LEGE
Nr. 571 din 22 decembrie 2003
privind Codul fiscal
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 927 din 23 decembrie 2003
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
TITLUL I
Dispozitii generale
CAP. 1
Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal
Art. 1
Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal
(1) Prezentul cod stabileste cadrul legal pentru impozitele si taxele
prevazute la art. 2, care constituie venituri la bugetul de stat si bugetele
locale, precizeaza contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si
taxe, precum si modul de calcul si de plata al acestora. Prezentul cod cuprinde
procedura de modificare a acestor impozite si taxe. De asemenea, autorizeaza
Ministerul Finantelor Publice sa elaboreze norme metodologice, instructiuni si
ordine in aplicarea prezentului cod si a conventiilor de evitare a dublei
impuneri.
(2) Cadrul legal de administrare a impozitelor si taxelor reglementate de
prezentul cod este stabilit prin legislatia privind procedurile fiscale.
(3) In materie fiscala, dispozitiile prezentului cod prevaleaza asupra
oricaror prevederi din alte acte normative, in caz de conflict intre acestea
aplicandu-se dispozitiile Codului fiscal.
(4) Daca orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui
tratat la care Romania este parte, se aplica prevederea acelui tratat.
(5) Orice masura de natura fiscala care constituie ajutor de stat se acorda
potrivit dispozitiilor Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Art. 2
Impozitele si taxele reglementate de Codul fiscal
Impozitele si taxele reglementate prin prezentul cod sunt urmatoarele:
a) impozitul pe profit;
b) impozitul pe venit;
c) impozitul pe veniturile microintreprinderilor;
d) impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti;
e) impozitul pe reprezentante;
f) taxa pe valoarea adaugata;
g) accizele;
h) impozitele si taxele locale.
CAP. 2
Interpretarea si modificarea Codului fiscal
Art. 3
Principiile fiscalitatii
Impozitele si taxele reglementate de prezentul cod se bazeaza pe
urmatoarele principii:
a) neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de
investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand conditii egale
investitorilor, capitalului roman si strain;
b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa
nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de
plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa
poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata
determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor
fiscale;
c) echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita
a veniturilor, in functie de marimea acestora;
d) eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor
Codului fiscal, astfel incat aceste prevederi sa nu conduca la efecte
retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice, in raport cu
impozitarea in vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor decizii
investitionale majore.
Art. 4
Modificarea si completarea Codului fiscal
(1) Prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin lege, promovata,
de regula, cu 6 luni inainte de data intrarii in vigoare a acesteia.
(2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intra in vigoare cu
incepere din prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptata prin lege.
Art. 5
Norme metodologice, instructiuni si ordine
(1) Ministerul Finantelor Publice are atributia elaborarii normelor
necesare pentru aplicarea unitara a prezentului cod.
(2) In intelesul prezentului cod, prin norme se intelege norme
metodologice, instructiuni si ordine.
(3) Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotarare, si sunt
publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(4) Ordinele si instructiunile se emit de ministrul finantelor publice si
se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(5) Institutiile publice din subordinea Guvernului, altele decat Ministerul
Finantelor Publice, nu pot elabora si emite norme care sa aiba legatura cu
prevederile prezentului cod, cu exceptia celor prevazute in prezentul cod.
(6) Anual, Ministerul Finantelor Publice colecteaza si sistematizeaza toate
normele in vigoare avand legatura cu prevederile prezentului cod si pune
aceasta colectie oficiala la dispozitia altor persoane, spre publicare.
Art. 6
Infiintarea si functionarea Comisiei fiscale centrale
(1) Ministerul Finantelor Publice infiinteaza o Comisie fiscala centrala,
care are responsabilitati de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea
unitara a prezentului cod.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei fiscale centrale
se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
(3) Comisia fiscala centrala este coordonata de secretarul de stat din
Ministerul Finantelor Publice care raspunde de politicile si legislatia
fiscala.
(4) Deciziile Comisiei fiscale centrale se aproba prin ordin al ministrului
finantelor publice.
CAP. 3
Definitii
Art. 7
Definitii ale termenilor comuni
(1) In intelesul prezentului cod, termenii si expresiile de mai jos au
urmatoarea semnificatie:
1. activitate - orice activitate desfasurata de catre o persoana in scopul
obtinerii de venit;
2. activitate dependenta - orice activitate desfasurata de o persoana
fizica intr-o relatie de angajare;
3. activitate dependenta la functia de baza - orice activitate dependenta
care este declarata astfel de persoana fizica, in conformitate cu prevederile
legii;
4. activitate independenta - orice activitate desfasurata cu regularitate
de catre o persoana fizica, alta decat o activitate dependenta;
5. asociere, fara personalitate juridica - orice asociere in
participatiune, grup de interes economic, societate civila sau alta entitate
care nu este o persoana impozabila distincta, in intelesul impozitului pe venit
si pe profit, conform normelor emise in aplicare;
6. autoritate fiscala competenta - organul fiscal din cadrul Ministerului
Finantelor Publice si serviciile de specialitate ale autoritatilor
administratiei publice locale, dupa caz, care au responsabilitati fiscale;
7. contract de leasing financiar - orice contract de leasing care
indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care
face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care
contractul de leasing produce efecte;
b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate
asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul
expirarii contractului;
c) perioada de leasing depaseste 75% din durata normala de utilizare a
bunului ce face obiectul leasingului; in intelesul acestei definitii, perioada
de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi
prelungit;
8. contract de leasing operational - orice contract de leasing incheiat
intre locator si locatar, care nu indeplineste conditiile contractului de
leasing financiar;
9. comision - orice plata in bani sau in natura efectuata catre un broker,
un agent comisionar general sau catre orice persoana asimilata unui broker sau
unui agent comisionar general, pentru serviciile de intermediere efectuate in
legatura cu o operatiune comerciala;
10. contributii sociale obligatorii - orice contributii care trebuie
platite, in conformitate cu legislatia in vigoare, pentru protectia somerilor,
asigurari de sanatate sau asigurari sociale;
11. credit fiscal - o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe
profit cu suma impozitului achitat in strainatate, conform conventiilor de
evitare a dublei impuneri sau asa cum se stabileste in prezentul cod;
12. dividend - o distribuire in bani sau in natura, efectuata de o persoana
juridica unui participant la persoana juridica, drept consecinta a detinerii
unor titluri de participare la acea persoana juridica, exceptand urmatoarele:
a) o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modifica
procentul de detinere a titlurilor de participare ale oricarui participant la
persoana juridica;
b) o distribuire in bani sau in natura, efectuata in legatura cu
rascumpararea titlurilor de participare la persoana juridica, alta decat
rascumpararea care face parte dintr-un plan de rascumparare, ce nu modifica
procentul de detinere a titlurilor de participare al nici unui participant la
persoana juridica;
c) o distribuire in bani sau in natura, efectuata in legatura cu lichidarea
unei persoane juridice;
d) o distribuire in bani sau in natura, efectuata cu ocazia reducerii
capitalului social constituit efectiv de catre participanti.
Daca suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile
furnizate catre un participant la persoana juridica depaseste pretul pietei
pentru astfel de bunuri sau servicii, atunci diferenta se trateaza drept
dividend;
13. dobanda - orice suma ce trebuie platita sau primita pentru utilizarea
banilor, indiferent daca trebuie sa fie platita sau primita in cadrul unei
datorii, in legatura cu un depozit sau in conformitate cu un contract de
leasing financiar, vanzare cu plata in rate sau orice vanzare cu plata amanata;
14. franciza - sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua
intre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar,
prin care o persoana, denumita francizor, acorda unei alte persoane, denumita
beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o
tehnologie sau un serviciu;
15. know-how - orice informatie cu privire la o experienta industriala,
comerciala sau stiintifica care este necesara pentru fabricarea unui produs sau
pentru aplicarea unui proces existent si a carei dezvaluire catre alte persoane
nu este permisa fara autorizatia persoanei care a furnizat aceasta informatie;
in masura in care provine din experienta, know-how-ul reprezinta ceea ce un
producator nu poate sti din simpla examinare a produsului si din simpla
cunoastere a progresului tehnicii;
16. mijloc fix - orice imobilizare corporala, care este detinuta pentru a
fi utilizata in productia sau livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii,
pentru a fi inchiriata tertilor sau in scopuri administrative, daca are o
durata normala de utilizare mai mare de un an si o valoare mai mare decat
limita stabilita prin hotarare a Guvernului;
17. nerezident - orice persoana juridica straina si orice persoana fizica
nerezidenta;
18. organizatie nonprofit - orice asociatie, fundatie sau federatie
infiintata in Romania, in conformitate cu legislatia in vigoare, dar numai daca
veniturile si activele asociatiei, fundatiei sau federatiei sunt utilizate
pentru o activitate de interes general, comunitar sau nonpatrimonial;
19. participant - orice persoana care este proprietarul unui titlu de participare;
20. persoana - orice persoana fizica sau juridica;
21. persoane afiliate - o persoana este afiliata cu alta persoana, daca
relatia dintre ele este definita de cel putin unul dintre urmatoarele cazuri:
a) o persoana fizica este afiliata cu alta persoana fizica, daca acestea
sunt rude pana la gradul al III-lea inclusiv;
b) o persoana este afiliata cu o persoana juridica daca persoana detine, in
mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 33%
din valoarea sau numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot
detinute la persoana juridica ori daca controleaza in mod efectiv persoana
juridica;
c) o persoana juridica este afiliata cu alta persoana juridica, daca orice
alta persoana detine direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor
afiliate, minimum 33% din valoarea sau numarul titlurilor de participare sau al
drepturilor de vot detinute la fiecare persoana juridica ori daca controleaza
in mod efectiv fiecare persoana juridica; in intelesul acestei definitii, o
asociere fara personalitate juridica se considera persoana juridica;
22. persoana fizica nerezidenta - orice persoana fizica care nu este
persoana fizica rezidenta;
23. persoana fizica rezidenta - orice persoana fizica ce indeplineste cel
putin una dintre urmatoarele conditii:
a) are domiciliul in Romania;
b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat in Romania;
c) este prezenta in Romania pentru o perioada sau mai multe perioade ce
depasesc in total 183 de zile, pe parcursul oricarui interval de 12 luni
consecutive, care se incheie in anul calendaristic vizat;
d) este cetatean roman care lucreaza in strainatate, ca functionar sau
angajat al Romaniei intr-un stat strain.
Prin exceptie de la prevederile lit. a) - d), nu este persoana fizica
rezidenta un cetatean strain cu statut diplomatic sau consular in Romania, un
cetatean strain care este functionar ori angajat al unui organism international
si interguvernamental inregistrat in Romania, un cetatean strain care este
functionar sau angajat al unui stat strain in Romania si nici membrii
familiilor acestora;
24. persoana juridica romana - orice persoana juridica care a fost
infiintata in conformitate cu legislatia Romaniei sau care are locul de
exercitare a conducerii efective in Romania;
25. persoana juridica straina - orice persoana juridica care nu este
persoana juridica romana;
26. pret de piata - suma care ar fi platita de un client independent unui
furnizor independent in acelasi moment si in acelasi loc, pentru acelasi bun
sau serviciu ori pentru unul similar, in conditii de concurenta loiala;
27. proprietate imobiliara - oricare din urmatoarele:
a) orice teren;
b) orice cladire sau alta constructie ridicata ori incorporata intr-un
teren;
c) orice recolta, material lemnos, depozit mineral sau alta resursa
naturala atasata terenului;
d) orice proprietate accesorie proprietatii prevazute la lit. a) - c),
inclusiv orice septel si orice echipament utilizat in agricultura sau
silvicultura;
e) orice drept de proprietate descris la lit. a) - d), inclusiv dreptul de
folosinta sau dreptul de a obtine venit dintr-o astfel de proprietate;
28. redeventa - orice suma ce trebuie platita in bani sau in natura pentru
folosirea ori dreptul de folosinta al oricaruia dintre urmatoarele:
a) drept de autor asupra unei lucrari literare, artistice sau stiintifice,
inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de
televiziune, precum si efectuarea de inregistrari audio, video;
b) orice brevet, inventie, inovatie, licenta, marca de comert sau de
fabrica, franciza, proiect, desen, model, plan, schita, formula secreta sau
procedeu de fabricatie ori software.
Nu se considera redeventa, in sensul prezentei legi, remuneratia in bani
sau in natura platita pentru achizitiile de software destinate exclusiv
operarii respectivului software, fara alte modificari decat cele determinate de
instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea acestuia. De asemenea, nu va
fi considerata redeventa, in sensul prezentei legi, remuneratia in bani sau in
natura platita pentru achizitia in intregime a drepturilor de autor asupra unui
program pentru calculator;
c) orice transmisiuni, inclusiv catre public, directe sau indirecte, prin
cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii similare;
d) orice echipament industrial, comercial sau stiintific, orice bun mobil,
mijloc de transport ori container;
e) orice know-how;
f) numele sau imaginea oricarei persoane fizice sau alte drepturi similare
referitoare la o persoana fizica.
In plus, redeventa cuprinde orice suma ce trebuie platita in bani sau in
natura pentru dreptul de a inregistra sau transmite sub orice forma spectacole,
emisiuni, evenimente sportive sau alte activitati similare;
29. rezident - orice persoana juridica romana si orice persoana fizica
rezidenta;
30. Romania - teritoriul de stat al Romaniei, inclusiv marea sa teritoriala
si spatiul aerian de deasupra teritoriului si marii teritoriale, asupra carora
Romania isi exercita suveranitatea, precum si zona contigua, platoul
continental si zona economica exclusiva, asupra carora Romania isi exercita
drepturile suverane si jurisdictia in conformitate cu legislatia sa si potrivit
normelor si principiilor dreptului international;
31. titlu de participare - orice actiune sau alta parte sociala intr-o
societate in nume colectiv, societate in comandita simpla, societate pe
actiuni, societate in comandita pe actiuni, societate cu raspundere limitata
sau intr-o alta persoana juridica sau la un fond deschis de investitii;
32. transfer - orice vanzare, cesiune sau instrainare a dreptului de
proprietate, precum si schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un
alt drept de proprietate.
(2) Criteriile care stabilesc daca o activitate desfasurata de o persoana
fizica reprezinta o activitate dependenta sau independenta sunt prevazute in
norme.
Art. 8
Definitia sediului permanent
(1) In intelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se
desfasoara integral sau partial activitatea unui nerezident, fie direct, fie
printr-un agent dependent.
(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursala, birou,
fabrica, magazin, atelier, precum si o mina, un put de titei sau gaze, o
cariera sau alte locuri de extractie a resurselor naturale.
(3) Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de
constructie, ansamblu sau montaj sau activitati de supervizare legate de
acestea, numai daca santierul, proiectul sau activitatile dureaza mai mult de 6
luni.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1) - (3), un sediu permanent nu
presupune urmatoarele:
a) folosirea unei instalatii numai in scopul depozitarii sau al expunerii
produselor ori bunurilor ce apartin nerezidentului;
b) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident
numai in scopul de a fi depozitate sau expuse;
c) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident
numai in scopul de a fi procesate de catre o alta persoana;
d) vanzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost
expuse in cadrul unor expozitii sau targuri fara caracter permanent ori
ocazionale, daca produsele ori bunurile sunt vandute nu mai tarziu de o luna
dupa incheierea targului sau a expozitiei;
e) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul achizitionarii de
produse sau bunuri ori culegerii de informatii pentru un nerezident;
f) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul desfasurarii de
activitati cu caracter pregatitor sau auxiliar de catre un nerezident;
g) pastrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinatie a
activitatilor prevazute la lit. a) - f), cu conditia ca intreaga activitate
desfasurata in locul fix sa fie de natura preparatorie sau auxiliara.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) si (2), un nerezident este
considerat a avea un sediu permanent in Romania, in ceea ce priveste
activitatile pe care o persoana, alta decat un agent cu statut independent, le
intreprinde in numele nerezidentului, daca persoana actioneaza in Romania in
numele nerezidentului si daca este indeplinita una din urmatoarele conditii:
a) persoana este autorizata si exercita in Romania autoritatea de a incheia
contracte in numele nerezidentului, cu exceptia cazurilor in care activitatile
respective sunt limitate la cele prevazute la alin. (4) lit. a) - f);
b) persoana mentine in Romania un stoc de produse sau bunuri din care
livreaza produse sau bunuri in numele nerezidentului.
(6) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania daca
doar desfasoara activitate in Romania prin intermediul unui broker, agent,
comisionar general sau al unui agent intermediar avand un statut independent,
in cazul in care aceasta activitate este activitatea obisnuita a agentului,
conform descrierii din documentele constitutive. Daca activitatile unui astfel
de agent sunt desfasurate integral sau aproape integral in numele
nerezidentului, iar in relatiile comerciale si financiare dintre nerezident si
agent exista conditii diferite de acelea care ar exista intre persoane
independente, agentul nu se considera ca fiind agent cu statut independent.
(7) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania
numai daca acesta controleaza sau este controlat de un rezident ori de o
persoana ce desfasoara o activitate in Romania prin intermediul unui sediu
permanent sau altfel.
(8) In intelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice
se considera a fi baza fixa.
CAP. 4
Reguli de aplicare generala
Art. 9
Moneda de plata si de calcul a impozitelor si taxelor
(1) Impozitele si taxele se platesc in moneda nationala a Romaniei.
(2) Sumele inscrise pe o declaratie fiscala se exprima in moneda nationala
a Romaniei.
(3) Sumele exprimate intr-o moneda straina se convertesc in moneda
nationala a Romaniei, dupa cum urmeaza:
a) in cazul unei persoane care desfasoara o activitate intr-un stat strain
si isi tine contabilitatea acestei activitati in moneda statului strain,
profitul impozabil sau venitul net din activitati independente si impozitul
platit statului strain se convertesc in moneda nationala a Romaniei prin
utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada careia ii
este aferent profitul impozabil sau venitul net;
b) in oricare alt caz, sumele se convertesc in moneda nationala a Romaniei
prin utilizarea cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se
platesc sumele respective ori la alta data prevazuta in norme.
(4) In intelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit
pentru a converti in moneda nationala a Romaniei sumele exprimate in moneda
straina, este cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei,
exceptand cazurile prevazute expres in norme.
Art. 10
Venituri in natura
(1) In intelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile
in numerar si/sau in natura.
(2) In cazul venitului in natura, valoarea acestuia se stabileste pe baza
cantitatii si a pretului de piata pentru bunurile sau serviciile respective.
Art. 11
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
(1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe in intelesul
prezentului cod, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie
care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unui tranzactii pentru a
reflecta continutul economic al tranzactiei.
(2) In cadrul unei tranzactii intre persoane afiliate, autoritatile fiscale
pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum
este necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau serviciilor
furnizate in cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piata al
tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste cea mai adecvata dintre
urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor, prin care pretul de piata se stabileste pe
baza preturilor platite altor persoane care vand bunuri sau servicii
comparabile catre persoane independente;
b) metoda cost-plus, prin care pretul de piata se stabileste pe baza
costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja
de profit corespunzatoare;
c) metoda pretului de revanzare, prin care pretul de piata se stabileste pe
baza pretului de revanzare al bunului sau serviciului vandut unei persoane
independente, diminuat cu cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale
contribuabilului si o marja de profit;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de
transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Art. 12
Venituri obtinute din Romania
Urmatoarele venituri sunt considerate ca fiind obtinute din Romania,
indiferent din Romania daca sunt primite in Romania sau in strainatate, sub
forma de:
a) venituri atribuibile unui sediu permanent in Romania;
b) venituri din activitatile dependente desfasurate in Romania;
c) dividende de la o persoana juridica romana;
d) dobanzi de la un rezident;
e) dobanzi de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca
dobanda este o cheltuiala a sediului permanent;
f) redevente de la un rezident;
g) redevente de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania,
daca redeventa este o cheltuiala a sediului permanent;
h) venituri din proprietati imobiliare situate in Romania, inclusiv
veniturile din exploatarea resurselor naturale situate in Romania, venituri din
folosirea proprietatii imobiliare situate in Romania si venituri din transferul
dreptului de proprietate asupra proprietatilor imobiliare situate in Romania;
i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoana
juridica, daca persoana juridica este o persoana juridica romana sau daca cea
mai mare parte a valorii mijloacelor fixe ale persoanei juridice, direct sau
prin una sau mai multe persoane juridice, reprezinta proprietati imobiliare
situate in Romania;
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la
bugetul de stat;
k) venituri din servicii prestate in Romania;
l) venituri din prestarea de servicii de management, de intermediere sau de
consultanta in orice domeniu, daca aceste venituri sunt obtinute de la un
rezident sau daca veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu
permanent in Romania;
m) venituri reprezentand remuneratii primite de nerezidentii ce au
calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie
al unei persoane juridice romane;
n) comisioane de la un rezident;
o) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania,
daca comisionul este o cheltuiala a sediului permanent;
p) venituri din activitati sportive si de divertisment desfasurate in
Romania, indiferent daca veniturile sunt primite de catre persoanele care
participa efectiv la asemenea activitati sau de catre alte persoane;
q) venituri din transportul international aerian, naval, feroviar sau
rutier care se desfasoara intre Romania si un stat strain;
r) venituri din premii acordate la concursuri organizate in Romania;
s) venituri obtinute la jocurile de noroc practicate in Romania;
t) orice alte venituri obtinute dintr-o activitate desfasurata in Romania.
TITLUL II
Impozitul pe profit
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 13
Contribuabili
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu,
urmatoarele persoane, denumite in continuare contribuabili:
a) persoanele juridice romane;
b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul
unui sediu permanent in Romania;
c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care
desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;
d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura
cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea
titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru
veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara
personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se
calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.
Art. 14
Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza:
a) in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil
obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;
b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin
intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil
atribuibil sediului permanent;
c) in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice
nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara
personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii
atribuibile fiecarei persoane;
d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau
in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din
vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica
romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice
romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate, din
asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al
asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Art. 15
Scutiri
(1) Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili:
a) trezoreria statului;
b) institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru
veniturile proprii si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii
nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare, si
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice
locale, daca legea nu prevede altfel;
c) persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile
microintreprinderilor, in conformitate cu prevederile cuprinse in titlul IV;
d) fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat;
e) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice
care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil;
f) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si
valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit
legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca sumele
respective sa fie utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, pentru
intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de
constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a
cladirilor ecleziastice, pentru invatamant si pentru actiuni specifice cultelor
religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca
urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea
dreptului de proprietate;
g) institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele
autorizate, pentru veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori,
potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001
privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii invatamantului superior,
cu modificarile ulterioare;
h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si
asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii
locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati economice si care sunt
sau urmeaza a fi utilizate pentru imbunatatirea utilitatilor si a eficientei
cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune;
i) Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit
potrivit legii;
j) Fondul de compensare a investitorilor, infiintat potrivit legii.
(2) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile
patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele
tipuri de venituri:
a) cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor;
b) contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;
c) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
d) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din
participarea la competitii si demonstratii sportive;
e) donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele, dobanzile si veniturile realizate din vanzarea-cesionarea
titlurilor de participare obtinute din plasarea veniturilor scutite;
g) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
h) resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile;
i) veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de
strangere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte,
utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;
j) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate
in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au
fost folosite intr-o activitate economica;
k) veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de
organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si
functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului,
sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie,
organizatiile sindicale si organizatiile patronale.
(3) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile
patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile
din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a
15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale
scutite de la plata impozitului pe profit, prevazuta la alin. (2).
Organizatiile prevazute in prezentul alineat datoreaza impozit pe profit pentru
partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele
prevazute la alin. (2) sau in prezentul alineat, impozit calculat prin
aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dupa caz.
Art. 16
Anul fiscal
(1) Anul fiscal este anul calendaristic.
(2) Cand un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe in
cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic
pentru care contribuabilul a existat.
Art. 17
Cotele de impozitare
(1) Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil
este de 25%, cu exceptiile prevazute la alin. (2), la art. 33 si 38.
(2) In cazul Bancii Nationale a Romaniei, cota de impozit pe profit este de
80% .
Art. 18
Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri
si pariuri sportive
Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte,
cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive si la
care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol
este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui
impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.
CAP. 2
Calculul profitului impozabil
Art. 19
Reguli generale
(1) Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile
realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de
venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la
care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se
iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit
normelor de aplicare.
(2) Metodele contabile, stabilite prin reglementari legale in vigoare,
privind iesirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului
impozabil, cu exceptia cazului prevazut la alin. (3). Metodele contabile de
evaluare a stocurilor nu se modifica in cursul anului fiscal.
(3) In cazul contribuabililor care produc bunuri mobile si imobile,
valorificate pe baza unui contract cu plata in rate, se poate opta ca
veniturile aferente contractului sa fie luate in calcul la determinarea
profitului impozabil, pe masura ce ratele devin scadente, conform contractului.
Cheltuielile corespunzatoare acestor venituri sunt deductibile la aceleasi termene
scadente, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a
contractului. Optiunea se exercita la momentul livrarii bunurilor si este
irevocabila.
(4) In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de servicii
internationale, in baza conventiilor la care Romania este parte, veniturile si
cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora sunt luate in calcul la
determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite in
conformitate cu reglementarile din aceste conventii.
Art. 20
Venituri neimpozabile
Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoana juridica romana. Sunt, de asemenea,
neimpozabile, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele
primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene,
daca persoana juridica romana detine minimum 25% din titlurile de participare
la persoana juridica straina, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani,
care se incheie la data platii dividendului;
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare,
inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de
emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum
si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. Acestea
sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a
retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului
social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;
c) veniturile din anularea obligatiilor unei persoane juridice, daca
obligatiile se anuleaza in schimbul titlurilor de participare la respectiva
persoana juridica;
d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat
deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu
s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor
nedeductibile;
e) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri
aprobate prin acte normative.
Art. 21
Cheltuieli
(1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli
deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri
impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.
(2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si:
a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita
de catre contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si
cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor
profesionale;
c) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de
munca, boli profesionale sau riscuri profesionale;
d) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii
firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si
costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor
publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si
bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru
incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte
bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor;
e) cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate efectuate
de catre salariati si administratori, in cazul in care contribuabilul
realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti;
f) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a
cooperativelor de credit;
g) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii,
reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru
fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;
h) cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a
personalului angajat;
i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe piete
existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri,
editarea de materiale informative proprii, in cazul in care contribuabilul
realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, precum si in
situatia in care acesta se afla inauntrul perioadei de recuperarea pierderii
fiscale, conform legii;
j) cheltuielile de cercetare-dezvoltare;
k) cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor
informatice, introducerea, intretinerea si perfectionarea sistemelor de
management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de
calitate;
l) cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;
m) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre
camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile
patronale;
n) pierderile inregistrate, dupa data de 1 ianuarie 2007, la scoaterea din
evidenta a creantelor neincasate, ca urmare a inchiderii procedurii de faliment
a debitorilor, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta
situatie.
(3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:
a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra
diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul
cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de
protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor
pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul
legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care contribuabilul
realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Cheltuielile
de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, in cazul
contribuabilului care realizeaza pierdere in exercitiul curent si/sau din anii
precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile
publice;
c) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra
fondului de salarii realizat. Intra sub incidenta acestei limite cu prioritate
ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru
boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru
functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in
administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate
in cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de munca pana la internarea
intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi,
camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. In
cadrul acestei limite pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: transportul
la si de la locul de munca al salariatilor, cadouri in bani sau in natura
oferite copiilor minori ai salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate
salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna pentru salariatii
proprii si pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv transportul,
ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si
contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a
minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;
d) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale
administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul
Ministerului Finantelor Publice;
e) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, in
limita prevederilor legii anuale a bugetului de stat;
f) cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile
neguvernamentale sau asociatiile profesionale, in limita echivalentului in lei
a 2.000 euro anual, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. g) si m);
g) cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta la art. 22;
h) cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, in limita
prevazuta la art. 23;
i) amortizarea, in limita prevazuta la art. 24;
j) cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele facultative
de pensii ocupationale, in limita stabilita potrivit legii;
k) cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, in limita
stabilita potrivit legii;
l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor
de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde
societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare
suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din
punct de vedere fiscal cu 10% . Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de
la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;
m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui
sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita
si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la
dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest
scop;
n) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente
autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare
ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism
aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi
deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate
cu documente legale.
(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit
datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul
curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate.
Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele
persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din
Romania;
b) amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile de
intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale.
Amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in
cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania
si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia
majorarilor, al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a
dublei impuneri.
Amenzile, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere, datorate
ca urmare a clauzelor prevazute in contractele comerciale, altele decat cele
incheiate cu autoritatile, nu intra sub incidenta prevederilor prezentei
litere;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor
corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru
care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea
adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului
VI;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate
salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a
fost impozitata prin retinere la sursa;
e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele
decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate
contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;
f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un
document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii
operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;
g) cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza
legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii
asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta
acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;
h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a
titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii,
precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise
pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora;
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile prevazute la art. 20, cu
exceptia celor prevazute la art. 20 lit. d);
j) cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care
nu sunt reglementate prin acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele
angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului,
conform titlului III;
l) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt
impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III;
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau
alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica
necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si
pentru care nu sunt incheiate contracte;
n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele
contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate,
cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru
creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat
contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de
leasing, potrivit clauzelor contractuale;
o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte
sau in litigiu neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit
art. 22 alin. (1) lit. c). In aceasta situatie, contribuabilii, care scot in
evidenta clientii neincasati, sunt obligati sa comunice in scris acestora
scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii
profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz;
p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii.
Art. 22
Provizioane si rezerve
(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor,
numai in conformitate cu prezentul articol, astfel:
a) rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra
profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se
scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor
venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul
social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de
organizare si functionare. In cazul in care aceasta este utilizata pentru
acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea
ulterioara a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil.
Prin exceptie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza
utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau
se privatizeaza poate fi folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a
pachetului de actiuni obtinut in urma procedurii de conversie a creantelor, iar
sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la
calculul profitului impozabil;
b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;
c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data
de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu
data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor,
inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d),
f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data
scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata
contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;
d) provizioanele specifice, potrivit legilor de organizare si functionare,
in cazul unei societati comerciale bancare sau al unei alte institutii de
credit autorizate, precum si pentru societatile de credit ipotecar si
societatile de servicii financiare;
e) rezervele constituite de societatile comerciale bancare sau alte
institutii de credit autorizate, precum si de societatile de credit ipotecar,
potrivit legilor de organizare si functionare;
f) provizioanele constituite de fondurile de garantare, potrivit normelor
Bancii Nationale a Romaniei;
g) rezervele legale si provizioanele constituite de Banca Nationala a
Romaniei, in conformitate cu legislatia in vigoare;
h) rezervele tehnice constituite de societatile de asigurare si
reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare si functionare. Pentru
contractele de asigurare cedate in reasigurare, rezervele se diminueaza astfel
incat nivelul acestora sa acopere partea de risc care ramane in sarcina
asiguratorului, dupa deducerea reasigurarii;
i) provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare,
constituite potrivit reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;
j) provizioanele constituite in limita unei procent de 100% din valoarea
creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat
cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele
conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este
declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii
judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata
contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
(2) Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate in domeniul
exploatarii zacamintelor naturale sunt obligati sa inregistreze in evidenta
contabila si sa deduca provizioane pentru refacerea terenurilor afectate si
pentru redarea acestora in circuitul economic, silvic sau agricol, in limita
unei cote de 1% aplicate asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile
din exploatare, pe toata durata de functionare a exploatarii zacamintelor
naturale.
(3) Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfasoara operatiuni
petroliere in perimetre marine ce includ zone cu adancime de apa mai mare de
100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor,
demobilizarea instalatiilor, a dependintelor si anexelor, precum si pentru
reabilitarea mediului este de 10%, aplicata asupra diferentei dintre veniturile
si cheltuielile inregistrate, pe toata perioada exploatarii petroliere.
(4) Regia Autonoma "Administratia Romana a Serviciilor de Trafic
Aerian" - ROMATSA constituie trimestrial un provizion, potrivit
prevederilor legale, pentru diferenta dintre veniturile din exploatare
realizate efectiv din activitatea de ruta aeriana si costurile efective ale
activitatii de ruta aeriana, care este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor
de exploatare care depasesc tarifele stabilite anual de EUROCONTROL.
(5) Reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost
anterior dedusa se include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea
sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a
rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei catre participanti sub orice
forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv.
Prevederile prezentului alineat nu se aplica daca un alt contribuabil preia un
provizion sau o rezerva in legatura cu o divizare sau fuziune, reglementarile
acestui articol aplicandu-se in continuare acelui provizion sau rezerva.
(6) Sumele inregistrate in conturi de rezerve legale si rezerve reprezentand
facilitati fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau
pentru acoperirea pierderilor. In cazul in care nu sunt respectate prevederile
prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeaza impozitul pe profit si
se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere, de la data aplicarii
facilitatii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitarii rezervele de
influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor in valuta,
constituite potrivit legii, inregistrate de societati comerciale bancare,
persoane juridice romane si sucursalele bancilor straine, care isi desfasoara
activitatea in Romania.
