare cu anhidrida carbonica de uz alimentar se face cu sau fara adaos de licoare de expeditie. Vinurile spumoase au o tarie alcoolica dobandita de minimum 8,5% in volume. In producerea acestor vinuri este interzisa folosirea oricarei aromatizari.
    6. Vinurile spumante cu fermentare in butelii, cele cu fermentare in rezervoare si vinurile spumoase se produc numai in spatii diferite.
    7. Producerea vinului special aromatizat se face prin folosirea adaosurilor de must de struguri, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, zaharoza, alcool etilic de origine agricola, distilat de vin, mistel, caramel, administrate separat sau in amestec, precum si din extracte din plante admise de lege.
    8. Producerea vinurilor speciale licoroase se face prin adaosul in mustul in fermentare de alcool alimentar rectificat sau distilat de vin, precum si prin adaosul in vin de must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, mistel, folosite separat sau in amestec.
    9. Producerea romaniacurilor se face prin aplicarea urmatoarelor operatiuni tehnologice:
    a) cupajarea distilatelor invechite;
    b) aducerea distilatului la taria alcoolica de comercializare prin diluare cu apa dedurizata;
    c) adaos eventual de bonificatori, reprezentati prin extracte hidroalcoolice obtinute din fructe si plante admise de lege;
    d) adaugarea eventuala de zaharoza, glicerina alimentara si caramel.
    10. Producerea rachiurilor de drojdie si tescovina se face prin aplicarea urmatoarelor operatiuni tehnologice:
    a) cupajarea distilatelor;
    b) aducerea distilatului la taria alcoolica de comercializare, prin diluare cu apa dedurizata;
    c) adaugarea, eventual, de zaharoza si caramel;
    d) folosirea de adaosuri de extracte hidroalcoolice obtinute din fructe si plante admise de lege, pentru producerea unor sortimente de rachiuri de drojdie si tescovina aromatizate.
    11. Conditionarea si stabilizarea vinurilor speciale si a altor produse de origine viticola se realizeaza prin aplicarea procedeelor prevazute pentru vinuri la art. 50 din prezentele norme metodologice.
    Art. 57
    Utilajele, uneltele si recipientele folosite la vinificatie, precum si in procesul maturarii, conditionarii, imbutelierii si transportului produselor vinicole trebuie sa fie confectionate din materiale care sa indeplineasca urmatoarele conditii:
    a) sa nu imbogateasca produsele cu care vin in contact in compusi daunatori calitatii acestora. In acest sens este interzisa folosirea utilajelor, uneltelor si recipientelor confectionate din staniu, zinc, plumb, fier, precum si a unor rasini si lacuri neautorizate din punct de vedere tehnologic si sanitar sau in compozitia carora intervin acesti compusi;
    b) sa nu contina compusi solubili care ajunsi in masa bauturilor sa puna in pericol sanatatea omului;
    c) sa nu influenteze nefavorabil insusirile organoleptice ale produselor cu care vin in contact.
    Art. 58
    (1) In producerea otetului de vin trebuie respectate urmatoarele conditii:
    a) sa nu fie produs prin adaosuri de acizi minerali sau organici, de substante toxice sau esente sintetice;
    b) la prelucrarea lui sa nu fie folosite materii colorante straine de natura vinului.
    (2) La fabricarea otetului de vin sunt interzise urmatoarele practici:
    a) folosirea vinurilor care au suferit o data cu fermentarea acetica si alte fermentatii paralele, cu exceptia celor malolactice sau citrolactice;
    b) folosirea uneltelor si a recipientelor confectionate din alte materiale decat cele acidorezistente.
    (3) Fabricilor de otet de vin le este interzis sa detina in incinta lor materii si materiale care pot fi folosite la falsificarea acestui produs.
    (4) Otetul de vin destinat comercializarii poate fi produs numai pe baza de licenta de fabricatie emisa de autoritatile abilitate in acest scop.
    Art. 59
    Conditiile de calitate ale materialelor oenologice sunt cele prevazute in Codexul oenologic international, elaborat de Organizatia Internationala a Viei si Vinului.

    CAP. 3
    Normele de evidenta, atestare si comercializare a produselor vitivinicole

    SECTIUNEA 1
    Evidenta productiei vitivinicole

    Art. 60
    Declaratia de stocuri se completeaza, se depune si se inregistreaza, conform prevederilor art. 29 alin. (1) din lege, in baza formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
    Art. 61
    Declaratia de recolta se completeaza, se depune si se inregistreaza, conform prevederilor art. 29 alin. (2) din lege, in baza formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
    Art. 62
    (1) Declaratia de sortiment viticol se refera la evidenta soiurilor aflate in cultura la nivel de parcela.
    (2) Declaratia de sortiment viticol este obligatorie pentru producatorii vitivinicoli, persoane juridice sau fizice, care detin plantatii viticole cu soiuri nobile in suprafata de minimum 0,5 ha. Aceasta se completeaza si se inregistreaza in 3 exemplare la autoritatile administratiei publice locale in a caror raza teritoriala se afla parcela respectiva, conform formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor. Primul exemplar al declaratiei de sortiment viticol se transmite la directia generala pentru agricultura si industrie alimentara judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, al doilea exemplar se depune la primarie si al treilea exemplar se pastreaza la titular.
    (3) Declaratia de sortiment viticol se depune pana la data de 1 august a anului curent si se actualizeaza ori de cate ori apar modificari de structura ale soiurilor de vita de vie in parcelele considerate.
    (4) Declaratiile de stocuri, de recolta si de sortiment viticol sunt cuprinse in Registrul plantatiilor viticole armonizat cu reglementarile in domeniu privind registrul comunitar al plantatiilor de vita de vie. Modelul de registru al plantatiilor viticole se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.

    SECTIUNEA a 2-a
    Conditii de obtinere si de atestare a vinurilor si a produselor pe baza de must si vin cu denumire de origine controlata

    Art. 63
    Dreptul de producere a vinurilor cu denumire de origine controlata pe un anumit teritoriu se acorda prin decizii eliberate de ONDOV, cu avizul ONVV, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
    Art. 64
    In baza deciziilor mentionate se acorda detinatorilor de plantatii viticole apte sa produca vinuri cu denumire de origine controlata, la solicitarea lor si pentru suprafetele care raspund cerintelor prevazute prin reglementarile in vigoare, dreptul de a produce astfel de vinuri, consemnat prin autorizatii de producatori de vinuri cu denumire de origine controlata.
    Art. 65
    Producerea si comercializarea vinurilor si a bauturilor pe baza de must si vin cu denumire de origine controlata se stabilesc in normele metodologice elaborate de ONDOV, avizate de ONVV, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor. Aceste norme se refera si la metodologia de control si atestare a acestor produse.

