LEGE
Nr. 114 din 11 octombrie 1996
Legea locuintei
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 254 din 21 octombrie 1996
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Reglementarea cadrului general de realizare, exploatare si administrare a
locuintelor are la baza urmatoarele principii:
Accesul liber si neingradit la locuinta este un drept al fiecarui cetatean.
Realizarea locuintelor constituie un obiectiv major, de interes national,
pe termen lung, al administratiei publice centrale si locale.
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
Prezenta lege reglementeaza aspectele sociale, economice, tehnice si
juridice ale constructiei si folosintei locuintelor.
Art. 2
Termenii utilizati in cuprinsul prezentei legi au urmatorul inteles:
a) Locuinta
Constructie alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu
dependintele, dotarile si utilitatile necesare, care satisface cerintele de
locuit ale unei persoane sau familii.
b) Locuinta convenabila
Locuinta care, prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerinta
utilizatorului si caracteristicile locuintei, la un moment dat, acopera
necesitatile esentiale de odihna, preparare a hranei, educatie si igiena,
asigurand exigentele minimale prezentate in anexa nr. 1 la prezenta lege.
c) Locuinta sociala
Locuinta care se atribuie cu chirie subventionata unor persoane sau
familii, a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate
sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei.
d) Locuinta de serviciu
Locuinta destinata functionarilor publici, angajatilor unor institutii sau
agenti economici, acordata in conditiile contractului de munca, potrivit
prevederilor legale.
e) Locuinta de interventie
Locuinta destinata cazarii personalului unitatilor economice sau bugetare,
care, prin contractul de munca, indeplineste activitati sau functii ce necesita
prezenta permanenta sau in caz de urgenta in cadrul unitatilor economice.
f) Locuinta de necesitate
Locuinta destinata cazarii temporare a persoanelor si familiilor ale caror
locuinte au devenit inutilizabile in urma unor catastrofe naturale sau
accidente, sau ale caror locuinte sunt supuse demolarii in vederea realizarii
de lucrari de utilitate publica, precum si lucrarilor de reabilitare ce nu se
pot efectua in cladiri ocupate de locatari.
g) Locuinta de protocol
Locuinta destinata utilizarii de catre persoanele care sunt alese sau
numite in unele functii ori demnitati publice, exclusiv pe durata exercitarii
acestora.
h) Casa de vacanta
Locuinta ocupata temporar, ca resedinta secundara, destinata odihnei si
recreerii.
Art. 3
Autorizarea executarii constructiilor de locuinte noi, indiferent de natura
proprietatii sau a amplasamentului, se face pe baza satisfacerii exigentelor
minimale, prevazute in anexa nr. 1 la prezenta lege.
Consiliile judetene si locale, potrivit competentelor stabilite prin lege,
pot autoriza executarea etapizata a constructiilor de locuinte.
CAP. 2
Dezvoltarea constructiei de locuinte
Art. 4
Persoanele fizice sau juridice romane pot realiza, cu respectarea
prevederilor legale, constructii de locuinte pentru folosinta proprie sau in
scopul valorificarii acestora.
Art. 5
Persoanele juridice romane care investesc, din profit, pentru realizarea de
locuinte sociale, de serviciu, de interventie si de necesitate, beneficiaza de
reducerea impozitului in anul fiscal respectiv. Impozitul pe profit, aferent
profitului utilizat pentru construirea de locuinte noi, se reduce cu 75% .
De prevederile alineatului precedent beneficiaza si persoanele juridice
romane care investesc din profit pentru realizarea de locuinte destinate
vanzarii sau inchirierii, avand ca limita suprafetele construite prevazute in
anexa nr. 1 la prezenta lege.
Locuintele care se realizeaza in conditiile prezentului articol, precum si
ale art. 7 si 20 din prezenta lege, se pot amplasa pe terenurile apartinand
persoanelor fizice beneficiare de locuinte, ale persoanelor juridice
investitoare sau pe terenuri concesionate in acest scop de catre consiliile
locale persoanelor juridice sau fizice, conform prevederilor legale, fara
licitatie publica, cu reducerea taxei de concesiune pana la 95% .
Art. 6
Persoanele juridice romane care investesc din profit pentru punerea in
siguranta a locuintelor aflate in proprietatea lor, avariate de seisme, precum
si pentru reabilitarea locuintelor existente, de categoria a III-a, a IV-a si
garsoniere, realizate in conditiile H.C.M. nr. 1.650/1968, H.C.M. nr.
1.669/1969 si H.C.M. nr. 585/1971, beneficiaza de reducerea impozitului conform
prevederilor art. 5 din prezenta lege.
Art. 7
Consiliile locale pot realiza din depozitele special constituite locuinte
cu suprafetele construite prevazute in anexa nr. 1 la prezenta lege, exercitand
controlul asupra pretului de vanzare, in vederea inlesnirii accesului la
proprietate pentru unele categorii de persoane, in urmatoarea ordine de prioritate:
a) tinerii casatoriti care, la data contractarii locuintei, au, fiecare,
varsta de pana la 35 de ani;
b) persoanele care beneficiaza de facilitati la cumpararea sau construirea
unei locuinte, potrivit prevederilor Legii nr. 42/1990, republicata;
c) persoanele calificate din agricultura, invatamant, sanatate,
administratie publica si culte, care isi stabilesc domiciliul in mediul rural;
d) alte categorii de persoane stabilite de consiliile locale.
Persoanele din categoriile mentionate la lit. a) - c) beneficiaza de o
subventie de la bugetul de stat, in limitele prevederilor bugetare anuale, in
raport cu venitul, de pana la 30% din valoarea locuintei, la data contractarii,
precum si de plata in rate lunare, pe termen de 20 de ani, a diferentei fata de
pretul final al locuintei, dupa ce s-au scazut subventia si avansul minim
obligatoriu de 10% din valoarea locuintelor la data contractarii, achitat de
contractant.
Persoanele prevazute la lit. d) beneficiaza de plata in rate lunare, in
termen de 20 de ani, a diferentei fata de pretul final al locuintei, dupa ce
s-a scazut avansul minim obligatoriu de 30% din valoarea locuintei la data
contractarii, achitat de contractant.
Dobanda la suma avansata din depozitul special, care se restituie in rate,
este de 5% anual.
In cazul nerestituirii la termenele stabilite a ratelor scadente, se va
plati o dobanda de 10% anual asupra acestor rate.
Autoritatile publice locale, prin administratori delegati de acestea, vor
incheia cu persoanele fizice prevazute in prezentul articol contracte de
imprumut pentru sumele avansate din depozitul special, potrivit normelor legale
in vigoare.
Art. 8
Persoanele fizice prevazute la art. 7 se vor adresa consiliilor locale,
care vor analiza si vor aproba, dupa caz, cererile respective, stabilind,
totodata, si ordinea de prioritate.
Cuantumul subventiei se stabileste in raport cu venitul mediu net lunar pe
membru de familie, potrivit normelor aprobate anual de Guvern.
Art. 9
Depozitele special constituite pe seama consiliilor locale se alimenteaza
din urmatoarele surse:
a) sumele aprobate anual in bugetele locale, destinate realizarii
locuintelor;
b) incasarile realizate din vanzarea locuintelor si a spatiilor cu alta
destinatie din blocurile de locuinte, potrivit prevederilor legale in vigoare,
precum si sumele incasate potrivit prevederilor art. 7.
c) alocatiile din bugetul de stat, in limita prevederilor aprobate anual cu
aceasta destinatie;
d) alte surse constituite potrivit legii.
Art. 10
De prevederile art. 7 din prezenta lege beneficiaza, o singura data,
persoanele fizice care, impreuna cu familia, nu au detinut si nu au in
proprietate o locuinta, cu exceptia persoanelor prevazute la art. 7 lit. c),
sau daca locuinta in care gospodaresc impreuna nu satisface exigentele minimale
de suprafata, prevazute in anexa nr. 1, corespunzator numarului de persoane din
familie.
Proprietarii locuintelor noi, persoane fizice, sunt scutiti de plata
impozitului pe cladire timp de 10 ani de la data dobandirii locuintei.
In cazul instrainarii locuintei in conditiile prezentei legi, noul
proprietar nu mai beneficiaza de scutirea de impozit.
Art. 11
Locuintele care se realizeaza in conditiile art. 7-9 din prezenta lege se
vor amplasa, prin grija consiliilor locale, pe terenurile aflate in
proprietatea unitatilor administrativ-teritoriale sau pe terenurile apartinand
persoanelor fizice beneficiare, in conditiile prevederilor Codului civil, cu
respectarea documentatiilor de urbanism legal aprobate si cu asigurarea
utilitatilor si dotarilor edilitare necesare conditiilor de locuit.