(7) In intelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau
a unei rezerve se intelege si majorarea unui provizion sau a unei rezerve.
Art. 23
Cheltuieli cu dobanzile si diferente de curs valutar
(1) Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care
gradul de indatorare a capitalului este mai mic decat unu. Gradul de indatorare
a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de
rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la
inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe
profit. Prin capitalul imprumutat se intelege totalul creditelor si
imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor
contractuale. Incepand cu data de 1 ianuarie 2006, cheltuielile cu dobanzile
sunt integral deductibile, in cazul in care gradul de indatorare a capitalului
este mai mic decat trei.
(2) In cazul in care gradul de indatorare a capitalului este peste unu
inclusiv, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de
curs valutar sunt deductibile pana la nivelul sumei veniturilor din dobanzi,
plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobanzile
si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar ramase nedeductibile se
reporteaza in perioada urmatoare, in aceleasi conditii, pana la deductibilitatea
integrala a acestora.
(3) In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale
contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta
va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, potrivit alin. (1) si (2),
deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitarilor prevazute in aceste
alineate. Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza
potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente imprumuturilor luate in calcul
la determinarea gradului de indatorare a capitalului.
(4) Dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar, in legatura cu
imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de
dezvoltare si organizatii similare, mentionate in norme, si cele care sunt
garantate de stat nu intra sub incidenta prevederilor prezentului articol.
(5) In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia
societatilor comerciale bancare romane sau straine, sucursalelor bancilor
straine, cooperativelor de credit, a societatilor de leasing pentru operatiuni
de leasing, a societatilor de credit ipotecar si a persoanelor juridice care
acorda credite potrivit legii, dobanzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzilor de referinta a Bancii Nationale a Romaniei,
corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei, si
b) nivelul ratei dobanzii anuale de 9%, pentru imprumuturile in valuta.
Acest nivel al ratei dobanzii se aplica la determinarea profitului impozabil
aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in
valuta se va actualiza prin hotarare a Guvernului.
(6) Limita prevazuta la alin. (5) se aplica separat pentru fiecare
imprumut, inainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).
(7) Prevederile alin. (1) - (3) nu se aplica societatilor comerciale
bancare, persoane juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi
desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile
de leasing, societatilor de credit ipotecar, precum si institutiilor de credit.
(8) In cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activitatea
printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica
prin luarea in considerare a capitalului propriu.
Art. 24
Amortizarea fiscala
(1) Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii,
asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se
recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii potrivit
prevederilor prezentului articol.
(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care
indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in
prestarea de servicii pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri
administrative;
b) are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a
Guvernului;
c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite in loturi, seturi sau
care formeaza un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizarii se are
in vedere valoarea intregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intra
in structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera de
cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta in
parte.
(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor
contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit
formele de inregistrare ca imobilizare corporala; acestea se cuprind in grupele
in care urmeaza a se inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea
cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investitiile efectuate pentru descoperta in vederea valorificarii de
substante minerale utile, precum si pentru lucrarile de deschidere si pregatire
a extractiei in subteran si la suprafata;
d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma
cheltuielilor ulterioare realizate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici
initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin
majorarea valorii mijlocului fix;
e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi, de
natura celor apartinand domeniului public, precum si in dezvoltari si
modernizari ale bunurilor aflate in proprietate publica;
f) amenajarile de terenuri.
(4) Nu reprezinta active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele impadurite;
b) tablourile si operele de arta;
c) fondul comercial;
d) lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;
e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii,
potrivit normelor;
g) casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele,
vasele de croaziera, altele decat cele utilizate in scopul realizarii
veniturilor.
(5) Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se intelege:
a) costul de achizitie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;
b) costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de
catre contribuabil;
c) valoarea de piata, pentru mijloacele fixe dobandite cu titlu gratuit.
(6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina
conform urmatoarelor reguli:
a) in cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;
b) in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor
si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale
acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara,
degresiva sau accelerata;
c) in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta
pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva.
(7) In cazul metodei de amortizare liniara, amortizarea se stabileste prin
aplicarea cotei de amortizare liniara la valoarea de intrare a mijlocului fix
amortizabil.
Cota de amortizare liniara se calculeaza raportand numarul 100 la durata
normala de utilizare a mijlocului fix.
(8) In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza
prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii
urmatori:
a) 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este
intre 2 si 5 ani;
b) 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este
intre 5 si 10 ani;
c) 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este
mai mare de 10 ani.
(9) In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza
dupa cum urmeaza:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din
valoarea de intrare a mijlocului fix;
b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin
raportarea valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de
utilizare ramasa a acestuia.
(10) Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor,
licente, marci de comert sau fabrica si alte valori similare se recupereaza
prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau
pe durata de utilizare, dupa caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau
producerii programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor
de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se
poate utiliza metoda de amortizare degresiva sau accelerata.
(11) Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) incepand cu luna urmatoare celei in care mijlocul fix amortizabil se
pune in functiune;
b) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la
mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata
normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau
inchiriere, dupa caz;
c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe
concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune de cel care a
efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de
utilizare, dupa caz;
d) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea
terenurilor, liniar, pe o perioada de 10 ani;
e) amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu
extractie in solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru
substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror
durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte
utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru
descoperta se calculeaza pe unitate de produs, in functie de rezerva
exploatabila de substanta minerala utila.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza:
1. din 5 in 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la
cheltuielile de investitii pentru descoperta;
2. din 10 in 10 ani la saline;
f) mijloacele de transport pot fi amortizate si in functie de numarul de
kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut in cartile tehnice, pentru
cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004;
g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pana
la nivelul corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei;
h) numai pentru autoturismele folosite in conditiile prevazute la art. 21
alin. (3) lit. n).
(12) Contribuabilii care investesc in mijloace fixe amortizabile sau in
brevete de inventie amortizabile, destinate activitatilor pentru care acestia
sunt autorizati si care nu aplica regimul de amortizare accelerata, pot deduce
cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora,
la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie.
Valoarea ramasa de recuperat pe durata normala de utilizare se determina dupa
scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20% . Pentru
achizitiile de animale si plantatii, deducerea de 20% se acorda astfel:
a) pentru animale, la data achizitiei;
b) pentru plantatii, la data receptiei finale de infiintare a plantatiei.
Intra sub incidenta prezentului alineat si mijloacele fixe achizitionate in
baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitiva de transfer al
dreptului de proprietate asupra bunului, la expirarea contractului de leasing
financiar. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la
prezentul alineat au obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe
amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de
utilizare.
(13) Pentru investitiile realizate in parcurile industriale pana la data de
31 decembrie 2006 se acorda o deducere suplimentara din profitul impozabil, in
cota de 20% din valoarea investitiilor in constructii sau a reabilitarilor de
constructii, infrastructura interna si de conexiune la reteaua publica de
utilitati, tinand seama de prevederile legale in vigoare privind clasificarea
si duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile. Contribuabilii
care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (12) nu pot beneficia de
facilitatile prevazute in prezentul alineat.
(14) Cheltuielile aferente localizarii, explorarii, dezvoltarii sau
oricarei activitati pregatitoare pentru exploatarea resurselor naturale se
recupereaza in rate egale pe o perioada de 5 ani, incepand cu luna in care sunt
efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achizitionarii oricarui drept de
exploatare a resurselor naturale se recupereaza pe masura ce resursele naturale
sunt exploatate, proportional cu valoarea recuperata raportata la valoarea
totala estimata a resurselor.
(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se
determina fara a lua in calcul amortizarea contabila si orice reevaluare
contabila a acestora. Castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea sau din
scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii
fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor
fixe, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe cu valoarea
contabila evidentiata in sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaza
in baza valorii ramase neamortizate, folosind metodele de amortizare aplicate
pana la aceasta data.
(16) Contribuabilii care investesc in mijloace fixe destinate prevenirii
accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si infiintarii si
functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la
calculul profitului impozabil la data punerii in functiune sau pot recupera
aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor
prezentului articol.
(17) In cazul unei imobilizari corporale cu o valoare de intrare mai mica
decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, contribuabilul poate opta
pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizarii sau pentru recuperarea
acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor
prezentului articol.
(18) Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii de containere sau
ambalaje, care circula intre contribuabil si clienti, se recupereaza prin
deduceri de amortizare, prin metoda liniara, pe durata normala de utilizare
stabilita de contribuabilul care isi mentine dreptul de proprietate asupra
containerelor sau a ambalajelor.
(19) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele privind clasificatia
si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.
(20) Regia Autonoma "Administratia Romana a Serviciilor de Trafic
Aerian" - ROMATSA efectueaza anual actualizarea valorii ramase
neamortizate a mijloacelor fixe si imobilizarilor necorporale inscrise in
bilantul anului fiscal cu indicele de inflatie al anului precedent, comunicat
de Institutul National de Statistica. Valoarea activelor corporale si
necorporale, achizitionate in cursul anului fiscal, va fi actualizata in
functie de modificarea indicelui de inflatie din perioada cuprinsa intre luna
in care acestea au fost achizitionate si sfarsitul anului fiscal. Valoarea
activelor si a patrimoniului propriu al Regiei Autonome "Administratia
Romana a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA se majoreaza cu
diferentele rezultate din reevaluarea anuala. Amortizarea capitalului Regiei
Autonome "Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA,
angajat si imobilizat in active corporale si necorporale, se stabileste prin
metoda liniara. Valoarea ramasa neamortizata, aferenta mijloacelor fixe ale
Regiei Autonome "Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian"
- ROMATSA, scoase din functiune inainte de implinirea duratei normale de
utilizare, diminuata cu sumele rezultate din valorificare, se inregistreaza in
cheltuielile de exploatare si este deductibila din punct de vedere fiscal.
(21) Pentru titularii de acorduri petroliere si subcontractantii acestora,
care desfasoara operatiuni petroliere in perimetre marine ce includ zone cu
adancime de apa de peste 100 metri, se calculeaza amortizarea imobilizarilor
corporale si necorporale aferente operatiunilor petroliere, a caror durata de
folosire este limitata de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad
de utilizare de 100%, in functie de rezerva exploatabila de substanta minerala
utila, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile aferente investitiilor in
curs, imobilizarilor corporale si necorporale efectuate pentru operatiunile
petroliere vor fi reflectate in contabilitate atat in lei, cat si in euro;
aceste cheltuieli, inregistrate in contabilitate in lei, vor fi reevaluate la
sfarsitul fiecarui exercitiu financiar pe baza valorilor inregistrate in
contabilitate in euro, la cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca
Nationala a Romaniei pentru ultima zi a fiecarui exercitiu financiar.
(22) Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului
imobilizat in active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, nu se aplica la calculul profitului impozabil, cu
exceptia prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) si ale art. 8 din aceeasi lege.
Art. 25
Contracte de leasing
(1) In cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de
vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingului operational,
locatorul are aceasta calitate.
Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de
catre utilizator, in cazul leasingului financiar, si de catre locator, in cazul
leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.
(2) In cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobanda, iar in
cazul leasingului operational locatarul deduce chiria (rata de leasing).
Art. 26
Pierderi fiscale
(1) Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se
recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi.
Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la
fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale
in vigoare din anul inregistrarii acestora.
(2) Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza
existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de catre contribuabilii
nou-infiintati sau de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite,
dupa caz.
(3) In cazul persoanelor juridice straine, prevederile alin. (1) se aplica
luandu-se in considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului
permanent in Romania.
(4) Contribuabilii care au fost obligati la plata unui impozit pe venit si
care anterior au realizat pierdere fiscala, intra sub incidenta prevederilor
alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat
de prezentul titlu. Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa intre
data inregistrarii pierderii fiscale si limita celor 5 ani.
Art. 27
Reorganizari, lichidari si alte transferuri de active si titluri de
participare
(1) In cazul contributiilor cu active la capitalul unei persoane juridice
in schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica se aplica
urmatoarele reguli:
a) contributiile nu sunt transferuri impozabile in intelesul prevederilor
prezentului titlu si al prevederilor titlului III;
b) valoarea fiscala a activelor primite de persoana juridica este egala cu
valoarea fiscala a acelor active la persoana care contribuie cu activul;
c) valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care
contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscala a activelor aduse drept
contributie de catre persoana respectiva.
(2) Distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre
participantii sai, fie sub forma de dividend, fie ca urmare a operatiunii de
lichidare, se trateaza ca transfer impozabil, exceptandu-se cazurile prevazute
la alin. (3).
(3) Prevederile prezentului articol se aplica urmatoarelor operatiuni de
reorganizare, daca acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscala sau
evitarea platii impozitelor:
a) fuziunea intre doua sau mai multe persoane juridice romane, in cazul in
care participantii la oricare persoana juridica care fuzioneaza primesc titluri
de participare la persoana juridica succesoare;
b) divizarea unei persoane juridice romane in doua sau mai multe persoane
juridice romane, in cazul in care participantii la persoana juridica initiala
beneficiaza de o distribuire proportionala a titlurilor de participare la
persoanele juridice succesoare;
c) achizitionarea de catre o persoana juridica romana a tuturor activelor
si pasivelor apartinand uneia sau mai multor activitati economice ale altei
persoane juridice romane, numai in schimbul unor titluri de participare;
d) achizitionarea de catre o persoana juridica romana a minimum 50% din
titlurile de participare la alta persoana juridica romana, in schimbul unor
titluri de participare la persoana juridica achizitoare si, daca este cazul, a
unei plati in numerar care nu depaseste 10% din valoarea nominala a titlurilor
de participare emise in schimb.
(4) In cazul operatiunilor de reorganizare prevazute la alin. (3) se aplica
urmatoarele reguli:
a) transferul activelor si pasivelor nu se trateaza ca un transfer
impozabil in intelesul prezentului titlu;
b) schimbul unor titluri de participare detinute la o persoana juridica
romana cu titluri de participare la o alta persoana juridica romana nu se
trateaza ca transfer impozabil in intelesul prezentului titlu si al titlului
III;
c) distribuirea de titluri de participare in legatura cu divizarea unei
persoane juridice romane nu se trateaza ca dividend;
d) valoarea fiscala a unui activ sau pasiv, asa cum este prevazut la lit.
a), este egala, pentru persoana care primeste un astfel de activ, cu valoarea
fiscala pe care respectivul activ a avut-o la persoana care l-a transferat;
e) amortizarea fiscala pentru orice activ prevazut la lit. a) se determina
in continuare in conformitate cu regulile prevazute la art. 24, care s-ar fi
aplicat de persoana care a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut
loc;
f) transferul unui provizion sau al unei rezerve nu se considera o reducere
sau anulare a provizionului sau rezervei, potrivit art. 22 alin. (5), daca un
alt contribuabil le preia si le mentine la valoarea avuta inainte de transfer;
g) valoarea fiscala a titlurilor de participare prevazute la lit. b), care
sunt primite de o persoana, trebuie sa fie egala cu valoarea fiscala a
titlurilor de participare care sunt transferate de catre aceasta persoana;
h) valoarea fiscala a titlurilor de participare prevazute la lit. c), care
au fost detinute inainte de a fi distribuite, se aloca intre aceste titluri de
participare si titlurile de participare distribuite, proportional cu pretul de
piata al titlurilor de participare, imediat dupa distribuire.
(5) Daca o persoana juridica romana detine peste 25% din titlurile de
participare la o alta persoana juridica romana care transfera active si pasive
catre prima persoana juridica, printr-o operatiune prevazuta la alin. (3),
anularea acestor titluri de participare nu se considera transfer impozabil.
(6) Dupa data la care Romania adera la Uniunea Europeana, prevederile
prezentului articol se aplica persoanelor juridice straine care sunt rezidente
in oricare stat membru al Uniunii Europene. In acest caz transferul de active
si pasive nu se considera a fi transfer impozabil daca sunt indeplinite oricare
din urmatoarele conditii:
a) activele si pasivele sunt legate efectiv de un sediu permanent in
Romania si continua sa fie utilizate pentru a genera profit impozabil in
Romania;
b) activele si pasivele sunt legate efectiv de un sediu permanent al
persoanei care transfera activele si pasivele, situat in afara Romaniei.
Prin derogare de la prevederile alin. (4) lit. f), transferul unui
provizion sau al unei rezerve se considera a fi o reducere impozabila a
provizionului ori a rezervei respective, daca provizionul sau rezerva provine
de la un sediu permanent, situat in afara Romaniei.
(7) In intelesul prezentului articol, valoarea fiscala a unui activ, a unui
pasiv sau a unui titlu de participare este valoarea utilizata pentru calculul
amortizarii si al castigului sau pierderii, in intelesul impozitului pe venit
ori al impozitului pe profit.
Art. 28
Asocieri fara personalitate juridica
(1) In cazul unei asocieri fara personalitate juridica, veniturile si
cheltuielile inregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de
participare in asociere.
(2) Orice asociere fara personalitate juridica dintre persoane juridice
straine, care isi desfasoara activitatea in Romania, trebuie sa desemneze una
din parti care sa indeplineasca obligatiile ce ii revin fiecarui asociat potrivit
prezentului titlu. Persoana desemnata este responsabila pentru:
a) inregistrarea asocierii la autoritatea fiscala competenta, inainte ca
aceasta sa inceapa sa desfasoare activitate;
b) conducerea evidentelor contabile ale asocierii;
c) plata impozitului in numele asociatilor, conform art. 34 alin. (1);
d) depunerea unei declaratii fiscale trimestriale la autoritatea fiscala
competenta, care sa contina informatii cu privire la partea din veniturile si
cheltuielile asocierii care este atribuibila fiecarui asociat, precum si
impozitul care a fost platit la buget in numele fiecarui asociat;
e) furnizarea de informatii in scris, catre fiecare asociat, cu privire la
partea din veniturile si cheltuielile asocierii care ii este atribuibila
acestuia, precum si la impozitul care a fost platit la buget in numele acestui
asociat.
(3) Intr-o asociere fara personalitate juridica cu o persoana juridica
romana, persoana juridica romana trebuie sa indeplineasca obligatiile ce ii
revin fiecarui asociat, potrivit prezentului titlu.
CAP. 3
Aspecte fiscale internationale
Art. 29
Veniturile unui sediu permanent
(1) Persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul
unui sediu permanent in Romania au obligatia de a plati impozitul pe profit
pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.
(2) Profitul impozabil se determina in conformitate cu regulile stabilite
in capitolul II al prezentului titlu, in urmatoarele conditii:
a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ in
veniturile impozabile;
b) numai cheltuielile efectuate in scopul obtinerii acestor venituri se
includ in cheltuielile deductibile;
c) cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare,
indiferent de locul in care s-au efectuat, decontate de persoana juridica
straina si inregistrate de sediul permanent, sunt deductibile in limita a 10%
din veniturile salariale ale angajatilor sediului permanent.
(3) Profitul impozabil al sediului permanent se determina prin tratarea
sediului permanent ca persoana separata si prin utilizarea regulilor preturilor
de transfer la stabilirea pretului de piata al unui transfer facut intre
persoana juridica straina si sediul sau permanent.
(4) Inainte de a desfasura activitate printr-un sediu permanent in Romania,
reprezentantul legal al persoanei juridice straine prevazute la alin. (1)
trebuie sa inregistreze sediul permanent la autoritatea fiscala competenta.
Art. 30
Venituri obtinute de persoanele juridice straine din proprietati imobiliare
si din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare
(1) Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati
imobiliare situate in Romania sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de
participare detinute la o persoana juridica romana au obligatia de a plati
impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
(2) Veniturile din proprietatile imobiliare situate in Romania includ
urmatoarele:
a) veniturile din inchirierea sau cedarea folosintei proprietatii
imobiliare situate in Romania;
b) castigul din vanzarea-cesionarea drepturilor de proprietate sau al
oricaror drepturi legate de proprietatea imobiliara situata in Romania;
c) castigul din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o
persoana juridica, daca minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei
juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice,
proprietati imobiliare situate in Romania;
d) veniturile obtinute din exploatarea resurselor naturale situate in
Romania, inclusiv castigul din vanzarea-cesionarea oricarui drept aferent
acestor resurse naturale.
(3) Orice persoana juridica straina care obtine venituri dintr-o
proprietate imobiliara situata in Romania sau din vanzarea-cesionarea
titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana are obligatia
de a plati impozit pe profit, potrivit art. 34, si de a depune declaratii de
impozit pe profit, potrivit art. 35. Orice persoana juridica straina poate
desemna un reprezentant fiscal pentru a indeplini aceste obligatii.
(4) Orice persoana juridica romana sau persoana juridica straina cu sediul
permanent in Romania, care plateste veniturile prevazute la alin. (1), catre o
persoana juridica straina, are obligatia de a retine impozitul calculat din
veniturile platite si de a vira impozitul retinut la bugetul de stat.
(5) In cazul castigurilor prevazute la art. 33, rezultate din
vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare sau ale titlurilor de
participare, impozitul care trebuie retinut se stabileste prin aplicarea unei
cote de impozitare de 10% la castigul rezultat din aceasta vanzare-cesionare.
Prevederile prezentului alineat se aplica numai in cazul in care platitorul de
venituri obtine de la contribuabil justificarea corespunzatoare privind
aplicarea prevederilor art. 33.
(6) Prevederile art. 119 se aplica oricarei persoane care are obligatia sa
retina impozit, in conformitate cu prezentul articol.
Art. 31
Credit fiscal
(1) Daca o persoana juridica romana obtine venituri dintr-un stat strain
prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu
retinere la sursa si veniturile sunt impozitate atat in Romania cat si in
statul strain, atunci impozitul platit catre statul strain, fie direct, fie
indirect prin retinerea si virarea de o alta persoana, se deduce din impozitul
pe profit ce se determina potrivit prevederilor prezentului titlu.
(2) Deducerea pentru impozitele platite catre un stat strain intr-un an
fiscal nu poate depasi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de
impozit pe profit prevazute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obtinut
in statul strain, determinat in conformitate cu regulile prevazute in prezentul
titlu sau la venitul obtinut din statul strain.
(3) Impozitul platit unui stat strain este dedus, numai daca persoana
juridica romana prezinta documentatia corespunzatoare, conform prevederilor
legale, din care sa rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain.
(4) Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat,
potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea si legii bibliotecilor, scad
din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca sunt indeplinite
cumulativ urmatoarele conditii:
a) sunt in limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
b) nu depasesc mai mult de 20%, din impozitul pe profit datorat.
(5) In limitele respective se incadreaza si: cheltuielile de sponsorizare a
bibliotecilor de drept public, in scopul constructiei de localuri, dotarilor,
achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii
programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti,
burse de specializare, participarea la congrese internationale.
Art. 32
Pierderi fiscale externe
(1) Orice pierdere realizata printr-un sediu permanent din strainatate este
deductibila doar din veniturile obtinute din strainatate.
(2) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strainatate se deduc
numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursa de venit. Pierderile
neacoperite se reporteaza si se recupereaza in urmatorii 5 ani fiscali
consecutivi.
CAP. 4
Reguli speciale aplicabile vanzarii-cesionarii proprietatilor imobiliare si
titlurilor de participare
Art. 33
Reguli speciale aplicabile vanzarii-cesionarii proprietatilor imobiliare si
titlurilor de participare
(1) Prevederile prezentului articol se aplica persoanelor juridice romane
si straine care vand-cesioneaza proprietati imobiliare situate in Romania sau
titluri de participare detinute la o persoana juridica romana.
(2) Daca castigurile rezultate din vanzarea-cesionarea proprietatilor
imobiliare situate in Romania si a titlurilor de participare detinute la o
persoana juridica romana depasesc pierderile rezultate dintr-o astfel de
vanzare-cesionare, atunci impozitul pe profit se stabileste prin aplicarea unei
cote de 10% la diferenta rezultata.
(3) Pierderea rezultata din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare
situate in Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana
juridica romana se recupereaza din profiturile impozabile rezultate din
operatiuni de aceeasi natura, in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.
(4) Castigul rezultat din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare sau
titlurilor de participare este diferenta pozitiva intre:
a) valoarea realizata din vanzarea-cesionarea unor asemenea proprietati
imobiliare sau titluri de participare; si
b) valoarea fiscala a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de
participare.
(5) Pierderea rezultata dintr-o vanzare-cesionare a proprietatilor
imobiliare sau titlurilor de participare este diferenta negativa intre:
a) valoarea realizata din vanzare-cesionare a unor asemenea proprietati
imobiliare sau titluri de participare; si
b) valoarea fiscala a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de
participare.
(6) In intelesul prevederilor alin. (4) si (5), valoarea realizata din
vanzare-cesionare se reduce cu comisioanele, taxele sau alte sume platite,
aferente vanzarii-cesionarii.
(7) Valoarea fiscala pentru proprietatile imobiliare sau pentru titlurile
de participare se stabileste dupa cum urmeaza:
a) in cazul proprietatilor imobiliare, valoarea fiscala este costul de
cumparare, construire sau imbunatatire a proprietatii, redus cu amortizarea
fiscala aferenta unei astfel de proprietati;
b) in cazul titlurilor de participare, valoarea fiscala este costul de
achizitie al titlurilor de participare, inclusiv orice comisioane, taxe sau
alte sume platite, aferente achizitionarii unor astfel de titluri de
participare.
(8) Prezentul articol se aplica in cazul proprietatilor imobiliare sau
titlurilor de participare, numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) contribuabilul a detinut proprietatea imobiliara sau titlurile de
participare pe o perioada mai mare de doi ani;
b) persoana care achizitioneaza proprietatea imobiliara sau titlurile de
participare nu este persoana afiliata contribuabilului;
c) contribuabilul a achizitionat proprietatea imobiliara sau titlurile de
participare dupa 31 decembrie 2003.
CAP. 5
Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale
Art. 34
Plata impozitului
(1) Contribuabilii au obligatia de a plati impozitul pe profit trimestrial,
pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se
calculeaza impozitul, daca in prezentul articol nu este prevazut altfel.
(2) Banca Nationala a Romaniei, societatile comerciale bancare, persoane
juridice romane, si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice
straine, au obligatia de a plati impozitul pe profit lunar, pana la data de 25
inclusiv a lunii urmatoarele celei pentru care se calculeaza impozitul, daca in
prezentul articol nu este prevazut altfel.
(3) Organizatiile nonprofit au obligatia de a plati impozitul pe profit
anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care
se calculeaza impozitul.
(4) Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si
plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a plati impozitul
pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui
pentru care se calculeaza impozitul.
(5) In intelesul alin. (1) si (2), profitul impozabil si impozitul pe
profit sunt calculate si inregistrate trimestrial, respectiv lunar, in cazul
Bancii Nationale a Romaniei, societatilor comerciale bancare, persoane juridice
romane, si sucursalelor din Romania ale bancilor, persoane juridice straine,
cumulat de la inceputul anului fiscal.
(6) Contribuabilii care efectueaza plati trimestriale si, respectiv, lunare
platesc pentru ultimul trimestru sau pentru luna decembrie, in cazul Bancii
Nationale a Romaniei, societatilor comerciale bancare, persoane juridice
romane, si in cazul sucursalelor din Romania ale bancilor, persoane juridice
straine, o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul III
al aceluiasi an fiscal, respectiv o suma egala cu impozitul calculat si
evidentiat pentru luna noiembrie a aceluiasi an fiscal, urmand ca plata finala
a impozitului pe profit pentru anul fiscal sa se faca pana la data stabilita ca
termen limita pentru depunerea situatiilor financiare ale contribuabilului.
(7) Contribuabilii care au definitivat pana la data de 15 februarie
inchiderea exercitiului financiar anterior depun declaratia anuala de impozit
pe profit si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat pana la
data de 15 februarie inclusiv a anului urmator.
(8) Persoanele juridice care inceteaza sa existe au obligatia sa depuna
declaratia de impunere si sa plateasca impozitul pe profit cu 10 zile inainte
de data inregistrarii incetarii existentei persoanei juridice la registrul
comertului.
(9) Prevederile alin. (3), (4) si (7) se aplica pentru impozitul pe profit
datorat, incepand cu anul fiscal 2004. Regularizarea impozitului pe profit
aferent anului fiscal 2003 se realizeaza, potrivit legislatiei in vigoare, pana
la data de 31 decembrie 2003.
(10) Obligatiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale
bugetului de stat. Ca exceptie, impozitul pe profit, dobanzile/majorarile de
intarziere si amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor
locale si a consiliilor judetene, precum si cele datorate de societatile
comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari
sunt venituri ale bugetelor locale respective.
Art. 35
Depunerea declaratiilor de impozit pe profit
(1) Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe
profit, pana la termenul prevazut pentru depunerea situatiilor financiare, cu
exceptia contribuabililor prevazuti la art. 34 alin. (3), (4) si (7), care
depun declaratia anuala de impozit pe profit pana la data de 15 februarie
inclusiv a anului urmator. In cursul anului fiscal, contribuabilii au obligatia
de a depune declaratia de impunere pana la termenul de plata al impozitului pe
profit, inclusiv.
(2) O data cu declaratia de impozit pe profit anuala, contribuabilii au
obligatia sa depuna si o declaratie privind platile si angajamentele de plata
catre persoanele nerezidente, care cuprinde scopul si suma fiecarei plati,
numele si adresa beneficiarului. Nu se cuprind in aceasta declaratie sumele
angajate sau platite pentru bunurile importate sau pentru transportul
international.
(3) Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitului pe profit.
CAP. 6
Retinerea impozitului pe dividende
Art. 36
Retinerea impozitului pe dividende
(1) O persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana
juridica romana are obligatia sa retina si sa verse impozitul pe dividende
retinut catre bugetul de stat, asa cum se prevede in prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de
impozit de 10% asupra dividendului brut platit catre o persoana juridica
romana.
(3) Impozitul care trebuie retinut se plateste la bugetul de stat pana la
data de 20 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul. In
cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul
anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe
dividende se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor
platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane, daca
beneficiarul dividendelor detine minimum 25% din titlurile de participare ale
acestuia la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la
data platii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplica dupa data
aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
(5) Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor care
sunt platite unui nerezident si care fac obiectul prevederilor titlului V.
CAP. 7
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 37
Pierderi fiscale din perioadele de scutire
Orice pierdere fiscala neta care apare in perioada in care contribuabilul a
fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperata din profiturile
impozabile viitoare, potrivit art. 26. Pierderea fiscala neta este diferenta
dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire si profitul impozabil
total in aceeasi perioada.
Art. 38
Dispozitii tranzitorii
(1) In cazul persoanelor juridice care au obtinut, inainte de 1 iulie 2003,
certificatul permanent de investitor in zona defavorizata, scutirea de impozit
pe profitul aferent investitiilor noi se aplica in continuare pe perioada
existentei zonei defavorizate.
(2) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investitii inainte de 1
iulie 2002, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de
facilitati persoanelor care domiciliaza sau lucreaza in unele localitati din
Muntii Apuseni si in Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii",
republicata, cu modificarile ulterioare, si care continua investitiile conform
ordonantei mentionate, beneficiaza in continuare de deducerea din profitul
impozabil a cheltuielilor distinct evidentiate, facute cu investitiile
respective, fara a depasi data de 31 decembrie 2006.
(3) Contribuabilii care isi desfasoara activitatea in zona libera pe baza
de licenta si care pana la data de 1 iulie 2002 au realizat investitii in zona
libera, in active corporale amortizabile utilizate in industria prelucratoare,
in valoare de cel putin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiaza de scutire de la
plata impozitului pe profit, in continuare, pana la data de 30 iunie 2007.
Dispozitiile prezentului alineat nu se mai aplica in situatia in care survin
modificari in structura actionariatului contribuabilului. In intelesul
prezentului alineat, modificare de actionariat in cazul societatilor cotate se
considera a fi o modificare a actionariatului, in proportie de mai mult de 25%
din actiuni, pe parcursul unui an calendaristic.
(4) Cu exceptia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obtin venituri
din activitati desfasurate pe baza de licenta intr-o zona libera au obligatia
de a plati impozit pe profit in cota de 5% pentru profitul impozabil care
corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie 2004.
(5) Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (1)
- (4) nu pot beneficia de amortizarea accelerata sau de deducerea prevazuta la
art. 24 alin. (12).
(6) Unitatile protejate destinate persoanelor cu handicap, definite prin
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si
incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile ulterioare, sunt scutite de
la plata impozitului pe profit daca minimum 75% din sumele obtinute prin
scutire se reinvestesc in vederea achizitiei de echipament tehnologic, masini,
utilaje, instalatii si/sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate.
Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplica pana la data de 31
decembrie 2006.
(7) Contribuabilii direct implicati in productia de filme cinematografice,
inscrisi ca atare in Registrul cinematografic, beneficiaza, pana la data de 31
decembrie 2006, de:
a) scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-parti din profitul
brut reinvestit in domeniul cinematografiei;
b) reducerea impozitului pe profit in proportie de 20%, in cazul in care se
creeaza noi locuri de munca si se asigura cresterea numarului scriptic de
angajati, cu cel putin 10% fata de anul financiar precedent.
