ORDONANTA   Nr. 42 din 28 august 1997

privind navigatia civila

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 221 din 29 august 1997

    In temeiul art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei, al art. 1 lit. h) din Legea nr. 134/1997 pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonante si al art. 8 si 9 din Ordonanta Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile,

    Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Ministerul Transporturilor este autoritate de stat in domeniul navigatiei civile din Romania.
    Art. 2
    Activitatea de navigatie civila consta in:
    a) transporturi publice de calatori si marfuri pe apa, precum si prestatii auxiliare in apele nationale efectuate de catre persoane fizice sau persoane juridice;
    b) transporturi pe apa, in interes propriu, efectuate de persoane fizice, persoane juridice sau institutii de stat, care utilizeaza transportul pe apa numai ca activitate accesorie obiectului lor de activitate, direct legata de realizarea obiectului propriu de activitate sau de catre persoane fizice pentru satisfacerea cerintelor proprii de transport pe apa, pentru sport sau agrement;
    c) activitati de incarcare/descarcare, reparatii, agenturare, aprovizionare, asigurare cu echipaje si navlosire a navelor si alte asemenea.
    Activitatile prevazute in prezentul articol se efectueaza de persoane fizice sau persoane juridice autorizate de Ministerul Transporturilor.
    Art. 3
    Supravegherea si controlul navigatiei in apele nationale, a navigatiei navelor sub pavilion roman, precum si a navelor arborand pavilion strain dar apartinand unor persoane fizice sau juridice romane in marea libera, se exercita de catre Ministerul Transporturilor.
    Supravegherea si controlul navigatiei pentru sport, agrement sau de interes local pe lacuri si alte ape interioare, cu exceptia lacurilor maritime si a Dunarii, se exercita de catre autoritatile publice locale, cu avizul Ministerului Transporturilor.
    Art. 4
    Urmarirea asigurarii conditiilor tehnice de navigabilitate pentru navele romane sau straine, aflate in proiectare, constructie, reparatie sau in navigatie in apele nationale se exercita de catre Ministerul Transporturilor.
    Art. 5
    Apele nationale navigabile ale Romaniei sunt formate din marea teritoriala si apele interioare navigabile.
    Regimul si intinderea marii teritoriale se stabilesc prin lege.
    In sensul prezentei ordonante, constituie ape interioare navigabile ale Romaniei:
    a) fluviile, raurile, canalele si lacurile situate in interiorul teritoriului Romaniei, pe portiunile navigabile;
    b) apele navigabile de frontiera, de la malul romanesc pana la linia de frontiera;
    c) apele maritime considerate, potrivit legii, ape interioare.
    Ministerul Transporturilor, cu avizul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, al Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, al Ministerului Industriei si Comertului si al Departamentului pentru Administratie Publica Locala, stabileste nominal si pe portiuni apele navigabile ale Romaniei. Pentru apele de frontiera se va tine seama si de acordurile bilaterale privind regimul frontierei de stat.
    Art. 6
    Constituie zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile fasia de teren situata in lungul tarmului marii teritoriale sau al apelor interioare navigabile, pe o latime de 30 de metri.
    In cazuri justificate, Ministerul Transporturilor poate mari latimea zonei maritime, fluviale sau a altor cai navigabile, cu avizul celorlalte organe centrale ale administratiei de stat interesate.
    In porturi, zona maritima, fluviala sau a altor cai de navigatie coincide cu incinta portuara.
    Art. 7
    Regulile de navigatie in marea teritoriala, in apele interioare si in porturile romanesti se stabilesc de Ministerul Transporturilor in conformitate cu reglementarile nationale si cu acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte.

    CAP. 2
    Despre mijloace de transport pe apa

    Sectiunea I
    Despre nave in general
    Art. 8
    Nava este mijlocul de navigatie utilizat pentru realizarea activitatii de transport si a altor servicii pe apa.
    Sunt nave in intelesul prezentei ordonante navele maritime, fluviale si alte nave de navigatie interioara, inclusiv ambarcatiunile mici, precum si echipamente plutitoare cum ar fi dragi, elevatoare, macarale plutitoare si alte asemenea, cu sau fara propulsie.
    Art. 9
    Constructiile plutitoare care in mod normal nu sunt destinate deplasarii sau efectuarii lucrarilor speciale pe caile navigabile, cum ar fi docuri, debarcadere, pontoane, hangare pentru nave si altele asemenea, sunt considerate instalatii plutitoare.
    Art. 10
    Fac parte din nava instalatiile, masinile si motoarele care asigura propulsia navei sau produc o alta actiune mecanica, cu mecanismele si mijloacele necesare transmiterii acestei actiuni, toate obiectele necesare navigatiei, diferitelor manevre, sigurantei navei, salvarii vietii umane, prevenirii poluarii, comunicatiilor, igienei si exploatarii potrivit destinatiei navei, chiar cand acestea ar fi scoase de pe nava pentru un timp limitat, precum si proviziile.
    Art. 11
    Orice nava trebuie sa aiba actele de bord cerute de reglementarile nationale, precum si pe cele prevazute in conventiile internationale la care Romania sau tara de pavilion este parte.
    Se recunosc ca valabile actele de bord si brevetele echipajelor, eliberate de organele competente ale tarii de pavilion navelor sub pavilion strain si echipajelor acestora.
    Art. 12
    Dreptul de vizita, inspectie, interventie si de a efectua cercetari la bordul unei nave straine ce se afla in porturi sau in apele nationale romanesti se exercita potrivit legii romane, precum si in conformitate cu conventiile internationale la care Romania este parte.

    Sectiunea a II-a
    Transmiterea si constituirea de drepturi reale asupra navelor
    Art. 13
    Navele apartinand persoanelor juridice sau fizice romane pot fi transmise in proprietate sau in folosinta altor persoane juridice sau fizice romane sau straine, in conditiile legii.
    Constituirea de drepturi reale asupra navelor apartinand persoanelor juridice sau fizice romane in favoarea altor persoane juridice sau fizice romane sau straine este permisa in conditiile legii.