    SECTIUNEA a 3-a
    Comercializarea vinurilor si a celorlalte produse vinicole

    Art. 66
    (1) Comercializarea vinurilor, rachiurilor de vin, rachiului de tescovina, rachiului de drojdie si spumei de drojdie, in vrac sau angro, se realizeaza in conditiile stabilite in legislatia care reglementeaza regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, utilizand documente tipizate stabilite de Ministerul Finantelor Publice, si numai in spatii special amenajate pentru acest comert, avizate de ISCTV. Avizul ISCTV se da inaintea eliberarii autorizatiei de comercializare a acestor produse de catre directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
    (2) Actualele spatii comerciale pentru comertul cu produsele mentionate la alin. (1) vor fi verificate de ISCTV si in cazul in care, in urma controalelor efectuate, nu au fost remediate deficientele constatate sau localurile nu corespund conditiilor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, ISCTV propune anularea autorizatiilor de comercializare.
    (3) Pentru transportul in vrac al vinului si produselor pe baza de vin, obtinute de producatorii privati in vederea comercializarii, in cantitati mai mari de 100 litri, sunt obligatorii documentul de insotire tipizat, stabilit de Ministerul Finantelor Publice, precum si buletinul de analiza emis de un laborator autorizat in acest scop.
    Art. 67
    (1) Producatorii si comerciantii de produse vinicole in vrac sunt obligati sa tina evidenta acestora, conform normelor stabilite de Ministerul Finantelor Publice. Documentele de evidenta se tin in acelasi local in care sunt depozitate produsele. Intrarile si iesirile de produse vinicole se opereaza in cel mult 24 de ore de la efectuarea lor. Stocurile trebuie sa corespunda cu evidentele la zi.
    (2) Producatorii si comerciantii de produse vinicole in vrac au obligatia de a permite organelor de control abilitate prin lege accesul in incintele unde sunt depozitate produsele in vederea comercializarii, cu scopul de a verifica realitatea constatata in teren, comparativ cu situatiile declarate in documentele de evidenta.
    Art. 68
    Producatorii si comerciantii de produse vinicole in vrac sunt obligati ca pe recipientele in care sunt depozitate produsele destinate comercializarii sa inscrie:
    a) capacitatea, pentru recipientele mai mari de 100 litri;
    b) produsul;
    c) anul de recolta, in cazul vinurilor.
    Art. 69
    (1) Pentru produsele cu denumire de origine controlata care circula in vrac, in conditiile legii, la documentele de insotire a transportului se adauga in mod obligatoriu avizul ONDOV, copii de pe certificatele de atestare a denumirii de origine controlata si buletinul de analiza a vinurilor.
    (2) Pentru produsele cu denumire de origine controlata imbuteliate nu mai este necesara copia de pe certificatul de atestare, elementele de garantare a calitatii fiind mentionate pe eticheta, sub raspunderea celui care a efectuat imbutelierea.
    Art. 70
    In cadrul unitatilor cu specific de alimentatie publica vinurile si alte produse vinicole imbuteliate se comercializeaza la consumator si in cantitati mai mici decat cele ale recipientului in care au fost imbuteliate.
    Art. 71
    Pentru livrare la export, vinurile si celelalte produse vinicole cu denumire de origine controlata se prezinta in stare imbuteliata sau in vrac.
    Art. 72
    (1) Documentele de certificare a calitatii produselor destinate livrarii la export, solicitate de partenerii externi prin contracte intre parti, sunt eliberate de organele mentionate in contracte, acceptate de legea romana.
    (2) Lista cuprinzand laboratoarele autorizate in vederea executarii de analize pentru vinurile si celelalte bauturi pe baza de must si vin destinate exportului si pentru vinurile cu denumire de origine controlata, precum si lista cuprinzand specialistii imputerniciti de ISCTV sa semneze documentele de atestare a calitatii vinurilor si a celorlalte bauturi provenite din must si vin se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
    Art. 73
    Agentii economici din strainatate care cumpara struguri pentru vinificare, produsi in conditiile stabilite pentru obtinerea de vinuri cu denumire de origine controlata si care doresc sa le valorifice sub denumirea respectiva, trebuie sa execute vinificarea, pana la obtinerea vinului finit, intr-un centru de vinificare din Romania, in conditiile legii.
    Art. 74
    (1) Din strugurii pentru vinificare exportati ca atare nu se produc vinuri cu denumire de origine controlata.
    (2) Documentele de livrare a strugurilor de vin la export nu poarta mentiunea podgoriei sau centrului viticol din care provin acestia, ci numai mentionarea soiului sau a amestecului de soiuri.