(8) Societatea Nationala "Nuclearelectrica" - S.A. beneficiaza de
scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2010, in
conditiile in care profitul este utilizat exclusiv pentru finantarea lucrarilor
de investitii la obiectivul Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda - Unitatea 2,
potrivit legii.
(9) Societatea Comerciala "Automobile Dacia" - S.A. beneficiaza
de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 1 octombrie 2007.
(10) Societatea Comerciala "Sidex" - S.A. beneficiaza de scutire
de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2006.
(11) Compania Nationala "Aeroportul International Bucuresti -
Otopeni" - S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit
pana la data de 31 decembrie 2012.
(12) La calculul profitului impozabil, urmatoarele venituri sunt
neimpozabile pana la data de 31 decembrie 2006:
a) veniturile realizate din activitatile desfasurate pentru obiectivul
Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda - Unitatea 2, pana la punerea in functiune
a acestuia;
b) veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate in Romania,
inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioada de 5
ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi
in perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;
c) veniturile realizate din practicarea apiculturii.
(13) Pentru investitiile directe cu impact semnificativ in economie,
realizate pana la data de 31 decembrie 2006, potrivit legii, contribuabilii pot
deduce o cota suplimentara de 20% din valoarea acestora. Deducerea se
calculeaza in luna in care se realizeaza investitia. In situatia in care se
realizeaza pierdere fiscala, aceasta se recupereaza potrivit dispozitiilor art.
26. Pentru investitiile realizate se poate calcula amortizare accelerata, cu
exceptia investitiilor in cladiri. Contribuabilii care beneficiaza de
facilitatile prevazute la prezentul alineat nu pot aplica prevederile art. 24
alin. (12).
(14) Facilitatile fiscale privind impozitul pe profit din actele normative
mentionate in prezentul articol, precum si cele care decurg din alte acte
normative date in aplicarea acestora raman in vigoare pana la termenele si in
conditiile stipulate de acestea.
TITLUL III
Impozitul pe venit
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 39
Contribuabili
Urmatoarele persoane datoreaza plata impozitului conform prezentului titlu
si sunt numite in continuare contribuabili:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta
prin intermediul unui sediu permanent in Romania;
c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in
Romania;
d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art. 95.
Art. 40
Sfera de cuprindere a impozitului
(1) Impozitul prevazut in prezentul titlu, denumit in continuare impozit pe
venit, se aplica urmatoarelor venituri:
a) in cazul persoanelor fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania,
veniturilor obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara
Romaniei;
b) in cazul persoanelor fizice rezidente, altele decat cele prevazute la
lit. a), numai veniturilor obtinute din Romania, care sunt impuse la nivelul
fiecarei surse din categoriile de venituri prevazute la art. 41;
c) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate
independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania, venitului net
atribuibil sediului permanent;
d) in cazul persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate
dependenta in Romania, venitului salarial net din aceasta activitate
dependenta;
e) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin veniturile prevazute
la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevazute in prezentul
titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
(2) Persoanele fizice care indeplinesc conditiile de rezidenta prevazute la
art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse
impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din
Romania, cat si din afara Romaniei, incepand cu al patrulea an fiscal.
Art. 41
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor
prezentului titlu, sunt urmatoarele:
a) venituri din activitati independente, definite conform art. 47;
b) venituri din salarii, definite conform art. 56;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor, definite conform art. 65;
d) venituri din investitii, definite conform art. 69;
e) venituri din pensii, definite conform art. 72;
f) venituri din activitati agricole, definite conform art. 75;
g) veniturile din premii si din jocuri de noroc, definite conform art. 79;
h) venituri din alte surse, definite conform art. 83.
Art. 42
Venituri neimpozabile
In intelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie
speciala, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale de
stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri
publice, inclusiv indemnizatia de maternitate si pentru cresterea copilului,
precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia
indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca;
b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri,
sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite
de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat
intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare.
Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de
catre o persoana fizica, ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta,
inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale;
c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a
calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces,
conform legii;
d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de
razboi, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in
gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat pensiile platite din
fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari
sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupationale si cele
finantate de la bugetul de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda
cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare;
f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;
g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate
asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, altele
decat castigurile din transferul titlurilor de valoare;
h) drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen,
militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de invatamant din
sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si civile,
precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;
i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare
sau perfectionare in cadru institutionalizat;
j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie;
k) veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute
la art. 75;
l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor
consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala,
in conditii de reciprocitate, in virtutea regulilor generale ale dreptului
international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este
parte;
m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice,
oficiilor consulare si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in
strainatate, in conformitate cu legislatia in vigoare;
n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor
internationale din activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor
oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie confirmata de
Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta
desfasurata in Romania, in conformitate cu acordurile de finantare
nerambursabila incheiate de Romania cu alte state, cu organisme internationale
si organizatii neguvernamentale;
p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in
Romania, in calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii
acordate cetatenilor romani pentru venituri din astfel de activitati, si cu
conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor
Externe;
q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele
primite in conformitate cu legislatia in vigoare;
r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile
sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare;
s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de
persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi,
accidentatii de razboi in afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din
motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, cele
deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, urmasii
eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din
decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de
regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6
martie 1945;
t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale,
europene si la jocurile olimpice.
Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive
acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti,
prevazuti in legislatia in materie, in vederea realizarii obiectivelor de
inalta performanta:
- clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele
mondiale si jocurile olimpice;
- calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale
si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, in cazul
jocurilor sportive.
Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate
sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de
legislatia in materie, in vederea pregatirii si participarii la competitiile
internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romaniei;
u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si alte
asemenea, obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si
internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor
desfasurate in Romania;
v) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare
categorie de venit.
Art. 43
Barem de impunere
(1) Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2004, pentru calculul
platilor anticipate, este prevazut in urmatorul tabel:
_______________________________________________________________________
| Venitul anual impozabil | Impozitul anual (lei) |
| (lei) | |
|___________________________|___________________________________________|
| pana la 28.800.000 | 18% |
| 28.800.001 - 69.600.000 | 5.184.000 + 23% pentru ceea ce depaseste |
| | suma de 28.800.000 lei |
| 69.600.001 - 111.600.000 | 14.568.000 + 28% pentru ceea ce depaseste |
| | suma de 69.600.000 lei |
| 111.600.001 - 156.000.000 | 26.328.000 + 34% pentru ceea ce depaseste |
| | suma de 111.600.000 lei |
| peste 156.000.000 | 41.424.000 + 40% pentru ceea ce depaseste |
| | suma de 156.000.000 lei |
|___________________________|___________________________________________|
Baremul lunar pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din
salarii si pensii se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice,
avand ca baza de calcul baremul anual de mai sus.
(2) Pentru anul 2004, impozitul anual se calculeaza prin aplicarea asupra
venitului anual global impozabil a baremului anual prevazut la alin. (1),
corectat, prin ordin al ministrului finantelor publice, cu rata inflatiei
realizate pe anul 2004, diminuata cu 1/2 din rata inflatiei prognozate pe acest
an.
(3) Incepand cu anul fiscal 2005, baremul anual, respectiv lunar, pentru
calculul platilor anticipate cu titlu de impozit se stabileste luandu-se in
calcul 1/2 din rata inflatiei prognozate pentru anul respectiv, aplicata la
baremul de impunere construit pe baza ratei inflatiei realizate pe perioada
ianuarie - octombrie si a prognozei pe lunile noiembrie - decembrie ale anului
precedent. Aceste baremuri se aproba prin ordin al ministrului finantelor
publice.
(4) Incepand cu anul fiscal 2005, baremul anual pentru calculul impozitului
pe venitul anual global impozabil se stabileste prin ordin al ministrului
finantelor publice, pe baza baremului anual prevazut la alin. (3), corectat cu
variatia ratei inflatiei realizate, fata de cea prognozata pe perioada
impozabila.
Art. 44
Perioada impozabila
(1) Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului
calendaristic.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), perioada impozabila este
inferioara anului calendaristic, in situatia in care decesul contribuabilului
survine in cursul anului.
Art. 45
Deduceri personale
(1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2)
au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub forma de
deducere personala de baza si deduceri personale suplimentare, acordate pentru
fiecare luna a perioadei impozabile.
(2) Deducerea personala de baza, incepand cu luna ianuarie 2004, este
fixata la suma de 2.000.000 lei pe luna.
(3) Deducerea personala suplimentara pentru sotia/sotul, copiii sau alti
membri de familie, aflati in intretinere este de 0,5 inmultit cu deducerea
personala de baza.
(4) Contribuabilii mai beneficiaza de deduceri personale suplimentare, in
functie de situatia proprie sau a persoanelor aflate in intretinere, in afara
sumelor rezultate din calculul prevazut la alin. (2) si (3), astfel:
a) 1,0 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul I
si persoanele cu handicap grav;
b) 0,5 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul
II si persoanele cu handicap accentuat.
(5) Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere acele persoane ale
caror venituri, impozabile si neimpozabile, depasesc sumele reprezentand
deduceri personale, conform alin. (3) si (4). In cazul in care o persoana este
intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala a
acesteia se imparte in parti egale intre contribuabili, exceptandu-se cazul in
care acestia se inteleg asupra unui alt mod de impartire a sumei. Copiii
minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt
considerati intretinuti, iar suma reprezentand deducerea personala suplimentara
se acorda pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului, pentru
acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute.
Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului.
(6) Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:
a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata
de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 mp in zonele
montane;
b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din
valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii special
destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din
valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din
exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata.
(7) La stabilirea veniturilor realizate de persoanele fizice aflate in
intretinere, potrivit alin. (5), se va avea in vedere si venitul determinat
potrivit legislatiei privind venitul minim garantat.
(8) Sunt considerati alti membri de familie, potrivit alin. (3), rudele
contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea
inclusiv.
(9) Deducerile personale prevazute la alin. (2), (3) si (4) se insumeaza.
Suma deducerilor personale admisa pentru calculul impozitului nu poate depasi
de 3 ori deducerea personala de baza si se acorda in limita venitului realizat.
(10) Deducerile personale determinate potrivit prezentului articol nu se
acorda personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, potrivit
legii.
Art. 46
Actualizarea deducerilor personale si a sumelor fixe
(1) Deducerea personala de baza lunara, precum si celelalte sume fixe,
exprimate in lei, se stabilesc potrivit procedurii prevazute la art. 45.
(2) Incepand cu anul fiscal 2004, sumele fixe exprimate in lei, altele
decat deducerea personala de baza, se stabilesc potrivit procedurii prevazute
la art. 43 alin. (3).
(3) Sumele fixe se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
(4) Sumele si transele de venituri impozabile sunt calculate prin rotunjire
la suta de mii de lei, in sensul ca fractiunile sub 100.000 lei se majoreaza la
100.000 lei.
CAP. 2
Venituri din activitati independente
Art. 47
Definirea veniturilor din activitati independente
(1) Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale,
veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate
intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere,
inclusiv din activitati adiacente.
(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale
contribuabililor, din prestari de servicii, altele decat cele prevazute la
alin. (3), precum si din practicarea unei meserii.
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din
exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar,
consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament
in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in
mod independent, in conditiile legii.
(4) Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de
proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele,
mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi
de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.
Art. 48
Venituri neimpozabile
(1) Nu sunt venituri impozabile:
a) veniturile obtinute prin aplicarea efectiva in tara de catre titular
sau, dupa caz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate in
Romania, incluzand fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicarea procedeului,
in primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii
si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului;
b) venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.
(2) De prevederile alin. (1) beneficiaza persoanele fizice care exploateaza
inventia, respectiv titularul brevetului aplicat.
Art. 49
Reguli generale de stabilire a venitului net din activitati independente
determinat pe baza contabilitatii in partida simpla
(1) Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre
venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe
baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cu exceptia prevederilor art.
50 si 51.
(2) Venitul brut cuprinde:
a) sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din
desfasurarea activitatii;
b) veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte
creante utilizate in legatura cu o activitate independenta;
c) castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate
intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa
incetarea definitiva a activitatii;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta
sau de a nu concura cu o alta persoana;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in
legatura cu o activitate independenta.
(3) Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura
facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia;
b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la
persoane fizice sau juridice;
c) sumele primite ca despagubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau
donatii.
(4) Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile
aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
a) sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul
realizarii venitului, justificate prin documente;
b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in
cursul caruia au fost platite;
c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute in titlul II;
d) cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate in
desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul;
3. boli profesionale, risc profesional si accidente de munca;
4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor
capitolului III din prezentul titlu, cu conditia impozitarii sumei reprezentand
prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de catre
suportator.
(5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare si mecenat efectuate conform legii, in
limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul
determinata conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizatia primita pe perioada delegarii si
detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul
serviciului, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile
publice;
d) cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote
de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele
normative in materie;
f) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori,
potrivit legii;
g) contributiile efectuate in numele angajatilor la scheme facultative de
pensii ocupationale, in conformitate cu legislatia in vigoare, in limita
echivalentului in lei a 200 euro anual, pentru o persoana;
h) prima de asigurare pentru asigurarile private de sanatate, in limita
stabilita potrivit legii;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat si in scopul
personal al contribuabilului sau asociatilor, sunt deductibile numai pentru
partea de cheltuiala care este aferenta activitatii independente;
j) cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii pentru
salariati si contribuabili, potrivit legii;
k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice
utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre
parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria - rata de
leasing - in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile
cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite
in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile
de leasing.
(6) Baza de calcul se determina ca diferenta dintre venitul brut si
cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat si
cheltuielile de protocol.
(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau
al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se
afla pe teritoriul Romaniei sau in strainatate;
c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv
impozitul pe venitul realizat in strainatate;
d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decat cele prevazute la
alin. (4) lit. d) si la alin. (5) lit. h);
e) donatii de orice fel;
f) amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere si
penalitatile datorate autoritatilor romane si straine, potrivit prevederilor
legale, altele decat cele platite conform clauzelor din contractele comerciale;
g) ratele aferente creditelor angajate;
h) dobanzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de
imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, in cazul in care dobanda este
cuprinsa in valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor
legale;
i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a
drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau
degradate si neimputabile, daca inventarul nu este acoperit de o polita de
asigurare;
k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate, ca urmare a incalcarii
dispozitiilor legale in vigoare;
l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului in contul beneficiarilor
de venit;
m) alte sume prevazute prin legislatia in vigoare.
(8) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt
obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla, cu
respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa
completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte
documente contabile prevazute de legislatia in materie.
(9) In Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii
activitatii.
Art. 50
Stabilirea venitului net din activitati independente, pe baza normelor de
venit
(1) Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desemnata
conform alin. (2), si care este desfasurata de catre contribuabil, individual,
fara salariati, se determina pe baza normelor de venit.
(2) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele care contin
nomenclatorul activitatilor pentru care venitul net se stabileste pe baza de
norme de venit si precizeaza regulile care se utilizeaza pentru stabilirea
acestor norme de venit.
(3) Directiile generale ale finantelor publice teritoriale au obligatia de
a stabili si publica anual normele de venit inainte de data de 1 ianuarie a
anului in care urmeaza a se aplica normele respective.
(4) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate independenta
pe perioade mai mici decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei
activitati se corecteaza astfel incat sa reflecte perioada de an calendaristic
in care a fost desfasurata activitatea respectiva.
(5) Daca un contribuabil desfasoara doua sau mai multe activitati
desemnate, venitul net din aceste activitati se stabileste pe baza celei mai
ridicate norme de venit pentru respectivele activitati.
(6) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate din cele
prevazute la alin. (1) si o alta activitate care nu este prevazuta la alin.
(1), atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de
contribuabil se determina pe baza contabilitatii in partida simpla, conform
art. 49.
(7) Venitul net din activitatea de transport de persoane si de bunuri in
regim de taxi se determina pe baza normelor de venit.
(8) Daca un contribuabil desfasoara activitate de transport de persoane si
de bunuri in regim de taxi si desfasoara si o alta activitate independenta,
atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se
determina pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, conform art.
49. In acest caz, venitul net din aceste activitati nu poate fi inferior
venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport
de persoane fizice si de bunuri in regim de taxi.
(9) Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se
determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca
evidenta contabila in partida simpla pentru activitatea respectiva.
Art. 51
Stabilirea venitului net din drepturile de proprietate intelectuala
(1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste
prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 60% din venitul brut;
b) contributiile sociale obligatorii platite.
(2) In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta
monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a
urmatoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 70% din venitul brut;
b) contributiile sociale obligatorii platite.
(3) In cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate
intelectuala, precum si in cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita si
al remuneratiei compensatorii pentru copia privata, venitul net se determina
prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune
colectiva sau altor platitori de asemenea venituri, potrivit legii, fara
aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevazute la alin. (1) si (2).
(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate
intelectuala, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de
incasari si plati referitoare la incasari. Aceasta reglementare este optionala
pentru cei care considera ca isi pot indeplini obligatiile declarative direct
pe baza documentelor emise de platitorul de venit. Acesti contribuabili au
obligatia sa arhiveze si sa pastreze documentele justificative cel putin in
limita termenului de prescriptie prevazut de lege.
Art. 52
Optiunea de a stabili venitul net, utilizandu-se datele din contabilitatea
in partida simpla
(1) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, impusi
pe baza de norme de venit, precum si cei care obtin venituri din drepturi de
proprietate intelectuala au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net
in sistem real, potrivit art. 49.
(2) Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea
in partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani
fiscali consecutivi si se considera reinnoita pentru o noua perioada daca nu se
depune o cerere de renuntare de catre contribuabil.
(3) Cererea de optiune pentru stabilirea venitului net in sistem real se
depune la organul fiscal competent pana la data de 31 ianuarie inclusiv, in
cazul contribuabililor care au desfasurat activitate si in anul precedent,
respectiv in termen de 15 zile de la inceperea activitatii, in cazul
contribuabililor care incep activitatea in cursul anului fiscal.
Art. 53
Retinerea la sursa a impozitului pentru unele venituri din activitati
independente
(1) Platitorii urmatoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine
si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din
veniturile platite:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
b) venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie;
c) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor de agent,
comision sau mandat comercial;
d) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor
civile incheiate potrivit Codului civil;
e) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si
extrajudiciara;
f) venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana
juridica contribuabil, potrivit titlului II, care nu genereaza o persoana
juridica;
g) venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana
juridica contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereaza o persoana
juridica.
(2) Impozitul ce trebuie retinut se stabileste dupa cum urmeaza:
a) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. a), aplicand o cota de
impunere de 15% la venitul brut;
b) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), aplicand cotele de
impunere prevazute pentru impozitul pe profit, la profitul cuvenit persoanei
fizice asociate;
c) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. g), aplicand cota de
impunere prevazuta pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor, la
veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;
d) in cazul celorlalte venituri prevazute la alin. (1), aplicand o cota de
impunere de 10% la venitul brut.
(3) Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data
de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul, cu
exceptia impozitului aferent veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f) si g),
pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlurilor II si IV.
Art. 54
Plati anticipate ale impozitului pe veniturile din activitati independente
Un contribuabil care desfasoara o activitate independenta are obligatia sa
efectueze plati anticipate in contul impozitului anual datorat la bugetul de
stat, potrivit art. 88, cu exceptia veniturilor prevazute la art. 53, pentru
care plata anticipata se efectueaza prin retinere la sursa.
Art. 55
Includerea venitului net din activitati independente in venitul anual
global
Venitul net din activitati independente se include in venitul anual global
si se impoziteaza potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.
CAP. 3
Venituri din salarii
Art. 56
Definirea veniturilor din salarii
(1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau
in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui
contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege,
indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma
sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara
de munca.
(2) In vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de
demnitate publica, stabilite potrivit legii;
b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese
in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ;
c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile
si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite
administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care
statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar
majoritar, precum si la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale
constituite prin subscriptie publica;
f) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in
consiliul de administratie si in comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, potrivit
legii;
h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in
declaratia de asigurari sociale;
i) sumele acordate de personale juridice fara scop patrimonial si de alte
entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul
legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii
in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru
salariatii din institutiile publice;
j) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate
salariilor.
(3) Avantajele, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), primite in
legatura cu o activitate dependenta includ, insa nu sunt limitate la:
a) utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din
patrimoniul afacerii, in scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta
dus-intors de la domiciliu la locul de munca;
b) cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si
alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul
pietei;
c) imprumuturi nerambursabile si diferenta favorabila dintre dobanda
preferentiala si dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, pentru
depozite si credite;
d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele
telefonice, in scop personal;
f) permise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite in scopul
personal;
g) primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii
proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei
respective, altele decat cele obligatorii.
(4) Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt
impozabile, in intelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in
gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru
bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand
cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor,
contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul
prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii
proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru
salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de
munca. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai
angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor
similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu
ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului
oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste
1.200.000 lei. Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile
veniturile de natura celor prevazute mai sus, realizate de persoane fizice,
daca aceste venituri sunt primite in baza unor legi speciale si finantate din
buget;
b) tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori
angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare;
c) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din
incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau
specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de
activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare
nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea
diferentei de chirie, suportate de persoana fizica, conform legilor speciale;
d) cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia
oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza
in afara tarii, in conformitate cu legislatia in vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de
protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si
materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum
si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda
potrivit legislatiei in vigoare;
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre
localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla
locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile
in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei,
conform legii;
g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport
si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta
localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului. Sunt exceptate
de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop
patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita
de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice;
h) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea
cheltuielilor de mutare in interesul serviciului;
i) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea
intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul
an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la
angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit
legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care isi
stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate, stabilite potrivit
legii, in care isi au locul de munca;
j) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariilor
medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de
munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, precum si sumele
reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie,
primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica
si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca
urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;
k) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza soldelor
lunare nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui
contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum
si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestora la
trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care
nu indeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plati compensatorii
primite de politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina
in raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei in
materie;
l) veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe
pentru calculator; incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator
se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si
familiei, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al
ministrului finantelor publice;
m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati
dependente desfasurate intr-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal
din statul respectiv. Fac exceptie veniturile salariale platite de catre sau in
numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in
Romania, care se supun procedurii de globalizare, indiferent de perioada de
desfasurare a activitatii in strainatate;
n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si
perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru
angajator;
o) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv
cartelele telefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu;
p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul
angajarii si implicit la momentul acordarii.
(5) Avantajele primite in bani si in natura si imputate salariatului in
cauza nu se impoziteaza.
(6) Impozitul calculat pe veniturile prevazute la alin. (2) lit. g) este
final in situatia in care contribuabilul care le-a realizat justifica cu
documente virarea veniturilor la entitatea pe care a reprezentat-o.
Art. 57
Stabilirea venitului net anual din salarii
Venitul net anual din salarii al unui contribuabil se stabileste prin
deducerea din venitul salarial brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) contributiile obligatorii datorate de contribuabil, dupa caz;
b) o cota de 15% din deducerea personala de baza aferenta fiecarei luni,
acordata o data cu deducerea personala de baza, cu titlu de cheltuieli profesionale,
la locul de munca unde se afla functia de baza.
Art. 58
Determinarea lunara a impozitului pe venitul din salarii
(1) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar
reprezentand plati anticipate, care se calculeaza si se retine la sursa de
catre platitorii de venituri.
(2) Impozitul lunar prevazut la alin. (1) se determina astfel:
a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea baremului lunar
prevazut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3), asupra bazei de calcul
determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, aferent unei luni,
calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii si a
cheltuielilor profesionale, si deducerile personale acordate pentru luna
respectiva;
b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea baremului
lunar prevazut la art. 43 asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre
venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a
acestora.
Art. 59
Venituri salariale stabilite prin hotarari judecatoresti
In cazul salariilor sau diferentelor de salarii stabilite in baza unor
hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile, beneficiarii de astfel
de venituri datoreaza un impozit final care se calculeaza si se retine la sursa
de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20% asupra bazei
de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile
obligatorii prevazute de lege, si nu se cumuleaza cu celelalte drepturi salariale
ale lunii in care se platesc.
Art. 60
Termen de plata a impozitului
Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a
calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni, la data
efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat
pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc
aceste venituri.
Art. 61
Regularizarea anuala a impozitului retinut pentru anumite venituri de
natura salariala
(1) Platitorii de venituri de natura salariala au urmatoarele obligatii:
a) sa determine venitul net anual impozabil din salarii, ca diferenta intre
venitul net anual din salarii si urmatoarele:
1. deducerile personale stabilite conform art. 45;
2. cotizatia de sindicat platita conform legii;
b) sa stabileasca diferenta dintre impozitul calculat la nivelul anului si
cel calculat si retinut lunar, sub forma platilor anticipate in cursul anului
fiscal, pana in ultima zi lucratoare a lunii februarie a anului fiscal urmator;
c) sa efectueze regularizarea acestor diferente de impozit, in termen de 90
de zile de la termenul prevazut la lit. b), numai pentru persoanele fizice care
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. au fost angajatii permanenti ai platitorului in cursul anului, cu
functie de baza;
2. nu au alte surse de venit care se cuprind in venitul anual global
impozabil;
3. nu solicita alte deduceri, potrivit art. 86 alin. (1), cu exceptia
deducerilor personale si a cotizatiei de sindicat platita potrivit legii.
(2) Diferentele de impozit rezultate din operatiunile de regularizare
modifica obligatia de plata pentru bugetul de stat, a impozitului pe venitul
din salarii al angajatorului, pentru luna in care are loc regularizarea,
rezultand impozitul de virat pentru luna respectiva.
(3) Sumele reprezentand deduceri personale cuvenite, dar neacordate in
cursul anului fiscal de catre angajatori, precum si deduceri personale
acordate, dar necuvenite, se regularizeaza cu ocazia stabilirii impozitului
anual pe venit.
(4) La calculul venitului anual impozabil din salarii se au in vedere, dupa
caz, si deducerile prevazute la art. 86 alin. (1) lit. c) - f), situatie in
care operatiunea de regularizare se efectueaza de catre organul fiscal de
domiciliu. In acest caz, in perioada 1 - 15 ianuarie a anului urmator,
contribuabilul va comunica angajatorului sa nu efectueze aceasta operatiune.
(5) Impozitul anual pe venitul din salarii datorat se calculeaza prin
aplicarea baremului anual de impunere prevazut la art. 43 alin. (2), respectiv
alin. (4), asupra venitului net anual impozabil realizat din salarii.
Art. 62
Includerea veniturilor salariale anuale in venitul anual global
(1) Daca impozitul retinut din veniturile salariale ale contribuabilului
este regularizat potrivit art. 61, atunci impozitul retinut este impozit final
pe venit al contribuabilului, aferent respectivelor venituri salariale.
(2) Daca impozitul retinut din veniturile salariale ale unui contribuabil
nu este regularizat in conformitate cu art. 61, venitul salarial net al
contribuabilului se include in venitul anual global si se impoziteaza potrivit
prevederilor cap. X din prezentul titlu.
Art. 63
Fise fiscale
(1) Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din
salarii se cuprind in fisele fiscale.
(2) Platitorul de venituri are obligatia sa completeze formularele
prevazute la alin. (1), pe intreaga durata de efectuare a platii salariilor si,
dupa caz, sa recalculeze si sa regularizeze anual impozitul pe salarii.
Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale pe intreaga durata a
angajarii si sa transmita organului fiscal competent si angajatului, sub
semnatura, cate o copie pentru fiecare an, pana in ultima zi a lunii februarie
a anului curent pentru anul fiscal expirat.
Art. 64
Plati anticipate de impozit pentru anumite venituri salariale
(1) Contribuabililor care isi desfasoara activitatea in Romania si care
obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, precum si persoanelor
fizice romane care obtin venituri din salarii, ca urmare a activitatii
desfasurate la misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in
Romania, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.
(2) Orice contribuabil prevazut la alin. (1) are obligatia de a declara si
de a plati impozit lunar la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a
lunii urmatoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un
reprezentant fiscal. Impozitul sub forma platilor anticipate aferent unei luni
se stabileste potrivit art. 58.
(3) Misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania,
precum si reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele
societatilor comerciale si ale organizatiilor economice straine, autorizate
potrivit legii sa isi desfasoare activitatea in Romania, pot opta ca pentru
angajatii acestora care realizeaza venituri din salarii impozabile in Romania
sa indeplineasca obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului
pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplica contribuabililor
in cazul in care optiunea de mai sus este formulata.
(4) Persoana fizica, juridica sau orice alta entitate la care
contribuabilul isi desfasoara activitatea potrivit alin. (1), este obligata sa
ofere informatii organului fiscal competent, referitoare la data inceperii
desfasurarii activitatii de catre contribuabil si, respectiv, a incetarii
acesteia, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
CAP. 4
Venituri din cedarea folosintei bunurilor
Art. 65
Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor
Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau
in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile,
obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat
veniturile din activitati independente.
Art. 66
Stabilirea venitului net din cedarea folosintei bunurilor
(1) Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor in bani si/sau echivalentul
in lei al veniturilor in natura si se stabileste pe baza chiriei sau a arendei
prevazute in contractul incheiat intre parti pentru fiecare an fiscal,
indiferent de momentul incasarii chiriei sau arendei. Venitul brut se majoreaza
cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina
proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt
efectuate de cealalta parte contractanta. In cazul in care arenda se exprima in
natura, evaluarea in lei se va face pe baza preturilor medii ale produselor
agricole, stabilite prin hotarari ale consiliilor judetene si, respectiv, ale
Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ca urmare a propunerilor
directiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii,
Padurilor, Apelor si Mediului, hotarari ce trebuie emise inainte de inceperea
anului fiscal. Aceste hotarari se transmit in cadrul aceluiasi termen
directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului
Bucuresti, pentru a fi comunicate unitatilor fiscale din subordine.
(2) Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin
deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) in cazul constructiilor, o cota de cheltuieli deductibile aferente
venitului, in suma de 50% din venitul brut;
b) in celelalte cazuri, o cota de cheltuieli deductibile aferente
venitului, in suma de 30% din venitul brut.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), contribuabilii pot
opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor in
sistem real, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla.
(4) Dispozitiile privind optiunea prevazuta la art. 52 alin. (2) si (3) se
aplica si in cazul contribuabililor mentionati la alin. (3).
Art. 67
Plati anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor
Un contribuabil care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor
pe parcursul unui an, cu exceptia veniturilor din arendare, datoreaza plati
anticipate in contul impozitului pe venit catre bugetul de stat, conform art.
88.
Art. 68
Includerea venitului net din cedarea folosintei bunurilor in venitul anual
global
Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se include in venitul anual
global si se impune potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.
CAP. 5
Venituri din investitii
Art. 69
Definirea veniturilor din investitii
(1) Veniturile din investitii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobanzi;
c) castiguri din transferul titlurilor de valoare;
d) venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe
baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare.
Reprezinta titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare
la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar calificat astfel
de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, precum si partile sociale.
(2) Veniturile impozabile din dobanzi sunt toate veniturile sub forma de
dobanzi, altele decat:
a) venituri din dobanzi la depozitele la vedere si la depuneri la casele de
ajutor reciproc;
b) venituri din dobanzi aferente titlurilor de stat, precum si
obligatiunilor municipale, ale Agentiei Nationale pentru Locuinte si ale altor
entitati emitente de obligatiuni, care vizeaza constructia de locuinte.
Art. 70
Stabilirea venitului din investitii
(1) Castigul din transferul titlurilor de valoare, altele decat titlurile
de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale,
reprezinta diferenta pozitiva dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare
pe tipuri de titluri de valori, diminuata, dupa caz, cu comisioanele datorate
intermediarilor. In cazul tranzactiilor cu actiuni primite de persoanele
fizice, cu titlu gratuit, in cadrul Programului de privatizare in masa, pretul
de cumparare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominala a
acestora. In cazul tranzactiilor cu actiuni cumparate la pret preferential, in cadrul
sistemului stock options plan, castigul se determina ca diferenta intre pretul
de vanzare si pretul de cumparare preferential, diminuat cu comisioanele
datorate intermediarilor.
(2) In cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de
participare la fondurile deschise de investitii, castigul se determina ca
diferenta pozitiva dintre pretul de rascumparare si pretul de
cumparare/subscriere. Pretul de rascumparare este pretul care i se cuvine
investitorului la retragerea din fond. Pretul de cumparare/subscriere este
pretul platit de investitorul persoana fizica pentru achizitionarea titlului de
participare.
(3) In cazul transferului dreptului de proprietate asupra partilor sociale,
castigul din instrainarea partilor sociale se determina ca diferenta pozitiva
intre pretul de vanzare si valoarea nominala/pretul de cumparare. Incepand cu a
doua tranzactie, valoarea nominala va fi inlocuita cu pretul de cumparare, care
include si cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzactiei si
alte cheltuieli similare justificate cu documente.
(4) Determinarea castigului potrivit alin. (1) - (3) se efectueaza la data
incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti.
(5) Veniturile obtinute sub forma castigurilor din operatiuni de
vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si din orice
alte operatiuni de acest gen, reprezinta diferentele de curs favorabile
rezultate din aceste operatiuni in momentul inchiderii operatiunii si
evidentierii in contul clientului.