    Sectiunea a III-a
    Inscrierea navelor si transcrierea constituirii, transmiterii si stingerii drepturilor reale asupra navelor
    Art. 14
    Dobandirea si transmiterea dreptului de proprietate asupra navelor, precum si constituirea, transmiterea sau stingerea altor drepturi reale asupra acestora, se transcriu in registrele matricole sau de evidenta, prevazute la art. 18, tinute de capitaniile de port, facandu-se totodata mentiune si pe actul de nationalitate sau in carnetul de ambarcatiune.
    Art. 15
    Contractul de constructie de nave va fi transcris in registrele de nave in constructie ale capitaniei portului in raza caruia se afla santierul naval.
    In aceste registre se vor transcrie si eventualele transmiteri de proprietate, precum si constituirile sau stingerile de drepturi reale asupra navelor, intervenite pana la obtinerea actelor de nationalitate.
    Navele nou construite ori dobandite de la persoane juridice sau fizice straine pot naviga sub pavilion roman in perioada de la lansarea la apa sau respectiv de la intrarea in vigoare a actului de dobandire, pana la eliberarea actului de nationalitate, in urma inscrierii in registrul de evidenta centralizata al Ministerului Transporturilor, cu permis provizoriu de arborare a pavilionului roman eliberat de capitania portului de plecare - daca nava se afla intr-un port romanesc - sau de misiunea diplomatica a Romaniei, in cazul cand locul de plecare al navei este in strainatate.
    Lansarea la apa a navelor nou construite se poate face numai cu aprobarea capitaniei de port in raza careia se executa operatiunea, dupa prezentarea de catre constructor a autorizatiei emise in acest scop de catre societatea de clasificare care a efectuat supravegherea constructiei.
    Art. 16
    Pentru cunoasterea constituirii sau a transmiterii de drepturi reale asupra navelor si pentru stabilirea actelor de bord pe care trebuie sa le posede, evidenta navelor se tine avandu-se in vedere impartirea lor in urmatoarele categorii:
    a) categoria I cuprinde navele cu propulsie proprie cu o putere mai mare de 45 CP, velierele construite pentru calatorii de lunga durata si navele cu sau fara propulsie cu o capacitate de incarcare de peste 10 tone metrice, inclusiv echipamentele plutitoare fara propulsie cu deplasament de peste 15 tone;
    b) categoria a II-a cuprinde toate celelalte nave.
    Art. 17
    Fiecare nava autopropulsata din categoria I trebuie sa aiba un nume care sa o distinga de celelalte nave.
    Navele fara propulsie din categoria I, precum si navele din categoria a II-a, trebuie sa poarte un numar de identificare.
    Numele sau, dupa caz, numarul atribuit va fi inscris in evidente, precum si pe corpul navei.
    La atribuirea numelui sau a numarului de identificare a navei se vor avea in vedere si prevederile acordurilor cu privire la regimul frontierei de stat, incheiate de Romania cu statele vecine.
    Numele sau numarul si modul de inscriere pe corp si suprastructura a acestora se stabilesc de Ministerul Transporturilor.
    Art. 18
    Inscrierea navelor in evidente se face dupa cum urmeaza:
    a) Navele de nationalitate romana care fac parte din categoria I se inscriu in registre matricole.
    La cererea de inscriere in registrul matricol se vor anexa actele de dobandire a navei, inclusiv actul de radiere a inscrierilor anterioare, daca este cazul, actele de verificare si atestare a starii tehnice a constructiei navei, autorizatiile de lansare la apa si de navigatie, precum si actele de tonaj si fotografiile navei.
    Dupa inscrierea navei in registrul de evidenta centralizata tinut de Ministerul Transporturilor se elibereaza actul de nationalitate.
    In cazul contractelor de inchiriere a navelor pentru perioade mai mari de un an intre armatori si operatori romani, la solicitarea operatorilor si cu acordul armatorului, dupa inscrierea de mentiuni in registrele de nave ale capitaniilor de port si in registrul centralizat al Ministerului Transporturilor, se poate elibera un act de nationalitate pe numele operatorului, cu conditia predarii prealabile de catre armator a actului de nationalitate initial, care se va pastra la Ministerul Transporturilor pe perioada derularii contractului sau pana la o noua solicitare a armatorului.
    Actul de nationalitate initial se inapoiaza armatorului dupa inscrierea mentiunilor in registrul capitaniilor de port si in registrul centralizat al Ministerului Transporturilor si dupa predarea actului de nationalitate emis pe numele operatorului.
    Actul de nationalitate emis pe numele operatorului nu ii confera acestuia vreun drept de proprietate asupra navei, iar constituirea unor drepturi reale asupra acesteia se poate face numai cu acordul expres al armatorului.
    Se inscriu in registrul de nave si navele care au purtat pavilion strain si sunt inchiriate de persoane juridice sau fizice romane, numai dupa scoaterea din evidenta sau suspendarea dreptului de arborare a pavilionului de catre autoritatea competenta a statului respectiv.
    b) Navele de nationalitate romana care fac parte din categoria a II-a se inscriu in registre de evidenta.
    La cererea de inscriere in registrul de evidenta se vor anexa actele de dobandire, inclusiv actul de radiere a inscrierilor anterioare, daca este cazul, actul de constatare a starii tehnice a navei, cu caracteristicile ei, iar la cele cu motor si fotografiile navei.
    Art. 19
    Scoaterea din evidenta a navelor se face prin mentionarea in registru a cauzelor care au determinat-o, cum ar fi pierderea nationalitatii romane, dezmembrarea, pierderea navei in urma unui naufragiu, incendiu, esuare sau alte imprejurari.
    In caz de pierdere a nationalitatii romane, transcrierea transmiterii de proprietate nu se poate face decat dupa predarea la capitania portului a certificatului de nationalitate romana si a celorlalte acte de bord.
    Art. 20
    Regimul de inscriere a navelor si de transcriere a transmiterii, constituirii sau stingerii drepturilor reale asupra navelor se aplica si echipamentelor plutitoare, acestea fiind considerate de categoria I, in cazul cand depasesc 15 tone deplasament, si de categoria a II-a cand au deplasamentul pana la 15 tone inclusiv.
    Art. 21
    Constituirile ori transmiterile de drepturi reale asupra navelor si echipamentelor plutitoare, precum si stingerea acestor drepturi, care nu sunt transcrise in evidentele de inmatriculare potrivit art. 14, 15 si 20, nu sunt opozabile fata de terti.
    Art. 22
    Organele care tin registrele matricole si pe cele de evidenta elibereaza certificate privind mentiunile cuprinse in aceste registre, la cererea celor interesati.

    Sectiunea a IV-a
    Nationalitatea navei si dreptul de a purta pavilion roman
    Art. 23
    Navele au nationalitatea statului al carui pavilion sunt autorizate sa-l poarte.
    Art. 24
    Guvernul Romaniei, prin Ministerul Transporturilor, acorda dreptul de arborare a pavilionului roman sau poate dispune suspendarea sau retragerea acestui drept.
    Dreptul de arborare a pavilionului roman se acorda:
    a) navelor proprietate a persoanelor juridice sau fizice romane;
    b) navelor proprietate a persoanelor juridice sau fizice straine, care au sediul unei filiale sau domiciliul in Romania;
    c) navelor proprietate a persoanelor juridice sau fizice straine inchiriate de persoane fizice sau juridice romane.
    Art. 25
    Navele care arboreaza pavilionul roman sunt de nationalitate romana si nu pot naviga sub pavilionul altui stat.
    Navele autorizate sa navigheze sub pavilionul statului roman vor avea la bord actele care sa ateste dreptul de arborare a pavilionului roman si actele cerute de legislatia romana si de conventiile internationale la care Romania este parte.
    Art. 26
    La cererea armatorului, se suspenda dreptul de arborare a pavilionului roman navelor inchiriate persoanelor juridice sau fizice straine.
    In aceasta situatie, armatorul navei va prezenta capitaniei portului de inregistrare actul de nationalitate in vederea arhivarii.
    Dreptul de arborare a pavilionului roman se retrage in cazul in care nu mai sunt indeplinite conditiile de la art. 24.
    Navele nou construite in santierele din Romania, care au ca beneficiari persoane juridice sau fizice straine, vor naviga in perioada probelor de mare, pe baza unui permis provizoriu de arborare a pavilionului roman, emis de capitania portului in raza caruia a fost executata constructia, la cererea constructorului.
    Dupa perfectarea actelor de predare-primire si prezentarea acestora la capitania portului, navele vor naviga in baza actului de nationalitate emis de autoritatea competenta a statului de inregistrare sau a unui permis provizoriu emis de misiunea diplomatica a statului respectiv.