Art. 12
Lucrarile de viabilizare a terenurilor destinate constructiilor de
locuinte, care constau in: drumuri publice, retele de alimentare cu apa si
canalizare, retele electrice si, dupa caz, retele de gaze, telefonice si de
termoficare se finanteaza dupa cum urmeaza:
a) drumurile publice, retelele de alimentare cu apa si canalizare si, dupa
caz, retelele de termoficare, din bugetele locale si din alte fonduri legal
constituite cu aceasta destinatie;
b) retelele electrice stradale, inclusiv posturile de transformare aferente
si, dupa caz, de gaze si telefonice stradale, din bugetele de venituri si
cheltuieli ale regiilor autonome de profil, din credite bancare contractate de
acestia, precum si din alte fonduri constituite cu aceasta destinatie.
Persoanele juridice care investesc, din profit, in lucrari de viabilizare a
terenurilor destinate constructiilor de locuinte beneficiaza de reducerea
impozitului pe profit conform prevederilor art. 5.
Art. 13
Deschiderea finantarii si inceperea lucrarilor din fonduri publice se
efectueaza dupa contractarea cu viitorii beneficiari a cel putin 70% din
numarul locuintelor prevazute a fi incepute.
Art. 14
Folosirea sumelor existente in depozitele constituite la nivelul
consiliilor locale este de competenta si in raspunderea acestora.
Art. 15
Alocatiile de la bugetul de stat se fundamenteaza anual de catre consiliile
locale, in mod distinct, pentru terminarea locuintelor si pentru realizarea de
noi locuinte.
Art. 16
Lista cuprinzand numarul, structura pe numarul de camere si amplasamentul
locuintelor, precum si lista persoanelor care vor beneficia de locuinte, in ordinea
de prioritate stabilita conform art. 7 de catre consiliile locale, se afiseaza
la sediul acestora.
Art. 17
Prin familie, in sensul prezentei legi, se intelege sotul, sotia, copiii,
precum si parintii sotilor care locuiesc si gospodaresc impreuna.
Art. 18
Pana la restituirea sumelor datorate de catre beneficiarii locuintelor, se
instituie ipoteca legala asupra locuintei.
Art. 19
Instrainarea, prin acte intre vii, a locuintelor pentru realizarea carora
s-au acordat subventii se poate face numai dupa restituirea integrala a sumelor
actualizate datorate si pe baza dovezii depunerii integrale a contravalorii
sumelor actualizate, obtinute ca subventii de la bugetul de stat, potrivit
prevederilor art. 7, in depozitul constituit pentru realizarea locuintelor, in
conditiile prezentei legi.
Art. 20
Casa de Economii si Consemnatiuni va acorda credite persoanelor fizice
romane pentru construirea, cumpararea, reabilitarea si repararea capitala a
locuintelor proprietate personala, pe maximum 20 de ani, precum si pentru
dotarea locuintelor cu mobila si obiecte de uz gospodaresc de folosinta
indelungata, din productia autohtona, pe termen de 2 ani. Dobanda convenita
prin contract nu va fi mai mare decat cea practicata pe piata financiar-bancara
(BUBOR) si se va suporta:
a) 15%, de catre beneficiarul creditului;
b) diferenta, pana la nivelul dobanzii practicate pe piata
financiar-bancara, stabilita prin conventie intre Ministerul Finantelor si Casa
de Economii si Consemnatiuni, prin subventii de la bugetul de stat.
Casa de Economii si Consemnatiuni nu va percepe nici un comision pentru
creditele acordate.
Creditele se acorda, o singura data, persoanelor fizice romane care
indeplinesc conditiile stabilite la art. 10, pentru construirea, cumpararea,
reabilitarea sau repararea capitala a locuintei proprietate personala, precum
si pentru cumpararea de mobilier si obiecte de uz gospodaresc de folosinta
indelungata, din productia autohtona, pentru dotarea acestor locuinte si a celor
detinute cu chirie, a caror suprafata construita nu depaseste prevederile din
anexa nr. 1 la prezenta lege.
La primirea creditului, beneficiarul trebuie sa aiba constituit la Casa de
Economii si Consemnatiuni un depozit reprezentand pana la 30% din valoarea
creditului solicitat.
La depozitul constituit, Casa de Economii si Consemnatiuni va bonifica o
dobanda egala cu cea suportata direct de catre beneficiar. Depozitul nu va fi
restituit inainte de rambursarea integrala a creditului si poate fi utilizat
pentru restituirea ultimelor transe ale creditului, in limita cuantumului
depozitului constituit.
Neplata, consecutiv, a 6 rate lunare de credit si a dobanzii aferente
atrage executarea silita asupra bunului dobandit. Bunul dobandit prin astfel de
credite nu poate fi instrainat decat dupa restituirea creditului.
Modul de plata si cuantumul subventiilor se stabilesc prin conventie intre
Casa de Economii si Consemnatiuni si Ministerul Finantelor.
Ministerul Finantelor va prevedea, anual, in bugetul de stat sumele
aferente subventiilor la dobanda pentru creditele acordate si care urmeaza a fi
acordate in anul respectiv de catre Casa de Economii si Consemnatiuni.
CAP. 3
Inchirierea locuintelor
Art. 21
Inchirierea locuintelor se face pe baza acordului dintre proprietar si
chirias, consemnat prin contract scris, care se va inregistra la organele
fiscale teritoriale, si va cuprinde:
a) adresa locuintei care face obiectul inchirierii;
b) suprafata locativa si dotarile folosite in exclusivitate si in comun;
c) suprafata curtilor si a gradinilor folosite in exclusivitate sau in
comun;
d) valoarea chiriei lunare, regulile de modificare a acesteia si modul de
plata;
e) suma platita in avans in contul chiriei;
f) locul si conditiile in care se realizeaza primirea si restituirea
cheilor;
g) obligatiile partilor privind folosirea si intretinerea spatiilor care
fac obiectul contractului;
h) inventarul obiectelor si al dotarilor aferente;
i) data intrarii in vigoare si durata;
j) conditiile privind folosinta exclusiva si in comun a partilor aflate in
coproprietate;
k) persoanele care vor locui impreuna cu titularul contractului;
l) alte clauze convenite intre parti.
Art. 22
Sunt nule de drept orice clauze cuprinse in contractul de inchiriere, care:
a) obliga chiriasul sa recunoasca sau sa plateasca in avans proprietarului
orice suma cu titlu de reparatie in sarcina proprietarului;
b) prevad responsabilitatea colectiva a chiriasilor in caz de degradare a
elementelor de constructii si a instalatiilor, a obiectelor si dotarilor
aferente spatiilor comune;
c) impun chiriasilor sa faca asigurari de daune;
d) exonereaza proprietarul de obligatiile ce ii revin potrivit prevederilor
legale;
e) autorizeaza pe proprietar sa obtina venituri din nerespectarea clauzelor
contractului de inchiriere.
Art. 23
In cazul in care partile nu convin asupra reinnoirii contractului de
inchiriere, chiriasul este obligat sa paraseasca locuinta la expirarea
termenului contractual.
Art. 24
Rezilierea contractului de inchiriere inainte de termenul stabilit se face
in urmatoarele conditii:
a) la cererea chiriasului, cu conditia notificarii prealabile intr-un
termen de minimum 60 de zile;
b) la cererea proprietarului, atunci cand:
- chiriasul nu a achitat chiria cel putin 3 luni consecutiv;
- chiriasul a pricinuit insemnate stricaciuni locuintei, cladirii in care
este situata aceasta, instalatiilor, precum si oricaror alte bunuri aferente
lor, sau daca instraineaza fara drept parti ale acestora;
- chiriasul are un comportament care face imposibila convietuirea sau
impiedica folosirea normala a locuintei;
- chiriasul nu a respectat clauzele contractuale;
c) la cererea asociatiei de proprietari, atunci cand chiriasul nu si-a
achitat obligatiile ce-i revin din cheltuielile comune pe o perioada de 3 luni,
daca au fost stabilite, prin contractul de inchiriere, in sarcina chiriasului.
Art. 25
Evacuarea chiriasului se face numai pe baza unei hotarari judecatoresti
definitive.
Chiriasul este obligat la plata chiriei prevazute in contractul de
inchiriere, pana la data executarii efective a hotararii de evacuare.