    SECTIUNEA a 4-a
    Ambalarea si etichetarea

    Art. 75
    Prin punerea in consum a vinurilor si a celorlalte bauturi pe baza de must si vin, sub forma imbuteliata, se intelege valorificarea lor prin ambalarea in butelii de sticla sau in alte ambalaje autorizate. Ambalarea in butelii de sticla este obligatorie in cazul vinurilor cu denumire de origine controlata, vinurilor de calitate superioara - VS, romaniacurilor si al vinurilor speciale, cu exceptia vinului pelin. Folosirea ambalajelor din material plastic sau din alte materiale autorizate este permisa numai pentru vinurile de masa, etichetate in conditiile legii.
    Art. 76
    La ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlata este obligatorie inchiderea buteliilor de sticla cu dopuri de pluta, derivate din pluta, cu alte materiale admise in comertul international sau prin inchidere filetata asigurata.
    Art. 77
    (1) Prin etichetare se intelege ansamblul specificatiilor si al altor mentiuni, semne, ilustratii si marci, aplicate pe acelasi recipient, inclusiv pe dispozitivul de inchidere sau pe pandantivul atasat recipientului.
    (2) La etichetarea vinurilor de masa, a vinurilor de calitate superioara - VS, cu indicatie de provenienta geografica, si a celor cu denumire de origine controlata se folosesc indicatii obligatorii si indicatii facultative. Indicatiile obligatorii se inscriu pe eticheta in acelasi camp vizual. Indicatiile facultative se inscriu fie pe eticheta principala, fie pe contraeticheta, capisoane, fluturasi sau buline. Pentru vinurile cu denumire de origine controlata este obligatorie folosirea contraetichetelor.
    (3) Indicatiile obligatorii folosite la etichetare sunt urmatoarele:
    a) categoria de calitate a vinului:
    1. vin de masa;
    2. vin de calitate superioara - VS, cu indicatie de provenienta geografica;
    3. vin cu denumire de origine controlata - DOC: CMD, CT, CIB.
    Pentru vinurile cu denumire de origine controlata, denumirea categoriei de calitate trebuie scrisa complet pe eticheta principala, cu caractere de aceeasi dimensiune cu a celor ale categoriei de calitate a vinului;
    b) indicatia de provenienta geografica pentru vinurile de calitate superioara - VS sau denumirea de origine controlata pentru vinurile DOC, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor;
    c) denumirea soiului sau a soiurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlata. Pentru vinurile de calitate superioara - VS care se valorifica prin indicarea provenientei geografice, denumirea soiului sau a soiurilor este facultativa.
    Atunci cand vinul se comercializeaza sub denumirea unui soi, acesta trebuie sa provina in proportie de cel putin 85% din soiul indicat. In cazul unor sortimente traditionale autorizate, constituite din doua sau mai multe soiuri, se inscrie pe eticheta mentiunea "sortiment traditional".
    Vinurile de masa nu se valorifica sub denumirea soiului sau sortimentului de soiuri si nici prin indicarea provenientei geografice;
    d) tipul vinului determinat de continutul sau in zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;
    e) taria alcoolica dobandita minima a tipului de vin, exprimata in procente, in volume, inscrisa cu caractere de 3 mm inaltime;
    f) volumul nominal al produsului, exprimat in mililitri, centilitri sau decilitri pentru recipiente mai mici de un litru si in litri pentru recipiente de un litru si mai mari. Inaltimea caracterelor pentru desemnarea volumului nominal al produsului este de:
    1. 2 mm pentru volumul nominal mai mic sau egal cu 20 cl;
    2. 3 mm pentru volumul nominal cuprins intre 20 - 100 cl;
    3. 5 mm pentru volumul nominal mai mare de 100 cl;
    g) tara de origine pentru vinurile importate;
    h) denumirea si adresa imbuteliatorului, inscrise cu caracterele cele mai mici folosite in inscriptionarile de pe etichete;
    i) data ambalarii sau numarul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalarii.
    (4) Indicatiile facultative folosite la etichetare sunt urmatoarele:
    1. marca de comert, cu conditia ca ea sa nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlata, cu indicatia de provenienta geografica sau cu denumirea soiului ce poate fi atribuita vinului;
    2. denumirea exploatatiei viticole, a domeniului, numai in cazul vinurilor de calitate provenite in exclusivitate din exploatatia indicata, cu conditia de a nu se folosi denumiri care sa creeze confuzii;
    3. culoarea vinului: alb, roze, rosu;
    4. anul de recolta, in cazul vinurilor cu denumire de origine controlata sau al celor de calitate superioara - VS, cu indicatie de provenienta geografica, cu conditia ca vinul sa provina in proportie de cel putin 85% din recolta anului indicat;
    5. vechimea vinului, cu posibilitatea folosirii termenului "vin vechi" pentru vinurile imbuteliate dupa o maturare de cel putin 3 ani, in cazul vinurilor rosii, si de cel putin 2 ani, in cazul vinurilor albe;
    6. numele/denumirea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care au participat la procesul de elaborare, imbuteliere sau comercializare a produselor;
    7. codul de bare al produsului;
    8. alte mentiuni care amplifica informatia asupra calitatii vinurilor sau conditiile speciale de producere si imbuteliere, dupa cum urmeaza:
    a) imbuteliat la producator, la origine, pentru vinurile de calitate obtinute din recolta proprie si imbuteliate in unitatea, domeniul sau exploatatia in care au fost produse;
    b) imbuteliere speciala, pentru vinurile imbuteliate in legatura cu un eveniment deosebit sau intr-un scop special, pentru care se indica evenimentul sau scopul;
    c) vin de vinoteca, pentru vinurile de calitate deosebita, cu buchet format in sticla, invechite in vinoteca si reprezentand loturi mai restranse, constituite din butelii, eventual numerotate, la punerea in consum;
    d) vin medaliat, pentru unele vinuri de inalta calitate medaliate la concursuri nationale sau internationale de anvergura; in acest caz se mentioneaza medalia primita, concursul la care a participat vinul si anul participarii;
    e) soi pur, pentru vinurile foarte tipice, care provin in proportie de 100% din soiul mentionat;
    f) vin din butoaie alese, pentru vinurile de inalta calitate, cu denumire de origine controlata, produse in cantitati limitate sub responsabilitatea deosebita a unui specialist de renume, care isi inscrie numele pe eticheta;
    g) comoara pivnitei, pentru vinurile cu denumire de origine controlata, obtinute in ani deosebit de favorabili, ajunse la apogeul calitatii lor, sub responsabilitatea unui specialist de renume, care isi inscrie numele pe eticheta;
    h) rezerva, pentru vinurile pastrate in recipiente cel putin 2 ani si invechite in sticle cel putin 3 luni;
    i) vin tanar, pentru cel pus in consum pana la finele anului in care a fost obtinut;
    j) vin nou, pentru vinurile comercializate in anul urmator celui in care au fost elaborate, pana la noua recolta;
    k) vin maturat in baricuri, pentru vinurile pastrate in vase noi de lemn de stejar, cu capacitate intre 200 litri si 350 litri, timp de minimum 6 luni pentru cele albe si minimum 9 luni pentru cele rosii. Pentru vinurile albe care au fermentat in baricuri noi se poate mentiona "vin fermentat si maturat" in baricuri;
    l) istoria vinului sau a firmei producatoare;
    m) conditiile naturale ale arealului de producere, tehnici de cultura speciale, de cules si de elaborare a vinurilor;
    n) recomandari privind consumarea vinului: temperatura, asociere cu mancaruri si altele asemenea;
    o) unele mentiuni suplimentare referitoare la insusiri senzoriale, date analitice, altele decat taria alcoolica, indicatii complementare asupra provenientei, reprezentari grafice.
    Art. 78
    Indicatiile inscrise pe eticheta trebuie sa fie citete si vizibile. Termenii folositi in etichetare trebuie sa fie intelesi de consumatori.
    Art. 79
    Prin termen de valabilitate, in sensul legii, se intelege termenul de garantare a stabilitatii, convenit intre producator si comerciant, in baza certificatului de conformitate. Indicarea termenului de valabilitate este obligatorie numai in cazul bauturilor cu tarie alcoolica mai mica de 10% in volume.
    Art. 80
    (1) Pentru vinurile imbuteliate destinate exportului, etichetele cuprind indicatii facute in limba tarii importatoare, cu exceptia celor referitoare la denumirile de origine sau la indicatiile de provenienta geografica. Mentiunile inscrise pe aceste etichete trebuie sa respecte prevederile contractelor incheiate si/sau ale legislatiei tarii importatoare.
    (2) Pentru vinurile de export se folosesc ca denumiri de soi cele sub care ele se cultiva in Romania sau sinonime ale acestora. Denumirile soiurilor pentru vin cultivate in Romania, care se utilizeaza in etichetare, sunt prevazute in anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice.
    (3) Vinurile exportate sub forma imbuteliata trebuie sa poarte pe etichete mentiunea "Produs in Romania" sau traducerea acesteia in limba tarii importatoare.
    Art. 81
    (1) Vinurile de import sunt comercializate sub denumirile cu care au fost importate, fiind obligatorie traducerea in limba romana a mentiunilor de pe eticheta. Aceeasi prevedere se aplica si vinurilor produse in Romania si etichetate pentru export, dar care din diferite motive sunt comercializate pe piata interna.
    (2) Vinurile de import care se imbuteliaza in tara trebuie sa poarte pe eticheta mentiunea "Imbuteliat in Romania", indicandu-se denumirea unitatii care a executat imbutelierea.
    Art. 82
    (1) Vinurile speciale si celelalte bauturi pe baza de must si vin poarta pe etichete mentiunile prevazute la art. 77 din prezentele norme metodologice, adaptate specificului produsului.
    (2) In cazul vinurilor spumante, pe etichete se indica in mod obligatoriu, pe langa mentiunile prevazute la art. 77 din prezentele norme metodologice, adaptate specificului acestora, tehnologia de producere folosita: vin spumant obtinut prin fermentare in sticla, in aceasta sticla sau prin metoda traditionala; vin spumant obtinut prin fermentare in rezervoare; vin spumant obtinut prin fermentare in sticle si rezervoare. In cazul acestor vinuri se indica, de asemenea, tipul vinului dat de continutul sau in zaharuri: extrabrut, brut, extrasec, sec, demisec, dulce.
    (3) In cazul vinurilor spumoase se mentioneaza obligatoriu pe eticheta principala "VIN SPUMOS", cu caractere vizibile, de aceeasi dimensiune cu cea a denumirii produsului. Pe contraeticheta se mentioneaza "Obtinut prin impregnare cu dioxid de carbon".
    (4) La romaniacuri, etichetele trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu taria alcoolica dobandita a produsului, exprimata in procente in volume.
    (5) Pentru vinurile speciale si romaniacurile indreptatite la incadrarea in categoria produselor cu denumire de origine controlata, pe etichete se mentioneaza si denumirea de origine controlata corespunzatoare deciziei pentru denumire de origine, aprobata prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Art. 83
    Inscrierea pe etichete a oricarei indicatii, insemn sau ilustratii susceptibile de a crea confuzii asupra originii sau naturii produsului este interzisa. Aceasta interdictie vizeaza si invocarea unor denumiri de origine pe care produsele respective nu sunt indreptatite sa le poarte, in exprimari cum ar fi: tip, gen, dupa metoda din ... si altele asemenea.