    CAP. 3
    Despre personalul de navigatie

    Sectiunea I
    Dispozitii generale privind personalul de navigatie
    Art. 27
    Personalul care participa la realizarea activitatilor de navigatie civila este alcatuit din personalul navigant (marinari) si personalul de uscat.
    Este marinar de navigatie civila orice persoana care indeplineste conditiile de calificare profesionala cerute pentru prestarea unui serviciu la bord, poseda carnet de marinar si este inscris ca personal navigant in registrele matricole ale unei capitanii de port.
    Art. 28
    Personalul navigant imbarcat este alcatuit din totalitatea marinarilor care indeplinesc o functie la bordul unei nave si sunt inscrisi in rolul de echipaj al acesteia.
    Pentru exercitarea fiecaruia din serviciile la bord este necesara indeplinirea unor conditii de varsta, studii, stagiu si brevet sau certificat de capacitate, precum si a unor conditii psihofiziologice, corespunzatoare functiei, stabilite de Ministerul Transporturilor.
    Sunt asimilati personalului navigant inspectorii de navigatie civila si ofiterii din cadrul capitaniilor de port.
    Personalul de uscat este format din specialisti care ocupa functii echivalente si concura la siguranta navigatiei in institutiile sau societatile in care isi desfasoara activitatea. Functiile echivalente la uscat se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei ordonante.
    Pentru persoanele fizice care exercita activitati de navigatie pe ambarcatiuni de agrement sau pentru transport in interes propriu, Ministerul Transporturilor va stabili portiunile din apele nationale navigabile pentru folosirea carora este necesara indeplinirea vreuneia din conditiile prevazute pentru personalul navigant de pe navele comerciale, tehnice si cele pentru serviciile necomerciale si posedarea unui permis de conducere de ambarcatiune.
    Art. 29
    Personalul de specialitate al santierelor care participa la efectuarea probelor navelor nou construite sau iesite din reparatii va fi ambarcat, pe perioada probelor, fara a poseda carnet de marinar.
    Ministerul Transporturilor va stabili personalul navigant care trebuie sa fie ambarcat pe aceste nave, pe perioada probelor, in afara personalului de specialitate al santierului constructor.
    Art. 30
    Ambarcarea la bordul navelor si a altor persoane decat a celor care formeaza echipajul navei se poate face in limita stricta a mijloacelor de salvare existente la bord, cu acordul si pe raspunderea proprietarului navei si cu aprobarea capitaniei din portul de ambarcare.

    Sectiunea a II-a
    Despre echipajul navelor
    Art. 31
    Personalul navigant ambarcat, inclusiv comandantul navei, formeaza echipajul navei si se imparte pe locuri de munca, astfel:
    a) de punte;
    b) de masini;
    c) de telecomunicatii;
    d) medico-sanitar;
    e) administrativ si auxiliar.
    Art. 32
    Din punct de vedere al ierarhiei, echipajul se imparte astfel:
    - comandant;
    - navigatori cu brevete (ofiteri);
    - navigatori cu certificate de capacitate;
    - alti membri de echipaj.
    Structura ierarhiei si atributiile functiilor la bordul navelor se stabilesc de Ministerul Transporturilor prin regulamentul serviciului la bordul navelor.
    Regulamentul serviciului la bord se completeaza cu circulare si instructiuni emise de armatori si operatori, in masura in care acestea nu contravin regulamentului serviciului la bord.
    Pentru desfasurarea in conditii de securitate a activitatii la bord si pentru siguranta navigatiei, toate navele vor avea la bord personalul mentionat in certificatul pentru echipajul minim de siguranta.
    Art. 33
    Functiile ce pot fi indeplinite pe baza brevetelor sau a certificatelor de capacitate sunt numai cele prevazute in aceste acte.
    Art. 34
    Brevetele si certificatele de capacitate se obtin dupa trecerea unui examen sustinut in fata unei comisii stabilite de Ministerul Transporturilor.
    Ambarcarea marinarilor care au intrerupt serviciul la bord pentru o perioada mai mare de 5 ani se va putea face numai dupa reconfirmarea brevetului sau a certificatului de capacitate, acordata de catre unitatea emitenta.
    Procedura de reconfirmare a brevetelor si certificatelor de capacitate se stabileste de Ministerul Transporturilor.
    Art. 35
    In vederea inscrierii la examen pentru obtinerea unui brevet sau certificat de capacitate, personalul navigant este obligat sa participe la cursuri de pregatire si perfectionare, in conformitate cu reglementarile nationale si conventiile internationale la care Romania este parte.
    Ministerul Transporturilor va emite reglementari cu privire la durata si continutul cursurilor de pregatire, la modul de obtinere a brevetelor si certificatelor de capacitate, precum si cu privire la anularea sau suspendarea certificatelor de capacitate si a brevetelor dobandite prin examen.
    Art. 36
    Echipajul navelor sub pavilion roman va fi format, de regula, din marinari romani.
    In cazul unor situatii deosebite, cand armatorul sau operatorul nu poate asigura completarea echipajului cu marinari romani, va putea ambarca marinari straini care indeplinesc conditiile de capacitate profesionala cerute de legea romana.
    La navele care arboreaza pavilion roman, functia de comandant poate fi indeplinita numai de un cetatean roman, posesor al brevetului sau certificatului de capacitate corespunzator functiei.
    In situatii exceptionale si numai cu aprobarea Ministerului Transporturilor, la bordul navelor arborand pavilion roman comandantul poate fi de alta nationalitate decat cea romana.
    Marinarii straini angajati pe navele sub pavilion roman sunt obligati sa respecte legislatia romana si au aceleasi drepturi si obligatii ca si marinarii cetateni romani.
    Art. 37
    Marinarii cetateni romani, posesori ai unui certificat de capacitate sau brevet eliberat de autoritatile romane, se pot angaja pe nave sub pavilion strain numai prin agentii de echipaje autorizate de Ministerul Transporturilor si cu notificarea celei mai apropiate capitanii de port cu privire la data inceperii contractului, numele armatorului sau al operatorului, numele navei si portul de ambarcare.
    Nerespectarea procedurilor din prezentul articol duce la imposibilitatea verificarii stagiilor de ambarcare - conditie esentiala pentru inscrierea la examenele de brevet sau certificat de capacitate.