Art. 26
Chiriasul poate subinchiria, modifica sau imbunatati locuinta detinuta,
numai cu acordul prealabil scris si in conditiile stabilite de proprietar, daca
acestea nu sunt interzise prin contractul de inchiriere principal.
Beneficiarul contractului de subinchiriere nu se poate prevala de nici un
drept impotriva proprietarului si nici asupra oricarui titlu de ocupare.
Contractul de subinchiriere, incheiat cu respectarea prevederilor legale,
se inregistreaza la organele fiscale teritoriale.
Art. 27
In cazul parasirii definitive a domiciliului, de catre titularul
contractului de inchiriere, sau al decesului acestuia, inchirierea continua,
dupa caz:
a) in beneficiul sotului sau al sotiei, daca a locuit impreuna cu
titularul;
b) in beneficiul descendentilor sau al ascendentilor, daca au locuit
impreuna cu acesta;
c) in beneficiul altor persoane care au avut acelasi domiciliu cu titularul
cel putin un an si care au fost inscrise in contractul de inchiriere.
In cazul mai multor cereri, contractul de inchiriere se transfera prin
hotarare judecatoreasca.
In lipsa persoanelor care pot solicita locuinta, potrivit celor de mai sus,
contractul de inchiriere inceteaza in termen de 30 de zile de la data parasirii
domiciliului de catre titularul contractului sau de la data inregistrarii
decesului.
Art. 28
Proprietarul are urmatoarele obligatii:
a) sa predea chiriasului locuinta in stare normala de folosinta;
b) sa ia masuri pentru repararea si mentinerea in stare de siguranta in
exploatare si de functionalitate a cladirii pe toata durata inchirierii
locuintei;
c) sa intretina in bune conditii elementele structurii de rezistenta a
cladirii, elementele de constructie exterioare ale cladirii (acoperis, fatada,
imprejmuiri, pavimente), curtile si gradinile, precum si spatiile comune din
interiorul cladirii (casa scarii, casa ascensorului, holuri, coridoare,
subsoluri, scari exterioare);
d) sa intretina in bune conditii instalatiile comune proprii cladirii
(ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de canalizare, instalatii
de incalzire centrala si de preparare a apei calde, instalatii electrice si de
gaze, centrale termice, crematorii, instalatii de colectare a deseurilor,
instalatii de antena colectiva, telefonice etc.).
Art. 29
Chiriasul are urmatoarele obligatii:
a) sa efectueze lucrarile de intretinere, reparatii sau inlocuire a
elementelor de constructii si instalatii din folosinta exclusiva;
b) sa repare sau sa inlocuiasca elementele de constructii si de instalatii
deteriorate din folosinta comuna, ca urmare a folosirii lor necorespunzatoare,
indiferent daca acestea sunt in interiorul sau in exteriorul cladirii; daca
persoanele care au produs degradarea nu sunt identificate, cheltuielile de
reparatii vor fi suportate de cei care au acces sau folosesc in comun
elementele de constructii, de instalatii, obiectele si dotarile aferente;
c) sa asigure curatenia si igienizarea in interiorul locuintei si la
partile de folosinta comuna pe toata durata contractului de inchiriere.
Obligatiile chiriasului cu privire la intretinerea si repararea spatiului
inchiriat se pastreaza si in cazul subinchirierii locuintei.
Art. 30
In cazul neindeplinirii de catre proprietar a obligatiilor care ii revin cu
privire la intretinerea si repararea locuintei inchiriate, lucrarile pot fi
executate de catre chiriasi in contul proprietarului, retinand contravaloarea
acestora din chirie.
Chiriasul va putea executa aceste lucrari, daca degradarea produsa este de
natura sa afecteze folosinta normala a cladirii sau a locuintei si numai atunci
cand proprietarul, la sesizarea scrisa a chiriasului, nu a luat masuri de
executare a lucrarii, in termen de 30 de zile de la data sesizarii.
Art. 31
Chiria practicata pentru locuinte va acoperi cheltuielile de administrare,
intretinere si reparatii, impozitele pe cladiri si pe teren, precum si
recuperarea investitiei, in functie de durata normata stabilita potrivit
prevederilor legale, precum si un profit supus negocierii intre parti.
Art. 32
Nivelul maxim al chiriei pentru locuintele aflate in proprietatea statului
se stabileste prin lege speciala. Chiria maxima pentru aceste locuinte se
diferentiaza pe categorii de localitati si pe zone, de catre consiliile locale,
dupa criteriile avute in vedere la stabilirea impozitelor si a taxelor locale
pentru terenuri.
Art. 33
Titularii de contracte de inchiriere pot face intre ei schimb de locuinte,
cu avizul autoritatii care a aprobat inchirierea sau, dupa caz, al
proprietarului locuintei.
CAP. 4
Administrarea cladirilor de locuit
Art. 34
Cladirile de locuit pot fi date de proprietar in administrarea unor
persoane fizice sau juridice, asociatii, servicii publice sau agenti economici
specializati, dupa caz.
Obligatiile celor care administreaza sunt, in principal, urmatoarele:
a) gestionarea bunurilor si a fondurilor banesti;
b) angajarea contractelor cu furnizorii serviciilor necesare si urmarirea
realizarii acestora, in vederea functionarii corespunzatoare a cladirii;
c) asigurarea cunoasterii si respectarii regulilor de locuit in comun;
d) reprezentarea intereselor proprietarului in raport cu autoritatile
publice;
e) indeplinirea oricaror obligatii prevazute de lege.
Art. 35
In cladirile de locuit cu mai multe locuinte, proprietarul raspunde de
asigurarea conditiilor de functionare normala a locuintei aflate in proprietate
exclusiva si a spatiilor aflate in proprietate indiviza.
In acest scop, proprietarii se vor constitui in asociatii cu personalitate
juridica.
Modul de infiintare, organizare si functionare a asociatiilor de
proprietari se reglementeaza potrivit regulamentului-cadru cuprins in anexa nr.
2 la prezenta lege.
Art. 36
In cazurile in care, in cladirile de locuinte, unul dintre proprietari
impiedica cu buna-stiinta si sub orice forma folosirea normala a imobilului de
locuit, creand prejudicii celorlalti chiriasi sau proprietari, dupa caz, la
solicitarea asociatiei de proprietari, instanta va hotari masurile pentru
folosirea normala a imobilului.
Art. 37
Chiriasii cladirilor cu mai multe locuinte se pot asocia, potrivit legii,
in scopul reprezentarii intereselor lor in raporturile cu proprietarii, precum
si cu alte persoane juridice sau persoane fizice.
In acelasi scop, in cazul neconstituirii asociatiei, chiriasii pot mandata
un reprezentant.
CAP. 5
Locuinta sociala
Art. 38
Constructiile de locuinte sociale se pot realiza, in orice localitate, pe
amplasamentele prevazute in documentatiile de urbanism si in conditiile
prezentei legi.
Constituirea fondului de locuinte sociale se face prin realizarea de
constructii noi si prin reabilitarea unor constructii existente.
Consiliile locale controleaza si raspund de fondul de locuinte sociale
situate pe teritoriul unitatilor administrativ-teritoriale respective.
Art. 39
Locuintele sociale apartin domeniului public al unitatilor
administrativ-teritoriale.
Art. 40
Locuintele sociale se vor amplasa numai pe terenurile apartinand unitatilor
administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 11.
Art. 41
Locuinta sociala se realizeaza cu respectarea suprafetei utile si a
dotarilor stabilite in limita suprafetei construite, potrivit anexei nr. 1 la
prezenta lege.
Pentru locuintele care se realizeaza prin reabilitarea constructiilor
existente se considera obligatorii numai prevederile legate de dotarea minima.
Art. 42
Au acces la locuinta sociala, in vederea inchirierii, familiile cu un venit
mediu net lunar realizat in ultimele 12 luni sub nivelul venitului net lunar pe
familie, pentru care se acorda ajutor social potrivit legii, majorat cu 10% .
Nivelul minim astfel calculat va fi corectat periodic de Guvern, in functie
de evolutia situatiei economice si sociale, incepand cu anul 1996.
Venitul net lunar pe familie se stabileste pe baza declaratiei de venit si
a actelor doveditoare potrivit prevederilor legale.
Declaratiile de venit, facute cu nesinceritate, atrag raspunderea materiala
sau penala, dupa caz.