    CAP. 4
    Mecanismele de piata

    SECTIUNEA 1
    Ajutorul la stocajul privat la producator

    Art. 84
    (1) Stocajul privat la producator reprezinta depozitarea, in conditiile legii, a produselor mentionate la alin. (2), pe o durata de maximum 11 luni calendaristice de la data obtinerii lor.
    (2) Produsele pentru care se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat sunt:
    a) mustul de struguri;
    b) mustul de struguri concentrat;
    c) mustul de struguri concentrat rectificat;
    d) vinul de masa.
    (3) Cuantumul ajutorului pentru stocajul privat al produselor mentionate se stabileste in mod diferentiat si se aproba anual prin hotarare a Guvernului.
    (4) Regimul de ajutoare la stocajul privat se realizeaza pe baza unor contracte incheiate intre organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si producatorii care:
    a) prelucreaza strugurii proaspeti in must de struguri;
    b) prelucreaza mustul de struguri in must de struguri concentrat sau in must de struguri concentrat rectificat;
    c) prelucreaza strugurii proaspeti, mustul de struguri sau mustul de struguri partial fermentat in vin de masa.
    Art. 85
    Produsele care beneficiaza de ajutorul la stocajul privat trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici:
    a) mustul de struguri sa provina numai din soiuri nobile pentru struguri de vin;
    b) vinul de masa sa prezinte urmatoarele cerinte de calitate:
    1. taria alcoolica dobandita de minimum 9,0% in volume;
    2. aciditatea volatila maxima de 9 miliechivalenti pe litru la vinurile albe si 11 miliechivalenti pe litru la vinurile rosii si roze;
    3. continutul maxim de dioxid de sulf de 155 mg/l la vinurile albe si roze si 115 mg/l la vinurile rosii;
    c) nivelul maxim de radioactivitate admis la produsele mentionate la art. 84 alin. (2) din prezentele norme metodologice este cel admis de reglementarile comunitare.
    Art. 86
    Incheierea contractului de stocaj pentru produsele mentionate la art. 84 alin. (2) din prezentele norme metodologice este conditionata de prezentarea de catre producator, pentru fiecare recipient, a urmatoarelor elemente:
    a) indicatii care permit identificarea recipientului si a tipului de vin continut: alb, rosu, roze;
    b) date analitice privind:
    1. continutul in dioxid de sulf total si liber;
    2. continutul vinurilor in diglucozidul malvidinei (maximum 15 mg/l), care atesta ca vinul nu a fost produs sau amestecat cu vinuri din hibrizi direct producatori sau hibrizi interspecifici;
    3. procentul de substanta uscata, determinat refractometric la temperatura de 20 grade C, pentru mustul de struguri, mustul de struguri concentrat si mustul de struguri concentrat rectificat;
    4. taria alcoolica dobandita si totala a vinului de masa, exprimata in procente in volume;
    5. aciditatea totala a vinului de masa, exprimata in g/l, in acid tartric sau in miliechivalenti/l;
    6. aciditatea volatila a vinului de masa, exprimata in g/l, in acid acetic sau miliechivalenti/l;
    7. continutul in zahar reducator;
    8. rezistenta la aer, prin testarea predispozitiei la casarea oxidazica timp de 24 de ore;
    9. absenta defectelor de miros si gust neplacut si atipic.
    Art. 87
    (1) In contractul de stocaj privat la produsele mentionate la art. 84 alin. (2) din prezentele norme metodologice trebuie sa se mentioneze:
    a) numele/denumirea si adresa/sediul producatorului beneficiar;
    b) denumirea si sediul organelor teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor;
    c) natura produsului;
    d) cantitatea minima de produs este de 50 hl pentru vinul de masa, 30 hl pentru mustul de struguri si 10 hl pentru mustul de struguri concentrat sau mustul de struguri concentrat rectificat;
    e) locul de stocare;
    f) prima zi si ultima zi a perioadei de stocare;
    g) cuantumul ajutorului stabilit conform art. 84 alin. (3) din prezentele norme metodologice;
    h) declaratia conform careia a avut loc primul pritoc la vinul de masa.
    (2) Inceputul perioadei de stocaj prevazut in contract este stabilit in perioada 16 decembrie - 15 februarie.
    (3) Sfarsitul perioadei de stocaj prevazut in contract este stabilit pentru perioada 1 septembrie - 30 noiembrie a anului urmator obtinerii vinului de masa si pentru perioada 1 august - 30 noiembrie a anului urmator producerii mustului de struguri, mustului de struguri concentrat si mustului de struguri concentrat rectificat, care fac obiectul contractului. Contractul nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 11 luni calendaristice.
    Art. 88
    (1) Ajutorul pentru stocajul privat reprezinta contravaloarea cheltuielilor tehnice de stocaj.
    (2) Pentru mustul de struguri concentrat suma totala a ajutorului la stocajul privat se stabileste in functie de procentul de substanta uscata.
    Art. 89
    Mustul de struguri si mustul de struguri concentrat destinate fabricarii sucului de struguri nu pot face obiectul unui contract de stocaj.
    Art. 90
    Masurile de ajutor pentru stocajul privat nu se aplica daca evolutia pietei arata ca acestea nu sunt justificate.
    Art. 91
    Pe perioada stocarii si pana in ultima zi de valabilitate a contractului produsele stocate trebuie:
    a) sa corespunda definitiilor mentionate la art. 18 si in anexa nr. 2 pct. 2, 4 si 5 din lege;
    b) sa prezinte cel putin taria alcoolica minima ceruta in momentul incheierii contractului de stocaj, pentru vinul de masa;
    c) sa nu fie ambalate in recipiente cu capacitate mai mica de 50 litri;
    d) sa ramana in vrac;
    e) sa fie apte, ca vinuri de masa, pentru consumul uman direct la sfarsitul perioadei de stocaj;
    f) sa fie supuse numai practicilor si tratamentelor oenologice autorizate, necesare pentru buna lor conservare;