    Sectiunea a III-a
    Drepturile si obligatiile personalului navigant
    Art. 38
    Incheierea, modificarea si desfacerea contractului de munca al personalului navigant se efectueaza potrivit legislatiei muncii.
    Daca desfacerea contractului de munca a intervenit in afara porturilor romanesti, operatorul sau armatorul navei au obligatia repatrierii pe proprie cheltuiala a personalului navigant al carui contract de munca a fost desfacut.
    Art. 39
    Personalul navigant are dreptul la cazare gratuita pe nava, la hrana si diurna in valuta pe timpul cat se afla ambarcat, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca si prin contractul individual de ambarcare.
    Art. 40
    Pentru echipamentul propriu pierdut sau distrus in timpul ambarcarii, din cauza serviciului sau a unui eveniment de navigatie si fara culpa sa, personalul navigant are dreptul la o despagubire stabilita (sacul marinarului) prin contractul colectiv de munca si/sau prin contractul individual de ambarcare.
    Art. 41
    Comandantul navei exercita comanda pe nava, in care scop este investit cu autoritate asupra persoanelor ambarcate si indeplineste atributiile ce-i revin, potrivit dispozitiilor legale si conventiilor internationale la care statul roman este parte.
    Art. 42
    In cazul in care comandantul, indiferent din ce motiv, se afla in imposibilitatea de a exercita comanda navei, aceasta trece, de drept, asupra secundului si apoi asupra ofiterilor de punte, in ordine ierarhica, facandu-se mentiuni despre aceasta in jurnalul de bord de catre acela care preia comanda navei.
    La navele fluviale si la alte nave de navigatie interioara care nu au secund sau ofiter de navigatie la bord, comanda navei trece asupra pilotului.
    Functiile care pot avea si atributia de secund vor fi stabilite prin regulamentul serviciului la bord.
    Art. 43
    Comandantii navelor sunt obligati sa aduca la cunostinta capitaniei portului in care se afla si a celui caruia ii apartine nava orice evenimente petrecute pe nava in timpul cat nava se afla in port sau in navigatie, ca: abordaj, avarie, incendiu, inec, acte de indisciplina sau revolta la bord si alte asemenea.
    Art. 44
    Raportul privind evenimentele produse pe o nava aflata in stationare sau in navigatie, cum sunt abordajele, avariile, sinistrele si naufragiile, interesand nava, incarcatura, pasagerii si echipajul, se depune de catre comandantul navei dupa cum urmeaza:
    a) pentru orice nava, indiferent de pavilion
    - la capitania portului in a carei zona teritoriala s-a produs evenimentul, daca acesta a avut loc in apele nationale romane;
    - la capitania primului port roman de intrare in tara, unde nava opreste, daca evenimentul s-a produs in marea libera sau in apele fluviale, intre primul port strain si primul port din apele nationale romane;
    b) pentru navele sub pavilion roman aflate in mars
    - la autoritatea locala competenta, daca evenimentul s-a produs in apele unui stat strain unde nava se afla in navigatie sau in stationare, instiintandu-se si oficiul consular sau sectia consulara a misiunii diplomatice romane;
    - la autoritatea locala competenta din primul port de oprire, daca evenimentul s-a produs in marea libera sau intre porturi fluviale straine, instiintandu-se si oficiul consular sau sectia consulara a misiunii diplomatice romane.
    Art. 45
    Raportul se depune in cel mult 24 de ore de la sosirea ori adapostirea navei in port sau de la producerea evenimentului, cand acesta a avut loc in timpul stationarii in port. In cazul in care raportul se depune peste acest termen, comandantul raspunde de disparitia probelor sau de imposibilitatea conservarii lor, din cauza acestor intarzieri.
    In cazul unor evenimente petrecute pe o nava sub pavilion strain sau intre doua nave sub pavilion strain, care nu lezeaza interesele statului roman, depunerea raportului este facultativa.
    Prin raport, in sensul dispozitiilor art. 44 si ale prezentului articol, se intelege protestul sau reclamatia ce se face de comandantul navei in toate cazurile de avarii.

    CAP. 4
    Operatiuni efectuate cu mijloace de transport pe apa

    Sectiunea I
    Dispozitii generale privind activitatea de transport pe apa
    Art. 46
    Activitatea principala efectuata cu navele romanesti este transportul de marfuri si calatori pentru beneficiari interni si externi, in conditii stabilite prin contracte comerciale.
    De asemenea, navele romanesti pot fi utilizate si pentru activitati de pescuit, de constructii hidrotehnice, de cercetari, de exploatare a resurselor marii, a fundului marii sau a subsolului acesteia, precum si pentru activitati auxiliare ca: remorcaj, operatiuni de intretinere a cailor de comunicatie pe apa, pilotaj, ramfluarea navelor, salvare, depoluare si alte servicii.
    Art. 47
    Activitatile de transport prestate de nave romanesti pentru beneficiari romani si straini se pot face numai in conditii de piata libera.

    Sectiunea a II-a
    Operatiuni care se efectueaza numai cu nave sub pavilion roman
    Art. 48
    In porturile, in marea teritoriala si in apele interioare ale Romaniei, urmatoarele activitati privind navele sub orice pavilion se efectueaza cu mijloace navale si de uscat apartinand persoanelor juridice sau fizice romane:
    a) remorcajul si manevrele in porturi, rade si bazine;
    b) remorcajul de la un port romanesc la alt port romanesc, afara numai daca prin conventii internationale la care statul roman este parte, se prevede altfel;
    c) serviciul de pilotaj;
    d) transportul de marfuri, posta si pasageri efectuat prin imbarcare de pe teritoriul statului roman cu destinatia catre un alt punct al aceluiasi teritoriu (cabotaj);
    e) asistenta si salvarea in apele nationale a navelor, aeronavelor, hidroavioanelor si a incarcaturii acestora;
    f) scoaterea navelor, epavelor si a incarcaturilor acestora;
    g) pescuitul;
    h) serviciile de interes local pentru desfasurarea activitatii organelor administratiei de stat in porturi, in apele nationale si alte asemenea;
    i) constructii hidrotehnice;
    j) explorarea si exploatarea marii sau a fundului marii, conform dispozitiilor legale.
    Art. 49
    Remorcherele, slepurile si tancurile fluviale sau de bunkerare autopropulsate sub pavilion strain pot face manevre la iesirea si la plecarea din port sau rada cu navele pe care le-au remorcat. Aceste nave aflate in cursa in porturile romanesti pot efectua remorcarea si manevra si a altor nave ale societatilor carora le apartin, chiar daca aceste nave nu pleaca remorcate de acestea.
    Ministerul Transporturilor poate autoriza ca operatiunile prevazute la art. 48 lit. b), d), e), f) si i) sa se efectueze si de nave sub pavilion strain.