Art. 71
Retinerea impozitului din veniturile din investitii
(1) Veniturile sub forma de dividende, inclusiv sume primite ca urmare a
detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, se
impun cu o cota de 5% din suma acestora. Obligatia calcularii si retinerii
impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice o
data cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Termenul de virare a
impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se
face plata. In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite
actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat
bilantul contabil, termenul de plata a impozitului pe dividende este pana la
data de 31 decembrie a anului respectiv.
(2) Veniturile sub forma de dobanzi se impun cu o cota de 1% din suma
acestora. Pentru veniturile sub forma de dobanzi, impozitul se calculeaza si se
retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in
contul curent sau in contul de depozit al titularului, in cazul dobanzilor
capitalizate, respectiv la momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de
economisire. In situatia sumelor primite sub forma de dobanda pentru imprumuturile
acordate in baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se
efectueaza la momentul platii dobanzii. Virarea impozitului pentru veniturile
din dobanzi se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare
inregistrarii/rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire,
respectiv la momentul platii dobanzii, pentru venituri de aceasta natura pe
baza contractelor civile.
(3) Calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din
investitii, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2), se efectueaza
astfel:
a) in cazul castigului din transferul dreptului de proprietate asupra
titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile
deschise de investitii si partile sociale, obligatia calcularii, retinerii si
virarii impozitului revine intermediarilor sau altor platitori de venit, dupa
caz; in cazul castigului din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la
termen, pe baza de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen,
obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine intermediarilor
sau altor platitori de venit, dupa caz;
b) in cazul castigului din rascumpararea titlurilor de participare la un
fond deschis de investitii, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului
revine societatii de administrare a investitiilor;
c) in cazul castigului din transferul dreptului de proprietate asupra
partilor sociale si valorilor mobiliare in cazul societatilor inchise,
obligatia calcularii si retinerii impozitului revine dobanditorului de parti
sociale sau de valori mobiliare, in momentul incheierii tranzactiei, pe baza
contractului incheiat intre parti.
Cand dobanditorul de titluri de valoare nu este o persoana fizica romana cu
domiciliul in Romania, obligatia de calcul si virare a impozitului revine
persoanei fizice romane cu domiciliul in Romania, care realizeaza venitul, daca
dobanditorul nu isi desemneaza un reprezentant fiscal in Romania.
Termenul de virare a impozitului pentru platitorii de astfel de venituri
este pana la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de
proprietate asupra partilor sociale sau valorilor mobiliare, la registrul
comertului sau in registrul actionarilor, dupa caz, operatiune care nu se poate
efectua fara justificarea virarii impozitului la bugetul de stat;
d) impozitul se calculeaza prin aplicarea unei cote de 1% asupra castigului
din transferul titlurilor de valoare, precum si din operatiuni de
vanzare-cumparare de valuta la termen pe baza de contract si orice alte
operatiuni similare;
e) impozitul calculat si retinut la sursa, potrivit lit. d), se vireaza la
bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost
retinut, cu exceptia lit. c);
f) cursul de schimb necesar pentru transformarea in lei a sumelor exprimate
in valuta, in cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de
valoare, este cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala
a Romaniei, pentru ziua anterioara efectuarii platii venitului.
In situatia in care partile contractante convin ca plata sa se faca
esalonat, in rate, cursul de schimb utilizat este cel al pietei valutare,
comunicat de Banca Nationala a Romaniei, pentru ziua anterioara efectuarii
fiecarei plati.
(4) Impozitul retinut conform alin. (1) - (3) reprezinta impozit final pe
venit, pentru venitul prevazut la alineatul respectiv.
(5) Pierderile inregistrate din transferul dreptului de proprietate asupra
titlurilor de valoare, precum si din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta
la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni similare nu sunt
recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compenseaza, reprezentand
pierderi definitive ale contribuabilului.
(6) In aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizeaza norme
privind determinarea, retinerea si virarea impozitului pe castigul de capital
din transferul titlurilor de valoare obtinut de persoanele fizice, care se emit
de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, cu avizul Ministerului Finantelor
Publice.
CAP. 6
Venituri din pensii
Art. 72
Definirea veniturilor din pensii
Veniturile din pensii reprezinta sume primite ca pensii de la fondurile
infiintate din contributiile sociale obligatorii, facute catre un sistem de asigurari
sociale, inclusiv cele din schemele facultative de pensii ocupationale, si cele
finantate de la bugetul de stat.
Art. 73
Stabilirea venitului impozabil din pensii
Venitul impozabil lunar din pensii se stabileste prin scaderea unei sume
neimpozabile lunare de 8.000.000 lei din venitul din pensii.
Art. 74
Retinerea impozitului din venitul din pensii
(1) Orice platitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar
impozitul aferent acestui venit, de a-l retine si de a-l vira la bugetul de
stat, potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Impozitul se calculeaza prin aplicarea baremului lunar de impunere
prevazut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3), asupra venitului impozabil
lunar din pensii.
(3) Impozitul calculat se retine la data efectuarii platii pensiei si se
vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei
pentru care se face plata pensiei.
(4) Impozitul retinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile
din pensii.
(5) In cazul unei pensii care nu este platita lunar, impozitul ce trebuie
retinut se stabileste prin impartirea pensiei platite la fiecare din lunile
carora le este aferenta pensia.
(6) Drepturile de pensie restante se defalcheaza pe lunile la care se
refera, in vederea calcularii impozitului datorat, retinerii si virarii
acestuia.
(7) Veniturile din pensiile de urmas vor fi individualizate in functie de
numarul acestora, iar impozitarea se va face in raport cu drepturile cuvenite
fiecarui urmas.
CAP. 7
Venituri din activitati agricole
Art. 75
Definirea veniturilor din activitati agricole
Veniturile din activitati agricole sunt venituri din urmatoarele
activitati:
a) cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in
sere si solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat;
b) cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si
ciupercilor;
c) exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea.
Art. 76
Stabilirea venitului net din activitati agricole pe baza de norme de venit
(1) Venitul net dintr-o activitate agricola se stabileste pe baza de norme
de venit. Normele de venit se stabilesc de catre directiile teritoriale de specialitate
ale Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului si se aproba de
catre directiile generale ale finantelor publice teritoriale ale Ministerului
Finantelor Publice. Normele de venit se stabilesc, se avizeaza si se publica
pana cel tarziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplica aceste norme
de venit.
(2) Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafata.
(3) Daca o activitate agricola este desfasurata de un contribuabil pe
perioade mai mici - incepere, incetare si alte fractii de an - decat anul
calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel
incat sa reflecte perioada de an calendaristic pe parcursul careia se
desfasoara activitatea.
(4) Daca o activitate agricola a unui contribuabil inregistreaza o pierdere
datorata calamitatilor naturale, norma de venit aferenta activitatii se reduce,
astfel incat sa reflecte aceasta pierdere.
(5) Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se
determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca
evidenta contabila in partida simpla, pentru activitatea respectiva.
Art. 77
Optiunea de a determina venitul net prin utilizarea datelor din
contabilitatea in partida simpla
(1) Un contribuabil care desfasoara o activitate agricola, prevazuta la
art. 75, poate opta pentru determinarea venitului net din acea activitate, pe
baza datelor din contabilitatea in partida simpla, potrivit art. 49.
(2) Dispozitiile privind optiunea prevazuta la art. 52 alin. (2) si (3) se
aplica si in cazul contribuabililor mentionati la alin. (1).
Art. 78
Calculul si plata impozitului aferent veniturilor din activitati agricole
(1) Impozitul pe venitul net din activitati agricole se calculeaza prin
aplicarea unei cote de 15% asupra venitului net, determinat pe baza de norme de
venit, cat si in sistem real, impozitul fiind final.
(2) Orice contribuabil care desfasoara o activitate agricola, mentionata la
art. 75, pentru care venitul se determina pe baza de norma de venit, are
obligatia de a depune anual o declaratie de venit la organul fiscal competent,
pana la data de 30 iunie inclusiv a anului fiscal, pentru anul in curs. In
cazul unei activitati pe care contribuabilul incepe sa o desfasoare dupa data
de 30 iunie, declaratia de venit se depune in termen de 15 zile inclusiv de la
data la care contribuabilul incepe sa desfasoare activitatea.
(3) In cazul unui contribuabil care determina venitul net din activitati
agricole, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, acesta este
obligat sa efectueze plati anticipate aferente acestor venituri la bugetul de
stat, la termenele prevazute la art. 88 alin. (3). Pana la data de 31 mai a
anului urmator, platile anticipate vor fi regularizate de organul fiscal
competent.
CAP. 8
Venituri din premii si din jocuri de noroc
Art. 79
Definirea veniturilor din premii si din jocuri de noroc
In intelesul prezentului titlu, veniturile din premii si din jocuri de
noroc cuprind veniturile din concursuri si jocuri de noroc, altele decat cele
realizate ca urmare a participarii la jocuri de tip cazinou, masini electronice
cu castiguri si altele decat cele prevazute la art. 42.
Art. 80
Stabilirea venitului net din premii si din jocuri de noroc
(1) Venitul net este diferenta dintre venitul din premii, respectiv din
jocuri de noroc, si suma reprezentand venit neimpozabil.
(2) Pierderile inregistrate din jocuri de noroc nu sunt recunoscute din
punct de vedere fiscal, nu se compenseaza, reprezentand pierderi definitive ale
contribuabilului.
Art. 81
Retinerea impozitului aferent veniturilor din premii si din jocuri de noroc
(1) Venitul sub forma de premii dintr-un singur concurs se impune, prin
retinere la sursa, cu o cota de 10% aplicata asupra venitului net.
(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinere la sursa, cu o
cota de 20% aplicata asupra venitului net.
(3) Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine
platitorilor de venituri.
(4) Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii si din jocuri de
noroc, in bani si/sau in natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilita in
suma de 7.600.000 lei pentru fiecare castig realizat de la acelasi organizator
sau platitor, intr-o singura zi.
(5) Impozitul calculat si retinut in momentul platii venitului se vireaza
la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care
a fost retinut.
Art. 82
Neincluderea in venitul anual global a venitului net din premii si din
jocuri de noroc
Venitul net din premii si din jocuri de noroc nu se cuprinde in venitul
anual global, impozitul fiind final.
CAP. 9
Venituri din alte surse
Art. 83
Definirea veniturilor din alte surse
(1) In aceasta categorie se includ, insa nu sunt limitate, urmatoarele
venituri:
a) prime de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de
orice alta entitate, in cadrul unei activitati pentru o persoana fizica in
legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din
salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) castiguri primite de la societatile de asigurari, ca urmare a
contractului de asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de
amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor
de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi, fosti salariati,
potrivit clauzelor contractului de munca sau in baza unor legi speciale.
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din
activitatea de arbitraj comercial.
(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind
impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, altele
decat veniturile care sunt neimpozabile in conformitate cu prezentul titlu.
Art. 84
Calculul impozitului si termenul de plata
(1) Impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa de catre
platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 10% asupra venitului brut.
Fac exceptie veniturile prevazute la art. 83 alin. (1) lit. a) pentru care cota
de impunere este de 40% la venitul brut.
(2) Impozitul astfel retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de
25 inclusiv a lunii urmatoare realizarii acestuia.
Art. 85
Neincluderea in venitul anual global a veniturilor din alte surse
Impozitul calculat potrivit art. 84 reprezinta impozit final.
CAP. 10
Venitul anual global
Art. 86
Stabilirea venitului anual global
(1) Venitul anual global impozabil se stabileste prin deducerea din venitul
anual global, in ordine, a urmatoarelor:
a) pierderi fiscale reportate;
b) deduceri personale determinate conform art. 45;
c) cheltuieli pentru reabilitarea locuintei de domiciliu, destinate
reducerii pierderilor de caldura in scopul imbunatatirii confortului termic, in
limita sumei de 15.000.000 lei anual, conform procedurii stabilite prin
hotarare a Guvernului, la initiativa Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului;
d) prime de asigurare pentru locuinta de domiciliu, in limita
echivalentului in lei a 200 euro pe an;
e) contributii la schemele facultative de pensii ocupationale, in limita
echivalentului in lei a 200 euro pe an;
f) contributii pentru asigurarile private de sanatate, cu exceptia celor
incheiate in scopuri estetice, in limita echivalentului in lei a 200 euro pe
an;
g) cotizatia de sindicat platita potrivit legislatiei in materie.
(2) Venitul anual global cuprinde, dupa cum urmeaza:
a) venitul net din activitati independente;
b) venitul net din salarii;
c) venitul net din cedarea folosintei bunurilor.
(3) Venitul impozabil ce se realizeaza intr-o fractiune de an sau in
perioade diferite, ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit
anual impozabil.
(4) Pierderea fiscala anuala inregistrata din activitati independente se
poate compensa cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri
cuprinse in venitul anual, altele decat cele din salarii si asimilate
salariilor, obtinute in cursul aceluiasi an fiscal. Pierderea care ramane
necompensata in cursul aceluiasi an fiscal devine pierdere reportata.
Pierderile provenind din strainatate ale persoanelor fizice rezidente se
compenseaza cu veniturile de aceeasi natura, din strainatate, pe fiecare tara,
inregistrate in cursul aceluiasi an fiscal sau se reporteaza pe urmatorii 5
ani, asupra veniturilor realizate din tara respectiva.
(5) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
a) reportul se efectueaza cronologic, in functie de vechimea pierderii, in
urmatorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal si netransmisibil;
c) pierderea reportata, necompensata dupa expirarea perioadei prevazute la
lit. a), reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului;
d) compensarea pierderii reportate se efectueaza numai din veniturile
prevazute la alin. (2) lit. a) si c).
Art. 87
Declaratii de venit estimat
(1) Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridica, care
incep o activitate in cursul anului fiscal sunt obligati sa depuna la organul
fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile
estimate a se realiza pentru anul fiscal, in termen de 15 zile de la data
producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile prezentului alineat
contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin
retinere la sursa.
(2) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din
patrimoniul personal au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul
estimat, in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti.
Declaratia privind venitul estimat se depune o data cu inregistrarea la organul
fiscal a contractului incheiat intre parti.
(3) Contribuabilii care, in anul anterior, au realizat pierderi si cei care
au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum si cei
care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu
cel putin 20% fata de anul fiscal anterior depun, o data cu declaratia
speciala, si declaratia estimativa de venit.
(4) Contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit,
precum si cei pentru care cheltuielile se determina in sistem forfetar si au
optat pentru determinarea venitului net in sistem real depun, o data cu cererea
de optiuni, si declaratia de venit estimat.
Art. 88
Stabilirea platilor anticipate de impozit
(1) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente,
din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare, precum
si venituri din activitati agricole sunt obligati sa efectueze in cursul anului
plati anticipate cu titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru
care platile anticipate se stabilesc prin retinere la sursa.
(2) Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent, pe fiecare
categorie de venit si loc de realizare, luandu-se ca baza de calcul venitul
anual estimat sau venitul net realizat in anul precedent, dupa caz. La
impunerile efectuate dupa expirarea termenelor de plata prevazute la alin. (3)
sumele datorate se stabilesc la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de
plata al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual calculat asupra
venitului net realizat in anul precedent si suma reprezentand plati anticipate
la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeaza pe termenele de
plata urmatoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile de venit
estimativ, depuse in luna decembrie, nu se mai stabilesc plati anticipate,
venitul net aferent perioadei pana la sfarsitul anului urmand sa fie supus
impozitarii, pe baza deciziei emise pentru declaratia de venit global. Platile
anticipate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia
veniturilor din arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel:
a) pe baza contractului incheiat intre parti; sau
b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea in
partida simpla, potrivit optiunii.
In cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea
folosintei bunurilor reprezinta echivalentul in lei al unei sume in valuta,
determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului de schimb
al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta
celei in care se efectueaza impunerea.
(3) Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15
inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu exceptia impozitului pe
veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectueaza potrivit
deciziei emise pe baza declaratiei de venit global. Contribuabilii care
determina venitul net din activitati agricole, potrivit art. 76 si 77,
datoreaza plati anticipate catre bugetul de stat pentru impozitul aferent
acestui venit, in doua rate egale, astfel: 50% din impozit, pana la data de 1
septembrie inclusiv, si 50% din impozit, pana la data de 15 noiembrie inclusiv.
(4) Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor
fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
(5) Pentru stabilirea platilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de
calcul venitul anual estimat, in toate situatiile in care a fost depusa o
declaratie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul din
declaratia speciala pentru anul fiscal precedent, dupa caz. La stabilirea
platilor anticipate se utilizeaza baremul anual de impunere, prevazut la art.
43 alin. (1) si (3), cu exceptia impozitului pe venitul din activitati
agricole, pentru care platile anticipate se determina prin aplicarea cotei de
15% asupra venitului net estimat.
Art. 89
Declaratia de venit global si declaratii speciale
(1) Contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si cei care
indeplinesc conditiile de la art. 40 alin. (2), cu exceptia contribuabililor
prevazuti la alin. (4) din prezentul articol, au obligatia de a depune o
declaratie de venit global la organul fiscal competent, pentru fiecare an
fiscal. Declaratia de venit global se depune o data cu declaratiile speciale
pentru anul fiscal, pana la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de
realizare a venitului.
(2) Contribuabilii, altii decat cei prevazuti la alin. (1), depun numai
declaratiile speciale pentru anul fiscal, pana la data de 15 mai inclusiv a
anului urmator celui de realizare a venitului. In cazul veniturilor din
salarii, fisele fiscale se depun in cadrul aceluiasi termen ca si declaratiile
speciale.
(3) Declaratiile speciale se completeaza pentru fiecare categorie si loc de
realizare a venitului. Declaratiile speciale se depun de toti contribuabilii
care realizeaza, individual sau dintr-o forma de asociere, venituri din
activitati independente, precum si venituri din cedarea folosintei bunurilor,
inclusiv pentru veniturile din activitati agricole determinate in sistem real.
In cazul veniturilor din salarii, cu exceptia celor prevazute la alin. (4) lit.
a), realizate de contribuabilii, altii decat persoanele fizice romane cu
domiciliul in Romania si cele care indeplinesc conditiile prevazute la art. 40 alin.
(2), fisele fiscale se depun pentru fiecare loc de realizare a venitului, in
cadrul aceluiasi termen, ca si declaratiile speciale. Pentru veniturile
realizate dintr-o forma de asociere, venitul declarat va fi venitul
net/pierderea distribuita din asociere. Nu se depun declaratii speciale pentru
urmatoarele categorii de venituri:
a) venituri sub forma de salarii si venituri asimilate salariilor, pentru
care informatiile sunt cuprinse in fisele fiscale, care au regim de declaratii
de impozite si taxe sau declaratii lunare, depuse de contribuabilii prevazuti
la art. 64;
b) venituri din investitii, precum si venituri din premii si din jocuri de
noroc, a caror impunere este finala;
c) venituri din pensii;
d) venituri nete determinate pe baza de norme de venit;
e) venituri din alte surse.
(4) Contribuabilii nu sunt obligati sa depuna declaratie de venit global la
organul fiscal competent, daca:
a) obtin numai venituri dintr-o singura sursa, sub forma de salarii de la
functia de baza, pe intregul an fiscal, pentru activitati desfasurate in
Romania, in situatia in care angajatorul a efectuat operatiunea de regularizare
prevazuta la art. 61;
b) obtin numai venituri din investitii, pensii, venituri din activitati
agricole, venituri din premii si din jocuri de noroc, venituri din alte surse a
caror impunere este finala;
c) obtin venituri potrivit art. 40 alin. (1) lit. b) - e) coroborat cu
alin. (2).
Art. 90
Stabilirea si plata impozitului pe venitul anual global
(1) Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat de organul
fiscal competent, pe baza declaratiei de venit global, prin aplicarea baremului
anual de impunere prevazut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4), asupra
venitului anual global impozabil din anul fiscal respectiv.
(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand
pana la 1% din impozitul pe venitul anual datorat pentru sponsorizarea
entitatilor nonprofit care functioneaza in conditiile Ordonantei Guvernului nr.
26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile
ulterioare.
(3) Obligatia calcularii, retinerii si virarii sumei reprezentand pana la
1% din impozitul pe venitul anual datorat revine angajatorului sau organului
fiscal competent, dupa caz.
(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2) si (3) se stabileste
prin ordin al ministrului finantelor publice.
(5) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat pentru anul precedent
si emite o decizie de impunere, in intervalul si in forma stabilite prin ordin
al ministrului finantelor publice.
(6) Diferentele de impozit ramase de achitat conform deciziei de impunere
anuala se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii
deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza
sumele stabilite potrivit reglementarilor in materie, privind colectarea
creantelor bugetare.
CAP. 11
Proprietatea comuna si asociatiile fara personalitate juridica
Art. 91
Venituri din bunuri sau drepturi care sunt detinute in comun
Venitul net obtinut din exploatarea bunurilor si drepturilor de orice fel,
detinute in comun, este considerat ca fiind obtinut de proprietari,
uzufructuari sau de alti detinatori legali, inscrisi intr-un document oficial,
si se atribuie proportional cu cotele-parti pe care acestia le detin in acea
proprietate sau in mod egal, in situatia in care acestea nu se cunosc.
Art. 92
Reguli privind asocierile fara personalitate juridica
(1) Pentru asocierile fara personalitate juridica, altele decat cele
prevazute la art. 28, se aplica prevederile prezentului articol.
(2) Prevederile prezentului articol nu se aplica fondurilor de investitii
constituite ca asociatii fara personalitate juridica.
(3) In cadrul fiecarei asocieri fara personalitate juridica, constituita
potrivit legii, asociatii au obligatia sa incheie contracte de asociere in
forma scrisa, la inceperea activitatii, care sa cuprinda inclusiv date
referitoare la:
a) partile contractante;
b) obiectul de activitate si sediul asociatiei;
c) contributia asociatilor in bunuri si drepturi;
d) cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau
pierderile din cadrul asocierii corespunzatoare contributiei fiecaruia;
e) desemnarea asociatului care sa raspunda pentru indeplinirea obligatiilor
asociatiei fata de autoritatile publice;
f) conditiile de incetare a asocierii.
Contributiile asociatilor conform contractului de asociere nu sunt
considerate venituri pentru asociatie.
Contractul de asociere se inregistreaza la organul fiscal teritorial in
raza caruia isi are sediul asociatia, in termen de 15 zile de la data
incheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sa refuze inregistrarea
contractelor, in cazul in care acestea nu cuprind datele solicitate conform
prezentului alineat.
(4) In cazul in care intre membrii asociati exista legaturi de rudenie pana
la gradul al patrulea inclusiv, partile sunt obligate sa faca dovada ca
participa la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra carora au drept
de proprietate. Pot fi membri asociati si persoanele fizice care au dobandit
capacitate de exercitiu restransa.
(5) Asocierile au obligatia sa depuna la organul fiscal competent, pana la
data de 15 martie a anului urmator, declaratii anuale de venit, conform
modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care vor cuprinde si
distributia venitului net/pierderii pe asociati.
(6) Venitul/pierderea anual/anuala, realizate in cadrul asocierii, se
distribuie asociatilor, proportional cu cota procentuala de participare
corespunzatoare contributiei, conform contractului de asociere.
(7) Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, in alte cazuri
decat asocierea cu o persoana juridica, va fi stabilit in aceeasi maniera ca si
pentru categoria de venituri in care este incadrat.
(8) Profitul/venitul cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o
persoana juridica romana, platitoare de impozit pe profit, sau
microintreprindere care nu genereaza o persoana juridica, determinat cu
respectarea regulilor stabilite in titlul II sau, respectiv, in titlul IV, este
asimilat, in vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din
activitati independente, din care se deduc contributiile obligatorii in vederea
obtinerii venitului net.
(9) Impozitul retinut de persoana juridica in contul persoanei fizice,
pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoana juridica romana care
nu genereaza o persoana juridica, reprezinta plata anticipata in contul
impozitului anual pe venit. Obligatia calcularii, retinerii si virarii
impozitului, determinat conform metodologiei stabilite in legislatia privind
impozitul pe profit sau pe venitul microintreprinderii, revine persoanei
juridice romane.
CAP. 12
Aspecte fiscale internationale
Art. 93
Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati independente
(1) Persoanele fizice nerezidente, care desfasoara o activitate
independenta, prin intermediul unui sediu permanent in Romania, sunt
impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net din activitatea
independenta, ce este atribuibil sediului permanent.
(2) Venitul net dintr-o activitate independenta ce este atribuibil unui
sediu permanent se determina conform art. 49, in urmatoarele conditii:
a) in veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile
sediului permanent;
b) in cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente
realizarii acestor venituri.
Art. 94
Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati dependente
Persoanele fizice nerezidente, care desfasoara activitati dependente in
Romania, sunt impozitate, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu,
numai daca se indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) persoana nerezidenta este prezenta in Romania timp de una sau mai multe
perioade de timp care, in total, depasesc 183 de zile din oricare perioada de
12 luni consecutive, care se incheie in anul calendaristic in cauza;
b) veniturile salariale sunt platite de catre sau in numele unui angajator
care este rezident;
c) veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu
permanent in Romania.
Art. 95
Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente
(1) Persoanele fizice nerezidente, care obtin alte venituri decat cele
prevazute la art. 93, 94 si la titlul V, datoreaza impozit potrivit
reglementarilor prezentului titlu.
(2) Veniturile supuse impunerii, din categoriile prevazute la alin. (1), se
determina pe fiecare sursa, potrivit regulilor specifice fiecarei categorii de
venit, impozitul fiind final.
(3) Cu exceptia platii impozitului pe venit prin retinere la sursa,
contribuabilii persoane fizice nerezidente, care realizeaza venituri din
Romania, potrivit prezentului titlu, au obligatia sa declare si sa plateasca
impozitul corespunzator fiecarei surse de venit, direct sau printr-un
reprezentant fiscal.
Art. 96
Venituri obtinute din strainatate a caror impunere in Romania este finala
(1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si cele care
indeplinesc conditia prevazuta la art. 40 alin. (2) datoreaza impozit pentru
veniturile obtinute din strainatate de natura celor a caror impunere in Romania
este finala.
(2) Veniturile realizate din strainatate se supun impozitarii prin
aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate dupa regulile
proprii fiecarei categorii de venit, in functie de natura acestuia.
(3) Contribuabilii care obtin venituri din strainatate au obligatia sa le
declare, potrivit declaratiei specifice, pana la data de 15 mai a anului
urmator celui de realizare a venitului.
(4) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat si emite o decizie de
impunere, in intervalul si in forma stabilite prin ordin al ministrului
finantelor publice.
(5) Diferentele de impozit ramase de achitat, conform deciziei de impunere
anuala, se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii
deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza
sumele stabilite potrivit reglementarilor in materie, privind colectarea
creantelor bugetare.
Art. 97
Creditul fiscal extern
(1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelasi venit si
in decursul aceleiasi perioade impozabile, sunt supusi impozitului pe venit
atat pe teritoriul Romaniei, cat si in strainatate, au dreptul la deducerea din
impozitul pe venit datorat in Romania a impozitului platit in strainatate,
denumit in continuare credit fiscal extern, in limitele prevazute in prezentul
articol.
(2) Creditul fiscal extern se acorda daca sunt indeplinite, cumulativ,
urmatoarele conditii:
a) impozitul platit in strainatate, pentru venitul obtinut in strainatate,
a fost efectiv platit in mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul
sau legal ori prin retinere la sursa de catre platitorul venitului. Plata
impozitului in strainatate se dovedeste printr-un document justificativ,
eliberat de:
1. autoritatea fiscala a statului strain respectiv;
2. angajator, in cazul veniturilor din salarii;
3. alt platitor de venit, pentru alte categorii de venituri;
b) venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte din una dintre
categoriile de venituri prevazute la art. 41.
(3) Creditul fiscal extern se acorda la nivelul impozitului platit in
strainatate, aferent venitului din sursa din strainatate, dar nu poate fi mai
mare decat partea de impozit pe venit datorat in Romania, aferenta venitului
din strainatate. In situatia in care contribuabilul in cauza obtine venituri
din strainatate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus
din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii de mai sus,
pentru fiecare tara si pe fiecare natura de venit.
(4) Veniturile realizate din strainatate de persoanele fizice prevazute la
art. 40 alin. (1) lit. a) si cele care indeplinesc conditia de la art. 40 alin.
(2), a caror impunere in Romania este finala, se supun impozitarii in Romania,
recunoscandu-se impozitul platit in strainatate sub forma creditului fiscal,
dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat in Romania.
(5) In vederea calculului creditului fiscal extern, sumele in valuta se
transforma la cursul de schimb mediu anual al pietei valutare, comunicat de
Banca Nationala a Romaniei, din anul de realizare a venitului. Veniturile din
strainatate realizate de persoanele fizice rezidente, precum si impozitul
aferent, exprimate in unitati monetare proprii statului respectiv, dar care nu
sunt cotate de Banca Nationala a Romaniei, se vor transforma astfel:
a) din moneda statului de sursa, intr-o valuta de circulatie
internationala, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb
din tara de sursa;
b) din valuta de circulatie internationala, in lei, folosindu-se cursul de
schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din
anul de realizare a venitului respectiv.
Art. 98
Pierderi fiscale externe
(1) Pierderile fiscale obtinute de contribuabilii persoane fizice rezidente
dintr-un stat strain se compenseaza numai cu veniturile de aceeasi natura din
strainatate, pe fiecare tara, inregistrate in cursul aceluiasi an fiscal.
(2) Pierderea care nu este acoperita, in temeiul alin. (1), se reporteaza
pentru o perioada de 5 ani fiscali consecutivi si se compenseaza numai cu
veniturile de aceeasi natura din statul respectiv.
CAP. 13
Obligatii declarative ale platitorilor de venituri cu retinere la sursa
Art. 99
Obligatii declarative ale platitorilor de venituri cu retinere la sursa
(1) Platitorii de venituri, cu regim de retinere la sursa a impozitelor,
sunt obligati sa calculeze, sa retina si sa vireze impozitul retinut la sursa
si sa depuna o declaratie privind calcularea si retinerea impozitului pentru
fiecare beneficiar de venit, la organul fiscal competent, pana la data de 30
iunie a anului curent pentru anul expirat.
(2) Fac exceptie de la termenul prevazut la alin. (1) platitorii de
venituri din activitati independente, mentionate la art. 53, pentru care
impozitul pe venit se retine la sursa, pentru care depunerea declaratiei se
efectueaza pana in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru
anul fiscal expirat.
CAP. 14
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 100
Dispozitii tranzitorii
(1) Scutirile de la plata impozitului pe venit prevazute in actele
normative privind unele masuri de protectie ca urmare a concedierilor
colective, pentru personalul disponibilizat, raman valabile pana la data
expirarii lor.
(2) Scutirile de la plata impozitului, in cazul serviciilor turistice
prestate in mediul rural, potrivit legii, raman in vigoare pana la data de 31
decembrie 2004.
(3) Pierderile inregistrate in perioada de scutire de contribuabilii care
beneficiaza de prevederile alin. (1) si (2) nu se compenseaza cu veniturile
obtinute din celelalte categorii de venituri in anii respectivi si nu se
reporteaza, reprezentand pierderi definitive ale contribuabililor.
(4) Prevederile privind indeplinirea conditiei prevazute la art. 40 alin.
(2) se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2004.
Art. 101
Definitivarea impunerii pe anul 2003
Pentru determinarea impozitului pe venitul anual global impozabil, realizat
in anul fiscal 2003, prin ordin al ministrului finantelor publice se va stabili
baremul de impunere obtinut pe baza baremului anual pentru plati anticipate din
anul 2003, respectiv deducerea personala de baza, corectate cu variatia ratei
inflatiei realizate, diminuat cu 1/2 din rata inflatiei prognozate in acest an,
conform legislatiei in vigoare in anul 2003.
Art. 102
Dispozitii finale
Incepand cu data de 1 ianuarie 2005 se va aplica un sistem de impunere a
veniturilor persoanelor fizice potrivit legii de modificare si completare a
prezentului Cod fiscal.
TITLUL IV
Impozitul pe veniturile microintreprinderilor
Art. 103
Definitia microintreprinderii
In sensul prezentului titlu, o microintreprindere este o persoana juridica
romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31
decembrie a anului fiscal precedent:
a) are inscrisa in obiectul de activitate productia de bunuri materiale,
prestarea de servicii si/sau comertul;
b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000
euro;
d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele
decat statul, autoritatile locale si institutiile publice.
Art. 104
Optiunea de a plati impozit pe veniturile microintreprinderii
(1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este optional.
(2) Microintreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru
plata impozitului reglementat de prezentul titlu incepand cu anul fiscal
urmator, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 103 si daca nu au mai
fost platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor.
(3) O persoana juridica romana care este nou-infiintata poate opta sa
plateasca impozit pe venitul microintreprinderilor, incepand cu primul an
fiscal, daca conditiile prevazute la art. 103 lit. a) si d) sunt indeplinite la
data inregistrarii la registrul comertului si conditia prevazuta la art. 103
lit. b) este indeplinita in termen de 60 de zile inclusiv de la data
inregistrarii.