    g) sa nu depaseasca cu mai mult de 2% din volumul inscris in contract pentru vinul de masa si 3% pentru mustul de struguri.
    Art. 92
    In perioada valabilitatii contractului producatorul nu comercializeaza in nici un fel produsul care face obiectul contractului.
    Art. 93
    In situatia in care intregul produs sau o parte din produsul care face obiectul contractului nu mai corespunde, pe durata de valabilitate a contractului, conditiilor prevazute la art. 91 din prezentele norme metodologice, organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor reziliaza contractul pentru cantitatea de produs in cauza, cu incepere de la data raportului de analiza constatatoare.
    Art. 94
    Ajutorul la stocajul privat nu se mai acorda daca:
    a) producatorul nu indeplineste obligatiile care ii revin conform art. 92 si 93 din prezentele norme metodologice sau atunci cand refuza sa se supuna controalelor periodice;
    b) producatorul nu indeplineste una dintre obligatiile care ii revin conform contractului de stocaj, altele decat cele mentionate la lit. a), situatie in care ajutorul la stocaj se reduce cu o suma stabilita de catre autoritatea competenta in baza raportului de analiza constatatoare.
    Art. 95
    Ajutorul la stocajul privat la producator se acorda in termen de 3 luni de la data expirarii contractului de stocaj.
    Art. 96
    Ajutorul pentru obtinerea sucului de struguri si a sucului concentrat de struguri se acorda procesatorilor care:
    a) sunt ei insisi producatori si prelucreaza strugurii proveniti din propria recolta, precum si mustul de struguri si mustul de struguri concentrat, obtinute in intregime din recolta lor de struguri, in suc de struguri sau in alte produse consumabile, derivate din sucul de struguri;
    b) cumpara, direct sau indirect, de la producatori struguri, precum si must de struguri sau must de struguri concentrat, in vederea prelucrarii lor in suc de struguri sau in alte produse consumabile, derivate din sucul de struguri.
    Art. 97
    Cuantumul ajutorului acordat pentru utilizarea strugurilor, mustului de struguri si a mustului de struguri concentrat pentru fabricarea sucului de struguri si a sucului concentrat de struguri, precum si sursele de finantare se stabilesc in mod diferentiat si se aproba anual prin hotarare a Guvernului.
    Art. 98
    Pentru prelucrarea materiilor prime utilizate la fabricarea sucului de struguri, acestea trebuie sa fie de calitate, sanatoase, vandabile si adecvate procesului tehnologic de prelucrare pentru suc de struguri. Mustul de struguri trebuie sa aiba o densitate de maximum 1,055 g/cm^3 la temperatura de 20 grade C, corespunzatoare unei concentratii in zaharuri de minimum 114 g/l.
    Art. 99
    Procesatorii care efectueaza operatiuni de prelucrare si solicita sa beneficieze de ajutorul prevazut la art. 97 din prezentele norme metodologice trebuie sa prezinte autoritatii competente, cu cel putin 3 zile lucratoare inainte de inceperea operatiunilor, o declaratie scrisa care sa contina:
    a) numele/denumirea si adresa/sediul procesatorului;
    b) tipul de materii prime: struguri, must de struguri, must de struguri concentrat;
    c) locul de depozitare a mustului de struguri si a mustului de struguri concentrat, destinate prelucrarii;
    d) locul de efectuare a prelucrarii;
    e) indicarea zonei viticole din care provin materiile prime;
    f) cantitatea, exprimata in kg de struguri sau in hl de must de struguri sau de must de struguri concentrat;
    g) densitatea mustului de struguri sau a mustului de struguri concentrat;
    h) data inceperii si durata probabila a operatiunilor de prelucrare.
    Art. 100
    Pentru acordarea ajutorului privind producerea sucului de struguri, declaratia scrisa se refera la o cantitate de cel putin:
    a) 1.300 kg struguri;
    b) 10 hl must de struguri;
    c) 3 hl must de struguri concentrat.
    Art. 101
    Ajutorul prevazut la art. 96 din prezentele norme metodologice se acorda in limita cantitatilor de materii prime folosite efectiv, fara a se depasi raportul intre produsele utilizate si sucul de struguri realizat, astfel:
    a) 1,3 pentru struguri in 100 kg/hl;
    b) 1,05 pentru mustul de struguri in hectolitru/hl;
    c) 0,30 pentru mustul de struguri concentrat in hectolitru/hl.
    Art. 102
    Autoritatea competenta plateste ajutorul pentru materiile prime prelucrate efectiv, in termen de 3 luni de la primirea declaratiei scrise prevazute la art. 99 din prezentele norme metodologice, insotita de documentele prin care aceasta se justifica.
    Art. 103
    Ajutorul pentru utilizarea mustului in unele practici oenologice privind cresterea tariei alcoolice a produselor viticole se acorda producatorilor de vinuri de masa, de vinuri de calitate cu indicatie geografica sau cu denumire de origine controlata, care folosesc must de struguri concentrat si must de struguri concentrat rectificat.
    Art. 104
    Cuantumul ajutorului prevazut la art. 103 din prezentele norme metodologice se stabileste in functie de taria alcoolica, in procente in volume pe hectolitru, de zona viticola si de tipul produsului utilizat si se aproba anual prin hotarare a Guvernului.
    Art. 105
    Cererea de ajutor pentru utilizarea mustului de struguri in vederea cresterii tariei alcoolice a produselor viticole trebuie sa cuprinda ansamblul operatiunilor de crestere a tariei alcoolice si sa fie depusa la organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in termen de doua luni de la data efectuarii ultimei operatiuni.
    Art. 106
    Organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor elibereaza ajutorul prevazut la art. 103 din prezentele norme metodologice inainte de data de 31 decembrie care urmeaza sfarsitului anului de recolta respectiv.