Art. 43
Locuintele sociale se repartizeaza de catre consiliile locale pe baza
criteriilor stabilite anual de acestea, in conditiile prevederilor prezentului
capitol, si de ele pot beneficia, in ordinea de prioritate stabilita de
consiliile locale, urmatoarele categorii de persoane: tinerii casatoriti care
au fiecare varsta de pana la 35 de ani, tinerii proveniti din institutii de
ocrotire sociala si care au implinit varsta de 18 ani, invalizii de gradul I si
II, persoanele handicapate, pensionarii, veteranii si vaduvele de razboi,
beneficiarii prevederilor Legii nr. 42/1990, republicata, si ai Decretului-lege
nr. 118/1990, republicat, alte persoane sau familii indreptatite.
Art. 44
Contractul de inchiriere se incheie de catre primar sau de catre o persoana
imputernicita de acesta, cu beneficiarii stabiliti de consiliul local, pe o
perioada de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire pe baza declaratiei de
venituri si a actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale.
Nivelul chiriei nu va depasi 10% din venitul net lunar, calculat pe
ultimele 12 luni, pe familie. Diferenta pana la valoarea nominala a chiriei,
calculata potrivit art. 31, va fi subventionata de la bugetul local al unitatii
administrativ-teritoriale unde este situata locuinta sociala.
Art. 45
Titularul contractului de inchiriere este obligat sa comunice primarului,
in termen de 30 de zile, orice modificare produsa in venitul net lunar al
familiei acestuia, sub sanctiunea rezilierii contractului de inchiriere.
In cazurile in care venitul net lunar pe familie s-a modificat, autoritatea
administratiei publice locale va opera modificarea chiriei si a subventiei
acordate, cuvenite proprietarului.
Art. 46
Contractul de inchiriere se poate rezilia:
a) in conditiile prevazute la art. 24 din prezenta lege;
b) in cazul in care venitul mediu net lunar pe familie, realizat in 2 ani
fiscali consecutivi, depaseste cu peste 20% nivelul minim prevazut la art. 42
din prezenta lege, iar titularul contractului de inchiriere nu a achitat
valoarea nominala a chiriei in termen de 90 de zile de la comunicare.
Art. 47
Locuintele sociale realizate potrivit prezentei legi nu pot fi vandute.
Art. 48
Nu pot beneficia de locuinte sociale, potrivit prezentei legi, persoanele
sau familiile care:
a) detin in proprietate o locuinta;
b) au instrainat o locuinta dupa data de 1 ianuarie 1990;
c) au beneficiat de sprijinul statului in credite si executie pentru
realizarea unei locuinte;
d) detin, in calitate de chirias, o alta locuinta.
Art. 49
Beneficiarii locuintelor sociale nu au dreptul sa subinchirieze, sa
transmita dreptul de locuire sau sa schimbe destinatia spatiului inchiriat, sub
sanctiunea rezilierii contractului de inchiriere si a suportarii eventualelor
daune aduse locuintei si cladirii, dupa caz.
Art. 50
Finantarea locuintelor sociale se asigura din bugetele locale, in limitele
prevederilor bugetare aprobate anual, ale consiliilor locale, in care scop se
instituie o subdiviziune de cheltuieli distincta in aceste bugete.
Statul sprijina constructia de locuinte sociale prin transferuri de la
bugetul de stat, stabilite cu aceasta destinatie, anual, prin legea bugetului
de stat.
Persoanele fizice si agentii economici pot sprijini prin donatii sau
contributii constructia de locuinte sociale.
CAP. 6
Locuinta de serviciu si locuinta de interventie
Art. 51
Fondul de locuinte de serviciu se compune din:
a) locuinte existente, care, potrivit prevederilor legale, raman cu
destinatia de locuinte de serviciu la data intrarii in vigoare a prezentei
legi;
b) locuinte noi.
Conditiile si durata de inchiriere vor fi stipulate in contractul de
inchiriere incheiat intre partile contractante, accesoriu la contractul de
munca.
Art. 52
Locuintele noi se finanteaza, in conditiile legii, din:
a) bugetul de stat si bugetele locale, in limitele prevederilor bugetare
aprobate anual cu aceasta destinatie;
b) bugetele agentilor economici, pentru salariatii acestora.
Art. 53
Locuintele de serviciu finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele
locale se realizeaza cu respectarea suprafetei utile si a dotarilor, in limita
suprafetei construite pe apartament, potrivit anexei nr. 1.
Locuintele de serviciu se vor amplasa dupa cum urmeaza:
a) pe terenurile aflate in proprietatea statului sau a unitatilor
administrativ-teritoriale, pentru locuintele finantate de la bugetul de stat
sau de la bugetele locale, cu asigurarea viabilizarii terenurilor, potrivit
prevederilor art. 12;
b) pe terenurile apartinand agentilor economici, pentru locuintele si
lucrarile de viabilizare a terenurilor finantate din bugetele acestora.
In situatii deosebite, determinate de natura amplasamentului si de
caracterul zonei, cu aprobarea ordonatorilor de credite, locuintele prevazute
la alin. 1 se pot construi cu suprafete majorate cu pana la 20% fata de cele
prevazute in anexa nr. 1, iar peste aceasta limita, cu aprobarea Guvernului.
Locuintele de serviciu realizate in conditiile prezentei legi, finantate de
la bugetul de stat si de la bugetele locale, pot fi vandute in conditiile
legii, cu aprobarea Guvernului, in situatia in care a incetat activitatea ce a
generat realizarea locuintelor respective.
Art. 54
Locuinta de interventie urmeaza regimul locuintei de serviciu.
Locuintele de interventie se realizeaza o data cu obiectivul de investitie
si se amplaseaza in incinta acestuia sau in imediata apropiere.
Locuintele de interventie nu pot fi vandute chiriasilor.
CAP. 7
Locuinta de necesitate
Art. 55
Locuinta de necesitate se finanteaza si se realizeaza in conditiile
stabilite pentru locuinta sociala.
Locuinta de necesitate se inchiriaza temporar persoanelor si familiilor ale
caror locuinte au devenit inutilizabile potrivit prevederilor art. 2 lit. f).
Contractul de inchiriere se incheie de catre primarul localitatii sau de
catre o persoana imputernicita de acesta, pe baza hotararii consiliului local,
pana la inlaturarea efectelor care au facut inutilizabile locuintele.
Art. 56
Consiliile locale pot declara, in cazuri de extrema urgenta, drept locuinte
de necesitate, locuintele libere aflate in fondul de locuinte sociale.
CAP. 8
Locuinta de protocol
Art. 57
Locuintele de protocol sunt proprietate publica a statului.
Administrarea fondului locativ de protocol se face de catre Regia Autonoma
"Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", care asigura
evidenta, intretinerea, repararea si conservarea acestuia, precum si incasarea
chiriei.
Atribuirea, ocuparea si folosirea locuintelor de protocol se fac in
conditiile prezentei legi.
Art. 58
Presedintele Romaniei, presedintele Senatului, presedintele Camerei
Deputatilor si primul-ministru beneficiaza, in conditiile prezentei legi, de
cate o locuinta de protocol, ca resedinta oficiala.
Resedintele oficiale ale persoanelor prevazute la alin. 1 se atribuie de
catre Guvern si sunt puse la dispozitia lor, impreuna cu dotarile aferente, pe
intreaga perioada a exercitarii functiei, de catre Regia Autonoma
"Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat".
Lista imobilelor cu destinatie de resedinta oficiala, precum si a
celorlalte locuinte de protocol, si conditiile pe care acestea trebuie sa le
indeplineasca se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Art. 59
Pot beneficia de locuinta de protocol, la cerere, cu plata chiriei
prevazute de lege, persoanele care indeplinesc urmatoarele functii publice:
vicepresedinti ai Senatului si ai Camerei Deputatilor, ministri de stat,
ministrii si asimilatii acestora, precum si presedintele Curtii Supreme de
Justitie, presedintele Curtii Constitutionale, presedintele Curtii de Conturi,
presedintele Consiliului Legislativ si avocatul poporului, pe durata
exercitarii functiei sau a mandatului.
Pentru persoanele prevazute la alin. 1, atribuirea locuintei de protocol se
face prin decizie a primului-ministru si se pune la dispozitia lor de catre
Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat".
Atribuirea locuintelor de protocol se poate face numai daca persoanele
prevazute la alin. 1 nu detin, in localitatea in care isi desfasoara
activitatea, o alta locuinta care sa corespunda conditiilor stabilite potrivit
art. 58 alin. 3.