(4) Microintreprinderile platitoare de impozit pe venitul
microintreprinderilor nu mai aplica acest sistem de impunere incepand cu anul
fiscal urmator anului in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile
prevazute la art. 103.
(5) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu
persoanele juridice romane care:
a) desfasoara activitati in domeniul bancar;
b) desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al
pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati
de intermediere in aceste domenii;
c) desfasoara activitati in domeniile jocurilor de noroc, pariurilor
sportive, cazinourilor;
d) au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica
cu peste 250 de angajati.
Art. 105
Aria de cuprindere a impozitului
Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile
microintreprinderilor, se aplica asupra veniturilor obtinute de
microintreprinderi din orice sursa, cu exceptia celor prevazute la art. 108.
Art. 106
Anul fiscal
(1) Anul fiscal al unei microintreprinderi este anul calendaristic.
(2) In cazul unei persoane juridice care se infiinteaza sau isi inceteaza
existenta, anul fiscal este perioada din anul calendaristic in care persoana
juridica a existat.
Art. 107
Cota de impozitare
Cota de impozit pe veniturile microintreprinderilor este de 1,5% .
Art. 108
Baza impozabila
(1) Baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o
constituie veniturile din orice sursa, din care se scad:
a) veniturile din variatia stocurilor;
b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
c) veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor
guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor;
d) veniturile din provizioane;
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate
bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul
profitului impozabil, conform reglementarilor legale;
f) veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare,
pentru pagubele produse la activele corporale proprii.
(2) In cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat,
valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate
cu documentul justificativ, in trimestrul in care au fost puse in functiune,
potrivit legii.
Art. 109
Procedura de declarare a optiunii
(1) Persoanele juridice platitoare de impozit pe profit comunica optiunea
organelor fiscale teritoriale la inceputul anului fiscal, prin depunerea
declaratiei de mentiuni pentru persoanele juridice, asociatiile familiale si
asociatiile fara personalitate juridica, pana la data de 31 ianuarie inclusiv.
(2) Persoanele juridice care se infiinteaza in cursul unui an fiscal
inscriu optiunea in cererea de inregistrare la registrul comertului. Optiunea
este definitiva pentru anul fiscal respectiv si pentru anii fiscali urmatori,
cat timp sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 103.
(3) In cazul in care, in cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse
nu mai este indeplinita, microintreprinderea are obligatia de a pastra pentru
anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fara
posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile
prezentului titlu, chiar daca ulterior indeplineste conditiile prevazute la
art. 103.
(4) Pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu si
microintreprinderile care desfasoara activitati in zonele libere si/sau in
zonele defavorizate.
Art. 110
Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale
(1) Calculul si plata impozitului pe venitul microintreprinderilor se
efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare
trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.
(2) Microintreprinderile au obligatia de a depune, pana la termenul de
plata a impozitului, declaratia de impozit pe venit.
Art. 111
Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o microintreprindere
In cazul unei asocieri fara personalitate juridica dintre o
microintreprindere platitoare de impozit, conform prezentului titlu, si o
persoana fizica, rezidenta sau nerezidenta, microintreprinderea are obligatia
de a calcula, de a retine si de a varsa la bugetul de stat impozitul datorat de
persoana fizica, impozit calculat prin aplicarea cotei de 1,5% la veniturile ce
revin acesteia din asociere.
Art. 112
Prevederi fiscale referitoare la amortizare
Persoanele juridice platitoare de impozit pe venit sunt obligate sa
evidentieze contabil cheltuielile de amortizare, conform art. 24, aplicabil
platitorilor de impozit pe profit.
TITLUL V
Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe
reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania
CAP. 1
Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti
Art. 113
Contribuabili
Nerezidentii care obtin venituri impozabile din Romania au obligatia de a
plati impozit conform prezentului capitol si sunt denumiti in continuare
contribuabili.
Art. 114
Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul stabilit prin prezentul capitol, denumit in continuare impozit pe
veniturile obtinute din Romania de nerezidenti, se aplica asupra veniturilor
brute impozabile obtinute din Romania.
Art. 115
Venituri impozabile obtinute din Romania
(1) Veniturile impozabile obtinute din Romania, indiferent daca veniturile
sunt primite in Romania sau in strainatate, sunt:
a) dividende de la o persoana juridica romana;
b) dobanzi de la un rezident;
c) dobanzi de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca
dobanda este o cheltuiala a sediului permanent;
d) redevente de la un rezident;
e) redevente de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania,
daca redeventa este o cheltuiala a sediului permanent;
f) comisioane de la un rezident;
g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania,
daca comisionul este o cheltuiala a sediului permanent;
h) venituri din activitati sportive si de divertisment desfasurate in
Romania, indiferent daca veniturile sunt primite de catre persoanele care
participa efectiv la asemenea activitati sau de catre alte persoane;
i) venituri din prestarea de servicii de management, de intermediere sau de
consultanta din orice domeniu, daca aceste venituri sunt obtinute de la un
rezident sau daca veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu
permanent in Romania;
j) venituri reprezentand remuneratii primite de nerezidenti ce au calitatea
de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei
persoane juridice romane;
k) venituri din servicii prestate in Romania;
l) venituri din profesii independente desfasurate in Romania - doctor,
avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor si alte profesii similare -, in
cazul cand sunt obtinute in alte conditii decat prin intermediul unui sediu
permanent sau intr-o perioada sau in mai multe perioade care nu depasesc in
total 183 de zile pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecutive care se
incheie in anul calendaristic vizat;
m) venituri din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la
bugetul de stat, in masura in care pensia lunara depaseste plafonul prevazut de
art. 73;
n) venituri din transportul international aerian, naval, feroviar sau
rutier, ce se desfasoara intre Romania si un stat strain;
o) venituri din premii acordate la concursuri organizate in Romania;
p) venituri obtinute la jocurile de noroc practicate in Romania, de la
fiecare joc de noroc, obtinute de la acelasi organizator intr-o singura zi de
joc.
(2) Urmatoarele venituri impozabile obtinute din Romania nu sunt impozitate
potrivit prezentului capitol si se impoziteaza conform titlurilor II sau III,
dupa caz:
a) veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent
in Romania;
b) veniturile unei persoane juridice straine obtinute din proprietati
imobiliare situate in Romania sau din transferul titlurilor de participare
detinute intr-o persoana juridica romana;
c) venituri ale unei persoane fizice nerezidente, obtinute dintr-o
activitate dependenta desfasurata in Romania;
d) veniturile unei persoane fizice nerezidente obtinute din inchirierea sau
alta forma de cedare a dreptului de folosinta a unei proprietati imobiliare
situate in Romania sau din transferul titlurilor de participare detinute intr-o
persoana juridica romana.
Art. 116
Retinerea impozitului din veniturile impozabile obtinute din Romania de
nerezidenti
(1) Impozitul datorat de nerezidenti pentru veniturile impozabile obtinute
din Romania se calculeaza, se retine si se varsa la bugetul de stat de catre
platitorii de venituri.
(2) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea urmatoarelor cote asupra
veniturilor brute:
a) 5% pentru veniturile din dobanzile la depozitele la termen,
certificatele de depozit si alte instrumente de economisire la banci si alte
institutii de credit autorizate si situate in Romania;
b) 20% pentru veniturile obtinute din jocurile de noroc, prevazute la art.
115 alin. (1) lit. p);
c) 15% in cazul oricaror alte venituri impozabile obtinute din Romania, asa
cum sunt enumerate la art. 115.
(3) In intelesul alin. (2), venitul brut este venitul care ar fi fost
platit unui nerezident, daca impozitul nu ar fi fost retinut din venitul platit
nerezidentului.
(4) Prin derogare de la alin. (2), impozitul ce trebuie retinut se
calculeaza dupa cum urmeaza:
a) pentru veniturile ce reprezinta remuneratii primite de nerezidenti ce au
calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie
al unei persoane juridice romane, potrivit prevederilor art. 58;
b) pentru veniturile din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale
sau de la bugetul de stat, potrivit art. 74.
(5) Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data
de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul, la cursul de
schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua
precedenta celei in care se efectueaza plata catre bugetul de stat.
(6) Pentru orice venit impozitul ce trebuie retinut, in conformitate cu
prezentul capitol, este impozit final.
Art. 117
Scutiri de la impozitul prevazut in prezentul capitol
Sunt scutite de impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti
urmatoarele venituri:
a) dobanda pentru depunerile la vedere in cont curent de la banci sau alte
institutii de credit din Romania;
b) dobanda la instrumente/titluri de creanta emise si/sau garantate de
Guvernul Romaniei, consiliile locale, Banca Nationala a Romaniei, precum si de
banci sau alte institutii financiare care actioneaza in calitate de agent al
Guvernului roman;
c) dobanda la instrumente/titluri de creanta emise de o persoana juridica
romana, daca instrumentele/titlurile de creanta sunt tranzactionate pe o piata
de valori mobiliare recunoscuta si dobanda este platita unei persoane care nu
este o persoana afiliata a emitatorului instrumentelor/titlurilor de creanta;
d) premiile unei persoane fizice nerezidente obtinute din Romania, ca
urmare a participarii la festivalurile nationale si internationale artistice,
culturale si sportive finantate din fonduri publice;
e) premiile acordate elevilor si studentilor nerezidenti la concursurile
finantate din fonduri publice;
f) veniturile obtinute de nerezidenti din Romania, care presteaza servicii
de consultanta, asistenta tehnica si alte servicii similare in orice domeniu,
in cadrul contractelor finantate prin imprumut, credit sau alt acord financiar
incheiat intre organisme financiare internationale si statul roman ori persoane
juridice romane, inclusiv autoritati publice, avand garantia statului roman,
precum si in cadrul contractelor finantate prin acorduri de imprumut incheiate
de statul roman cu alte organisme financiare, in cazul in care dobanda
perceputa pentru aceste imprumuturi se situeaza sub nivelul de 3% pe an;
g) veniturile persoanelor juridice straine care desfasoara in Romania
activitati de consultanta in cadrul unor acorduri de finantare gratuita
incheiate de Guvernul Romaniei cu alte guverne sau organizatii internationale
guvernamentale sau neguvernamentale;
h) dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele platite de
o persoana juridica romana unei persoane juridice din statele membre ale
Comunitatii Europene sunt scutite de impozit, daca beneficiarul dividendelor
detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica romana, pe
o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii
dividendului.
Art. 118
Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale conventiilor de evitare
a dublei impuneri
(1) In intelesul art. 116, daca un contribuabil este rezident al unei tari
cu care Romania a incheiat o conventie pentru evitarea dublei impuneri cu
privire la impozitele pe venit si capital, cota de impozit care se aplica
venitului impozabil obtinut de catre acel contribuabil din Romania nu poate
depasi cota de impozit, prevazuta in conventie, care se aplica asupra acelui
venit, potrivit alin. (2). In situatia in care cotele de impozitare din
legislatia interna sunt mai favorabile decat cele din conventiile de evitare a
dublei impuneri se aplica cotele de impozitare mai favorabile.
(2) Pentru aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri
nerezidentul are obligatia de a prezenta platitorului de venit certificatul de
rezidenta fiscala.
(3) Macheta certificatului de rezidenta fiscala si termenul de depunere a
acestuia de catre nerezident se stabilesc prin norme.
Art. 119
Declaratii anuale privind retinerea la sursa
(1) Platitorii de venituri care au obligatia sa retina la sursa impozitul
pentru veniturile obtinute de contribuabili din Romania trebuie sa depuna o
declaratie la autoritatea fiscala competenta pana la data de 28, respectiv 29
februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care s-a platit impozitul.
(2) Platitorii de venituri care au obligatia sa retina impozit din
veniturile obtinute de contribuabili din Romania trebuie sa furnizeze
contribuabilului informatii in scris despre natura si suma veniturilor impozabile,
precum si impozitul retinut in numele contribuabilului. Informatiile se
transmit fiecarui contribuabil pana la data de 28, respectiv 29 februarie
inclusiv a anului urmator celui pentru care s-a platit impozitul.
Art. 120
Certificatele de atestare a impozitului platit de nerezidenti
(1) Orice nerezident poate depune o cerere la autoritatea fiscala
competenta prin care va solicita eliberarea certificatului de atestare a
impozitului platit catre bugetul de stat de el insusi sau de o alta persoana,
in numele sau.
(2) Autoritatea fiscala competenta are obligatia de a elibera certificatul
de atestare a impozitului platit de nerezidenti.
(3) Forma cererii si a certificatului de atestare a impozitului platit de
nerezident, precum si conditiile de depunere, respectiv de eliberare se
stabilesc prin norme.
Art. 121
Dispozitii tranzitorii
Veniturile obtinute de partenerii contractuali externi, persoane fizice si
juridice nerezidente, si de angajatii si contractorii independenti ai acestora,
din activitati desfasurate de acestia pentru realizarea obiectivului de
investitii Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda- Unitatea 2, sunt scutite de
impozitul prevazut in prezentul capitol, pana la punerea in functiune a
obiectivului de mai sus.
CAP. 2
Impozitul pe reprezentante
Art. 122
Contribuabili
Orice persoana juridica straina, care are o reprezentanta autorizata sa
functioneze in Romania, potrivit legii, are obligatia de a plati un impozit
anual, conform prezentului capitol.
Art. 123
Stabilirea impozitului
(1) Impozitul pe reprezentanta pentru un an fiscal este egal cu
echivalentul in lei al sumei de 4.000 euro, stabilita pentru un an fiscal, la
cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei,
din ziua precedenta celei in care se efectueaza plata impozitului catre bugetul
de stat.
(2) In cazul unei persoane juridice straine, care in cursul unui an fiscal
infiinteaza sau desfiinteaza o reprezentanta in Romania, impozitul datorat pentru
acest an se calculeaza proportional cu numarul de luni de existenta a
reprezentantei in anul fiscal respectiv.
Art. 124
Plata impozitului si depunerea declaratiei fiscale
(1) Orice persoana juridica straina are obligatia de a plati impozitul pe
reprezentanta la bugetul de stat, in doua transe egale, pana la datele de 20
iunie si 20 decembrie.
(2) Orice persoana juridica straina care datoreaza impozitul pe
reprezentanta are obligatia de a depune o declaratie anuala la autoritatea
fiscala competenta, pana la data de 28, respectiv 29 februarie a anului de
impunere.
(3) Orice persoana juridica straina, care infiinteaza sau desfiinteaza o
reprezentanta in cursul anului fiscal, are obligatia de a depune o declaratie
fiscala la autoritatea fiscala competenta, in termen de 30 de zile de la data
la care reprezentanta a fost infiintata sau desfiintata.
(4) Reprezentantele sunt obligate sa conduca evidenta contabila prevazuta
de legislatia in vigoare din Romania.
TITLUL VI
Taxa pe valoarea adaugata
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 125
Definitia taxei pe valoarea adaugata
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza
bugetului de stat.
CAP. 2
Sfera de aplicare
Art. 126
Sfera de aplicare
(1) In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprind
operatiunile care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu
plata;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este
considerat a fi in Romania;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o
persoana impozabila, astfel cum este definita la art. 127 alin. (1);
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre
activitatile economice prevazute la art. 127 alin. (2).
(2) In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprinde si
importul de bunuri.
(3) Operatiunile care se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea
adaugata sunt denumite in continuare operatiuni impozabile.
(4) Operatiunile impozabile pot fi:
a) operatiuni taxabile, pentru care se aplica cotele prevazute la art. 140;
b) operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza
taxa pe valoarea adaugata, dar este permisa deducerea taxei pe valoarea
adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate. In
prezentul titlu, aceste operatiuni sunt prevazute la art. 143 si art. 144;
c) operatiuni scutite fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza
taxa pe valoarea adaugata si nu este permisa deducerea taxei pe valoarea
adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate. In
prezentul titlu, aceste operatiuni sunt prevazute la art. 141;
d) operatiuni de import scutite de taxa pe valoarea adaugata, prevazute la
art. 142, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata in vama.
CAP. 3
Persoane impozabile
Art. 127
Persoane impozabile si activitatea economica
(1) Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de
o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice de natura
celor prevazute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei
activitati.
(2) In sensul prezentului titlu, activitatile economice cuprind
activitatile producatorilor, comerciantilor sau prestatorilor de servicii,
inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere
sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica
exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, in scopul obtinerii de
venituri cu caracter de continuitate.
(3) Nu actioneaza de o maniera independenta angajatii sau orice alte
persoane legate de angajator printr-un contract individual de munca sau prin
orice alte instrumente juridice care creeaza un raport angajator/angajat in
ceea ce priveste conditiile de munca, remunerarea sau alte obligatii ale
angajatorului.
(4) Cu exceptia celor prevazute la alin. (5) si (6), institutiile publice
nu sunt persoane impozabile pentru activitatile care sunt desfasurate in
calitate de autoritati publice, chiar daca pentru desfasurarea acestor
activitati se percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati.
(5) Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile
desfasurate in calitate de autoritati publice, daca tratarea lor ca persoane
neimpozabile ar produce distorsiuni concurentiale.
(6) Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile
desfasurate in aceleasi conditii legale ca si cele aplicabile operatorilor
economici, chiar daca sunt prestate in calitate de autoritate publica, precum
si pentru activitatile urmatoare:
a) telecomunicatii;
b) furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent
frigorific si altele de aceeasi natura;
c) transport de bunuri si de persoane;
d) servicii prestate de porturi si aeroporturi;
e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vanzare;
f) activitatea targurilor si expozitiilor comerciale;
g) depozitarea;
h) activitatile organelor de publicitate comerciala;
i) activitatile agentiilor de calatorie;
j) activitatile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante si alte
localuri asemanatoare.
(7) Sunt asimilate institutiilor publice, in ceea ce priveste regulile
aplicabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, orice entitati a
caror infiintare este reglementata prin legi sau hotarari ale Guvernului,
pentru activitatile prevazute prin actul normativ de infiintare, care nu
creeaza distorsiuni concurentiale, nefiind desfasurate si de alte persoane
impozabile.
CAP. 4
Operatiuni impozabile
Art. 128
Livrarea de bunuri
(1) Prin livrare de bunuri se intelege orice transfer al dreptului de
proprietate asupra bunurilor de la proprietar catre o alta persoana, direct sau
prin persoane care actioneaza in numele acestuia.
(2) In intelesul prezentului titlu, prin bunuri se intelege bunurile
corporale mobile si imobile, prin natura lor sau prin destinatie. Energia
electrica, energia termica, gazele naturale, agentul frigorific si altele de
aceeasi natura sunt considerate bunuri mobile corporale.
(3) Sunt, de asemenea, considerate livrari de bunuri efectuate cu plata, in
sensul alin. (1):
a) predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, in cadrul unui
contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau orice alt tip de
contract ce prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul
platii ultimei scadente, cu exceptia contractelor de leasing;
b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma executarii
silite;
c) trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor
impozabile, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea
publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri;
d) transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui contract de comision la
cumparare sau la vanzare, atunci cand comisionarul actioneaza in nume propriu,
dar in contul comitentului;
e) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor prevazute la
alin. (9) lit. a) si c).
(4) Preluarea de catre persoane impozabile a bunurilor achizitionate sau
fabricate de catre acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura
cu activitatea economica desfasurata sau pentru a fi puse la dispozitie altor
persoane in mod gratuit constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca
taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor
componente a fost dedusa total sau partial.
(5) Orice distribuire de bunuri din activele unei societati comerciale
catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de
lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a societatii, constituie livrare de
bunuri efectuata cu plata.
(6) In cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de
proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare
separata a bunului, chiar daca acesta este transferat direct beneficiarului
final.
(7) Transferul de bunuri efectuat cu ocazia operatiunilor de transfer total
sau partial de active si pasive, ca urmare a fuziunii si divizarii, nu
constituie livrare de bunuri, indiferent daca e facuta cu plata sau nu.
(8) Aportul in natura la capitalul social al unei societati comerciale nu
constituie livrare de bunuri, daca primitorului bunurilor i-ar fi fost permisa
deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata, daca aceasta s-ar fi aplicat
transferului respectiv. In situatia in care primitorul bunurilor este o
persoana impozabila, care nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea
adaugata sau are dreptul de deducere partial, operatiunea se considera livrare
de bunuri, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau
partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.
(9) Nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin. (1):
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze
de forta majora;
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi
valorificate in conditiile stabilite prin norme;
c) perisabilitatile, in limitele prevazute prin lege;
d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare
externe sau interne;
e) acordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor
publicitare, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele
de vanzare, alte bunuri acordate in scopul stimularii vanzarilor;
f) acordarea de bunuri, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de
sponsorizare, de mecenat, de protocol, precum si alte destinatii prevazute de
lege, in conditiile stabilite prin norme.
Art. 129
Prestarea de servicii
(1) Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie
livrare de bunuri.
(2) Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt:
a) inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor, in cadrul
unui contract de leasing;
b) transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor,
brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare;
c) angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura
cu alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie;
d) prestarile de servicii efectuate in baza unui ordin emis de/sau in
numele unei autoritati publice sau potrivit legii;
e) intermedierea efectuata de comisionari, care actioneaza in numele si in
contul comitentului, atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare
de servicii.
(3) Se considera prestari de servicii cu plata:
a) utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei
persoane impozabile, in scopuri ce nu au legatura cu activitatea sa economica,
sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor
persoane, daca taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile respective a fost
dedusa total sau partial;
b) prestarile de servicii efectuate in mod gratuit de catre o persoana
impozabila, in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica pentru
uzul personal al angajatilor sai sau al altor persoane.
(4) Nu se considera prestare de servicii efectuata cu plata utilizarea
bunurilor si prestarile de servicii prevazute la alin. (3), efectuate in
limitele si potrivit destinatiilor prevazute prin lege, precum si prestarile de
servicii efectuate in scopuri publicitare sau in scopul stimularii vanzarilor.
(5) Persoana impozabila care actioneaza in nume propriu, dar in contul unei
alte persoane, in legatura cu o prestare de servicii, se considera ca a primit
si a prestat ea insasi acele servicii.
(6) In cazul prestarii unui serviciu de catre mai multe persoane
impozabile, prin tranzactii succesive, fiecare tranzactie se considera o
prestare separata si se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv
este prestat direct catre beneficiarul final.
Art. 130
Schimburi de bunuri sau servicii
In cazul unei operatiuni care implica o livrare de bunuri si/sau o prestare
de servicii in schimbul unei livrari de bunuri si/sau prestari de servicii,
fiecare persoana impozabila se considera ca a efectuat o livrare de bunuri
si/sau o prestare de servicii cu plata.
Art. 131
Importul de bunuri
(1) In intelesul prezentului titlu, se considera import de bunuri intrarea
de bunuri in Romania provenind dintr-un alt stat.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), atunci cand bunurile sunt
plasate, dupa intrarea lor in tara, in regimuri vamale suspensive, aceste
bunuri nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Totusi,
acestea sunt supuse reglementarilor vamale in ceea ce priveste plata sau, dupa
caz, garantarea drepturilor de import pe perioada cat se afla in regim vamal
suspensiv.
(3) Importul bunurilor plasate in regimuri vamale suspensive este efectuat
in statul pe teritoriul caruia bunurile ies din aceste regimuri.
(4) Nu se cuprinde in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata
livrarea bunurilor aflate in regimuri vamale suspensive.
CAP. 5
Locul operatiunilor impozabile
Art. 132
Locul livrarii de bunuri
(1) Se considera a fi locul livrarii de bunuri:
a) locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau
transportul, in cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de
furnizor, de beneficiar sau de un tert;
b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, in cazul bunurilor
care fac obiectul unei instalari sau montaj, indiferent daca punerea in
functiune este efectuata de catre furnizor sau de alta persoana in contul sau;
c) locul unde se gasesc bunurile in momentul in care are loc livrarea, in
cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;
d) locul de plecare al transportului de pasageri, in cazul in care
livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor sau avion;
e) locul de plecare al transportului de pasageri, in cazul in care
livrarile de bunuri sunt efectuate intr-un autocar sau tren, si pe partea din
parcursul transportului de pasageri efectuat in interiorul tarii.
(2) In aplicarea prevederilor alin. (1) lit. e), se intelege:
a) prin partea din parcursul transportului de pasageri efectuat in
interiorul tarii, parcursul efectuat intre locul de plecare si locul de sosire
al transportului de pasageri, fara oprire in afara tarii;
b) prin locul de plecare al transportului de pasageri, primul punct de
imbarcare a pasagerilor situat in interiorul tarii, daca este cazul, dupa
oprirea efectuata in afara tarii;
c) prin locul de sosire a unui transport de pasageri, ultimul punct de
debarcare prevazut in interiorul tarii, pentru pasagerii care s-au imbarcat in
interiorul tarii, daca este cazul, inainte de oprirea efectuata in afara tarii.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a) si b), atunci cand locul
de plecare sau de expediere ori de transport al bunurilor se afla in afara
Romaniei, acestea fiind importate in Romania, locul livrarii efectuate de
importator, in sensul art. 150 alin. (2), este considerat a fi in Romania.
Art. 133
Locul prestarii de servicii
(1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul
isi are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu permanent de la care
serviciile sunt efectuate sau, in lipsa acestora, domiciliul sau resedinta sa obisnuita.
(2) Prin exceptie de la alin. (1), pentru urmatoarele prestari de servicii,
locul prestarii este considerat a fi:
a) locul unde bunul imobil este situat, pentru prestarile de servicii
efectuate in legatura directa cu un bun imobil, inclusiv prestatiile agentiilor
imobiliare si de expertiza, ca si prestarile privind pregatirea sau coordonarea
executarii lucrarilor imobiliare, cum ar fi, de exemplu, prestatiile furnizate
de arhitecti si serviciile de supervizare;
b) locul unde se efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse,
in cazul transportului de bunuri si de persoane;
c) sediul activitatii economice sau sediul permanent al beneficiarului
pentru care sunt prestate serviciile sau, in absenta acestora, domiciliul sau resedinta
obisnuita a beneficiarului in cazul urmatoarelor servicii:
1. inchirierea de bunuri mobile corporale;
2. operatiunile de leasing avand ca obiect utilizarea bunurilor mobile
corporale;
3. transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor,
brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si al altor drepturi similare;
4. serviciile de publicitate si marketing;
5. serviciile de consultanta, de inginerie, juridice si de avocatura,
serviciile contabililor si expertilor contabili, ale birourilor de studii si
alte servicii similare;
6. prelucrarea de date si furnizarea de informatii;
7. operatiunile bancare, financiare si de asigurari, inclusiv reasigurari,
cu exceptia inchirierii de seifuri;
8. punerea la dispozitie de personal;
9. telecomunicatiile. Sunt considerate servicii de telecomunicatii
serviciile avand ca obiect transmiterea, emiterea si receptia de semnale,
inscrisuri, imagini si sunete sau informatii de orice natura prin cablu, radio,
mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului
de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii;
serviciile de telecomunicatii cuprind, de asemenea, si furnizarea accesului la
reteaua mondiala de informatii;
10. serviciile de radiodifuziune si de televiziune;
11. serviciile furnizate pe cale electronica; sunt considerate servicii
furnizate pe cale electronica: furnizarea si conceperea de site-uri
informatice, mentenanta la distanta a programelor si echipamentelor, furnizarea
de programe informatice - software - si actualizarea acestora, furnizarea de
imagini, de texte si de informatii si punerea la dispozitie de baze de date,
furnizarea de muzica, de filme si de jocuri, inclusiv jocuri de noroc,
transmiterea si difuzarea de emisiuni si evenimente politice, culturale,
artistice, sportive, stiintifice, de divertisment si furnizarea de servicii de
invatamant la distanta. Atunci cand furnizorul de servicii si clientul sau
comunica prin curier electronic, serviciul furnizat nu reprezinta un serviciu
electronic;
12. obligatia de a se abtine de la realizarea sau exercitarea, total sau
partial, a unei activitati economice sau a unui drept mentionat in prezenta
litera;
13. prestarile de servicii efectuate de intermediari care intervin in
furnizarea prestarilor prevazute in prezenta litera;
d) locul unde sunt prestate serviciile, in cazul urmatoarelor servicii:
1. culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment
sau similare, inclusiv serviciile accesorii si cele ale organizatorilor de
astfel de activitati;
2. prestarile accesorii transportului, cum sunt: incarcarea, descarcarea,
manipularea, paza si/sau depozitarea bunurilor si alte servicii similare;
3. expertize privind bunurile mobile corporale;
4. prestarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale.
CAP. 6
Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata
Art. 134
Faptul generator si exigibilitatea - reguli generale
(1) Faptul generator al taxei reprezinta faptul prin care sunt realizate
conditiile legale, necesare pentru exigibilitatea taxei.
(2) Taxa pe valoarea adaugata devine exigibila atunci cand autoritatea
fiscala devine indreptatita, in baza legii, la un moment dat, sa solicite taxa
pe valoarea adaugata de la platitorii taxei, chiar daca plata acesteia este
stabilita prin lege la o alta data.
(3) Faptul generator al taxei intervine si taxa devine exigibila, la data
livrarii de bunuri sau la data prestarii de servicii, cu exceptiile prevazute
in prezentul titlu.
(4) Livrarile de bunuri si prestarile de servicii, altele decat cele
prevazute la art. 128 alin. (3) lit. a) si art. 129 alin. (2) lit. a), care se
efectueaza continuu, dand loc la decontari sau plati succesive, cum sunt gazele
naturale, apa, serviciile telefonice, energia electrica si altele asemenea, se
considera ca sunt efectuate in momentul expirarii perioadelor la care se refera
aceste decontari sau plati.
(5) Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului
generator si intervine:
a) la data la care este emisa o factura fiscala, inaintea livrarii de
bunuri sau a prestarii de servicii;
b) la data incasarii avansului, in cazul in care se incaseaza avansuri
inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii. Se excepteaza de la
aceasta prevedere avansurile incasate pentru plata importurilor si a
drepturilor vamale stabilite, potrivit legii, si orice avansuri incasate pentru
operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata sau care nu sunt in sfera de
aplicare a taxei. Prin avansuri se intelege incasarea partiala sau integrala a
contravalorii bunurilor sau serviciilor, inaintea livrarii, respectiv a
prestarii.
(6) Prin derogare de la alin. (5), in cazul construirii unui bun imobil,
antreprenorul general poate opta pentru ca exigibilitatea taxei pe valoarea
adaugata sa intervina la data livrarii bunului imobil, in conditii stabilite
prin norme.
Art. 135
Faptul generator si exigibilitatea - cazuri speciale
(1) Prin derogare de la art. 134 alin. (3), exigibilitatea taxei pe
valoarea adaugata intervine la datele prevazute in prezentul articol.
(2) Pentru serviciile efectuate de persoanele impozabile stabilite in
strainatate, astfel cum sunt definite la art. 151 alin. (2), pentru care
beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata, exigibilitatea
taxei intervine la data primirii facturii prestatorului sau la data achitarii
partiale sau totale a serviciului, in cazul in care nu s-a primit factura prestatorului
pana la aceasta data. Pentru operatiunile de inchiriere de bunuri mobile si
operatiunile de leasing contractate cu un prestator stabilit in strainatate,
denumite in continuare operatiuni de leasing extern, taxa pe valoarea adaugata
devine exigibila la fiecare din datele specificate in contract pentru plata
ratelor. Daca se efectueaza plati in avans, exigibilitatea taxei pe valoarea
adaugata intervine la data efectuarii platii.
(3) In cazul livrarii de bunuri cu plata in rate intre persoane stabilite
in tara, al operatiunilor de leasing intern, de inchiriere, de concesionare sau
de arendare de bunuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la fiecare
din datele specificate in contract pentru plata ratelor, respectiv a chiriei,
redeventei sau arendei. In cazul incasarii de avansuri fata de data prevazuta
in contract, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data incasarii
avansului.
(4) Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii care se efectueaza
continuu, dand loc la decontari sau plati succesive - energie electrica si
termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice si altele similare -,
exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data intocmirii
documentelor prin care furnizorii/prestatorii au stabilit cantitatile livrate
si serviciile prestate, dar nu mai tarziu de finele lunii urmatoare celei in
care s-a efectuat livrarea/prestarea.
(5) In cazul livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, realizate prin
intermediul unor masini automate de vanzare sau de jocuri, taxa pe valoarea
adaugata devine exigibila la data cand se extrage numerar din automatul de
vanzare sau de jocuri.
(6) Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta sumelor constituite
drept garantie pentru acoperirea eventualelor reclamatii privind calitatea
lucrarilor de constructii-montaj ia nastere la data incheierii
procesului-verbal de receptie definitiva sau, dupa caz, la data incasarii
sumelor, daca incasarea este anterioara acestuia.
Art. 136
Exigibilitatea pentru importul de bunuri
In cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila
la data cand se genereaza drepturi de import pentru bunurile respective,
conform legislatiei vamale in vigoare.
CAP. 7
Baza de impozitare
Art. 137
Baza de impozitare pentru operatiuni in interiorul tarii
(1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:
a) pentru livrari de bunuri si prestari de servicii, altele decat cele
prevazute la lit. b) si c), din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta
sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea
cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct
legate de pretul acestor operatiuni;
b) preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost,
determinat la momentul livrarii, pentru operatiunile prevazute la art. 128
alin. (3) lit. e), alin. (4) si (5). Daca bunurile sunt mijloace fixe, pretul
de achizitie sau pretul de cost se ajusteaza, astfel cum se prevede in norme;
c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru executarea
prestarilor de servicii pentru operatiunile prevazute la art. 129 alin. (3).