    SECTIUNEA a 2-a
    Distilarea

    Art. 107
    (1) Persoanele fizice sau juridice care au efectuat o vinificare trebuie sa prelucreze subprodusele rezultate numai in distilerii care detin licenta de fabricatie.
    (2) Producatorii care nu realizeaza o cantitate de must sau de vin mai mare de 25 hl sunt scutiti de obligatia prevazuta la alin. (1).
    (3) Distilatorul este orice persoana fizica sau juridica ce executa distilarea vinurilor, subproduselor de la vinificare si orice alta transformare a strugurilor si beneficiaza de autorizatie de functionare si licenta de fabricatie, eliberate de organele abilitate.
    Art. 108
    (1) In cazul unor situatii de criza, susceptibile de a provoca perturbari ale pietei vinului datorita unor importante excedente si/sau unor probleme de calitate, prin hotarare a Guvernului se aproba masuri privind distilarea de criza a vinului.
    (2) In situatiile prevazute la alin. (1) pretul de achizitie al vinului pentru distilare se stabileste in functie de taria alcoolica a acestuia, exprimata in procente in volume pe hectolitru, si se aproba prin hotarare a Guvernului.
    (3) Masurile privind distilarea de criza a vinului sunt limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de productie. Aceste masuri nu se aplica vinurilor de calitate cu denumire de origine controlata.

    CAP. 5
    Dispozitii finale

    Art. 109
    Pentru indeplinirea atributiilor prevazute la art. 42 - 55 din lege, organismele infiintate pentru activitati de indrumare si coordonare a realizarii productiei vitivinicole sunt sprijinite de unitatile de cercetare vitivinicola din subordinea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", de universitatile de stiinte agricole si medicina veterinara sau de alte institutii de profil, care: efectueaza studii si analize pentru stabilirea strategiei mentionate in domeniul productiei vitivinicole; elaboreaza si promoveaza tehnologii noi de cultura a vitei de vie si de producere a vinului si a altor bauturi pe baza de must si vin; participa la stabilirea si delimitarea arealelor viticole si a sortimentelor de soiuri recomandate si autorizate in cadrul fiecarui areal; participa la elaborarea normelor metodologice pentru producerea strugurilor, vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlata; efectueaza analize specifice; emit buletine de analiza a vinurilor; acorda asistenta tehnica de specialitate; produc in pepinierele proprii material saditor viticol cu valoare biologica ridicata, indeplinind functia de "ameliorator" sau de "mentinator".
    Art. 110
    (1) Modificarile limitelor, permise de lege in cazul infiintarii, detinerii sau defrisarii de plantatii viticole, al realizarii si detinerii in stoc de vinuri si bauturi pe baza de must si vin de catre unitatile de cercetare, invatamant, incercare a soiurilor sau de testare a produselor, in scop experimental sau didactic, sunt urmatoarele:
    a) infiintarea sau detinerea de plantatii viticole din alte soiuri decat cele recomandate si autorizate, pana la maximum 1 ha din fiecare soi;
    b) defrisarea suprafetelor viticole infiintate in scop experimental, dupa incheierea programelor de cercetare si obtinerea datelor necesare implementarii rezultatelor in productia viticola;
    c) producerea si detinerea in stoc de vinuri sau de alte produse pe baza de must si vin, in afara celor autorizate conform prezentelor norme metodologice, pana la maximum 100 hl de fiecare produs sau varianta experimentala de produs.
    (2) Produsele mentionate la alin. (1) lit. c) nu se valorifica pentru consumul uman direct decat in conditiile respectarii tuturor celorlalte prevederi cuprinse in prezentele norme metodologice.
    Art. 111
    Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor este autorizat sa emita ordine in legatura cu urmatoarele obiective si actiuni privind evidenta, dezvoltarea si realizarea productiei vitivinicole din Romania;
    a) nominalizarea arealelor viticole si stabilirea localitatilor care intra in componenta acestora;
    b) stabilirea soiurilor de vita de vie roditoare, recomandate si autorizate pentru cultura, pe areale viticole;
    c) evidentierea productiei vitivinicole prin registrul plantatiilor viticole care cuprinde:
    1. declaratia de stocuri;
    2. declaratia de recolta;
    3. declaratia de sortiment viticol;
    d) completarea si actualizarea conditiilor de compozitie fizico-chimica pe care trebuie sa le indeplineasca vinurile, produsele pe baza de must si vin, precum si alte produse rezultate din subprodusele vinicole;
    e) actualizarea practicilor si tratamentelor oenologice autorizate;
    f) stabilirea normelor metodologice pentru producerea vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlata;
    g) aprobarea deciziilor privind acordarea dreptului de producere a vinurilor, a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlata;
    h) aprobarea listei cuprinzand laboratoarele autorizate pentru efectuarea controlului de calitate a vinurilor, a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlata, precum si a listei cuprinzand specialistii imputerniciti sa semneze documentele de atestare a calitatii produselor mentionate;
    i) aprobarea regulamentelor de organizare si functionare a ONDOV si a ONVV;
    j) modificarea sau completarea prevederilor art. 2, 3, 8, 13, 43, 46, 47, 49, 50, 56, 63, 65 si 77 din prezentele norme metodologice;
    k) armonizarea prevederilor tehnice din prezentele norme metodologice cu reglementarile Uniunii Europene si cu recomandarile Organizatiei Internationale a Viei si Vinului.
    Art. 112
    Anexele nr. 1 - 3 fac parte integranta din prezentele norme metodologice.