Art. 60
Pentru resedintele oficiale, Regia Autonoma "Administratia
Patrimoniului Protocolului de Stat" va incheia contracte de inchiriere cu
serviciile de specialitate ale institutiilor in care isi desfasoara activitatea
persoanele beneficiare.
Pentru locuintele de protocol, contractele de inchiriere se incheie de
catre Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de
Stat" cu beneficiarii directi, care, pe aceasta baza, vor putea ocupa
locuinta respectiva impreuna cu membrii familiei.
Contractul de inchiriere a locuintelor de protocol si a celor cu destinatie
de resedinta oficiala inceteaza de drept in termen de 60 de zile de la data
eliberarii din functie a beneficiarului.
Atribuirea, in conditiile prezentei legi, a unei resedinte oficiale,
respectiv a unei locuinte de protocol, nu afecteaza drepturile locative
detinute de persoanele prevazute la art. 58 si 59.
CAP. 9
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 61
Orice litigiu in legatura cu aplicarea prevederilor prezentei legi se
solutioneaza de catre instantele judecatoresti.
Art. 62
Prevederile Ordonantei Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea
investitiilor pentru realizarea unor lucrari publice si constructii de
locuinte, aprobata si modificata prin Legea nr. 82/1995, se aplica in
continuare pana la terminarea locuintelor incepute.
Dupa finalizarea blocurilor de locuinte, sursele de constituire a
depozitului special, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 19/1994 si
ale normelor metodologice, se preiau ca venituri la depozitul special
constituit in conformitate cu prevederile art. 9.
Art. 63
In termen de 60 de zile de la data introducerii sistemului de determinare
si impozitare a venitului global pentru persoane fizice, Guvernul va reglementa
facilitatile prevazute la cap. II din prezenta lege, de care sa poata beneficia
si persoanele fizice care investesc in constructia de locuinte si pentru
punerea in siguranta a locuintelor avariate de seisme.
Art. 64
Schimbarea destinatiei locuintelor, precum si a spatiilor cu alta
destinatie decat aceea de locuinta situate in cladiri colective se poate face
numai cu acordul asociatiei de proprietari, in conditiile legii.
Art. 65
Construirea caselor de vacanta se autorizeaza, la cererea persoanelor
fizice si a agentilor economici, numai pe terenurile aflate in proprietatea
acestora sau concesionate in conditiile legii, in zonele stabilite prin
documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului, aprobate potrivit
legii.
Art. 66
Plata chiriei pentru resedintele oficiale se face din bugetele Presedintiei
Romaniei, Senatului, Camerei Deputatilor si Secretariatului General al
Guvernului, in limitele prevederilor bugetare aprobate anual.
Art. 67
Guvernul raspunde de aplicarea unitara, pe intreg teritoriul tarii, a
politicii de dezvoltare a constructiei de locuinte.
Programul de dezvoltare a constructiei de locuinte se elaboreaza de
Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, pe baza fundamentarii
organelor administratiei publice centrale interesate, consiliilor judetene si
locale, in acord cu documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului,
aprobate conform legii.
Art. 68
Pentru aducerea la indeplinire a dispozitiilor prezentei legi, Guvernul va
adopta norme metodologice de aplicare.
Art. 69
In termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi,
proprietarii din cladirile cu mai multe locuinte in proprietate privata sau
mixta se vor constitui in asociatii de proprietari, in conformitate cu
Regulamentul-cadru al asociatilor de proprietari cuprins in anexa nr. 2 care
face parte integranta din prezenta lege.
Inregistrarile cladirilor in cartile funciare si ale asociatiilor de
proprietari la judecatorii, constituite potrivit prevederilor alin. 1, sunt
scutite de taxe.
Pana la data dobandirii personalitatii juridice a asociatiei de
proprietari, asociatiile de locatari isi desfasoara activitatea pe baza
Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind
organizarea si functionarea asociatiei locatarilor.
Art. 70
Decretul Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului
privind organizarea si functionarea asociatiei locatarilor se abroga dupa 12
luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Art. 71
Persoanele care beneficiaza de drepturi mai favorabile decat cele prevazute
in prezenta lege, consacrate prin legi speciale, care se refera, printre
altele, la materia raporturilor juridice locative si a celor conexe acestora,
se bucura in continuare de aplicarea drepturilor mai favorabile.
Art. 72
Dispozitiile prezentei legi privind inchirierea locuintelor se completeaza
cu dispozitiile Codului civil privind contractul de locatiune.
Art. 73
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
- Legea nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ si reglementarea
raporturilor dintre proprietari si chiriasi, cu exceptia cap. 4 si a art. 63 cu
referire la cap. 4 din aceeasi lege, exclusiv dispozitiile referitoare la
suprafetele locative proprietate personala;
- H.C.M. nr. 860/1973 pentru stabilirea masurilor de executare a Legii nr.
5/1973, in ceea ce priveste inchirierea de locuinte;
- Decretul Consiliului de Stat nr. 256/1984 privind imbunatatirea regimului
de construire a locuintelor si modificarea unor reglementari referitoare la
stabilirea preturilor limita a locuintelor care se construiesc din fondurile
statului, a preturilor de contractare ale locuintelor proprietate personala si
a preturilor de vanzare ale locuintelor din fondul locativ de stat;
- Decretul Consiliului de Stat nr. 68/1975 privind imbunatatirea regimului
de construire a locuintelor din fondurile statului sau din fondurile populatiei
cu sprijinul statului in credite si executie;
- art. 12 alin. 1 lit. a) si alin. 2, art. 21-25 si art. 35 alin. 2 din
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri
pentru realizarea locuintelor;
- orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei legi.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 30 septembrie 1996, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATUI
ION SOLCANU
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 30
septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art 74 alin. (1) din Constitutia
Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ADRIAN NASTASE
ANEXA 1
EXIGENTE MINIMALE
pentru locuinte
A. Cerinte minimale:
- acces liber individual la spatiul locuibil, fara tulburarea posesiei si a
folosintei exclusive a spatiului detinut de catre o alta persoana sau familie;
- spatiu pentru odihna;
- spatiu pentru prepararea hranei;
- grup sanitar;
- acces la energia electrica si apa potabila, evacuarea controlata a apelor
uzate si a reziduurilor menajere.
B. Suprafete minimale:
________________________________________________________________
|Persoane/ | Camere/ | Camera | Dormitoare | Loc de | Bucatarie |
|familie | locuinta | de zi | | luat | |
| | | | | masa | |
|----------|----------|--------|------------|--------|-----------|
| nr. | nr. | mp | mp | mp | mp |
|__________|__________|________|____________|________|___________|
| 1 | 1 | 18,00 | - | 2,50 | 5,00 |
|----------|----------|--------|------------|--------|-----------|
| 2 | 2 | 18,00 | 12,00 | 3,00 | 5,00 |
|----------|----------|--------|------------|--------|-----------|
| 3 | 3 | 18,00 | 22,00 | 3,00 | 5,50 |
|----------|----------|--------|------------|--------|-----------|
| 4 | 3 | 19,00 | 24,00 | 3,50 | 5,50 |
|----------|----------|--------|------------|--------|-----------|
| 5 | 4 | 20,00 | 34,00 | 3,50 | 6,00 |
|----------|----------|--------|------------|--------|-----------|
| 6 | 4 | 21,00 | 36,00 | 4,50 | 6,00 |
|----------|----------|--------|------------|--------|-----------|
| 7 | 5 | 22,00 | 46,00 | 5,00 | 6,50 |
|----------|----------|--------|------------|--------|-----------|
| 8 | 5 | 22,00 | 48,00 | 6,00 | 6,50 |
|__________|__________|________|____________|________|___________|
___________________________________________________
| Incaperi | Spatii | Suprafata | Suprafata |
| sanitare | de depozitare | utila | construita |
|----------|---------------|-----------|------------|
| mp | mp | mp | mp |
|__________|_______________|___________|____________|
| 4,50 | 2,00 | 37,00 | 58,00 |
|__________|_______________|___________|____________|
| 4,50 | 2,00 | 52,00 | 81,00 |
|__________|_______________|___________|____________|
| 6,50 | 2,50 | 66,00 | 102,00 |
|__________|_______________|___________|____________|
| 6,50 | 3,50 | 74,00 | 115,00 |
|__________|_______________|___________|____________|
| 7,50 | 4,00 | 87,00 | 135,00 |
|__________|_______________|___________|____________|
| 7,50 | 4,50 | 93,00 | 144,00 |
|__________|_______________|___________|____________|
| 9,00 | 5,00 | 107,00 | 166,00 |
|__________|_______________|___________|____________|
| 9,00 | 5,50 | 110,00 | 171,00 |
|__________|_______________|___________|____________|
NOTA:
- Suprafata camerei de zi de la locuinta cu o camera include spatiul pentru
dormit.