(2) Se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata:
a) impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa
pe valoarea adaugata;
b) cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de
ambalare, transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.
(3) Nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata
urmatoarele:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret
acordate de furnizori direct clientilor;
b) sumele reprezentand daune-interese stabilite prin hotarare
judecatoreasca definitiva, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru
neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt
percepute peste preturile si/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de
impozitare orice sume care, in fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor
livrate sau a serviciilor prestate;
c) dobanzile percepute pentru: plati cu intarziere, livrari cu plata in
rate, operatiuni de leasing;
d) valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti,
prin schimb, fara facturare;
e) sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care
apoi se deconteaza acestuia;
f) taxa de reclama si publicitate si taxa hoteliera care sunt percepute de
catre autoritatile publice locale prin intermediul prestatorilor.
Art. 138
Ajustarea bazei de impozitare
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata se ajusteaza in urmatoarele
situatii:
a) daca au fost emise facturi fiscale si, ulterior, operatiunea este
anulata total sau partial, inainte de livrarea bunurilor sau prestarea
serviciilor;
b) in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea
sau preturile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c) in situatia in care reducerile de pret, prevazute la art. 137 alin. (3)
lit. a), sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor,
precum si in cazul majorarii pretului ulterior livrarii sau prestarii;
d) contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate
incasa din cauza falimentului beneficiarului; ajustarea este permisa incepand
cu data de la care se declara falimentul;
e) in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat
marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare.
Art. 139
Baza de impozitare pentru import
(1) Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituita din
valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale in vigoare,
la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe,
exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de bunuri.
(2) Se cuprind, de asemenea, in baza de impozitare cheltuielile accesorii
precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care
intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania, in masura in
care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse in baza de impozitare stabilita
conform alin. (1). Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta
destinatia stipulata in documentul de transport sau orice alt document
insotitor al bunurilor, cand acestea intra in Romania.
(3) Baza de impozitare pentru importul de bunuri nu cuprinde elementele
prevazute la art. 137 alin. (3).
(4) Baza de impozitare pentru nave si aeronave nu include:
a) valoarea serviciilor de reparare sau transformare, pentru navele si
aeronavele care au fost reparate sau transformate in strainatate;
b) carburantii si alte bunuri, aprovizionate din strainatate, destinate
utilizarii pe nave si/sau aeronave.
(5) Daca suma folosita la stabilirea bazei de impozitare pentru un import
de bunuri este exprimata in valuta, aceasta se converteste in moneda nationala
a Romaniei, in conformitate cu metodologia folosita, pentru a stabili valoarea
in vama a bunurilor importate.
CAP. 8
Cotele de taxa pe valoarea adaugata
Art. 140
Cota standard si cota redusa
(1) Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica
asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este
scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a
taxei pe valoarea adaugata.
(2) Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 9% si se aplica asupra
bazei de impozitare, pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de
bunuri:
a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente
istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si
botanice, targuri, expozitii;
b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor
destinate exclusiv publicitatii;
c) livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia
protezelor dentare;
d) livrarile de produse ortopedice;
e) medicamente de uz uman si veterinar;
f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie
similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.
(3) Cota de taxa pe valoarea adaugata aplicabila este cea in vigoare la
data la care intervine faptul generator al taxei pe valoarea adaugata, cu
exceptia operatiunilor prevazute la art. 134 alin. (5) si art. 135 alin. (2) -
(5), pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei.
(4) In cazul schimbarilor de cote, pentru operatiunile prevazute la art.
134 alin. (5), se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele in
vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, cu exceptia
operatiunilor prevazute la art. 135 alin. (4), pentru care regularizarea se
efectueaza aplicand cota in vigoare la data exigibilitatii taxei.
(5) Cota aplicabila pentru un import de bunuri este cea aplicata in
interiorul tarii pentru livrarea aceluiasi bun.
CAP. 9
Operatiuni scutite
Art. 141
Scutiri pentru operatiunile din interiorul tarii
(1) Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa pe
valoarea adaugata:
a) spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare, si operatiunile
strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de
activitati, indiferent de forma de organizare, precum spitale, sanatorii,
centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare
medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si
recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de
activitati, cantinele organizate pe langa aceste unitati, serviciile funerare
prestate de unitatile sanitare;
b) prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre
stomatologi si tehnicieni dentari, precum si livrarea de proteze dentare
efectuata de stomatologi si de tehnicienii dentari;
c) prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si
paramedical;
d) transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule
special amenajate in acest scop;
e) livrarile de organe, de sange si de lapte, de provenienta umana;
f) activitatea de invatamant prevazuta de Legea invatamantului nr. 84/1995,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, desfasurata de
unitatile autorizate, inclusiv activitatea caminelor si a cantinelor organizate
pe langa aceste unitati, formarea profesionala a adultilor, precum si
prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de acestea,
efectuate de catre institutiile publice sau de catre alte entitati recunoscute,
care au aceste obiective;
g) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de
asistenta si/sau protectia sociala efectuate de institutiile publice sau de
alte entitati recunoscute ca avand caracter social; serviciile de cazare, masa
si tratament, prestate de persoane impozabile care isi desfasoara activitatea
in statiuni balneoclimaterice, daca au incheiat contracte cu Casa Nationala de
Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si contravaloarea acestora este
decontata pe baza de bilete de tratament;
h) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de
protectia copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau alte
entitati recunoscute ca avand caracter social;
i) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in
interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului,
de organizatii fara scop patrimonial ce au obiective de natura politica,
sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala,
profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor
membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de
concurenta;
j) prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a
educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru
persoanele care practica sportul sau educatia fizica;
k) prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans
legate de acestea, efectuate de institutiile publice, precum si operatiunile
care intra in sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;
l) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane
ale caror operatiuni sunt scutite, potrivit lit. a) si lit. f) - k), cu ocazia
manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar si organizate in
profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni
concurentiale;
m) realizarea, difuzarea si/sau retransmisia programelor de radio si/sau de
televiziune, cu exceptia celor de publicitate, efectuate de unitatile care
produc si/sau difuzeaza programele audiovizuale, precum si de unitatile care au
ca obiect de activitate difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale;
n) vanzarea de licente de filme sau de programe, drepturi de difuzare,
abonamente la agentiile internationale de stiri si alte drepturi de difuzare
similare, destinate activitatii de radio si televiziune, cu exceptia celor de
publicitate.
(2) Alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata:
a) activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare pentru realizarea
programelor, subprogramelor si proiectelor, precum si a actiunilor cuprinse in
Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare, in programele-nucleu si in
planurile sectoriale, prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind
cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile ulterioare, precum si
activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare finantate in parteneriat
international, regional si bilateral;
b) livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate de producatorii
agricoli individuali si asociatiile fara personalitate juridica ale acestora;
c) prestarile urmatoarelor servicii financiare si bancare:
1. acordarea si negocierea de credite si administrarea creditului de catre
persoana care il acorda;
2. acordarea, negocierea si preluarea garantiilor de credit sau a
garantiilor colaterale pentru credite, precum si administrarea garantiilor de
credit de catre persoana care acorda creditul;
3. orice operatiune legata de depozite si conturi financiare, inclusiv
orice operatiuni cu ordine de plata, transferuri de bani, instrumente de debit,
carduri de credit sau de debit, cecuri sau alte instrumente de plata, precum si
operatiuni de factoring;
4. emisiunea, transferul si/sau orice alte operatiuni cu moneda nationala
sau straina, cu exceptia monedelor sau a bancnotelor care sunt obiecte de
colectie;
5. emisiunea, transferul si/sau orice alte operatiuni cu titluri de
participare, titluri de creante, cu exceptia executarii acestora, obligatiuni,
certificate, cambii, alte instrumente financiare sau alte valori mobiliare;
6. gestiunea fondurilor comune de plasament si/sau a fondurilor comune de
garantare a creantelor efectuate de orice entitati constituite in acest scop;
d) operatiunile de asigurare si/sau reasigurare, precum si prestarile de
servicii in legatura cu operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare efectuate
de persoanele care intermediaza astfel de operatiuni;
e) jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate, conform legii, sa
desfasoare astfel de activitati;
f) livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate de unitatile
din sistemul de penitenciare, utilizand munca detinutilor;
g) lucrarile de constructii, amenajari, reparatii si intretinere la
monumentele care comemoreaza combatanti, eroi, victime ale razboiului si ale
Revolutiei din Decembrie 1989;
h) transportul fluvial de persoane in Delta Dunarii si pe rutele Orsova -
Moldova Noua, Braila - Harsova si Galati - Grindu;
i) livrarea obiectelor si vesmintelor de cult religios, tiparirea cartilor
de cult, teologice sau cu continut bisericesc si care sunt necesare pentru
practicarea cultului, precum si furnizarea de bunuri asimilate obiectelor de
cult, conform art. 1 din Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al
cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, cu modificarile si
completarile ulterioare;
j) livrarea de bunuri catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor
Bancare, ca efect al darii in plata, sau bunuri adjudecate de catre Autoritatea
pentru Valorificarea Activelor Bancare, cu stingerea totala sau partiala a
obligatiilor de plata ale unui debitor;
k) arendarea, concesionarea si inchirierea de bunuri imobile, cu
urmatoarele exceptii:
1. operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier
sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor
amenajate pentru camping;
2. serviciile de parcare a vehiculelor;
3. inchirierea utilajelor si a masinilor fixate in bunurile imobile;
4. inchirierea seifurilor;
l) livrarile de bunuri care au fost afectate unei activitati scutite in
baza prezentului articol, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor
respective nu a fost dedusa, precum si livrarile de bunuri a caror achizitie a
facut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 alin. (7)
lit. b).
(3) Orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor
prevazute la alin. (2) lit. k), in conditiile stabilite prin norme.
Art. 142
Scutiri la import
Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:
a) importul de bunuri a caror livrare in Romania este scutita de taxa pe
valoarea adaugata;
b) bunurile introduse in tara de calatori sau de alte persoane fizice cu
domiciliul in tara ori in strainatate, in conditiile si in limitele stabilite
potrivit reglementarilor legale in vigoare, pentru regimul vamal aplicabil
persoanelor fizice;
c) bunurile importate destinate comercializarii in regim duty-free, precum
si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor
diplomatice si a personalului acestora;
d) importul de bunuri de catre misiunile diplomatice si birourile
consulare, precum si de catre cetatenii straini cu statut diplomatic sau
consular in Romania, in conditii de reciprocitate, potrivit procedurii
stabilite prin norme;
e) importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor
internationale si interguvernamentale acreditate in Romania, precum si de catre
cetatenii straini angajati ai acestor organizatii, in limitele si in
conformitate cu conditiile precizate in conventiile de infiintare a acestor
organizatii, potrivit procedurii stabilite prin norme;
f) importul de bunuri de catre fortele armate ale statelor straine membre
NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil insotitor ori pentru
aprovizionarea popotelor sau cantinelor, in cazul in care aceste forte sunt
destinate efortului comun de aparare;
g) importul de suporturi materiale, cum ar fi pelicule, benzi magnetice,
discuri, pe care sunt inregistrate filme sau programe destinate activitatii de
radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate;
h) importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau
donatii destinate unor scopuri cu caracter religios, de aparare a sanatatii, de
aparare a tarii sau sigurantei nationale, artistic, sportiv, de protectie si
ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de
arhitectura, in conditiile stabilite prin norme;
i) importul de bunuri finantate din imprumuturi nerambursabile acordate de
guverne straine, organisme internationale si/sau organizatii nonprofit din
strainatate si din tara, in conditiile stabilite prin norme;
j) importul urmatoarelor bunuri: bunurile de origine romana, bunurile
straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate in
strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare
calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile
care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele
pentru protectia mediului, stabilite prin hotarare a Guvernului.
Art. 143
Scutiri pentru exporturi sau alte operatiuni similare si pentru transportul
international
(1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:
a) livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara tarii, de catre
furnizor sau de alta persoana in contul sau;
b) livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara tarii de
cumparatorul care nu este stabilit in interiorul tarii, sau de alta persoana in
contul sau, cu exceptia bunurilor transportate de cumparatorul insusi si folosite
la echiparea sau aprovizionarea ambarcatiunilor de agrement si avioanelor de
turism sau a oricarui mijloc de transport de uz privat;
c) prestarile de servicii, inclusiv transportul si prestarile de servicii
accesorii transportului, legate direct de exportul de bunuri sau de bunurile
plasate in regimuri vamale suspensive, cu exceptia prestarilor de servicii
scutite, potrivit art. 141;
d) transportul, prestarile de servicii accesorii transportului, alte
servicii direct legate de importul bunurilor, daca valoarea acestora este
inclusa in baza de impozitare a bunurilor importate, potrivit art. 139;
e) transportul international de persoane si serviciile direct legate de
acest transport, inclusiv livrarile de bunuri destinate a fi acordate ca tratatie
pasagerilor la bordul unui vapor, avion, autocar sau tren;
f) in cazul navelor utilizate pentru transportul international de persoane
si/sau de marfuri, pentru pescuit sau alta activitate economica sau pentru
salvare ori asistenta pe mare, al navelor de razboi, urmatoarele operatiuni:
1. livrarea de carburanti, echipamente si alte bunuri destinate a fi
incorporate sau utilizate pe nave, cu exceptia navelor folosite pentru pescuit
fluvial sau de coasta;
2. prestarile de servicii efectuate pentru nevoile directe ale navelor
si/sau pentru incarcatura acestora;
g) in cazul aeronavelor care presteaza transporturi internationale de
persoane si/sau de marfuri, urmatoarele operatiuni:
1. livrarile de carburanti, echipamente si alte bunuri destinate a fi
incorporate sau utilizate pe aeronave;
2. prestarile de servicii efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor
si/sau pentru incarcatura acestora;
h) prestarile de servicii pentru navele aflate in proprietatea companiilor
de navigatie care isi desfasoara activitatea in regimul special maritim sau
operate de acestea, precum si livrarile de nave in intregul lor catre aceste
companii;
i) livrarile de bunuri si prestarile de servicii, in favoarea misiunilor
diplomatice si oficiilor consulare, a personalului acestora, precum si a
oricaror cetateni straini avand statut diplomatic sau consular in Romania, in
conditii de reciprocitate;
j) livrarile de bunuri si prestarile de servicii, in favoarea
reprezentantelor organismelor internationale si interguvernamentale acreditate
in Romania, precum si a cetatenilor straini angajati ai acestora, in limitele
si in conformitate cu conditiile precizate in conventiile de infiintare a
acestor organizatii;
k) livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii, catre fortele armate
ale statelor straine membre NATO, pentru uzul fortelor armate sau al
personalului civil care insoteste fortele armate sau pentru aprovizionarea
cantinelor, daca fortele iau parte la efortul de aparare comun; in cazul in care
bunurile nu sunt expediate sau transportate in afara tarii si pentru prestarile
de servicii, scutirea se acorda potrivit unei proceduri de restituire a taxei,
stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice;
l) livrarile de bunuri si prestarile de servicii finantate din ajutoare sau
imprumuturi nerambursabile acordate de catre guverne straine, de organisme
internationale si de organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si
din tara, inclusiv din donatii ale persoanelor fizice;
m) construirea, consolidarea, extinderea, restaurarea si reabilitarea
lacasurilor de cult religios sau a altor cladiri utilizate in acest scop;
n) prestarile de servicii postale, efectuate pe teritoriul Romaniei de
operatorii prevazuti de Ordonanta Guvernului nr. 70/2001 pentru ratificarea
Actelor adoptate de Congresul Uniunii Postale Universale de la Beijing (1999),
aprobata prin Legea nr. 670/2001, constand in preluarea si distribuirea
trimiterilor postale din strainatate, inclusiv servicii financiar-postale;
o) servicii prestate de persoane din Romania, in contul beneficiarilor cu
sediul sau domiciliul in strainatate, pentru bunurile din import aflate in
perioada de garantie;
p) prestarile de servicii efectuate de intermediari care actioneaza in
numele sau in contul unei alte persoane, atunci cand intervin in operatiuni
prevazute de prezentul articol.
(2) Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare
pentru a justifica scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile
prevazute la alin. (1) si, dupa caz, procedura si conditiile care trebuie
indeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adaugata.
Art. 144
Scutiri speciale legate de traficul international de bunuri
(1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:
a) livrarea de bunuri care sunt plasate in regim de antrepozit vamal;
b) livrarea de bunuri destinate plasarii in magazinele duty-free si in alte
magazine situate in aeroporturile internationale, prevazute la Sectiunea 1 a
Capitolului I din Ordonanta Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor
masuri in materie financiar-fiscala, precum si livrarile de bunuri efectuate
prin aceste magazine;
c) urmatoarele operatiuni desfasurate intr-o zona libera sau intr-un port
liber:
1. introducerea de bunuri straine intr-o zona libera sau port liber, direct
din strainatate, in vederea simplei depozitari, fara intocmirea de formalitati
vamale;
2. operatiunile comerciale de vanzare-cumparare a marfurilor straine intre
diversi operatori din zona libera sau portul liber sau intre acestia si alte
persoane din afara zonei libere sau a portului liber;
3. scoaterea de bunuri straine din zona libera sau portul liber, in afara
tarii, fara intocmirea de declaratii vamale de export, bunurile fiind in
aceeasi stare ca in momentul introducerii lor in zona libera sau portul liber;
d) prestarile de servicii legate direct de operatiunile prevazute la lit.
a) - c).
(2) Scutirile prevazute la alin. (1) nu se aplica bunurilor care sunt
livrate pentru utilizare sau consum in Romania, inclusiv in antrepozitul vamal,
zona libera sau in portul liber, sau care raman in Romania la incetarea
situatiilor prevazute la alin. (1).
(3) Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare
pentru a justifica scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile
prevazute la alin. (1) si, dupa caz, procedura si conditiile care trebuie
indeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adaugata.
CAP. 10
Regimul deducerilor
Art. 145
Dreptul de deducere
(1) Dreptul de deducere ia nastere in momentul in care taxa pe valoarea
adaugata deductibila devine exigibila.
(2) Pentru bunurile importate pana la data de 31 decembrie 2003, in baza
certificatelor de suspendare a taxei pe valoarea adaugata, eliberate in baza
Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata, republicata, pentru care
termenul de plata intervine dupa data de 1 ianuarie 2004 inclusiv, taxa pe
valoarea adaugata devine deductibila la data platii efective.
(3) Daca bunurile si serviciile achizitionate sunt destinate utilizarii in
folosul operatiunilor sale taxabile, orice persoana impozabila inregistrata ca
platitor de taxa pe valoarea adaugata are dreptul sa deduca:
a) taxa pe valoarea adaugata datorata sau achitata, aferenta bunurilor care
i-au fost livrate sau urmeaza sa ii fie livrate, si pentru prestarile de
servicii care i-au fost prestate ori urmeaza sa ii fie prestate de o alta
persoana impozabila;
b) taxa pe valoarea adaugata achitata pentru bunurile importate.
(4) De asemenea, se acorda oricarei persoane impozabile, inregistrata ca
platitor de taxa pe valoarea adaugata, dreptul de deducere pentru taxa pe
valoarea adaugata prevazuta la alin. (3), daca bunurile si serviciile
achizitionate sunt destinate utilizarii pentru realizarea urmatoarelor
operatiuni:
a) livrari de bunuri si/sau prestari de servicii scutite de taxa pe
valoarea adaugata, prevazute la art. 143 alin. (1) si la art. 144 alin. (1);
b) operatiuni rezultand din activitati economice, pentru care locul
livrarii/prestarii este considerat a fi in strainatate, daca taxa pe valoarea
adaugata ar fi deductibila, in cazul in care operatiunea s-ar desfasura in
tara.
(5) Orice persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea
adaugata are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata pentru:
a) operatiunile prevazute la art. 128 alin. (9) lit. e) si f) si art. 129
alin. (4), daca acestea sunt afectate realizarii operatiunilor prevazute la
alin. (3) si (4);
b) operatiunile prevazute la art. 128 alin. (7) si (8), daca taxa pe
valoarea adaugata ar fi aplicabila transferului respectiv;
c) operatiunile prevazute la art. 128 alin. (9) lit. a) - c), in masura in
care acestea rezulta din operatiunile prevazute la alin. (3) si (4);
d) operatiunile prevazute la art. 128 alin. (9) lit. d).
(6) In conditiile stabilite prin norme, se acorda dreptul de deducere a
taxei pe valoarea adaugata pentru achizitiile de bunuri si/sau servicii
destinate realizarii operatiunilor prevazute la alin. (3) - (5), efectuate de
persoane impozabile inainte de inregistrarea ca platitor de taxa pe valoarea
adaugata, care nu aplica regimul special de scutire prevazut la art. 152.
(7) Nu poate fi dedusa taxa pe valoarea adaugata pentru:
a) bunuri/servicii achizitionate de furnizori/prestatori in contul
clientilor si care apoi se deconteaza acestora;
b) bauturi alcoolice si produse din tutun destinate actiunilor de protocol.
(8) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata,
orice persoana impozabila trebuie sa justifice dreptul de deducere, in functie
de felul operatiunii, cu unul din urmatoarele documente:
a) pentru taxa pe valoarea adaugata datorata sau achitata, aferenta
bunurilor care i-au fost livrate sau urmeaza sa ii fie livrate, si pentru
prestarile de servicii care i-au fost prestate ori urmeaza sa ii fie prestate
de o alta persoana impozabila, cu factura fiscala, care cuprinde informatiile
prevazute la art. 155 alin. (8), si este emisa pe numele persoanei de catre o
persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata.
Beneficiarii serviciilor prevazute la art. 150 alin. (1) lit. b) si art. 151
alin. (1) lit. b), care sunt inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea
adaugata, justifica taxa dedusa, cu factura fiscala, intocmita potrivit art.
155 alin. (4);
b) pentru importuri de bunuri, cu declaratia vamala de import sau un act
constatator emis de autoritatile vamale; pentru importurile care mai
beneficiaza de amanarea platii taxei in vama, conform alin. (2), se va prezenta
si documentul care confirma achitarea taxei pe valoarea adaugata.
(9) Prin normele de aplicare a prezentului titlu, se prevad situatiile in
care se poate folosi un alt document decat cele prevazute la alin. (8), pentru
a justifica dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata.
(10) In situatiile prevazute la art. 138, precum si in alte cazuri
specificate prin norme, taxa pe valoarea adaugata dedusa poate fi ajustata.
Procedura de ajustare se stabileste prin norme.
(11) Orice persoana impozabila, care a aplicat regimul special de scutire
prevazut la art. 152, si ulterior trece la aplicarea regimului normal de taxa
pe valoarea adaugata, are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata la
data inregistrarii ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, daca sunt
indeplinite conditiile prevazute la alin. (12), pentru:
a) bunuri de natura stocurilor, conform reglementarilor contabile, care se
afla in stoc la data la care persoana respectiva a fost inregistrata ca
platitor de taxa pe valoarea adaugata;
b) bunuri de natura mijloacelor fixe, care au fost achizitionate cu cel
mult 90 de zile anterior datei de inregistrare ca platitor de taxa pe valoarea
adaugata.
(12) Pentru exercitarea dreptului de deducere prevazut la alin. (11),
trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
a) bunurile respective urmeaza a fi folosite pentru operatiuni cu drept de
deducere;
b) persoana impozabila trebuie sa detina o factura fiscala sau un alt
document legal aprobat care justifica suma taxei pe valoarea adaugata aferente
bunurilor achizitionate.
(13) Taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor
achizitionate, destinate realizarii obiectivelor proprii de investitii,
stocurilor de produse cu destinatie speciala, finantate de la bugetul de stat
sau de la bugetele locale, se deduce potrivit prevederilor legale. Cu taxa pe
valoarea adaugata dedusa pentru realizarea obiectivelor proprii de investitii
se vor reintregi obligatoriu disponibilitatile de investitii. Sumele deduse in
cursul anului fiscal pentru obiectivele proprii de investitii pot fi utilizate
numai pentru plati aferente aceluiasi obiectiv de investitii. La incheierea
exercitiului financiar, sumele deduse si neutilizate se vireaza la bugetul de
stat sau bugetele locale in conturile si la termenele stabilite prin normele
metodologice anuale privind incheierea exercitiului financiar-bugetar si
financiar-contabil, emise de Ministerul Finantelor Publice.
Art. 146
Perioada fiscala
(1) Perioada fiscala pentru taxa pe valoarea adaugata este luna
calendaristica.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru persoanele impozabile
care nu au depasit in cursul anului precedent o cifra de afaceri din operatiuni
taxabile si/sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la
cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare a anului precedent, perioada
fiscala este trimestrul calendaristic.
(3) Persoanele impozabile care se incadreaza in prevederile alin. (2) au
obligatia de a depune la organele fiscale teritoriale, pana la data de 25
ianuarie, o declaratie in care sa mentioneze cifra de afaceri din anul
precedent.
(4) Persoanele impozabile care iau fiinta in cursul anului trebuie sa
declare, cu ocazia inregistrarii fiscale, cifra de afaceri pe care preconizeaza
sa o realizeze in cursul anului, iar daca aceasta nu depaseste 100.000 euro
inclusiv, au obligatia de a depune deconturi trimestriale in anul infiintarii.
Daca cifra de afaceri obtinuta in anul infiintarii este mai mare de 100.000
euro, in anul urmator perioada fiscala va fi luna calendaristica, conform alin.
(1), iar daca cifra de afaceri obtinuta nu depaseste 100.000 euro inclusiv,
perioada fiscala va fi trimestrul, urmand ca persoana impozabila sa se
conformeze prevederilor alin. (3).
Art. 147
Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt
(1) Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea
adaugata, care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau
drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere, este
denumita in continuare platitor de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt.
(2) Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor si
serviciilor achizitionate de orice platitor de taxa pe valoarea adaugata cu
regim mixt se determina conform prezentului articol.
(3) Achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de
operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv de investitii destinate
realizarii de astfel de operatiuni, se inscriu intr-un jurnal pentru cumparari,
care se intocmeste separat pentru aceste operatiuni, si taxa pe valoarea
adaugata aferenta acestora se deduce integral.
(4) Achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de
operatiuni care nu dau drept de deducere, precum si de investitii care sunt
destinate realizarii de astfel de operatiuni se inscriu in jurnalul pentru
cumparari, care se intocmeste separat pentru aceste operatiuni, iar taxa pe
valoarea adaugata aferenta acestora nu se deduce.
(5) Bunurile si serviciile pentru care nu se cunoaste destinatia in
momentul achizitiei, respectiv daca vor fi utilizate pentru realizarea de
operatiuni care dau drept de deducere sau operatiuni care nu dau drept de
deducere ori pentru care nu se poate determina proportia in care sunt sau vor
fi utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere si operatiuni care nu
dau drept de deducere, se evidentiaza intr-un jurnal pentru cumparari intocmit
separat. Taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor achizitii se deduce pe baza
de pro-rata. Prin exceptie, in cazul achizitiilor destinate realizarii de
investitii, care se prevad ca vor fi utilizate atat pentru realizarea de
operatiuni care dau drept de deducere, cat si pentru operatiuni care nu dau
drept de deducere, este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea
adaugata pe parcursul procesului investitional, urmand ca taxa dedusa sa fie
ajustata in conformitate cu procedura stabilita prin norme.
(6) In cursul unui an fiscal este permisa rectificarea taxei deduse
aferente achizitiilor de bunuri/servicii care se constata ca ulterior au fost
utilizate pentru alta destinatie decat cea prevazuta la data achizitiei.
Rectificarile se evidentiaza pe randurile de regularizare din decontul de taxa
pe valoarea adaugata.
(7) Pro-rata se determina ca raport intre: veniturile obtinute din
operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv subventiile legate direct de
pretul acestora, la numarator, iar la numitor veniturile de la numarator plus
veniturile obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere. In calculul
pro-rata, la numitor se adauga alocatiile, subventiile sau alte sume primite de
la bugetul de stat sau bugetele locale, in scopul finantarii de activitati
scutite fara drept de deducere sau care nu intra in sfera de aplicare a taxei
pe valoarea adaugata. Se exclud din calculul pro-rata veniturile financiare,
daca acestea sunt accesorii activitatii principale. Nu se includ in calculul
pro-rata serviciile efectuate de prestatori stabiliti in strainatate, astfel
cum sunt definiti la art. 151 alin. (2), pentru care beneficiarii au obligatia
platii taxei pe valoarea adaugata. Pro-rata se determina anual, situatie in
care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cumulate pentru intregul
an fiscal. Prin exceptie, aceasta poate fi determinata lunar sau trimestrial,
dupa caz, conform alin. (13), situatie in care elementele prevazute la numitor
si numarator sunt cele efectiv realizate in cursul fiecarei luni, respectiv
trimestru.
(8) Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un an este ori pro-rata
definitiva determinata pentru anul precedent, ori pro-rata estimata in functie
de operatiunile prevazute a fi realizate in anul curent. Persoanele impozabile
trebuie sa comunice organului fiscal teritorial, la inceputul fiecarui an
fiscal, cel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie, nivelul pro-rata provizorie
aplicata, precum si modul de determinare a acesteia. Taxa pe valoarea adaugata
de dedus se determina prin aplicarea pro-rata provizorie asupra taxei pe
valoarea adaugata deductibile, aferente achizitiilor destinate atat realizarii
de operatiuni care dau drept de deducere, cat si celor care nu dau drept de
deducere, determinata potrivit alin. (5).
(9) Persoanele impozabile care nu au determinat pro-rata provizorie la
inceputul anului, deoarece nu realizau si nici nu prevedeau realizarea de
operatiuni fara drept de deducere in cursul anului, si care ulterior realizeaza
astfel de operatiuni nu au obligatia sa calculeze si sa utilizeze pro-rata
provizorie. In cursul anului este permisa deducerea integrala a taxei pe
valoarea adaugata. La finele anului vor aplica urmatoarele reguli:
a) daca pot efectua separarea achizitiilor de bunuri/servicii pe
destinatiile prevazute la alin. (3) - (5), vor regulariza astfel: din taxa
dedusa in cursul anului se scade taxa de dedus rezultata prin aplicarea
pro-rata definitiva pentru achizitiile destinate atat realizarii de operatiuni
cu drept de deducere, cat si pentru operatiuni fara drept de deducere,
determinate conform alin. (5), si/sau taxa aferenta bunurilor/serviciilor
destinate exclusiv operatiunilor cu drept de deducere, determinate conform
alin. (3), iar diferenta rezultata se inscrie pe un rand distinct in decontul
din ultima perioada fiscala a anului, ca taxa de plata la bugetul de stat;
b) daca nu se poate efectua separarea pe destinatii, potrivit lit. a), se
aplica pro-rata definitiva asupra tuturor achizitiilor de bunuri si servicii
efectuate in cursul anului, iar diferenta rezultata se inscrie pe un rand
distinct in decontul din ultima perioada fiscala a anului.
(10) Pro-rata definitiva se determina in luna decembrie, in functie de
realizarile efective din cursul anului, potrivit formulei de calcul prevazute
la alin. (7).
(11) Regularizarea deducerilor operate dupa pro-rata provizorie se
realizeaza prin aplicarea pro-rata definitiva asupra sumei taxei pe valoarea
adaugata deductibile aferente achizitiilor prevazute la alin. (5). Diferenta in
plus sau in minus fata de taxa dedusa, conform pro-rata provizorie, se inscrie
pe un rand distinct in decontul ultimei perioade fiscale.
(12) In situatii speciale, cand pro-rata calculata potrivit prevederilor
prezentului articol nu asigura determinarea corecta a taxei de dedus,
Ministerul Finantelor Publice, prin directia de specialitate, poate aproba
aplicarea unei pro-rata speciale, la solicitarea persoanelor impozabile in
cauza, pe baza justificarii prezentate. Daca aprobarea a fost acordata in
timpul anului, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe
valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe baza pro-rata speciala,
aprobata. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt pot renunta la
aplicarea pro-rata speciala numai la inceputul unui an calendaristic si sunt
obligate sa anunte organele fiscale.
(13) La cererea justificata a persoanelor impozabile, organele fiscale la
care acestea sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot
aproba ca pro-rata sa fie determinata lunar sau trimestrial, dupa caz. In anul
in care a fost acordata aprobarea, persoanele impozabile au obligatia sa
recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe baza
pro-rata lunara sau trimestriala. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu
regim mixt pot renunta la aplicarea pro-rata lunara sau trimestriala numai la
inceputul unui an fiscal si sunt obligate sa anunte organele fiscale.
Pro-ratele lunare sau trimestriale efectiv realizate sunt definitive si nu se
regularizeaza la sfarsitul anului.
Art. 148
Determinarea taxei de plata sau a sumei negative de taxa
(1) In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si
serviciilor achizitionate de o persoana impozabila, care este dedusa intr-o
perioada fiscala, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata colectata,
aferenta operatiunilor taxabile, rezulta un excedent in perioada de raportare,
denumit in continuare suma negativa a taxei pe valoarea adaugata.