    ANEXA 1
    la normele metodologice

                               DEFINITII
privind categoriile de material saditor de plantare, material de inmultire si categoriile de material biologic folosite in viticultura

    1. Materialul saditor viticol (de plantare) este constituit din:
    a) vite altoite - vite obtinute prin altoire intre butasul altoi si butasul portaltoi, cu lungimea minima de 30 cm, avand cel putin 3 radacini principale si cordita maturata pe o lungime minima de 10 cm, destinate infiintarii de plantatii sau plantarii in goluri;
    b) vite nealtoite din soiuri roditoare - vite obtinute prin inradacinarea butasilor de vita de vie roditoare, de diferite lungimi, avand cel putin 3 radacini principale si cordita maturata pe minimum 10 cm, destinate plantarii pe terenuri nisipoase, in care nu exista pericolul atacului de filoxera radicicola, sau pe orice tip de sol, in cazul soiurilor rezistente la filoxera, forma radicicola;
    c) vite portaltoi - vite obtinute prin inradacinarea butasilor portaltoi, cu lungimea de minimum 30 cm, avand cel putin 3 radacini principale si cordita maturata pe o lungime minima de 10 cm, destinate infiintarii de plantatii de portaltoi sau plantarii in goluri.
    2. Materialul de inmultire este constituit din:
    a) coarde altoi - ramificatii in varsta de 1 an ale tulpinii, cu lemnul maturat, avand lungimea de cel putin 8 ochi viabili si diametrul minim de 7 mm, obtinute din plantatii recunoscute de vite nobile, destinate obtinerii de altoi sau de butasi pentru inradacinare;
    b) butasi din soiuri roditoare pentru inradacinare - portiuni provenite din coarde altoi, cu lungimea minima de 30 cm si diametrul de cel putin 6 mm, avand 1 - 2 ochi viabili in partea lor superioara;
    c) coarde portaltoi - ramificatii in varsta de 1 an ale tulpinii, cu lungimea de 40 - 80 - 120 cm (de 1 - 2 - 3 lungimi), obtinute in plantatiile recunoscute de portaltoi, destinate obtinerii de butasi portaltoi cu lungimea de minimum 30 cm si diametrul de minimum 7 mm;
    d) butasi de portaltoi pentru altoire - portiuni provenite din coarde portaltoi cu lungimea minima de 30 cm si diametrul internodului de cel putin 7 mm, masurat la mijlocul butasului;
    e) butasi portaltoi pentru inradacinare - portiuni provenite din coarde portaltoi, cu lungimea minima de 30 cm si diametrul internodului de cel putin 6 mm, masurat la mijlocul butasului, avand in partea lor superioara 1 - 2 ochi viabili.
    3. Categoriile biologice de material folosit in viticultura sunt definite astfel:
    a) materialul amelioratorului este materialul saditor viticol care:
    - a fost produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate;
    - este destinat producerii de material saditor viticol din categoria biologica prebaza, pornind de la o plantatie cu material initial.
    Prin ameliorator se intelege institutia sau persoana care a creat sau a identificat prin metode stiintifice un soi sau o clona. Amelioratorii pot fi institute si statiuni de cercetare si dezvoltare vitivinicola, institutii de invatamant superior de profil agricol, intreprinderi particulare specializate, asociatii intre institutii de cercetare si dezvoltare vitivinicola, intreprinderi particulare si firme straine, persoane fizice.
    Prin mentinator se intelege institutia sau persoana indicata in Registrul de stat, avand responsabilitatea de a mentine un soi cu caracteristicile avute la data inscrierii. Mentinatorul poate fi, de asemenea, amelioratorul soiului sau o persoana juridica ori fizica autorizata, careia amelioratorul i-a transferat acest drept printr-o tranzactie legala;
    b) materialul prebaza este materialul saditor viticol care:
    - a fost produs de mentinator;
    - este constituit din clone libere de bolile virotice recunoscute prin reglementarile in vigoare, plantate pe familii sanitare;
    - provine din plantatii cu materialul initial, in care exista o garantie totala ca solul nu este infestat cu organisme daunatoare sau cu vectori ai acestora, in special cu nematozi - vectori ai virusurilor;
    - este destinat producerii de material saditor viticol din categoria biologica baza. Plantatiile cu material prebaza se infiinteaza in unitatile titulare de brevet al soiului nou, respectiv al clonei, cu material provenit din plantatia de conservare, in prealabil testat la bolile virotice recunoscute prin reglementarile in vigoare, in conditiile in care solul nu este infestat cu nematozi - vectori;
    c) materialul baza este materialul saditor viticol care:
    - a fost produs de mentinator sau sub directa sa responsabilitate;
    - provine din plantatii de inmultire infiintate cu material saditor viticol din categoria biologica prebaza, pe soluri pentru care exista o garantie maxima ca sunt libere de organisme daunatoare sau de vectori ai acestora;
    - este liber de bolile virotice recunoscute prin reglementarile in vigoare;
    - este destinat producerii de material saditor viticol din categoria biologica material certificat;
    d) materialul certificat este materialul saditor viticol care:
    - a fost produs de agenti economici autorizati;
    - provine din plantatii-mama furnizoare de coarde si de butasi portaltoi, libere de bolile virotice recunoscute prin reglementarile in vigoare, infiintate cu material saditor viticol din categoria biologica baza;
    - este destinat obtinerii vitelor altoite certificate;
    e) vite altoite certificate:
    - au fost produse de agenti economici autorizati;
    - provin din plantatia de material certificat;
    - sunt destinate infiintarii plantatiilor de productie;
    f) materialul standard este materialul saditor viticol care:
    - a fost produs de agenti economici autorizati;
    - provine din plantatii rezultate din vite altoite certificate;
    - este destinat infiintarii de plantatii de productie.
    Acest material dispare in momentul in care productia de material saditor viticol certificat acopera toate solicitarile.
    In cazul vitelor altoite, categoria biologica se stabileste in functie de cea a materialului de inmultire folosit la altoire, dupa cum urmeaza:
    - vitele altoite din categoria biologica prebaza se obtin prin folosirea de altoi din categoria prebaza si portaltoi din categoria prebaza;
    - vitele altoite din categoria biologica baza se obtin prin folosirea de altoi din categoria baza si portaltoi din categoria baza;
    - vitele altoite din categoria biologica certificat se obtin prin folosirea de altoi din categoria certificat si portaltoi din categoria certificat.
    In toate combinatiile de altoire in care unul dintre partenerii altoi sau portaltoi este din categoria biologica standard rezulta vite altoite de aceasta categorie.
    Vitele portaltoi, precum si vitele nealtoite din soiuri roditoare au categoria biologica identica cu cea a butasilor din care provin, atunci cand sunt respectate cu rigurozitate conditiile tehnice si biologice in pepiniera si in afara acesteia, de testare, de manipulare, conditionare, etichetare si transport.