- Locul de luat masa poate fi inglobat in bucatarie sau in camera de zi.
- Inaltimea libera minima a camerelor de locuit va fi de 2,55 m, cu
exceptia mansardelor, supantelor si niselor, la care se va asigura un volum
minim de 15 mc de persoana.
- Suprafata locuibila este suprafata desfasurata a incaperilor de locuit.
Ea cuprinde suprafata dormitoarelor si a camerei de zi.
- Suprafata utila este suprafata desfasurata, mai putin suprafata aferenta
peretilor.
- Suprafata utila a locuintei este suma tuturor suprafetelor utile ale
incaperilor. Ea cuprinde: camera de zi, dormitoare, bai, WC, dus, bucatarie,
spatii de depozitare si de circulatie din interiorul locuintei. Nu se cuprind:
suprafata logiilor si a balcoanelor, pragurile, golurilor de usi, ale
trecerilor cu deschideri pana la 1,00 m, nisele de radiatoare, precum si
suprafetele ocupate de sobe si cazane de baie (cate 0,50 mp pentru fiecare soba
si cazan de baie), in cazul in care incalzirea se face cu sobe. In cazul
locuintelor duplex, rampa, mai putin palierele, nu se cuprinde in suprafata
utila a locuintei.
- Suprafata construita pe locuinta, prevazuta in tabelul B, este suma
suprafetelor utile ale incaperilor, logiilor, balcoanelor, precum si a
cotei-parti din suprafetele partilor comune ale cladirilor (spalatorii,
uscatorii, casa scarii, inclusiv anexele pentru colectarea, depozitarea si
evacuarea deseurilor menajere, casa liftului etc.), la care se adauga suprafata
aferenta peretilor interiori si exteriori ai locuintei; in cazul incalzirii cu
combustibil solid, se adauga suprafata aferenta sobelor si cazanelor de baie.
Nu sunt cuprinse suprafetele aferente boxelor de la subsol si ale garajelor
care pot fi prevazute distinct.
- Suprafata incaperii sanitare principale din locuinta va permite accesul
la cada de baie al persoanelor imobilizate in scaun cu rotile.
- Incaperea sanitara se include in locuinta, in cazul in care pot fi
asigurate alimentarea cu apa si canalizarea.
- Latimea minima de circulatie a coridoarelor si a vestibulului din
interiorul locuintei va fi de 120 cm.
- In functie de amplasamentul constructiei, suprafetele construite pot avea
abateri in limitele de +/- 10% .
- Numarul de persoane pe locuinte se utilizeaza la repartizarea locuintelor
sociale, de interventie, de serviciu si de necesitate.
C. Incaperi sanitare:
Numar de camere/locuinta
________________________________________
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
____________|_______|_______|_______|______|_______|
| Baie | 1 | 1 | 1 | 1 | 2 |
|-----------|-------|-------|-------|------|-------|
| Dus | - | - | - | 1 | - |
|-----------|-------|-------|-------|------|-------|
| WC | - | - | 1 | - | - |
|___________|_______|_______|_______|______|_______|
D. Dotarea minima a incaperilor sanitare
-------------------
| Baie | Dus | WC |
_____________________________|______|_____|____|
| Cada de baie | | 1 | - | - |
|------------------|---------|------|-----|----|
| Vas WC | | 1 | 1 | 1 |
|------------------|---------|------|-----|----|
| Lavoar | mare | 1 | - | - |
| |---------|------|-----|----|
| | mic | - | 1 | 1 |
|------------------|---------|------|-----|----|
| Cuva pentru dus | | - | 1 | - |
|------------------|---------|------|-----|----|
| Etajera | mare | 1 | - | - |
| |---------|------|-----|----|
| | mica | - | 1 | 1 |
|------------------|---------|------|-----|----|
| Oglinda | mare | 1 | - | - |
| |---------|------|-----|----|
| | mica | - | 1 | 1 |
|------------------|---------|------|-----|----|
| Portprosop | | 1 | 1 | 1 |
|------------------|---------|------|-----|----|
| Portsapun | | 1 | 1 | 1 |
|------------------|---------|------|-----|----|
| Porthartie | | 1 | 1 | 1 |
|------------------|---------|------|-----|----|
| Cuier | | 1 | 1 | - |
|------------------|---------|------|-----|----|
| Sifon pardoseala | | 1 | 1 | - |
|__________________|_________|______|_____|____|
NOTA:
- In baie se va prevedea spatiul pentru masina de spalat rufe.
- Incaperile sanitare vor fi ventilate direct sau prin cos de ventilatie.
E. Dotarea minima a bucatariei
________________________________________________________
| Nr. de camere/locuinta | 1-2 | 3 | 4 | 5 |
|-------------------------------|-------|-----|-----|----|
| Spalator cu cuva si picurator | 1 | 1 | 1 | 1 |
|_______________________________|_______|_____|_____|____|
NOTA:
- In bucatarie se vor prevedea: cos de ventilatie, spatiu pentru frigider
si pentru masa de lucru.
F. Dotarea minima cu instalatii electrice
-------------------------------------------------
|Dormitor | Camera | | | | |
| | de zi | Bucatarie | Baie | Dus | WC |
-------------|---------|--------|-----------|------|-----|----|
|Loc de | | | | | | |
|lampa | 1 | 1 | - | - | - | - |
|-------------|---------|--------|-----------|------|-----|----|
|Aplica | - | - | 1 | 1 | 1 | 1 |
|-------------|---------|--------|-----------|------|-----|----|
|Comutator | 1 | 1 | - | - | - | - |
|-------------|---------|--------|-----------|------|-----|----|
|Intrerupator | - | - | 1 | 1 | 1 | 1 |
|-------------|---------|--------|-----------|------|-----|----|
|Priza | 2 | 3 | 1 | - | - | - |
|-------------|---------|--------|-----------|------|-----|----|
|Priza cu | | | | | | |
|contact de | | | | | | |
|protectie | - | - | 1 | 1 | - | - |
|_____________|_________|________|___________|______|_____|____|
NOTA:
- Se vor prevedea intrerupatoare si aplice pentru fiecare spatiu de
depozitare si spatiu de circulatie.
- Priza cu contact de protectie, instalata pentru baie, se monteaza in
exteriorul incaperii.
- Fiecare locuinta va fi prevazuta cu instalatie de sonerie.
- In cladiri cu mai multe locuinte se vor prevedea instalatii si prize
pentru antena colectiva si telefon.
- Pentru locuintele situate in mediul rural, dotarile minime privind
incaperile sanitare si bucataria se vor putea realiza pe parcursul existentei
constructiei, in corelare cu racordarea locuintei la retelele de utilitate
publica sau la sistemul propriu de alimentare cu apa si evacuare controlata a
apelor uzate.
G. Spatii si instalatii de folosinta comuna pentru cladiri cu mai multe
locuinte
- Instalatii de prevenire si stingere a incendiilor, precum si ascensor
conform normelor in vigoare.
- Spatii pentru biciclete, carucioare si pentru uscarea rufelor.
- Spatii destinate colectarii, depozitarii si evacuarii deseurilor
menajere.
- Spatii pentru depozitarea combustibililor solizi sau lichizi, in
situatiile in care nu se pot asigura incalzirea centrala si/sau gaze la
bucatarie.
- Rampa de acces pentru persoanele imobilizate in scaun cu rotile.
ANEXA 2
REGULAMENTUL-CADRU
al asociatiilor de proprietari
CAP. 1
Dispozitii generale, definitii
Art. 1
Prezentul regulament-cadru stabileste modul de infiintare si de functionare
a asociatiilor de proprietari, precum si modul de administrare si de exploatare
a unor cladiri aflate in proprietate.
Art. 2
Regulamentul-cadru se aplica tuturor cladirilor cu mai multe apartamente in
proprietate privata sau mixta, inclusiv in cazul celor avand spatii cu alta
destinatie decat aceea de locuinta.
Art. 3
Termenii utilizati in prezentul regulament au urmatorul inteles:
a) Prin bloc de locuinte - cladire - condominiu se intelege o proprietate
imobiliara, din care unele parti au alta destinatie decat aceea de locuinta,
respectiv apartamente proprietate individuala, iar restul este proprietate
comuna indiviza.