    Sectiunea a III-a
    Obligatia de asistenta si salvare
    Art. 50
    Comandantul unei nave sub pavilion roman, care primeste un mesaj indicand ca o nava se afla in pericol, este obligat ca, in masura in care nu-si pune in primejdie nava, echipajul sau pasagerii, sa se deplaseze cu toata viteza catre acea nava, pentru asistenta si salvarea persoanelor aflate in pericol la bordul acelei nave.
    Aceeasi obligatie o are comandantul si in cazul persoanelor aflate in pericol pe ambarcatiuni sau plute de salvare.
    In caz de imposibilitate sau daca, in circumstantele speciale in care s-ar afla, comandantul socoteste ca nu este rational si nici necesar sa acorde ajutorul sau, el este obligat sa inscrie in jurnalul de bord motivul pentru care nu poate sa faca aceasta.
    Art. 51
    Comandantul de nava este obligat a acorda, dupa abordaj, asistenta celeilalte nave, echipajului si pasagerilor acesteia si, in masura posibilului, a indica celeilalte nave numele propriei sale nave, portul sau de inmatriculare si portul cel mai apropiat la care va ajunge.
    Art. 52
    Comandantul unei nave care se afla in calatorie sau este gata de plecare nu mai are obligatia de a da asistenta si salvare, in cazul in care comandantul navei aflate in pericol refuza expres ajutorul, precum si atunci cand s-a primit informatia ca ajutorul nu mai este necesar.
    Motivele de neacordare a ajutorului prevazut in prezentul articol se vor consemna in jurnalul de bord.
    Art. 53
    Asistenta si salvarea navei si a bunurilor aflate pe aceasta se fac potrivit intelegerii cu comandantul navei, cu armatorul sau cu operatorul acesteia.
    Intelegerea poate fi scrisa sau transmisa prin orice mijloc de comunicatie si consemnata in jurnalul de bord.
    Cand nava reprezinta un pericol de navigatie si comandantul/armatorul sau operatorul navei intarzie nejustificat incheierea unei intelegeri pentru asistenta sau salvare, capitania portului in jurisdictia careia se afla nava va ordona salvarea acesteia, pe cheltuiala intereselor navei si ale marfii aflate la bordul acesteia, dispozitiile capitaniei devenind obligatorii.
    Art. 54
    In toate cazurile de sinistru, calamitate, de pericol sau de interes general, ivite la uscat, in apele portuare si in rada, capitania portului coordoneaza toate actiunile si asigura disciplina in realizarea acestora.
    Capitania va putea cere concursul navelor si echipajelor aflate in port sau in apropiere, precum si oricaror persoane care exercita o profesie in port sau lucreaza in mod obisnuit pe chei sau in apele nationale, acestea fiind obligate sa dea sprijinul solicitat si sa respecte ordinele date de capitanie.
    Actul de confirmare a executarii operatiunilor de salvare in conformitate cu art. 53 alin. 3 si cu prezentul articol, intocmit de capitania portului, avand anexat calculul cheltuielilor facute de persoanele juridice si fizice creditoare si verificat si aprobat de Ministerul Transporturilor, constituie titlu executoriu pentru cheltuielile efectuate cu salvarea navei.
    Art. 55
    Despre sinistrul navelor straine va fi informat imediat si oficiul consular al statului al carui pavilion il poarta nava.
    In cazul sinistrului unei nave sub pavilionul unui stat strain cu care statul roman a incheiat conventii internationale se vor aplica dispozitiile din aceste conventii privind termenele, conditiile de informare si relatiile cu oficiul consular al statului strain.
    Art. 56
    Acordarea de asistenta si salvare a navelor si conditiile de executare a acestora, prevazute in prezenta sectiune, se aplica in mod corespunzator si in cazul cand pe mare sau in apele nationale se afla in pericol aeronave ori persoane aflate sau cazute de la bordul acestora.
    Art. 57
    Sistemul de salvare pe mare si pe apele interioare navigabile se organizeaza de Ministerul Transporturilor impreuna cu Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de Interne.
    Organizarea posturilor de salvare si de prim ajutor pe plaja si in stranduri se face potrivit normelor tehnice stabilite de Ministerul Transporturilor de catre persoanele juridice sau fizice carora le apartin.

    Sectiunea a IV-a
    Despre retributia pentru asistenta si salvare
    Art. 58
    Asistenta acordata navelor sau aeronavelor aflate in pericol pe mare si salvarea lor dau dreptul celui care a acordat asistenta si salvatorului la o retributie ce se va stabili tinand seama de:
    - pericolul in care s-a aflat nava asistata ori salvata;
    - promptitudinea interventiei si timpul intrebuintat pentru aceasta;
    - pericolul la care s-au expus salvatorii si mijloacele intrebuintate;
    - conditiile hidrometeorologice pe timpul interventiei;
    - valoarea bunurilor angajate in actiune;
    - eforturile depuse;
    - priceperea dovedita pe timpul interventiei;
    - cheltuielile efectuate pentru interventie;
    - rezultatul util obtinut si valoarea bunurilor salvate.
    Prin valoarea bunurilor salvate se intelege suma la care acestea au fost evaluate, tinandu-se seama de posibilitatile de valorificare, iar daca au fost vandute, suma rezultata din vanzare, cu scaderea, in ambele cazuri, a impozitelor si taxelor, precum si a cheltuielilor.
    Art. 59
    Cuantumul retributiei, precum si repartizarea acesteia intre salvatori se stabilesc pe baza acordului intervenit intre cei interesati, iar in lipsa acordului, dupa caz, de instantele judecatoresti, arbitrajele de pe langa camerele de comert si industrie, in conformitate cu competentele acestora, cu exceptia cazului cand prin contractul de salvare incheiat pentru o nava straina s-a prevazut competenta unui alt organ jurisdictional.
    Art. 60
    Organele jurisdictionale vor putea reduce sau anula retributia stabilita conventional sau, dupa caz, vor putea respinge ori admite numai in parte cererea pentru stabilirea retributiei, daca salvatorii, prin culpa lor, au facut necesara asistarea ori salvarea sau daca ei au savarsit infractiunea de furt, tainuire sau vreo alta infractiune cu privire la bunurile pentru care s-a acordat asistenta ori salvarea.
    De asemenea, organele de jurisdictie pot majora retributia conventionala cuvenita salvatorilor in cazurile in care meritele acestora au fost mai mari decat cele estimate in contract, atunci cand conditiile de salvare au fost mai grele si unele cheltuieli mai mari decat cele prevazute sau cand partea salvata a ascuns situatia reala in care se afla.
    Art. 61
    Daca asistenta de salvare a fost prestata de mai multe nave, retributia se va repartiza intre ele potrivit aportului fiecareia.
    Art. 62
    Asistenta si salvarea navelor remorcate sau a incarcaturii lor de catre nava care le remorcheaza dau drept salvatorilor la retributie numai in cazurile cand evenimentul nu s-a produs din culpa echipajului remorcherului sau daca acesta a prestat servicii exceptionale, care nu pot fi considerate ca efectuate in indeplinirea contractului de remorcare.
    Art. 63
    Dreptul la actiune pentru plata de daune, cheltuieli sau retributii datorate pentru asistenta sau salvarea navei ori a incarcaturii se prescrie in termen de 3 ani de la terminarea operatiunilor.
    Art. 64
    Comandantul si ceilalti membri ai echipajului navelor care au participat la operatiuni de asistenta si salvare, precum si angajatii unitatilor de pe uscat, care au contribuit efectiv la organizarea si lucrarile pentru aceste operatiuni de salvare, sunt indreptatiti a primi o recompensa din retributia de salvare, care se va stabili, de la caz la caz, de Ministerul Transporturilor.
    Personalul din cadrul Ministerului Transporturilor si personalul operativ din capitaniile de port, care coordoneaza sau participa direct la operatiuni de salvare, au dreptul la o prima de salvare in cuantum de 5% din valoarea neta a retributiei de salvare, pe care beneficiarii primei de salvare sunt obligati sa o plateasca.
    Recompensa se acorda si in cazul cand operatiunile de asistenta si salvare au avut loc intre nave apartinand aceleiasi persoane juridice sau fizice.