(2) In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor
taxabile, exigibila intr-o perioada fiscala, denumita taxa colectata, este mai
mare decat taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor
achizitionate, dedusa in acea perioada fiscala, rezulta o diferenta denumita
taxa pe valoarea adaugata de plata pentru perioada fiscala de raportare.
Art. 149
Regularizarea si rambursarea taxei
(1) Dupa determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pe valoarea
adaugata pentru operatiunile din perioada fiscala de raportare, persoanele
impozabile trebuie sa efectueze regularizarile prevazute de prezentul articol
prin decontul de taxa pe valoarea adaugata.
(2) Se determina suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata, prin
adaugarea la suma negativa a taxei pe valoarea adaugata, rezultata in perioada
fiscala de raportare, a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata
reportat din decontul perioadei fiscale precedente, daca nu a fost solicitat a
fi rambursat.
(3) Se determina taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata, in perioada
fiscala de raportare, prin adaugarea la taxa pe valoarea adaugata de plata din
perioada fiscala de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat pana la
data depunerii decontului de taxa pe valoarea adaugata din soldul taxei pe
valoarea adaugata de plata al perioadei fiscale anterioare.
(4) Prin decontul de taxa pe valoarea adaugata, persoanele impozabile
trebuie sa determine diferentele dintre sumele prevazute la alin. (2) si (3),
care reprezinta regularizarile de taxa si stabilirea soldului taxei pe valoarea
adaugata de plata sau a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata.
Daca taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata este mai mare decat suma
negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata, rezulta un sold de taxa pe
valoarea adaugata de plata in perioada fiscala de raportare. Daca suma negativa
a taxei pe valoarea adaugata cumulata este mai mare decat taxa pe valoarea
adaugata de plata cumulata, rezulta un sold al sumei negative a taxei pe
valoarea adaugata, in perioada fiscala de raportare.
(5) Persoanele impozabile inregistrate ca platitor de taxa pe valoarea
adaugata pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata
din perioada fiscala de raportare, prin bifarea casetei corespunzatoare din
decontul de taxa pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare,
decontul fiind si cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative
in decontul perioadei fiscale urmatoare. Daca o persoana impozabila solicita
rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, aceasta nu se
reporteaza in perioada fiscala urmatoare. Nu poate fi solicitata rambursarea
soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de
raportare, mai mic de 50 milioane lei inclusiv, aceasta fiind reportata
obligatoriu in decontul perioadei fiscale urmatoare.
(6) In cazul persoanelor juridice care se divizeaza sau sunt absorbite de
alta persoana impozabila, soldul sumei negative a taxei pe valoarea adaugata
pentru care nu s-a solicitat rambursarea este preluat in decontul persoanei
care a preluat activitatea.
(7) In situatia in care doua sau mai multe persoane juridice impozabile
fuzioneaza, persoana impozabila care preia activitatea va prelua si soldul
taxei pe valoarea adaugata de plata catre bugetul de stat, cat si soldul sumei
negative a taxei pe valoarea adaugata, pentru care nu s-a solicitat rambursarea
din deconturile persoanelor care s-au lichidat cu ocazia fuziunii.
(8) Rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata se
efectueaza de organele fiscale, in conditiile si potrivit procedurilor
stabilite prin normele procedurale in vigoare.
(9) Pentru operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de
deducere, prevazute la art. 143 alin. (1) lit. b), e) si lit. i) - m),
persoanele neinregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot
beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adaugata, potrivit procedurii
prevazute prin norme.
CAP. 11
Platitorii taxei pe valoarea adaugata
Art. 150
Platitorii taxei pe valoarea adaugata
(1) Pentru operatiunile din interiorul tarii, platitorii taxei pe valoarea
adaugata sunt:
a) persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea
adaugata, pentru operatiunile taxabile realizate;
b) beneficiarii prestarilor de servicii taxabile, efectuate de persoane
impozabile stabilite in strainatate, prevazute la art. 133 alin. (2) lit. c),
indiferent daca beneficiarii sunt sau nu inregistrati ca platitori de taxa pe
valoarea adaugata.
(2) La importul de bunuri, platitorii taxei pe valoarea adaugata sunt
persoanele care importa bunuri in Romania. Persoanele fizice datoreaza taxa pe
valoarea adaugata pentru bunurile introduse in tara, potrivit regulamentului
vamal aplicabil acestora.
Art. 151
Reguli aplicabile in cazul persoanelor impozabile stabilite in strainatate
(1) Daca o persoana impozabila stabilita in strainatate realizeaza prestari
de servicii taxabile, pentru care locul prestarii este considerat a fi in
Romania, altele decat cele prevazute la art. 150 alin. (1) lit. b), va proceda
astfel:
a) prestatorul isi poate desemna un reprezentant fiscal in Romania, care
are obligatia de a indeplini, in numele persoanei stabilite in strainatate,
toate obligatiile prevazute in prezentul titlu, inclusiv obligatia de a
solicita inregistrarea fiscala in scopul platii taxei pe valoarea adaugata, in
numele persoanei stabilite in strainatate;
b) in cazul in care persoana stabilita in strainatate nu isi desemneaza un
reprezentant fiscal in Romania, beneficiarul serviciilor datoreaza taxa pe
valoarea adaugata, in numele prestatorului.
(2) Prin persoana impozabila stabilita in strainatate se intelege orice
persoana care realizeaza activitati economice de natura celor prevazute la art.
127 alin. (2) si care nu are in Romania sediul activitatii economice,
domiciliul stabil sau un sediu permanent de la care serviciile sunt prestate
sau livrarile sunt efectuate.
(3) In cazul livrarilor de bunuri taxabile pentru care locul livrarii este
considerat a fi in Romania, efectuate de persoane stabilite in strainatate,
acestea au obligatia sa desemneze un reprezentant fiscal in Romania.
(4) Persoanele impozabile stabilite in strainatate, care desfasoara
operatiuni scutite cu drept de deducere in Romania, au dreptul sa-si desemneze
un reprezentant fiscal pentru aceste operatiuni.
(5) Procedura desemnarii reprezentantului fiscal pentru taxa pe valoarea
adaugata se stabileste prin norme.
CAP. 12
Regimul special de scutire
Art. 152
Sfera de aplicare si regulile pentru regimul special de scutire
(1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata persoanele impozabile a caror
cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de
2 miliarde lei, denumit in continuare plafon de scutire, dar acestea pot opta
pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata.
(2) Persoanele impozabile nou-infiintate pot beneficia de aplicarea
regimului special de scutire, daca declara ca vor realiza anual o cifra de
afaceri estimata de pana la 2 miliarde lei inclusiv si nu opteaza pentru
aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata. Persoanele impozabile
inregistrate fiscal, care ulterior realizeaza operatiuni sub plafonul de
scutire prevazut la alin. (1), se considera ca sunt in regimul special de
scutire, daca nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea
adaugata.
(3) Persoanele impozabile, care depasesc in cursul unui an fiscal plafonul
de scutire, sunt obligate sa solicite inregistrarea ca platitor de taxa pe
valoarea adaugata in regim normal, in termen de 10 zile de la data constatarii
depasirii. Pentru persoanele nou-infiintate, anul fiscal reprezinta perioada
din anul calendaristic, reprezentata prin luni calendaristice scurse de la data
inregistrarii pana la finele anului. Fractiunile de luna vor fi considerate o
luna calendaristica intreaga. Persoanele care se afla in regim special de
scutire trebuie sa tina evidenta livrarilor de bunuri si a prestarilor de
servicii, care intra sub incidenta prezentului articol, cu ajutorul jurnalului
pentru vanzari. Data depasirii plafonului este considerata sfarsitul lunii
calendaristice in care a avut loc depasirea de plafon. Pana la data
inregistrarii ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal se va
aplica regimul de scutire de taxa pe valoarea adaugata. In situatia in care se
constata ca persoana in cauza a solicitat cu intarziere atribuirea calitatii de
platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal, autoritatea fiscala este
indreptatita sa solicite plata taxei pe valoarea adaugata pe perioada scursa
intre data la care persoana in cauza avea obligatia sa solicite inregistrarea
ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal si data de la care
inregistrarea a devenit efectiva, conform procedurii prevazute prin norme.
(4) Dupa depasirea plafonului de scutire, persoanele impozabile nu mai pot
solicita aplicarea regimului special, chiar daca ulterior realizeaza cifre de
afaceri anuale inferioare plafonului de scutire prevazut de lege.
(5) Scutirea prevazuta de prezentul articol se aplica livrarilor de bunuri
si prestarilor de servicii efectuate de persoanele impozabile prevazute la
alin. (1).
(6) Cifra de afaceri care serveste drept referinta la aplicarea alin. (1)
este constituita din suma, fara taxa pe valoarea adaugata, a livrarilor de
bunuri si prestarilor de servicii taxabile, incluzand si operatiunile scutite
cu drept de deducere, potrivit art. 143 si 144.
(7) Persoanele impozabile scutite potrivit dispozitiilor prezentului
articol nu au dreptul de deducere conform art. 145 si nici nu pot sa inscrie
taxa pe facturile lor. In cazul in care sunt beneficiari ai prestarilor de
servicii prevazute la art. 150 alin. (1) lit. b) si art. 151 alin. (1) lit. b),
persoanele impozabile sunt obligate sa indeplineasca obligatiile prevazute la
art. 155 alin. (4), art. 156 si 157.
CAP. 13
Obligatiile platitorilor de taxa pe valoarea adaugata
Art. 153
Inregistrarea platitorilor de taxa pe valoarea adaugata
(1) Orice persoana impozabila trebuie sa declare inceperea, schimbarea si
incetarea activitatii sale ca persoana impozabila. Conditiile in care
persoanele impozabile se inregistreaza ca platitor de taxa pe valoarea adaugata
sunt prevazute de legislatia privind inregistrarea fiscala a platitorilor de
impozite si taxe.
(2) Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea
adaugata, care realizeaza exclusiv operatiuni care nu dau drept de deducere,
trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea
adaugata.
(3) Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea
adaugata, trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe
valoarea adaugata, in caz de incetare a activitatii, in termen de 15 zile de la
data actului in care se consemneaza situatia respectiva. Taxa pe valoarea
adaugata datorata la bugetul de stat trebuie achitata inainte de scoaterea din
evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, cu exceptia situatiei in
care activitatea acesteia a fost preluata de catre alta persoana impozabila,
inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata.
Art. 154
Definirea asocierilor din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata
In intelesul taxei pe valoarea adaugata, o asociere sau alta organizatie
care nu are personalitate juridica se considera a fi o persoana impozabila
separata, pentru acele activitati economice desfasurate de asociati sau
parteneri in numele asociatiei sau organizatiei respective, cu exceptia
asociatiilor in participatiune.
Art. 155
Facturile fiscale
(1) Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea
adaugata, are obligatia sa emita factura fiscala pentru livrarile de bunuri sau
prestarile de servicii efectuate, catre fiecare beneficiar. Persoanele
impozabile, care nu sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea
adaugata, nu au dreptul sa emita facturi fiscale si nici sa inscrie taxa pe
valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii
efectuate catre alta persoana, in documentele emise. Prin norme se stabilesc
situatiile in care factura fiscala poate fi emisa si de alta persoana decat cea
care efectueaza livrarea de bunuri.
(2) Pentru livrari de bunuri factura fiscala se emite la data livrarii de
bunuri, iar pentru prestari de servicii cel mai tarziu pana la data de 15 a
lunii urmatoare celei in care prestarea a fost efectuata.
(3) Pentru bunurile livrate cu aviz de insotire, factura fiscala trebuie
emisa in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data livrarii, fara a
depasi finele lunii in care a avut loc livrarea.
(4) Pentru prestarile de servicii efectuate de prestatori stabiliti in
strainatate, pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea
adaugata, acestia din urma, daca sunt inregistrati ca platitori de taxa pe
valoarea adaugata, trebuie sa autofactureze operatiunile respective, prin
emiterea unei facturi fiscale, la data primirii facturii prestatorului sau la
data efectuarii platii catre prestator, in cazul in care nu s-a primit factura
prestatorului pana la aceasta data. Operatiunile de leasing extern se autofactureaza
de catre beneficiarii din Romania, inregistrati ca platitori de taxa pe
valoarea adaugata, la data stabilita prin contract pentru plata ratelor de
leasing si/sau la data platii de sume in avans. Persoanele care nu sunt
inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata vor urma procedura
prevazuta la art. 156 alin. (3). Regimul fiscal al facturilor fiscale emise
prin autofacturare se stabileste prin norme.
(5) Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii care se efectueaza
continuu, cum sunt energia electrica, energia termica, gazele naturale, apa,
serviciile telefonice si altele asemenea, factura fiscala trebuie emisa la data
la care intervine exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata, cu exceptiile
prevazute in alte acte normative.
(6) In cazul operatiunilor de leasing intern, a operatiunilor de
inchiriere, concesionare sau arendare de bunuri, factura fiscala trebuie sa fie
emisa la fiecare din datele specificate in contract, pentru plata ratelor,
chiriei, redeventei sau arendei, dupa caz. In cazul incasarii de avansuri, fata
de data prevazuta in contract se emite factura fiscala la data incasarii
avansului.
(7) Daca plata pentru operatiuni taxabile este incasata inainte ca bunurile
sa fie livrate sau inaintea finalizarii prestarii serviciilor, factura fiscala
trebuie sa fie emisa in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la fiecare data
cand este incasat un avans, fara a depasi finele lunii in care a avut loc
incasarea.
(8) Factura fiscala trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatoarele informatii:
a) seria si numarul facturii;
b) data emiterii facturii;
c) numele, adresa si codul de inregistrare fiscala al persoanei care emite
factura;
d) numele, adresa si codul de inregistrare fiscala, dupa caz, al
beneficiarului de bunuri sau servicii;
e) denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor
prestate;
f) valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa pe valoarea adaugata;
g) cota de taxa pe valoarea adaugata sau mentiunea scutit cu drept de
deducere, scutit fara drept de deducere, neimpozabil sau neinclus in baza de
impozitare, dupa caz;
h) valoarea taxei pe valoarea adaugata, pentru operatiunile taxabile.
(9) Prin derogare de la alin. (1), persoanele impozabile inregistrate ca platitori
de taxa pe valoarea adaugata nu au obligatia sa emita factura fiscala pentru
urmatoarele operatiuni, cu exceptia cazurilor cand beneficiarul solicita
factura fiscala;
a) transportul persoanelor cu taximetre, precum si transportul persoanelor
pe baza biletelor de calatorie sau a abonamentelor;
b) livrari de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul si prestari de
servicii catre populatie, consemnate in documente fara nominalizarea
cumparatorului;
c) livrari de bunuri si prestari de servicii consemnate in documente
specifice aprobate prin lege.
Art. 156
Evidenta operatiunilor impozabile si depunerea decontului
(1) Persoanele impozabile, inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea
adaugata, au urmatoarele obligatii din punct de vedere al evidentei
operatiunilor impozabile:
a) sa tina evidenta contabila potrivit legii, astfel incat sa poata
determina baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata colectata pentru
livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate, precum si cea
deductibila aferenta achizitiilor;
b) sa asigure conditiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea
informatiilor si conducerea evidentelor prevazute de reglementarile in domeniul
taxei pe valoarea adaugata;
c) sa furnizeze organelor fiscale toate justificarile necesare in vederea
stabilirii operatiunilor realizate atat la sediul principal, cat si la
subunitati;
d) sa contabilizeze distinct veniturile si cheltuielile rezultate din
operatiunile asocierilor in participatiune. Drepturile si obligatiile legale
privind taxa pe valoarea adaugata revin asociatului care contabilizeaza
veniturile si cheltuielile, potrivit contractului incheiat intre parti. La
sfarsitul perioadei de raportare, veniturile si cheltuielile, inregistrate pe
naturi, se transmit pe baza de decont fiecarui asociat, in vederea
inregistrarii acestora in contabilitatea proprie. Sumele decontate intre parti
fara respectarea acestor prevederi se supun taxei pe valoarea adaugata, in
cotele prevazute de lege.
(2) Persoanele inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata
trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organul fiscal competent, pentru fiecare
perioada fiscala, pana la data de 25 a lunii urmatoare perioadei fiscale
inclusiv, decontul de taxa pe valoarea adaugata, potrivit modelului stabilit de
Ministerul Finantelor Publice. Operatiunile prevazute la art. 150 alin. (1)
lit. b) si art. 151 alin. (1) lit. b) vor fi evidentiate in decontul de taxa pe
valoarea adaugata atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila. Pentru
platitorii de taxa pe valoarea adaugata in regim mixt se aplica prevederile
art. 147, pentru determinarea taxei de dedus.
(3) Persoanele neinregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata,
care sunt beneficiari ai operatiunilor prevazute la art. 150 alin. (1) lit. b)
si art. 151 alin. (1) lit. b), trebuie sa intocmeasca un decont de taxa pe
valoarea adaugata special, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finantelor
Publice, pe care il depun la organul fiscal competent numai atunci cand
realizeaza astfel de operatiuni. Decontul se depune pana la data de 25 a lunii
urmatoare celei in care a fost primita factura prestatorului sau a fost
efectuata plata catre prestator, in cazul platilor fara factura. Pentru
operatiunile de leasing extern, decontul special se depune pana la data de 25 a
lunii urmatoare celei stabilite prin contract pentru plata ratelor de leasing
si/sau celei in care au fost efectuate plati in avans.
Art. 157
Plata taxei pe valoarea adaugata la buget
(1) Persoanele obligate la plata taxei trebuie sa achite taxa pe valoarea
adaugata datorata, stabilita prin decontul intocmit pentru fiecare perioada
fiscala sau prin decontul special, pana la data la care au obligatia depunerii
acestora, potrivit art. 156 alin. (2) si (3).
(2) Taxa pe valoarea adaugata pentru importuri de bunuri, cu exceptia celor
scutite de taxa pe valoarea adaugata, se plateste la organul vamal, in
conformitate cu regulile in vigoare privind plata drepturilor de import.
(3) Prin derogare de la alin. (2), nu se face plata efectiva la organele
vamale de catre persoanele inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea
adaugata care au obtinut certificatele de exonerare prevazute la alin. (4),
pentru urmatoarele:
a) importul de masini industriale, utilaje tehnologice, instalatii,
echipamente, aparate de masura si control, automatizari, destinate realizarii
de investitii, precum si importul de masini agricole si mijloace de transport
destinate realizarii de activitati productive;
b) importul de materii prime si materiale consumabile care nu se produc sau
sunt deficitare in tara, stabilite prin norme, si sunt destinate utilizarii in
cadrul activitatii economice a persoanei care realizeaza importul.
(4) Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea
adaugata, care efectueaza importuri de natura celor prevazute la alin. (3),
trebuie sa solicite eliberarea unui certificat de exonerare de la plata in vama
a taxei pe valoarea adaugata, emis de catre organele fiscale competente. Pot
solicita eliberarea unui astfel de certificat numai persoanele care nu au
obligatii bugetare restante, reprezentand impozite, taxe, contributii, inclusiv
contributiile individuale ale salariatilor si orice alte venituri bugetare, cu
exceptia celor esalonate si/sau reesalonate la plata. Pe baza certificatelor
prezentate de importatori, organele vamale au obligatia sa acorde liberul de
vama pentru bunurile importate. Procedura de acordare a certificatelor de
exonerare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata se stabileste prin
norme.
(5) Importatorii care au obtinut certificatele de exonerare de la plata in
vama a taxei pe valoarea adaugata evidentiaza taxa pe valoarea adaugata
aferenta bunurilor importate in decontul de taxa pe valoarea adaugata, atat ca
taxa colectata, cat si ca taxa deductibila. Pentru platitorii de taxa pe
valoarea adaugata in regim mixt se aplica prevederile art. 147, pentru
determinarea taxei de dedus.
Art. 158
Responsabilitatea platitorilor si a organelor fiscale
(1) Orice persoana obligata la plata taxei pe valoarea adaugata poarta
raspunderea pentru calcularea corecta si plata la termenul legal a taxei pe
valoarea adaugata catre bugetul de stat si pentru depunerea la termenul legal a
deconturilor de taxa pe valoarea adaugata, prevazute la art. 156 alin. (2) si
(3), la organul fiscal competent, conform prezentului titlu si cu legislatia
vamala in vigoare.
(2) Taxa pe valoarea adaugata se administreaza de catre organele fiscale si
de autoritatile vamale, pe baza competentelor lor, asa cum sunt precizate in
prezentul titlu, in normele procedurale in vigoare si in legislatia vamala in
vigoare.
CAP. 14
Dispozitii comune
Art. 159
Documentele fiscale
Modelul si continutul formularelor de facturi fiscale sau alte documente
legal aprobate, jurnale pentru cumparari, jurnale pentru vanzari, borderouri
zilnice de vanzare/incasare si alte documente necesare in vederea aplicarii
prezentului titlu se stabilesc de catre Ministerul Finantelor Publice si sunt
obligatorii pentru platitorii de taxa pe valoarea adaugata.
Art. 160
Corectarea documentelor
(1) Corectarea informatiilor inscrise in facturi fiscale sau alte documente
legal aprobate se va efectua astfel:
a) in cazul in care documentul nu a fost transmis catre beneficiar, acesta
se anuleaza si se emite un nou document;
b) in cazul in care documentul a fost transmis beneficiarului, se emite un
nou document care trebuie sa cuprinda, pe de o parte, informatiile din
documentul initial, numarul si data documentului corectat, valorile cu semnul
minus, iar, pe de alta parte, informatiile si valorile corecte. Documentele
respective se vor inregistra in jurnalul de vanzari, respectiv de cumparari, si
vor fi preluate in deconturile intocmite de furnizor si, respectiv, de
beneficiar, pentru perioada in care a avut loc corectarea.
(2) In situatiile prevazute la art. 138, furnizorii de bunuri si/sau
prestatorii de servicii trebuie sa emita facturi fiscale sau alte documente
legal aprobate, cu valorile inscrise cu semnul minus cand baza de impozitare se
diminueaza sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se
majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului. Documentele respective se
vor inregistra in jurnalul de vanzari, respectiv de cumparari, si vor fi
preluate in deconturile intocmite de furnizor si, respectiv, de beneficiar,
pentru perioada fiscala in care s-a efectuat ajustarea.
CAP. 15
Dispozitii tranzitorii
Art. 161
Dispozitii tranzitorii
(1) Operatiunile efectuate dupa data intrarii in vigoare a prezentului
titlu in baza unor contracte in derulare vor fi supuse prevederilor prezentului
titlu, cu exceptiile prevazute de prezentul articol. Ordonatorii de credite, in
cazul institutiilor publice, au obligatia sa asigure fondurile necesare platii
taxei pe valoarea adaugata in situatia in care operatiunile respective nu mai
sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata sau in cazul modificarii de cota.
(2) Certificatele pentru amanarea exigibilitatii taxei pe valoarea
adaugata, eliberate in baza art. 17 din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe
valoarea adaugata, republicata, raman valabile pana la data expirarii
perioadelor pentru care au fost acordate.
3) Certificatele de suspendare a platii taxei pe valoarea adaugata in vama,
eliberate in baza art. 29 lit. D.c) din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe
valoarea adaugata, republicata, nu isi mentin valabilitatea pentru importuri
efectuate dupa data de 1 ianuarie 2004 inclusiv. Importurile efectuate pana la
data de 31 decembrie 2003 inclusiv, pe baza de certificate de suspendare a
platii taxei in vama, isi mentin regimul fiscal, de la data efectuarii
importului respectiv, plata taxei pe valoarea adaugata urmand a se efectua la
organele fiscale, pana la termenele pentru care a fost acordata suspendarea.
(4) Prin norme se stabilesc reguli diferite pentru operatiunile de
intermediere in turism, vanzarile de bunuri second-hand, operatiunile realizate
de casele de amanet.
(5) In cazul oricarui act normativ care este in vigoare la data intrarii in
vigoare a prezentului cod si prevede aplicarea cotei zero a taxei pe valoarea
adaugata aferente unei operatiuni, in intelesul prezentului cod, operatiunea
respectiva se considera scutita cu drept de deducere.
(6) Constructiile de locuinte realizate prin Agentia Nationala pentru
Locuinte, pe baza de contracte ferme incheiate cu societati de constructii,
pana la data de 31 mai 2002 inclusiv, beneficiaza de scutire cu drept de
deducere a taxei pe valoarea adaugata pana la finalizarea constructiei,
potrivit termenilor contractuali, inclusiv celor introdusi prin acte aditionale
impuse de situatii tehnice justificate.
(7) Referirile la taxa pe valoarea adaugata din actele normative prevazute la
lit. a) - q) raman in vigoare pana la data de 31 decembrie 2006, cu exceptia
cazurilor in care actul normativ prevede aplicarea, pe o perioada limitata de
timp a acestor prevederi, si care se vor aplica pe perioada prevazuta in actul
normativ prin care au fost acordate, cu conditia sa nu depaseasca data de 31
decembrie 2006:
a) art. 6 lit. b) si c) din Ordonanta Guvernului nr. 116/1998 privind
instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim
international, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 326
din 29 august 1998, cu modificarile ulterioare;
b) lit. a), b) si f) ale anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 445/1999
privind acordarea de facilitati si conditiile de realizare a investitiei la
Societatea Comerciala "Automobile Dacia" - S.A., publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 7 iunie 1999, cu
modificarile ulterioare;
c) art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2000 pentru
abrogarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 67/1999 privind unele masuri
pentru dezvoltarea activitatii economice, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 208 din 12 mai 2000, aprobata prin Legea nr. 302/2001,
cu modificarile ulterioare;
d) art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 131/2000 privind instituirea unor
masuri pentru facilitarea exploatarii porturilor, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 750 din 15 octombrie 2002, cu modificarile
ulterioare;
e) Legea nr. 423/2001 pentru sprijinirea sectorului de pescuit la Marea
Neagra, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 406 din 23
iulie 2001;
f) art. 2 si 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 247/2000 privind
scutirea de la plata taxelor vamale a importurilor necesare pentru
"Reparatia capitala cu modernizare pentru cresterea sigurantei si
capacitatii Centralei Hidroelectrice Portile de Fier I", publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 636 din 7 decembrie 2000, aprobata
prin Legea nr. 251/2001, cu completarile ulterioare;
g) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 125/2001 privind unele masuri
pentru executia lucrarilor de reabilitare a Grupului nr. 1 de 210 MW din
Centrala Termoelectrica Mintia - Deva, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 659 din 19 octombrie 2001, aprobata prin Legea nr.
119/2002;
h) art. 12, 13 si 14 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 119/2001
privind unele masuri pentru privatizarea Societatii Comerciale Combinatul
Siderurgic "Sidex" - S.A. Galati, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 627 din 5 octombrie 2001, cu modificarile si
completarile ulterioare;
i) art. 41 alin. (2) si art. 70 alin. (7) din Legea bibliotecilor nr.
334/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 422 din 18
iunie 2002;
j) art. 1 din Legea nr. 192/2002 privind scutirea de la plata drepturilor
de import a bunurilor provenite sau finantate direct din fonduri nerambursabile
NATO, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 273 din 23
aprilie 2002;
k) art. 38 alin. (1) lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu
handicap, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 310 din 30
iunie 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu
modificarile ulterioare;
l) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2002 privind amanarea platii in
vama a taxei pe valoarea adaugata aferenta importurilor de bunuri efectuate de firma
Bombardier Transportation Sweden AB, precum si amanarea exigibilitatii taxei pe
valoarea adaugata aferente livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii
efectuate de persoane juridice romane catre aceasta firma pentru asamblarea a
18 trenuri noi de metrou, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 60 din 28 ianuarie 2002, aprobata prin Legea nr. 250/2002;
m) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2002 privind amanarea platii in
vama a taxei pe valoarea adaugata aferente importurilor de bunuri efectuate de
Societatea Nationala de Transport Feroviar de Calatori "C.F.R.
Calatori" - S.A., precum si amanarea exigibilitatii taxei pe valoarea
adaugata aferenta livrarilor de bunuri si/sau prestarii de servicii efectuate de
persoane juridice romane pentru realizarea Proiectului de modernizare si
reparatie generala a 100 vagoane de calatori de catre firma "Alstom - De
Dietrich Feroviaire" din Franta, finantat din credit de la Banca Europeana
pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca "Paribas" - Franta,
contractat cu garantia statului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 299 din 7 mai 2002, aprobata prin Legea nr. 441/2002;
n) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2003 privind suspendarea platii
taxei pe valoarea adaugata la organele vamale pentru echipamente din import
destinate inzestrarii Serviciului de Informatii Externe si Serviciului de
Telecomunicatii Speciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 266 din 16 aprilie 2003, aprobata prin Legea nr. 317/2003;
o) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 47/2003 pentru suspendarea platii
taxei pe valoarea adaugata la organele vamale pentru echipamente din import
destinate inzestrarii Ministerului de Interne, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 433 din 19 iunie 2003, aprobata prin Legea nr.
465/2003;
p) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/2003 privind suspendarea platii
taxei pe valoarea adaugata la organele vamale pentru echipamente de import
destinate inzestrarii Ministerului Afacerilor Externe, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003, aprobata prin Legea
nr. 447/2003;
q) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2003 privind suspendarea platii
taxei pe valoarea adaugata la organele vamale pentru echipamentele din import
destinate inzestrarii Serviciului de Protectie si Paza, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 666 din 19 septembrie 2003, aprobata prin
Legea nr. 489/2003.
TITLUL VII
Accize
CAP. 1
Accize armonizate
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Art. 162
Sfera de aplicare
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza
bugetului de stat, pentru urmatoarele produse provenite din productia interna
sau din import:
a) bere;
b) vinuri;
c) bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) produse din tutun;
g) uleiuri minerale.
Art. 163
Definitii
In intelesul prezentului titlu, se vor folosi urmatoarele definitii:
a) produsele accizabile sunt produsele prevazute la art. 162;
b) productia de produse accizabile reprezinta orice operatiune prin care
aceste produse sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice forma;
c) antrepozitul fiscal este locul, aflat sub controlul autoritatii fiscale
competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, detinute,
primite sau expediate in regim suspensiv, de catre antrepozitarul autorizat, in
exercitiul activitatii, in anumite conditii prevazute de prezentul titlu si de
norme;
d) antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamala conform
Codului vamal al Romaniei;
e) antrepozitarul autorizat este persoana fizica sau juridica autorizata de
autoritatea fiscala competenta, in exercitarea activitatii acesteia, sa
produca, sa transforme, sa detina, sa primeasca si sa expedieze produse
accizabile, intr-un antrepozit fiscal;
f) regimul suspensiv este regimul fiscal conform caruia plata accizelor
este suspendata pe perioada producerii, transformarii, detinerii si deplasarii
produselor;
g) documentul administrativ de insotire a marfii - DAI - este documentul
care trebuie folosit la miscarea produselor accizabile in regim suspensiv;
h) codul NC reprezinta pozitia tarifara, subpozitia tarifara sau codul
tarifar, conform Nomenclaturii Combinate din Tariful Vamal de Import al
Romaniei valabil in anul 2003.
Art. 164
Faptul generator
Produsele prevazute la art. 162 sunt supuse accizelor in momentul
producerii lor in Romania sau la momentul importului lor in tara.
Art. 165
Exigibilitatea
Acciza este exigibila in momentul eliberarii pentru consum sau cand se
constata pierderi sau lipsuri de produse accizabile.
Art. 166
Eliberarea pentru consum
(1) In intelesul prezentului titlu, eliberarea pentru consum reprezinta:
a) orice iesire a produselor accizabile din regimul suspensiv;
b) orice productie de produse accizabile in afara regimului suspensiv;
c) orice import de produse accizabile, daca produsele accizabile nu sunt
plasate in regim suspensiv;
d) utilizarea de produse accizabile in interiorul antrepozitului fiscal,
altfel decat ca materie prima;
e) orice detinere in afara regimului suspensiv a produselor accizabile care
nu au fost introduse in sistemul de accizare, in conformitate cu prezentul
titlu.
(2) Nu se considera eliberare pentru consum miscarea produselor accizabile
din antrepozitul fiscal, in conditiile prevazute la sectiunea a 5-a din
prezentul capitol si conform prevederilor din norme, catre:
a) un alt antrepozit fiscal in Romania, autorizat pentru respectivele
produse accizabile;
b) o alta tara.
Art. 167
Importul
(1) In intelesul prezentului titlu, import reprezinta orice intrare de
produse accizabile in Romania, cu exceptia:
a) plasarii produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv in
Romania;
b) distrugerii sub supravegherea autoritatii vamale a produselor
accizabile;
c) plasarii produselor accizabile in zone libere, in conditiile prevazute
de legislatia vamala in vigoare.
(2) Se considera, de asemenea, import:
a) scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, in cazul
in care produsul ramane in Romania;
b) utilizarea in scop personal in Romania a unor produse accizabile plasate
in regim vamal suspensiv;
c) aparitia oricarui alt eveniment care genereaza obligatia platii
drepturilor vamale de import.
(3) Pentru importurile de produse accizabile se aplica prevederile
legislatiei vamale.
Art. 168
Producerea si detinerea in regim suspensiv
(1) Este interzisa producerea de produse accizabile in afara antrepozitului
fiscal.