Proprietatea imobiliara nu este un condominiu decat daca cota-parte
indiviza de proprietate comuna revine proprietarilor apartamentelor si nu poate
fi separata de proprietatea asupra apartamentelor.
b) Prin spatiu, respectiv apartament, se intelege o parte dintr-o cladire
destinata locuirii, in regim de proprietate individuala, care, impreuna cu
cota-parte indiviza din proprietatea comuna, constituie o unitate de
proprietate imobiliara.
Cu exceptia unor situatii pentru care exista alte prevederi exprese in
acest regulament-cadru sau in acordul de asociere, drepturile de proprietate
asupra unui apartament dintr-un bloc de locuinte/condominiu trebuie considerate
in acelasi mod ca si drepturile de proprietate asupra altor proprietati
imobiliare.
c) Prin proprietate comuna se intelege toate partile dintr-o cladire aflata
in proprietate, care nu sunt apartamente si care sunt destinate folosirii in
comun de catre toti proprietarii din acea cladire.
Proprietatea comuna este indivizibila si este detinuta de proprietarii
apartamentelor individuale, conform cotelor calculate.
Proprietatea comuna include toate partile proprietatii care sunt in
folosinta comuna, ca: terenul pe care este construita cladirea, curtea inclusa,
fundatia, structura de rezistenta, acoperisul, terasele, cosurile de fum,
scarile, holurile, pivnitele, subsolurile, casa scarii, tubulatura de gunoi,
rezervoarele de apa, ascensoarele.
Proprietatea comuna include instalatii ale cladirii aflate in folosinta
comuna cu care a fost inzestrata cladirea in timpul constructiei sau cu care a
fost dotata mai tarziu de catre proprietari, ca de exemplu: canale pluviale,
paratrasnete, antene, instalatii de telefonie, instalatii electrice, conducte
de apa, sisteme de incalzire si conducte de gaze care pot trece prin
proprietatea comuna pana la punctele de distributie din apartamentele
individuale.
d) Prin cota-parte se intelege cota de proprietate care ii revine fiecarui
apartament proprietate individuala, din proprietatea comuna, si este inscrisa
in actul de proprietate.
In situatia in care cotele-parti nu sunt inscrise in actele de proprietate,
ele vor fi calculate pentru fiecare apartament, corespunzator cu raportul dintre
suprafata locativa a fiecarui apartament si totalul suprafetelor locative ale
tuturor apartamentelor din imobil.
e) Prin fondatori se intelege orice persoana juridica, inclusiv statul, o
institutie a administratiei publice locale, o persoana sau un grup de persoane
care actioneaza impreuna, care sau in numele careia se infiinteaza un
condominiu si care prin vanzare sau orice alta forma de transfer ofera spatii,
respectiv apartamente intr-un bloc de locuinte pentru proprietarii individuali.
f) Prin proprietar al spatiului, respectiv al apartamentului, se intelege
persoana sau grupul de persoane care are in proprietate acel spatiu, respectiv
apartament, intr-un bloc de locuinte/condominiu.
g) Prin asociatie de proprietari se intelege organizatia proprietarilor
tuturor apartamentelor dintr-o cladire cu mai multe apartamente proprietate
privata sau mixta.
h) Prin acord de asociere se intelege actul care consfinteste hotararea
proprietarilor de a se asocia, dupa inregistrarea proprietatii in Cartea
funciara.
i) Prin cheltuieli comune se intelege cheltuielile sau obligatiile
financiare ale asociatiei, care sunt legate de proprietatea comuna sau care nu
pot fi inregistrate pe fiecare locuinta.
CAP. 2
Infiintarea si inregistrarea asociatiei de proprietari
Art. 4
Asociatia de proprietari se constituie in cadrul unei adunari, convocata in
termen de 60 de zile de la data la care intreaga cladire a fost inregistrata in
Cartea funciara.
Membrii asociatiei vor fi toti proprietarii apartamentelor, inclusiv
primaria sau fondatorul, atat timp cat acestia continua sa detina unul sau mai
multe apartamente din cladire.
Art. 5
Asociatia de proprietari dobandeste personalitate juridica in momentul
inregistrarii la judecatoria pe raza careia se afla cladirea pentru care s-a
constituit asociatia, potrivit regulilor privind persoanele juridice.
In cazul cladirilor cu mai putin de 20 de proprietari asociati, asociatia
se poate constitui pe grupe de cladiri invecinate, reunind, de regula, minimum
3 proprietari, pe criteriul intereselor comune in gospodarirea proprietatii.
Art. 6
Judecatoria se pronunta asupra cererii de inregistrare, pe baza acordului
de constituire si a statutului asociatiei de proprietari.
Statutul asociatiei de proprietari se intocmeste in baza prezentei legi si
a prezentului regulament-cadru al asociatiilor de proprietari.
Art. 7
Asociatiile de locatari din cladirile cu mai multe apartamente aflate in
proprietate privata sau mixta, inclusiv ca urmare a aplicarii prevederilor
Decretului-lege nr. 61/1990 si ale Legii nr. 85/1992, se vor transforma in
asociatii de proprietari potrivit normelor cuprinse in prezentul
regulament-cadru.
CAP. 3
Acordul de asociere
Art. 8
Acordul de asociere trebuie sa contina:
a) adresa proprietatii;
b) numele si prenumele proprietarilor unitatilor locative;
c) descrierea proprietatii, cuprinzand: descrierea cladirii, structura
cladirii, numarul de etaje, numarul de apartamente structurate pe numar de
camere, terenul aferent cladirii.
Descrierea trebuie sa fie suficienta din punct de vedere juridic pentru
inregistrarea in Cartea funciara de la biroul de inregistrare a proprietatilor
imobiliare;
d) planse sau schite, in masura sa asigure o buna identificare, prin
localizare si suprafata, a fiecarui spatiu, respectiv apartament, din structura
cladirii;
e) enumerarea si descrierea partilor aflate in proprietate comuna;
f) cota-parte ce revine fiecarui apartament din proprietatea comuna.
Art. 9
La intrunirea constitutiva a asociatiei de proprietari, proprietarii
apartamentelor vor alege un comitet executiv si o comisie de cenzori si vor
hotari numarul membrilor acestora si durata mandatelor lor.
Membrii comisiei de cenzori trebuie sa aiba cunostinte de specialitate si
experienta in domeniile economic, financiar si juridic.
Asociatia de proprietari poate delega atributiile comisiei de cenzori, de
control financiar si contabil, unor persoane fizice sau juridice, asociatii sau
agenti economici specializati.
Candidatul care va obtine cel mai mare numar de voturi va deveni
presedintele asociatiei de proprietari.
Art. 10
Stabilirea cotelor-parti din veniturile si cheltuielile comune se face
proportional cu cota-parte din proprietatea comuna aferenta fiecarui
apartament.
Art. 11
In cazul spatiilor, respectiv al apartamentelor cu mai mult de un
proprietar, relatiile de coproprietate intre proprietari vor fi reglementate in
conformitate cu prevederile Codului civil.
Art. 12
Pentru amendarea sau modificarea acordului de asociere este necesar
acceptul a cel putin 80% din votul proprietarilor de apartamente, respectiv
alte spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta.
Orice amendare sau modificare trebuie sa fie inregistrata la judecatoria pe
raza careia se afla cladirea.
Art. 13
In cazul in care apartamentele, respectiv spatiile, pot fi adaugate sau
retrase din asociatie, acordul de asociere trebuie sa stabileasca formula care
se va folosi pentru recalcularea cotelor ce revin apartamentelor ramase in
asociatie.
CAP. 4
Drepturile si indatoririle proprietarilor de apartamente
Art. 14
Proprietarul unui apartament este obligat sa mentina apartamentul in stare
buna, pe propria sa cheltuiala. Nici un proprietar nu poate incalca sau
prejudicia dreptul de proprietate comuna sau individuala.
Art. 15
Cu un preaviz de 15 zile, proprietarul este obligat sa accepte accesul in
apartamentul sau al unui reprezentant al asociatiei, atunci cand este necesar
sa se inspecteze, sa se repare sau sa se inlocuiasca elemente din proprietatea
comuna la care se poate avea acces numai din respectivul apartament. Fac
exceptie cazurile de urgenta cand nu este necesar nici un preaviz.
Art. 16
Administrarea, intretinerea si reparatiile proprietatii comune cad in
sarcina asociatiei, iar cheltuielile legate de acestea vor reprezenta
cheltuieli comune.
Asociatia de proprietari poate angaja alte persoane sau poate incheia
contracte pentru realizarea, respectiv furnizarea acestor servicii.