    Sectiunea a V-a
    Scoaterea navelor si a epavelor scufundate in apele nationale; regimul bunurilor gasite

    Art. 65
    Navele esuate, scufundate, parasite sau abandonate in apele nationale navigabile reprezinta un pericol pentru siguranta navigatiei.
    Art. 66
    Daca o nava esueaza sau se scufunda in apele nationale navigabile, capitania portului va fixa un termen armatorului sau operatorului, dupa caz, pentru inceperea activitatii de dezesuare sau ramfluare a navei si curatirea fundului apei.
    In functie de situatia concreta, acest termen va fi cuprins intre 10 zile si 2 luni de la data notificarii. In caz de neindeplinire a acestei obligatii, administratorul zonei, la solicitarea capitaniei, va executa aceste operatiuni in contul armatorului.
    Art. 67
    Orice marfuri sau alte bunuri scufundate in porturi, rade sau pe caile navigabile vor fi scoase de armatorii sau operatorii navei sau de proprietarii marfurilor, in termenul stabilit de capitania de port.
    In functie de situatia concreta acest termen va fi cuprins intre 10 zile si 2 luni de la data notificarii. In caz de neindeplinire a acestei obligatii, administratorul zonei, la solicitarea capitaniei, va executa aceste operatiuni in contul armatorului si/sau a intereselor marfii.
    Agentul economic care efectueaza scoaterea in conditiile din prezentul articol este in drept sa vanda, cu avizul capitaniei, bunurile ce nu se pot pastra sau a caror conservare necesita o cheltuiala prea mare fata de valoarea lor, sumele obtinute urmand a fi conservate.
    Art. 68
    Dupa terminarea operatiunilor de scoatere a navei si incarcaturii, capitania portului din zona careia s-a intamplat sinistrul va face publicitate pentru instiintarea persoanelor interesate, invitandu-le sa dovedeasca drepturile ce le au asupra bunurilor salvate.
    Instiintarea se va face prin publicarea anuntului intr-un ziar local, intr-unul national si intr-unul international si prin afisare la sediul capitaniei portului.
    Daca in termen de 3 luni de la data instiintarii cei interesati nu se prezinta pentru a-si lua in primire bunurile salvate, se poate proceda la vanzarea acestora si consemnarea sumei rezultate dupa scaderea cheltuielilor efectuate cu ocazia operatiunilor de ramfluare a navei, a remuneratiei de salvare, a taxelor si sumelor datorate bugetului si a altor cheltuieli rezultate din indeplinirea procedurii prevazute in prezentul articol.
    Daca pana la implinirea unui an de la data consemnarii sumei rezultate din vanzare cei interesati nu si-au valorificat drepturile sau daca pretentiile formulate inauntrul aceluiasi termen in fata organelor de jurisdictie au fost respinse prin hotarare definitiva, suma consemnata se face venit statului.
    Art. 69
    In cazul cand se considera ca esuarea sau scufundarea unei nave in porturi, rade, canale de acces, in locuri de intrare si iesire a navelor constituie un pericol iminent pentru navigatie, capitania portului va dispune ca armatorul sau operatorul sa procedeze, in maximum 24 de ore de la notificare, la scoaterea navei si la curatirea fundului apei, cu respectarea art. 48 si 49 alin. 2.
    In caz de neincepere in termenul stabilit a indeplinirii acestor obligatii, la dispozitia capitaniei, se va proceda la efectuarea operatiunilor in contul operatorului sau al armatorului.
    In situatii exceptionale, in care pericolul de navigatie sau poluare determina actiune imediata, capitania poate ordona efectuarea operatiunilor fara notificarea de 24 ore.
    Art. 70
    Daca proprietarul, armatorul sau reprezentantul lor nu restituie cheltuielile, nava si toate bunurile recuperate in conditiile articolului precedent vor fi vandute, conform art. 68, pentru acoperirea cheltuielilor, eventuala diferenta ramanand la dispozitia proprietarului, dupa plata creantelor care greveaza nava.
    In cazul cand cheltuielile de scoatere a navei intrec suma obtinuta prin vanzare, proprietarul, armatorul sau reprezentantii lor raman obligati a plati diferenta.
    Art. 71
    Actul de confirmare a executiei operatiunilor prevazute de art. 66 si 69 alin. 2, intocmit de capitania portului sau, dupa caz, de autoritatile publice locale, avand anexat calculul cheltuielilor, intocmit de unitatea creditoare si verificat de Ministerul Transporturilor, constituie un titlu executoriu pentru cheltuielile efectuate cu scoaterea, paza si administrarea bunurilor salvate, precum si cu curatirea fundului apei.
    Executarea de catre unitatea creditoare a acestui titlu asupra navei sau incarcaturii recuperate se face cu prioritate inaintea oricarei alte creante.
    Art. 72
    Bunurile gasite in apele nationale ori aruncate de apa pe plaja, tarm sau cheiuri se predau, in termen de 10 zile, capitaniei de port celei mai apropiate ori celui mai apropiat organ al politiei sau celui care le-a pierdut. Organul caruia i s-a predat bunul procedeaza potrivit dispozitiilor legale referitoare la bunurile gasite.
    Bunurile gasite in apele de frontiera, provenite de pe teritoriul statelor vecine, vor fi inapoiate autoritatilor competente ale acestor state prin organele de graniceri.
    Art. 73
    Armele, munitiile, materiile explozive, precum si orice alte bunuri a caror detinere fara drept este sanctionata potrivit legii penale, gasite in conditiile art. 72, se predau de indata celui mai apropiat organ al politiei, care va proceda potrivit dispozitiilor legale privind regimul acestor bunuri.
    Art. 74
    Persoanele care predau in termen bunurile prevazute in art. 72 alin. 1 au dreptul la o recompensa al carei cuantum poate fi de pana la a treia parte din valoarea lor, pentru bunurile gasite in apele nationale, si de pana la a 10-a parte, pentru bunurile gasite pe plaja, tarm sau pe cheiuri.
    Persoanele care predau in termen bunurile prevazute in art. 72 alin. 1 si de indata bunurile prevazute in art. 73 au dreptul la rambursarea cheltuielilor facute pentru recuperarea si predarea lor.
    Art. 75
    Nerespectarea dispozitiilor prevazute in art. 72 si 73 se sanctioneaza potrivit legii penale.