    ANEXA 2
    la normele metodologice

                               DEFINITII
privind tipurile de plantatii viticole care produc material de inmultire, material saditor viticol si unitatile producatoare

    1. Producerea materialului saditor viticol se realizeaza in urmatoarele tipuri de plantatii:
    a) plantatii de conservare - infiintate de amelioratori, de mentinatori ori cu consimtamantul acestora, cu vite provenite din materialul initial, testate individual ca libere de bolile virotice recunoscute prin reglementarile in vigoare, care furnizeaza materialul prebaza;
    b) plantatii de preinmultire - infiintate de amelioratori sau de mentinatori ori cu consimtamantul acestora, cu vite din materialul prebaza, libere de bolile virotice recunoscute prin reglementarile in vigoare si care furnizeaza materialul din categoria biologica baza;
    c) plantatii-mama de plante certificate - infiintate cu vite din material de baza, din care rezulta coarde altoi sau butasi portaltoi certificati;
    d) plantatii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau de butasi portaltoi - plantatii de productie destinate obtinerii de material saditor viticol din categoria standard, in urma aplicarii unor lucrari de selectie in masa;
    e) scoli de vite - culturi destinate obtinerii de vite portaltoi sau de vite altoite ori nealtoite din soiuri roditoare.
    2. Producerea materialului saditor viticol se realizeaza in urmatoarele tipuri de unitati:
    a) unitati de selectie - unitati ale mentinatorului care preiau clone, indiferent de origine, le devirozeaza, le cultiva in conditii controlate, le studiaza din punct de vedere genetic, sanitar si al aptitudinilor culturale si tehnologice, asigurand conservarea clonelor pe intreaga durata de multiplicare. Activitatea unitatilor de selectie se desfasoara potrivit schemelor si normelor stabilite de Institutul de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie, sub controlul Inspectiei Nationale pentru Calitatea Semintelor. Unitatile de selectie sunt singurele abilitate sa produca material prebaza, destinat unitatilor de preinmultire si inmultire, ele fiind reprezentate prin Institutul de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie si intreaga retea de statiuni de cercetare si dezvoltare vitivinicola din subordinea sa;
    b) unitati de conservare si de preinmultire - unitati care produc si distribuie material din categoria biologica baza in plantatii de preinmultire, utilizand numai material din categoria biologica prebaza furnizat de unitatile de selectie. Materialul produs din categoria biologica baza este destinat infiintarii plantatiilor-mama de preinmultire, care trebuie realizate pe clone, iar in cadrul acestora, pe familii sanitare plantate separat, cu posibilitatea de identificare a fiecarei clone;
    c) unitati de inmultire - unitati care produc si distribuie material din categoria biologica certificat, destinat obtinerii materialului de plantare - vite altoite si nealtoite.
    Pentru aceasta infiinteaza plantatii-mama numai cu material din categoria biologica baza, furnizat de unitati abilitate pentru producerea acestuia. Plantatiile-mama de inmultire se infiinteaza pe soiuri si clone;
    d) unitati de productie pentru vite altoite si nealtoite - unitati care produc material de plantare necesar in vederea infiintarii plantatiilor producatoare de struguri si plantarii in goluri. In functie de conditiile de care dispun, precum si de materialul de inmultire utilizat, aceste unitati produc fie material de plantare din categoria biologica certificat, fie material standard, dar nu produc in acelasi timp material din ambele categorii.
    Activitatea unitatilor producatoare de material saditor viticol se desfasoara sub controlul Inspectiei Nationale pentru Calitatea Semintelor si sub indrumarea unitatilor de cercetare si dezvoltare vitivinicola. Unitatile producatoare de material saditor viticol tin evidenta activitatilor si a rezultatelor obtinute in registre insotite de planuri ale plantatiilor, pe care le prezinta organelor abilitate pentru control.

    ANEXA 3
    la normele metodologice

                              DENUMIRILE
soiurilor pentru vin folosite in Romania si sinonimiile admise
________________________________________________________________________________
Denumirea soiului folosita in Romania   Sinonimii admise pentru vinuri exportate
________________________________________________________________________________
Aligote                                 -
Babeasca neagra                         Grossmuttertraube, Hexentraube
Burgund mare                            Grossburgunder, Blaufrankisch,
                                        Kekfrankos, Frankovka
Busuioaca de Bohotin                    Schwarzer Muscat
Cabernet Sauvignon                      -
Cadarca                                 Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka
Chardonnay                              -
Columna                                 -
Creata                                  Zackelweiss
Feteasca alba                           Madchentraube, Leanyka, Leanka
Feteasca neagra                         Schwarze Madchentraube
Feteasca regala                         Konigliche Madchentraube, Konigsast,
                                        Kiralyleanka
Francusa                                Mildweisser
Furmint                                 -
Galbena de Odobesti                     -
Grasa de Cotnari                        Dicktraube
Majarca, Majarca alba                   Slancamenca
Merlot                                  -
Muscat Ottonel                          -
Mustoasa, Mustoasa de Maderat           Mustafer, Straftraube
Neuburger                               -
Oporto                                  Portugieser, Blauer Portugieser,
                                        Portugais Bleu
Pinot gris                              Rulander, Grauburgunder, Grauer
                                        Burgunder, Grauer Monch, Pinot Grigio
Plavaie                                 -
Riesling italian, Riesling              Welschriesling, Olasz Riesling,
                                        Olaszrizling
Riesling de Rin                         Weisser Riesling, Rheinriesling,
                                        Riesling Renano, White Riesling
Rkatiteli                               -
Rosioara                                Pamid
Sangiovese                              -
Sauvignon, Sauvignon blanc              -
Steinschiller                           Rosentraube, Kovidinka
Sarba                                   -
Tamaioasa romaneasca                    Rumanische Weihrauchtraube, Tamianka
Traminer, Traminer roz                  Gewurtztraminer, Rosetraminer
Zghihara de Husi                        -
Zweigelt                                Blauer Zweigelt
________________________________________________________________________________

    NOTA:
    Lista poate fi modificata si completata prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.