Art. 17
Asociatia de proprietari, cu intrunirea majoritatii voturilor, poate
intreprinde masuri vizand imbunatatirea confortului si a eficientei cladirii.
Instalatiile mai importante, ca: boilerele cu apa calda, incalzirea centrala,
rezervoarele de apa, lifturile si alte dotari de amploare similara pot fi
schimbate de asociatie numai cu aprobarea a cel putin 75% din numarul voturilor
proprietarilor.
Indiferent de natura interventiilor, se va avea in vedere mentinerea
aspectului armonios si unitar al intregii cladiri.
Art. 18
Proprietarul poate aduce imbunatatiri sau modificari apartamentului sau,
fara a pune in pericol integritatea structurala a cladirii sau a altor
apartamente.
Proprietarul nu poate schimba aspectul proprietatii comune, fara a obtine
mai intai acceptul din partea asociatiei de proprietari.
Art. 19
Zidurile dintre apartamentele alaturate, care nu fac parte din structura de
rezistenta a cladirii, pot fi reamplasate prin acord intre proprietarii
apartamentelor respective si cu instiintarea asociatiei de proprietari.
Zidurile dintre apartamente si proprietatea comuna, care nu fac parte din
structura de rezistenta a cladirii, pot fi reamplasate numai prin amendarea
acordului de asociere.
Art. 20
Daca proprietarul unui apartament sau oricare alta persoana care actioneaza
in numele sau provoaca daune oricarei parti din proprietatea comuna sau unui
alt apartament, respectivul proprietar trebuie sa repare stricaciunile sau sa
plateasca cheltuielile pentru lucrarile de reparatii.
CAP. 5
Organizarea si functionarea asociatiei de proprietari
Art. 21
Dupa prima intrunire organizatorica, de constituire a asociatiei de
proprietari, va avea loc cel putin o data pe an o adunare generala a membrilor
asociatiei.
Adunarea generala este alcatuita din toti membrii asociatiei de
proprietari.
Intrunirile speciale ale asociatiei pot fi convocate oricand de catre
comitetul executiv sau de catre proprietarii de apartamente, reprezentand cel
putin 20% din cotele de proprietate.
Toti proprietarii trebuie anuntati asupra oricarei intruniri a asociatiei
de proprietari cu cel putin 10 zile inainte ca aceasta sa aiba loc.
Art. 22
Asociatia de proprietari poate adopta decizii, daca cel putin 2/3 din
numarul membrilor sunt prezenti personal sau prin reprezentant.
Daca nu este intrunit cvorumul, adunarea poate fi suspendata si
reconvocata.
La adunarea reconvocata, daca exista dovada ca toti membrii asociatiei de
proprietari au fost convocati, deciziile pot fi adoptate indiferent de numarul
membrilor prezenti.
Art. 23
Pentru adoptarea deciziilor in adunarea asociatiei de proprietari, se vor
avea in vedere urmatoarele:
a) votul fiecarui proprietar are o pondere egala cu cota-parte din
proprietatea comuna;
b) proprietarul poate fi reprezentat de catre un membru al familiei sau de
catre un alt reprezentant care are o imputernicire semnata de catre
proprietarul in numele caruia voteaza;
c) un membru al asociatiei de proprietari poate reprezenta cel mult inca un
membru absent, prin imputernicire scrisa;
d) in cazul unui vot paritar, votul presedintelui este decisiv.
Deciziile asociatiei de proprietari vor fi luate, in general, cu un vot
reprezentand majoritatea simpla din totalitatea voturilor obtinute.
Art. 24
Asociatia de proprietari indeplineste urmatoarele atributii:
a) adopta si amendeaza bugetele de venituri si cheltuieli, precum si fondul
de rulment; incaseaza cotele obisnuite si speciale pentru cheltuielile comune
de la proprietarii de apartamente si de la proprietarii spatiilor cu alta
destinatie decat aceea de locuinta;
b) angajeaza si suspenda din functie pe cel care administreaza proprietatea
sau pe ceilalti functionari sau angajati, in vederea administrarii si bunei
functionari a cladirii; personalul necesar bunei gospodariri a partilor si a
instalatiilor de folosinta comuna ale cladirilor poate fi angajat prin contract
individual de munca sau prin conventie civila, conform celor stabilite prin
negociere;
c) initiaza sau apara in procese, in nume propriu sau in numele
proprietarilor de apartamente, interesele legate de cladire;
d) incheie contracte si isi asuma obligatii in nume propriu sau in numele
proprietarilor de apartamente, in interesele legate de cladire;
e) reglementeaza folosirea, intretinerea, repararea, inlocuirea si
modificarea proprietatii comune;
f) impune penalizari pentru intarzierea platii cotelor de intretinere;
g) adopta sau amendeaza deciziile, regulile si regulamentele;
h) completeaza la zi cartea tehnica a constructiei;
i) asigura urmarirea comportarii in timp a constructiei, pe toata durata
ei;
j) exercita alte atributii care i-au fost conferite prin acordul de
asociere sau prin votul proprietarilor de apartamente.
Art. 25
Daca o decizie a asociatiei de proprietari este contrara legii sau
acordului de asociere sau este de natura sa produca daune considerabile
intereselor unei minoritati a proprietarilor de apartamente, orice proprietar
poate actiona in justitie valabilitatea respectivei decizii, in termen de 60 de
zile de la adoptarea acesteia. Actionarea in justitie nu trebuie sa intrerupa
executarea deciziei decat in cazul in care instanta hotaraste suspendarea
deciziei respective.
CAP. 6
Comitetul executiv
Art. 26
Cu exceptia atributiilor rezervate exclusiv proprietarilor de apartamente,
comitetul executiv poate reprezenta asociatia de proprietari in administrarea
si exploatarea cladirii.
Comitetul executiv poate angaja personal specializat sau poate numi alte
persoane pentru indeplinirea sarcinilor ce ii revin.
Art. 27
Presedintele asociatiei de proprietari reprezinta asociatia in derularea
contractelor si isi asuma obligatii in numele asociatiei. El reprezinta
asociatia de proprietari impotriva unui tert, inclusiv in actiunile
judecatoresti initiate de asociatie impotriva unui proprietar de apartament
care nu si-a indeplinit obligatiile fata de asociatie sau in procesele initiate
de un proprietar de apartament care contesta o decizie a asociatiei de
proprietari.
CAP. 7
Cheltuieli comune; incasarea cotelor de intretinere
Art. 28
Anul fiscal al asociatiei de proprietari va fi anul calendaristic.
Inainte de inceputul urmatorului an fiscal si pentru fiecare an fiscal ce
urmeaza, comitetul executiv va pregati si va prezenta proprietarilor in
adunarea generala un buget anual, suficient pentru a acoperi cheltuielile
anticipate de intretinere si functionare a proprietatii comune.
Daca membrii asociatiei de proprietari sunt de acord, se aproba si un fond
pentru repararea si imbunatatirea proprietatii comune. Comitetul executiv va
pregati si va prezenta adunarii generale suma necesara pentru alimentarea
acestui fond.
Bugetul anual va trebui sa fie adoptat prin votul majoritar al adunarii
generale a asociatiei de proprietari.
Asociatia de proprietari isi va putea deschide cont la oricare unitate
bancara sau filiala C.E.C.
Art. 29
Toti proprietarii de apartamente trebuie sa plateasca in avans cota ce le
revine din bugetul pentru cheltuielile comune.
Plata se va face conform hotararii luate in adunarea generala.
Art. 30
Cu aprobarea data prin votul a 2/3 din numarul membrilor asociatiei de
proprietari, poate fi perceputa o suma speciala, in afara cheltuielilor comune
prevazute in buget, destinata achitarii cheltuielilor comune neprevazute, dar
necesare. Astfel de sume se vor plati la termenele stabilite de adunarea
generala a asociatiei de proprietari.
Art. 31
Asociatia de proprietari poate impune o penalizare pentru neplata
cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevazute, si a altor cheltuieli
restante, oricarui proprietar care se va face vinovat de neplata acestora, timp
de mai mult de 30 de zile de la termenul stabilit.
Asociatia de proprietari are dreptul de a actiona in justitie pe orice
proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune, inclusiv cele
neprevazute, timp de mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Sentinta data in favoarea asociatiei de proprietari, pentru sumele datorate
de oricare proprietar, poate fi pusa in aplicare prin orice modalitate permisa
de Codul de procedura civila, pentru acoperirea datoriilor.