    Sectiunea a VII-a
    Regimul operatiunilor de pilotaj
    Art. 76
    Caile navigabile, porturile, radele si bazinele portuare in care pilotajul este obligatoriu se stabilesc de Ministerul Transporturilor.
    In apele navigabile pentru care regimul de pilotare a navelor este reglementat prin conventii bilaterale sau multilaterale intervenite intre tarile riverane interesate, la care Romania este parte, zonele de pilotaj obligatorii sunt cele fixate in baza acestor conventii.
    Art. 77
    Pilotii fac parte din personalul navigant.
    Pilotul asista pe comandantul navei si este obligat sa furnizeze acestuia informatiile complete si corecte pentru efectuarea in siguranta a manevrei.
    Comandantul este obligat sa puna la dispozitia pilotului datele necesare asupra caracteristicilor de manevra a navei.
    Pe timpul cat este la bord, pilotul nu inlocuieste pe comandant la comanda navei, acesta continuand sa fie raspunzator de manevra navei sale si de orice daune rezultate din operatiunile de manevra.
    Art. 78
    Pilotul nu poate parasi nava decat dupa ce a fost inlocuit sau nava a fost ancorata ori legata la locul destinat, iar la plecarea din port, pana ce nava nu a iesit din zona de pilotaj.
    In timpul serviciului la bordul navei pe care a fost insarcinat sa o piloteze, pilotul are drept la hrana, precum si la cazare, daca este cazul, in aceleasi conditii ca si ofiterii de la bord.
    Pilotul care efectueaza operatiunile prevazute in prezenta sectiune nu face parte din echipajul navei pilotate.
    Art. 79
    Modul de recrutare, scolarizare si brevetare a pilotilor, precum si efectuarea serviciului de pilotaj se stabilesc de Ministerul Transporturilor.
    Pentru zonele speciale din apele navigabile, supuse reglementarilor unor conventii incheiate intre statul roman si statele riverane interesate, conditiile se stabilesc potrivit acestor conventii.
    Art. 80
    Pentru serviciile de pilotaj se percep tarife stabilite potrivit dispozitiilor legale.
    Sunt scutite de plata taxelor de pilotaj:
    a) navele militare romane si straine;
    b) navele intrebuintate la un serviciu public, de intretinere sau pentru controlul si supravegherea navigatiei, precum si cele intrebuintate in cazuri de pericol si inundatii;
    c) navele-scoala, spital si de sport.
    Art. 81
    Pilotii fluviali care presteaza serviciul permanent la bordul navelor fluviale fac parte din echipajul navei si li se aplica prevederile legale referitoare la echipaj.
    Art. 82
    Ministerul Transporturilor stabileste zonele de pilotaj obligatoriu. Aceasta activitate poate fi concesionata la una sau maximum doua societati - persoane juridice. Conditiile de concesionare se stabilesc prin caiet de sarcini emis de administratorul zonei.
    Art. 83
    Activitatea de pilotaj poate fi efectuata numai de persoane juridice sau fizice autorizate de Ministerul Transporturilor.

    CAP. 5
    Supravegherea si controlul navigatiei in porturi si in apele nationale

    Sectiunea I
    Regimul zonei maritime fluviale si al altor cai navigabile

    Art. 84
    In zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile, lucrarile si orice alte instalatii si amenajari care ar putea impiedica circulatia ar ascunde amenajarile facute in interesul navigatiei, pe terenuri, maluri sau in porturi, ori ar impiedica folosirea normala a acestor amenajari, se pot executa numai cu autorizarea Ministerului Transporturilor si, dupa caz, si a Ministerului Apararii Nationale.
    Categoriile de lucrari vor fi stabilite de Ministerul Transporturilor.
    Art. 85
    Ministerul Transporturilor poate dispune, in zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile, instalarea de semne, balize si alte semnale de navigatie, de zi si de noapte, pe toata intinderea malurilor si a apelor, in punctele pe care le va socoti necesare pentru siguranta navigatiei. In acest scop, se vor putea efectua, potrivit dispozitiilor legale, defrisarile necesare mentinerii vizibilitatii semnelor si mijloacelor de semnalizare, iar materialul rezultat din defrisare va fi depozitat la dispozitia organelor silvice.
    Cheltuielile de instalare si intretinere vor fi suportate de organele insarcinate cu intretinerea cailor navigabile, a lacurilor si a porturilor.
    Instalarea in afara zonei maritime, fluviale sau a altor cai navigabile a semnelor, balizelor si a celorlalte semnale de navigatie prevazute in alin. 1 se va face cu acordul detinatorului de teren.
    Art. 86
    Lucrarile in albia apelor navigabile, inclusiv dragajele, extractiile de produse de balastiera si altele asemenea se pot executa numai cu autorizarea Ministerului Transporturilor.
    Art. 87
    Instalarea ori construirea de poduri sau instalarea de conducte ori cabluri peste sau sub apele navigabile se va face in conditiile legii si cu autorizarea Ministerului Transporturilor. Beneficiarii acestor instalatii si constructii sunt obligati a le marca potrivit regulilor privind semnalizarea in navigatie.

    Sectiunea a II-a
    Regimul operatiunilor de navigatie in porturi si in apele nationale
    Art. 88
    Navele de orice categorie, indiferent de pavilion, intrand in apele sau porturile romanesti, sunt obligate sa respecte dispozitiile privind intrarea si navigatia in apele nationale, stationarea, operarea si plecarea din porturi, prevazute de dispozitiile legilor si ale reglementarilor romanesti.
    Art. 89
    Navele, indiferent de pavilion, pot acosta sau ancora la tarm in afara limitelor porturilor, numai in locurile fixate in acest scop, organizate sau marcate prin semnale, cu exceptia cazurilor de forta majora avand drept consecinta imposibilitatea continuarii navigatiei.
    Cazurile de forta majora invocate de comandantul navei se verifica si se atesta de capitania portului in zona careia s-a produs evenimentul sau de aceea a portului de destinatie.
    Locurile de acostare si ancorare in afara limitelor porturilor aflate in apele de frontiera sau in marea teritoriala se vor stabili de organele Ministerului Transporturilor, cu acordul organelor de graniceri.
    In cazurile de forta majora, comandantul navei este obligat sa anunte imediat si primul post de graniceri sau de politie.
    Art. 90
    Daca nava este autorizata sa faca operatiuni in puncte izolate, in afara limitelor portului si unde nu se afla organe ale capitaniei de port, se vor indeplini formalitatile de sosire cerute de reglementarile in vigoare, ca si cand aceasta ar fi intrat in port.
    Conditiile in care vor fi indeplinite aceste formalitati vor fi stabilite de Ministerul Transporturilor.
    Art. 91
    Cand, in caz de forta majora, incarcatura este descarcata de pe nava, in totalitate sau in parte, pe tarm, in afara porturilor, se vor anunta de indata, prin orice mijloace, capitania portului cea mai apropiata si primul post de graniceri sau de politie.
    Art. 92
    Navele care opereaza in afara limitelor porturilor nu pot fi legate mai mult de doua in aceeasi dana.

    Sectiunea a III-a
    Exercitarea activitatii de supraveghere a navigatiei de catre capitaniile de port
    Art. 93
    Pentru exercitarea activitatii de supraveghere si control a ordinii navigatiei, capitaniile de port au dreptul de vizita, la orice ora din zi sau din noapte, la bordul oricarei nave, indiferent de pavilion, aflata in porturi si in afara acestora, in limitele apelor nationale.
    Art. 94
    Capitaniile de port vor interzice libera navigatie in apele nationale, precum si operatiunile de incarcare-descarcare si transbord sau legatura cu uscatul navelor care nu au acte de bord sau nu indeplinesc conditiile prevazute in acestea, precum si navelor care nu au obtinut permisul de acostare si autorizare de libera practica in port, dat de organele sanitare dupa vizitarea navei.
    Art. 95
    Capitania portului nu va admite plecarea din port sau rada daca:
    a) lipsesc actele de bord cerute sau acestea nu sunt valabile;
    b) navele maritime au gaura de apa la bord;
    c) navele fluviale au gaura de apa la corp;
    d) functionarea instalatiilor de guvernare si a celor de ancorare este defectuoasa;
    e) nava nu este inzestrata cu suficiente mijloace de salvare, de stingere a incendiului, cu pompe de evacuare, mijloace de semnalizare si de ancorare sau babalele nu prezinta siguranta;
    f) incarcatura de pe punte pericliteaza stabilitatea navei sau impiedica vizibilitatea in navigatie;
    g) stivuirea si arimarea marfurilor in magazii sunt defectuoase, periclitand siguranta navigatiei;
    h) pescajul maxim stabilit in actele navei este depasit;
    i) numarul pasagerilor imbarcati depaseste cifra aratata de certificatul care stabileste numarul de calatori admis;
    j) membrii echipajului nu poseda brevete sau certificate prevazute de legile statului sub al carui pavilion se afla nava;
    k) la bordul navei nu se afla personalul necesar sigurantei navigatiei;
    l) instalatiile destinate prevenirii poluarii nu sunt in stare eficienta de functionare;
    m) in orice alte cazuri, cand siguranta navei este periclitata.
    Art. 96
    Capitania portului nu va elibera actele de bord si permisul de plecare acelor nave care nu au achitat tarifele, taxele, eventualele amenzi si despagubiri la care sunt obligate, potrivit dispozitiilor legale, fata de capitania de port sau de alte organe portuare.
    Navele pot fi oprite de a pleca din port sau din rada si in cazul cand s-a cerut aceasta, prin adresa scrisa, de catre un organ al administratiei locale sau centrale, de organele jurisdictionale ori de cele ale parchetelor.
    Art. 97
    Navele pot fi oprite de a pleca din port sau rada si in cazurile cand capitania primeste reclamatii scrise prin care se cere retinerea navei, pentru pretentii de neplata marfii incarcate, pretentii rezultand din avaria comuna, avarii, abordaje, asistenta sau salvare, despagubiri, taxe, tarife si alte asemenea.
    In cazurile prevazute in prezentul articol retinerea inceteaza daca proprietarul navei a depus o garantie suficienta in raport cu suma pretinsa sau daca, in termen de 24 ore de la retinerea navei, nu s-a primit o confirmare printr-o incheiere judecatoreasca de punere sub sechestru.
    In calculul acestor ore nu se iau in considerare orele din zilele nelucratoare.
    Art. 98
    Raspunderea pentru retinerea nejustificata a navei o poarta acela la cererea caruia a fost retinuta nava.
    Art. 99
    Prevederile art. 93, 95, 96 si 97 nu se aplica navelor militare si navelor sub pavilion strain folosite pentru servicii guvernamentale.
    Art. 100
    Capitaniile de port primesc reclamatiile referitoare la incalcari ale regimului navigatiei care au avut loc pe nave, in porturi, pe tarm, rapoarte privind sinistrele, abordajele si orice avarie si efectueaza cercetari, administrand probe si incuviintand expertize, in limitele competentei lor.
    De asemenea, capitaniile de port primesc reclamatiile si plangerile referitoare la abateri in legatura cu navigatia sau care au avut loc pe nave in porturi, pe coaste si pe maluri, fac cercetari in limita competentei lor si, in caz de vinovatie, procedeaza potrivit legii.
    Capitaniile de port pot proceda si din oficiu la cercetarea accidentelor de navigatie si la alte cercetari la care au calitatea de a se sesiza din oficiu.
    Art. 101
    Atunci cand o nava s-a pierdut sau a fost abandonata de echipaj ori numai de comandant, in urma unui naufragiu sau a unui sinistru, capitania portului procedeaza neintarziat la cercetarea cauzelor si imprejurarilor in care acesta s-a produs si ia masurile necesare pentru conservarea probelor materiale in vederea continuarii cercetarilor si a stabilirii raspunderilor.
    Capitania portului face cercetari chiar daca sinistrul priveste o nava sub pavilion strain.

    CAP. 6
    Dispozitii finale
    Art. 102
    Faptele care constituie infractiuni si contraventii la regimul navigatiei civile se stabilesc prin lege.
    Art. 103
    In termen de 30 zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante, Ministerul Transporturilor va elabora si va supune aprobarii Guvernului regulamentul de aplicare a prezentei ordonante.
    Art. 104
    Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, HCM nr. 40/1973 pentru aprobarea Regulamentului cuprinzand norme cu privire la navigatia civila, publicata in Buletinul Oficial nr. 7 din 25 ianuarie 1973, Decretul nr. 443/1972 privind navigatia civila, publicat in Buletinul Oficial al Romaniei nr. 132 din 23 noiembrie 1972, cu exceptia capitolului VI - "Infractiuni", precum si orice dispozitie contrara se abroga.

                    PRIM-MINISTRU
                    VICTOR CIORBEA

                           Contrasemneaza:
                           Ministrul transporturilor,
                           Traian Basescu