(2) Este interzisa detinerea unui produs accizabil in afara antrepozitului
fiscal, daca acciza pentru acel produs nu a fost platita.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica pentru berea, vinurile si
bauturile fermentate, altele decat bere si vinuri, produse in gospodariile
individuale pentru consumul propriu.
SECTIUNEA a 2-a
Produse accizabile
Art. 169
Bere
(1) In intelesul prezentului titlu, bere reprezinta orice produs incadrat
la codul NC 2203 00 sau orice produs care contine un amestec de bere si de
bauturi nealcoolice, incadrat la codul NC 2206 00, avand, si intr-un caz, si in
altul, o concentratie alcoolica mai mare de 0,5% in volum.
(2) Pentru berea produsa de micii producatori independenti, care detin
instalatii de fabricatie cu o capacitate nominala anuala care nu depaseste
200.000 hl, se aplica accize specifice reduse. Acelasi regim se aplica si
pentru berea importata de la micii producatori independenti, cu o capacitate
nominala anuala care nu depaseste 200.000 hl.
(3) Fiecare agent economic producator de bere are obligatia de a depune la
organul fiscal teritorial la care este inregistrat ca antrepozitar autorizat,
pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, o declaratie pe propria raspundere
privind capacitatile de productie pe care le detine.
(4) Beneficiaza de nivelul redus al accizelor toti agentii economici mici
producatori care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: sunt agenti
economici producatori de bere care, din punct de vedere juridic si economic,
sunt independenti fata de orice alt agent economic producator de bere;
utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere;
folosesc spatii de productie diferite de cele ale oricarui alt agent economic
producator de bere si nu functioneaza sub licenta de produs a altui agent
economic producator de bere.
(5) In situatia in care un agent economic producator de bere, care
beneficiaza de nivelul redus al accizelor, isi mareste capacitatea de
productie, prin achizitionarea de noi capacitati sau extinderea celor
existente, acesta va instiinta in scris organul fiscal la care este inregistrat
ca antrepozitar autorizat despre modificarile produse, va calcula si va varsa
la bugetul de stat accizele, in cuantumul corespunzator noii capacitati de
productie, incepand cu luna imediat urmatoare celei in care a avut loc punerea
in functiune a acesteia.
(6) Este exceptata de la plata accizelor berea fabricata de persoana fizica
si consumata de catre aceasta si membrii familiei sale, cu conditia sa nu fie
vanduta.
Art. 170
Vinuri
(1) In intelesul prezentului titlu, vinurile sunt:
a) vinuri linistite, care cuprind toate produsele incadrate la codurile NC
2204 si 2205, cu exceptia vinului spumos, asa cum este definit la lit. b), si
care:
1. au o concentratie alcoolica mai mare de 1,2% in volum, dar care nu
depaseste 15% in volum, si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta
in intregime din fermentare; sau
2. au o concentratie alcoolica mai mare de 15% in volum, dar care nu
depaseste 18% in volum, au fost obtinute fara nici o imbogatire, si la care
alcoolul continut in produsul finit rezulta in intregime din fermentare.
b) vinuri spumoase, care cuprind toate produsele incadrate la codurile: NC
2204 10; 2204 21 10, 2204 29 10 si 2205, si care:
1. sunt prezentate in sticle inchise, cu un dop tip ciuperca, fixat cu
ajutorul legaturilor sau care sunt sub presiune datorata dioxidului de carbon
in solutie egala sau mai mare de 3 bari; si
2. au o concentratie alcoolica care depaseste 1,2% in volum, dar care nu
depaseste 15% in volum, si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta
in intregime din fermentare.
(2) Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizica
si consumat de catre aceasta si membrii familiei sale, cu conditia sa nu fie vandut.
Art. 171
Bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri
(1) In intelesul prezentului titlu, bauturile fermentate, altele decat bere
si vinuri, reprezinta:
a) alte bauturi fermentate linistite care se incadreaza la codurile NC 2204
si 2205 si care nu sunt prevazute la art. 170, ca si toate produsele incadrate
la codurile NC 2206 00, cu exceptia altor bauturi fermentate spumoase, asa cum
sunt definite la lit. b), si a produsului prevazut la art. 169, avand:
1. o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% in volum, dar nu depaseste
10% in volum; sau
2. o concentratie alcoolica ce depaseste 10% in volum, dar nu depaseste 15%
in volum, si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta in intregime
din fermentare.
b) alte bauturi fermentate spumoase care se incadreaza la codurile: NC 2206
00 31; 2206 00 39; 2204 10; 2204 21 10; 2204 29 10 si 2205, care nu intra sub
incidenta art. 170 si care sunt prezentate in sticle inchise cu un dop tip
ciuperca, fixat cu ajutorul legaturilor sau care sunt sub presiune datorata
dioxidului de carbon in solutie egala sau mai mare de 3 bari, si care:
1. au o concentratie alcoolica care depaseste 1,2% in volum, dar nu
depaseste 13% in volum; sau
2. au o concentratie alcoolica care depaseste 13% in volum, dar nu
depaseste 15% in volum si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta
in intregime din fermentare.
(2) Sunt exceptate de la plata accizelor bauturile fermentate, altele decat
bere si vinuri, fabricate de persoana fizica si consumate de catre aceasta si
membrii familiei sale, cu conditia sa nu fie vandute.
Art. 172
Produse intermediare
(1) In intelesul prezentului titlu, produsele intermediare reprezinta toate
produsele care au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% in volum, dar nu
depaseste 22% in volum, si care se incadreaza la codurile: NC 2204, 2205 si
2206 00, dar care nu intra sub incidenta art. 169 - 171.
(2) se considera produse intermediare si orice bautura fermentata linistita
prevazuta la art. 171 alin. (1) lit. a), care are o concentratie alcoolica ce
depaseste 5,5% in volum si care nu rezulta in intregime din fermentare, si
orice bautura fermentata spumoasa prevazuta la art. 171 alin. (1) lit. b), care
are o concentratie alcoolica ce depaseste 8,5% in volum si care nu rezulta in
intregime din fermentare.
Art. 173
Alcool etilic
In intelesul prezentului titlu, alcool etilic reprezinta:
a) toate produsele care au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% in
volum si care sunt incadrate la codurile NC 2207 si 2208, chiar atunci cand
aceste produse fac parte dintr-un produs incadrat la alt capitol al
nomenclaturii combinate;
b) produsele care au o concentratie alcoolica ce depaseste 22% si care sunt
cuprinse la codurile NC 2204, 2205 si 2206 00;
c) tuica si rachiuri de fructe;
d) orice alt produs, in solutie sau nu, care contine bauturi spirtoase
potabile.
Art. 174
Produse din tutun
(1) In intelesul prezentului titlu, produse din tutun sunt:
a) tigarete;
b) tigari si tigari de foi;
c) tutun de fumat:
1. tutun de fumat fin taiat, destinat rularii in tigarete;
2. alte tutunuri de fumat.
(2) Se considera tigarete:
a) rulourile de tutun destinate fumatului ca atare si care nu sunt tigari
sau tigari de foi, in sensul alin. (3);
b) rulourile de tutun care se pot introduce intr-un tub de hartie de
tigarete, prin simpla manuire neindustriala;
c) rulourile de tutun care se pot infasura in hartie de tigarete, prin
simpla manuire neindustriala;
d) orice produs care contine partial alte substante decat tutunul, dar care
respecta criteriile prevazute la lit. a), b) sau c).
(3) Se considera tigari sau tigari de foi, daca se pot fuma ca atare, dupa
cum urmeaza:
a) rulourile de tutun care contin tutun natural;
b) rulourile de tutun care au un invelis exterior din tutun natural;
c) rulourile de tutun care au o umplutura din amestec taiat fin, invelis
exterior de culoarea normala a unei tigari, care acopera complet produsul,
inclusiv filtrul, dar exclusiv mustiucul, daca este cazul, si un liant, cu
conditia ca:
1. invelisul si liantul sa fie din tutun reconstituit;
2. masa unitara a rolei de tutun, excluzand filtrul sau mustiucul, sa nu
fie sub 1,2 grame; si
3. invelisul sa fie fixat in forma de spirala, cu un unghi ascutit de
minimum 30 grade fata de axa longitudinala a tigarii.
d) rulourile de tutun, care au o umplutura din amestec taiat fin, invelis
exterior de culoare normala a unei tigari, din tutun reconstituit, care acopera
complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv mustiucul, daca este cazul, cu
conditia ca:
1. masa unitara a ruloului, excluzand filtrul si mustiucul, sa fie egala
sau mai mare de 2,3 grame; si
2. circumferinta ruloului de tutun de minimum o treime din lungimea tigarii
sa nu fie sub 34 mm.
e) orice produs care contine partial alte substante decat tutunul, dar care
respecta criteriile de la lit. a), b), c) sau d) si are invelisul din tutun
natural, invelisul si liantul din tutun reconstituit sau invelisul din tutun
reconstituit.
(4) Se considera tutun de fumat:
a) tutunul taiat sau faramitat intr-un alt mod, rasucit sau presat in
bucati, si care poate fi fumat fara prelucrare industriala;
b) deseurile de tutun prelucrate pentru vanzarea cu amanuntul, care nu sunt
prevazute la alin. (2) si (3);
c) orice produs care contine partial alte substante decat tutunul, daca
produsul respecta criteriile de la lit. a) sau b).
(5) Se considera tutun de fumat fin taiat destinat rularii in tigarete:
a) tutunul de fumat, asa cum este definit la alin. (4), pentru care mai
mult de 25% din greutate o reprezinta particulele de tutun ce au o latime sub 1
mm;
b) tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezinta
particulele de tutun ce au o latime mai mare de 1 mm, daca tutunul de fumat
este vandut sau destinat vanzarii pentru rularea tigaretelor.
(6) Se considera alt tutun de fumat orice tutun de fumat care nu este tutun
de fumat taiat fin.
(7) Un rulou de tutun prevazut la alin. (2) este considerat, pentru
aplicarea accizei, ca doua tigarete - atunci cand are o lungime, excluzand
filtrul si mustiucul, mai mare de 9 cm, fara sa depaseasca 18 cm; ca trei
tigarete - cand are o lungime, excluzand filtrul si mustiucul, mai mare de 18
cm, fara sa depaseasca 27 cm, si asa mai departe.
Art. 175
Uleiuri minerale
(1) In intelesul prezentului titlu, uleiuri minerale sunt:
a) produsele cu codul NC 2706 00 00;
b) produsele cu codurile: NC 2707 10; 2707 20; 2707 30; 2707 50; 2707 91
00; 2707 99 11; 2707 99 19;
c) produsele cu codul NC 2709 00;
d) produsele cu codul NC 2710;
e) produsele cu codul NC 2711, inclusiv metanul si propanul, pure din punct
de vedere chimic, dar fara gazul natural;
f) produsele cu codurile: NC 2712 10; 2712 20; 2712 90 (fara produsele de
la 2712 90 11 si 2712 90 19);
g) produsele cu codul NC 2715 00 00;
h) produsele cu codul NC 2901;
i) produsele cu codurile: NC 2902 11 00; 2902 19 90; 2902 20 00; 2902 30
00; 2902 41 00; 2902 42 00; 2902 43 00 si 2902 44 00;
j) produsele cu codurile NC 3403 11 00 si 3403 19;
k) produsele cu codul NC 3811;
l) produsele cu codul NC 3817 00.
(2) Uleiurile minerale pentru care se datoreaza accize sunt:
a) benzina cu plumb cu codurile: NC 2710 11 31; 2710 11 51 si 2710 11 59;
b) benzina fara plumb cu codurile: NC 2710 11 41; 2710 11 45 si 2710 11 49;
c) motorina cu codurile: NC 2710 19 41; 2710 19 45 si 2710 19 49;
d) pacura cu codurile: NC 2710 19 61; 2710 19 63; 2710 19 65 si 2710 19 69;
e) gazul petrolier lichefiat cu codurile: NC 2711 12 11 pana la 2711 19 00;
f) gazul metan cu codul NC 2711 29 00;
g) petrol lampant cu codurile NC 2710 19 21 si 2710 19 25;
h) benzen, toluen, xileni si alte amestecuri de hidrocarburi aromatice cu
codurile: NC 2707 10; 2707 20; 2707 30 si 2707 50.
(3) Uleiurile minerale, altele decat cele de la alin. (2), sunt supuse unei
accize daca sunt destinate a fi utilizate, puse in vanzare sau utilizate drept
combustibil sau carburant. Nivelul accizei va fi fixat in functie de
destinatie, la nivelul aplicabil combustibilului pentru incalzit sau
carburantului echivalent.
(4) Pe langa produsele accizabile prevazute la alin. (1), orice produs
destinat a fi utilizat, pus in vanzare sau utilizat drept carburant sau ca
aditiv ori pentru a creste volumul final al carburantilor este impozitat drept
carburant. Nivelul accizei va fi cel prevazut pentru benzina cu plumb.
(5) Orice hidrocarbura, cu exceptia carbunelui, lignitului, turbei sau a
oricarei alte hidrocarburi solide similare sau a gazului natural, destinata a
fi utilizata, pusa in vanzare sau utilizata pentru incalzire, este accizata cu
acciza aplicabila uleiului mineral echivalent.
(6) Consumul de uleiuri minerale in incinta unui loc de productie de
uleiuri minerale nu este considerat fapt generator de accize atunci cand se
efectueaza in scopuri de productie. Cand acest consum se efectueaza in alte
scopuri decat cel de productie si, in special, pentru propulsia vehiculelor, se
considera ca un fapt generator de accize.
SECTIUNEA a 3-a
Nivelul accizelor
Art. 176
Nivelul accizelor
Nivelul accizelor pentru urmatoarele produse este:
_________________________________________________________________________
|Nr. | Denumirea produsului | U.M. | Acciza*) |
|crt.| sau a grupei de produse | |(echivalent|
| | | | euro/U.M. |
|____|___________________________________|____________________|___________|
| 0 | 1 | 2 | 3 |
|____|___________________________________|____________________|___________|
| 1.| Bere, | hl/1 grad Plato*1) | 0,55 |
| | din care: | | |
| | 1.1. Bere produsa de producatorii | | |
| | independenti cu o capacitate de | | |
| | productie anuala ce nu depaseste | | |
| | 200 mii hl | | 0,47 |
|____|___________________________________|____________________|___________|
| 2.| Vinuri | hl de produs | |
| | 2.1. Vinuri linistite | | 0,00 |
| | 2.2. Vinuri spumoase | | 42,00 |
|____|___________________________________|____________________|___________|
| 3.| Bauturi fermentate, altele decat | hl de produs | |
| | bere si vinuri | | |
| | 3.1. linistite | | 0,00 |
| | 3.2. spumoase | | 42,00 |
|____|___________________________________|____________________|___________|
| 4.| Produse intermediare | hl de produs | 45,00 |
|____|___________________________________|____________________|___________|
| 5.| Alcool etilic | hl alcool pur*2) | 150,00 |
|____|___________________________________|____________________|___________|
| Produse din tutun |
|_________________________________________________________________________|
| 6.| Tigarete | 1.000 tigarete | 4,47+32% |
|____|___________________________________|____________________|___________|
| 7.| Tigari si tigari de foi | 1.000 bucati | 8,00 |
|____|___________________________________|____________________|___________|
| 8.| Tutun destinat fumatului din care:| kg | 16,00 |
| | 8.1. Tutun destinat rularii in | | |
| | tigarete | kg | 11,00 |
|____|___________________________________|____________________|___________|
| Uleiuri minerale |
|_________________________________________________________________________|
| 9.| Benzine cu plumb | tona | 404,00 |
| | | 1.000 litri | 311,00 |
|____|___________________________________|____________________|___________|
| 10.| Benzine fara plumb | tona | 347,00 |
| | | 1.000 litri | 267,00 |
|____|___________________________________|____________________|___________|
| 11.| Motorine | tona | 221,00 |
| | 11.1. Motorine, exclusiv tipul | | |
| | EURO (EN590) | 1.000 litri | 190,00 |
| | 11.2. Motorine EURO (EN590) | 1.000 litri | 186,00 |
|____|___________________________________|____________________|___________|
| 12.| Pacura | tona | 0,00 |
|____|___________________________________|____________________|___________|
| 13.| Gaze petroliere lichefiate, | | |
| | din care: | tona | 100,00 |
| | 13.1. Utilizate in consum | | |
| | casnic*3) | tona | 0,00 |
|____|___________________________________|____________________|___________|
| 14.| Gaz metan | tona | 0,00 |
|____|___________________________________|____________________|___________|
| 15.| Petrol lampant (inclusiv | | |
| | kerosen)*4) | tona | 404,00 |
|____|___________________________________|____________________|___________|
| 16.| Benzen, toluen, xileni si alte | | |
| | amestecuri de hidrocarburi | | |
| | aromatice | tona | 404,00 |
|____|___________________________________|____________________|___________|
*) Nivelul accizelor armonizate va fi majorat anual incepand cu data de 1
iulie 2004, prin hotarare a Guvernului, in conformitate cu angajamentele
asumate de Romania in procesul de negociere cu Uniunea Europeana, la Capitolul
10 - Impozitarea.
*1) Gradul Plato reprezinta greutatea de zahar exprimata in grame,
continuta in 100 g de solutie masurata la origine, la temperatura de 20 grade/4
grade C.
*2) Hl alcool pur reprezinta 100 litri alcool etilic rafinat, cu
concentratia de 100% alcool in volum, la temperatura de 20 grade C, continut
intr-o cantitate data de produs alcoolic.
*3) Prin gaze petroliere lichefiate utilizate in consum casnic se intelege
gazele petroliere lichefiate, distribuite in butelii tip aragaz.
*4) Petrolul lampant utilizat drept combustibil de persoanele fizice nu se
accizeaza.
Art. 177
Calculul accizei pentru tigarete
(1) Pentru tigarete, acciza datorata este egala cu suma dintre acciza
specifica si acciza ad valorem.
(2) Acciza specifica se calculeaza in echivalent euro pe 1.000 de tigarete.
(3) Acciza ad valorem se calculeaza prin aplicarea procentului legal
stabilit, asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul.
(4) Pretul maxim de vanzare cu amanuntul este pretul la care produsul este
vandut altor persoane decat comercianti si care include toate taxele si
impozitele.
(5) Pretul maxim de vanzare cu amanuntul pentru orice marca de tigarete se
stabileste de catre persoana care produce tigaretele in Romania sau care
importa tigaretele si este adus la cunostinta publica in conformitate cu
cerintele prevazute de norme.
(6) Este interzisa vanzarea, de catre orice persoana, a tigaretelor pentru
care nu s-au stabilit si declarat preturi maxime de vanzare cu amanuntul.
(7) Este interzisa vanzarea de tigarete, de catre orice persoana, la un
pret ce depaseste pretul maxim de vanzare cu amanuntul, declarat.
SECTIUNEA a 4-a
Regimul de antrepozitare
Art. 178
Reguli generale
(1) Productia si/sau depozitarea produselor accizabile, acolo unde acciza
nu a fost platita, poate avea loc numai intr-un antrepozit fiscal.
(2) Un antrepozit fiscal poate fi folosit numai pentru producerea si/sau
depozitarea de produse accizabile.
(3) Produsele accizabile supuse marcarii, potrivit prezentului titlu, nu
pot fi depozitate in antrepozite fiscale de depozitare.
(4) Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vanzarea cu amanuntul a
produselor accizabile.
(5) Detinerea de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal, pentru
care nu se poate face dovada platii accizelor, atrage plata acestora.
(6) Fac exceptie de la prevederile alin. (4) antrepozitele fiscale care
livreaza uleiuri minerale catre avioane si nave sau furnizeaza produse
accizabile din magazinele duty-free.
Art. 179
Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal
(1) Un antrepozit fiscal poate functiona numai pe baza autorizatiei valabile
emise de autoritatea fiscala competenta.
(2) In vederea obtinerii autorizatiei pentru ca un loc sa functioneze ca
antrepozit fiscal, persoana care intentioneaza sa fie antrepozitar autorizat
pentru acel loc trebuie sa depuna o cerere la autoritatea fiscala competenta in
modul si sub forma prevazute in norme.
(3) Cererea trebuie sa contina informatii si sa fie insotita de documente
cu privire la:
a) amplasarea si natura locului;
b) tipurile si cantitatea de produse accizabile estimate a fi produse
si/sau depozitate in decursul unui an;
c) identitatea si alte informatii cu privire la persoana care urmeaza sa-si
desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat;
d) capacitatea persoanei care urmeaza a fi antrepozitar autorizat de a
satisface cerintele prevazute la art. 183.
(4) Persoana care intentioneaza sa fie antrepozitar autorizat va prezenta,
de asemenea, o copie a contractului de administrare sau a actelor de
proprietate ale sediului unde locul este amplasat. In plus, atunci cand
solicitantul nu este proprietarul locului, cererea trebuie sa fie insotita de o
declaratie din partea proprietarului, prin care se confirma permisiunea de
acces pentru personalul cu atributii de control.
(5) Persoana care isi manifesta in mod expres intentia de a fi antrepozitar
autorizat pentru mai multe antrepozite fiscale poate depune la autoritatea
fiscala competenta o singura cerere. Cererea va fi insotita de documentele
prevazute de prezentul titlu, aferente fiecarei locatii.
Art. 180
Conditii de autorizare
Autoritatea fiscala competenta elibereaza autorizatia de antrepozit fiscal
pentru un loc, numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) locul urmeaza a fi folosit pentru producerea, imbutelierea, ambalarea,
primirea, detinerea, depozitarea si/sau expedierea produselor accizabile. In
cazul unui loc ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare,
cantitatea de produse accizabile depozitata trebuie sa fie mai mare decat
cantitatea pentru care suma accizelor potentiale este de 50.000 euro. Conform
prevederilor din norme, aceasta cantitate poate fi diferentiata, in functie de
grupa de produse depozitata;
b) locul este amplasat, construit si echipat astfel incat sa se previna
scoaterea produselor accizabile din acest loc fara plata accizelor;
c) locul nu va fi folosit pentru vanzarea cu amanuntul a produselor
accizabile;
d) in cazul unei persoane fizice care urmeaza sa-si desfasoare activitatea
ca antrepozitar autorizat, aceasta sa nu fi fost condamnata in mod definitiv
pentru evaziune fiscala, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune,
delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, in Romania sau in
oricare din statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in
ultimii 5 ani;
e) in cazul unei persoane juridice care urmeaza sa-si desfasoare
activitatea ca antrepozitar autorizat, administratorii acestor persoane
juridice sa nu fi fost condamnati in mod definitiv pentru evaziune fiscala,
abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie
mincinoasa, dare sau luare de mita, in Romania sau in oricare din statele
straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani;
f) persoana care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar
autorizat trebuie sa dovedeasca ca poate indeplini cerintele prevazute la art.
183.
Art. 181
Autorizarea ca antrepozit fiscal
(1) Autoritatea fiscala competenta va notifica in scris autorizarea ca
antrepozit fiscal, in termen de 60 de zile de la data depunerii documentatiei
complete de autorizare.
(2) Autorizatia va contine urmatoarele:
a) elementele de identificare ale antrepozitarului autorizat;
b) descrierea si amplasarea locului antrepozitului fiscal;
c) tipul produselor accizabile si natura activitatii;
d) capacitatea maxima de depozitare, in cazul antrepozitelor fiscale
utilizate numai pentru operatiuni de depozitare;
e) nivelul garantiei;
f) perioada de valabilitate a autorizatiei;
g) orice alte informatii relevante pentru autorizare.
(3) In cazul antrepozitelor fiscale autorizate pentru depozitare,
capacitatea maxima de depozitare a antrepozitului fiscal propus va fi
determinata de comun acord cu autoritatea fiscala competenta. O data
determinata, aceasta nu va putea fi depasita, in conditiile autorizarii
existente. Daca aceasta capacitate de depozitare depaseste maximul stabilit in
autorizatie, va fi necesar ca, in termen de 15 zile de la modificarea
capacitatii de depozitare initiale, sa se solicite o aprobare pentru
circumstantele schimbate.
(4) Autorizatiile pot fi modificate de catre autoritatea fiscala
competenta.
(5) Inainte de a fi modificata autorizatia, autoritatea fiscala competenta
trebuie sa-l informeze pe antrepozitarul autorizat asupra modificarii propuse
si a motivelor acesteia.
(6) Antrepozitarul autorizat poate solicita autoritatii fiscale competente
modificarea autorizatiei.
Art. 182
Respingerea cererii de autorizare
(1) Respingerea cererii de autorizare va fi comunicata in scris, o data cu
motivele luarii acestei decizii.
(2) In cazul in care autoritatea fiscala competenta a respins cererea de
autorizare a unui loc ca antrepozit fiscal, persoana care a depus cererea poate
contesta aceasta decizie, conform prevederilor legislatiei in vigoare.
Art. 183
Obligatiile antrepozitarului autorizat
Orice antrepozitar autorizat are obligatia de a indeplini urmatoarele
cerinte:
a) sa depuna la autoritatea fiscala competenta, daca se considera necesar,
o garantie, in cazul productiei, transformarii si detinerii de produse
accizabile, precum si o garantie obligatorie pentru circulatia acestor produse,
in conditiile stabilite prin norme;
b) sa instaleze si sa mentina incuietori, sigilii, instrumente de masura
sau alte instrumente similare adecvate, necesare asigurarii securitatii
produselor accizabile amplasate in antrepozitul fiscal;
c) sa tina evidente exacte si actualizate cu privire la materiile prime,
lucrarile in derulare si produsele accizabile finite, produse sau primite in
antrepozitele fiscale si expediate din antrepozitele fiscale, si sa prezinte
evidentele corespunzatoare, la cererea autoritatilor fiscale;
d) sa tina un sistem corespunzator de evidenta a stocurilor din
antrepozitul fiscal, inclusiv un sistem de administrare, contabil si de
securitate;
e) sa asigure accesul autoritatilor fiscale competente in orice zona a
antrepozitului fiscal, in orice moment in care antrepozitul fiscal este in
exploatare si in orice moment in care antrepozitul fiscal este deschis pentru
primirea sau expedierea produselor;
f) sa prezinte produsele accizabile pentru a fi inspectate de autoritatile
fiscale competente, la cererea acestora;
g) sa asigure, in mod gratuit, un birou in incinta antrepozitului fiscal,
la cererea autoritatilor fiscale competente;
h) sa cerceteze si sa raporteze catre autoritatile fiscale competente orice
pierdere, lipsa sau neregularitate cu privire la produsele accizabile;
i) sa instiinteze autoritatile fiscale competente cu privire la orice
extindere sau modificare propusa a structurii antrepozitului fiscal, precum si
a modului de operare in acesta, care poate afecta cuantumul garantiei
constituite potrivit lit. a);
j) sa se conformeze cu alte cerinte impuse prin norme.
Art. 184
Regimul de transfer al autorizatiei
(1) Autorizatiile sunt emise numai pentru antrepozitarii autorizati numiti
si nu sunt transferabile.
2) Atunci cand are loc vanzarea locului sau a afacerii, autorizatia nu va
fi transferata in mod automat noului proprietar. Noul posibil antrepozitar
autorizat trebuie sa depuna o cerere de autorizare.
Art. 185
Revocarea si anularea autorizatiei
(1) Autoritatea fiscala competenta revoca autorizatia pentru un antrepozit
fiscal, in urmatoarele situatii:
a) in cazul unui antrepozitar autorizat, persoana fizica, daca:
1. persoana a decedat;
2. persoana a fost condamnata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva,
in Romania sau intr-un stat strain, pentru evaziune fiscala sau orice alta
fapta penala prevazuta la art. 180 lit. d); sau
3. activitatea desfasurata este in situatie de faliment sau lichidare.
b) in cazul unui antrepozitar autorizat, care este persoana juridica, daca:
1. in legatura cu persoana juridica a fost initiata o procedura de faliment
sau de lichidare; sau
2. oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat
printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, in Romania sau intr-un stat
strain, pentru evaziune fiscala sau orice alta fapta penala prevazuta la art.
180 lit. e);
c) pe durata unei perioade continue de minimum 6 luni, cantitatea de
produse accizabile depozitata in antrepozitul fiscal este mai mica decat
cantitatea prevazuta in norme, conform art. 180 lit. a).
(2) Autoritatea fiscala competenta anuleaza autorizatia pentru un
antrepozit fiscal, atunci cand i-au fost oferite informatii inexacte sau
incomplete in legatura cu autorizarea antrepozitului fiscal.
(3) Autoritatea fiscala competenta revoca sau anuleaza autorizatia pentru
un antrepozit fiscal, daca antrepozitarul autorizat nu respecta oricare dintre
cerintele prevazute la art. 183 sau la sectiunea a 6-a din prezentul capitol.
(4) Daca autoritatea fiscala competenta hotaraste sa revoce sau sa anuleze
autorizatia unui antrepozit fiscal, aceasta trebuie sa trimita o notificare cu
privire la aceasta decizie catre antrepozitarul autorizat. Cu exceptiile
prevazute la alin. (5), revocarea autorizatiei isi produce efecte incepand cu
cea de-a 15-a zi de la data la care antrepozitarul autorizat primeste
notificarea.
(5) Antrepozitarul autorizat poate contesta o decizie de revocare sau
anulare a autorizatiei pentru un antrepozit fiscal, potrivit legislatiei in
vigoare. Termenul de 15 zile prevazut la alin. (4) se suspenda pana la
solutionarea contestatiei.
(6) Antrepozitarul autorizat poate renunta la autorizatia pentru un
antrepozit fiscal, prin depunerea la autoritatea fiscala competenta a unei
instiintari in scris, cu minimum 60 de zile inaintea datei cand renuntarea
produce efecte.
SECTIUNEA a 5-a
Deplasarea si primirea produselor accizabile aflate in regim suspensiv
Art. 186
Deplasarea produselor accizabile aflate in regim suspensiv
Pe durata deplasarii unui produs accizabil, acciza se suspenda, daca sunt
satisfacute urmatoarele cerinte:
a) deplasarea are loc intre doua antrepozite fiscale;
b) produsul este insotit de minimum 3 exemplare ale unui document
administrativ de insotire, care satisface cerintele prevazute in norme;
c) ambalajul in care este deplasat produsul are la exterior marcaje care
identifica cu claritate tipul si cantitatea produsului aflat in interior;
d) containerul in care este deplasat produsul este sigilat corespunzator,
conform prevederilor din norme;
e) autoritatea fiscala competenta a primit garantia pentru plata accizelor
aferente produsului.
Art. 187
Documentul administrativ de insotire
(1) Deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv este permisa numai
atunci cand sunt insotite de documentul administrativ de insotire. Modelul
documentului administrativ de insotire va fi prevazut in norme.
(2) In cazul deplasarii produselor accizabile intre doua antrepozite
fiscale in regim suspensiv, acest document se intocmeste in 5 exemplare,
utilizate dupa cum urmeaza:
a) primul exemplar ramane la antrepozitul fiscal expeditor;
b) exemplarele 2, 3 si 4 ale documentului insotesc produsele accizabile pe
parcursul miscarii pana la antrepozitul fiscal primitor. La sosirea produselor
in antrepozitul fiscal primitor, acestea trebuie sa fie certificate de catre
autoritatea fiscala competenta, in raza careia isi desfasoara activitatea
antrepozitul fiscal primitor, cu exceptiile prevazute in norme. La sosirea
produselor in antrepozitul fiscal primitor, exemplarul 2 se pastreaza de catre
acesta. Exemplarul 3 este transmis de catre antrepozitul fiscal primitor la
antrepozitul fiscal expeditor. Exemplarul 4 se transmite si ramane la
autoritatea fiscala competenta, in raza careia isi desfasoara activitatea
antrepozitul fiscal primitor;
c) exemplarul 5 se transmite de catre antrepozitul fiscal expeditor, la
momentul expedierii produselor, autoritatii fiscale competente in raza careia
isi desfasoara activitatea.
Art. 188
Primirea produselor accizabile aflate in regim suspensiv
Pentru un produs in regim suspensiv care este deplasat, acciza continua sa
fie suspendata la primirea produsului in antrepozitul fiscal, daca sunt
satisfacute urmatoarele cerinte:
a) produsul accizabil este plasat in antrepozitul fiscal sau expediat catre
alt antrepozit fiscal, potrivit cerintelor prevazute la art. 186;
b) antrepozitul fiscal primitor indica, pe fiecare copie a documentului
administrativ de insotire, tipul si cantitatea fiecarui produs accizabil
primit, precum si orice discrepanta intre produsul accizabil primit si produsul
accizabil indicat de documentele administrative de insotire, semnand si
inscriind data pe fiecare copie a documentului;
c) antrepozitul fiscal primitor trebuie sa obtina de la autoritatea fiscala
competenta certificarea documentului administrativ de insotire a produselor
accizabile primite, cu exceptiile prevazute in norme;
d) in termen de 10 zile de la primirea produselor, antrepozitul fiscal
primitor returneaza o copie a documentului administrativ de insotire persoanei
care a expediat produsul.
Art. 189
Obligatia de plata a accizelor pe durata deplasarii
(1) In cazul oricarei abateri de la cerintele prevazute la art. 186 - 188,
acciza se datoreaza de catre persoana care a expediat produsul accizabil.
(2) Orice persoana care expediaza un produs accizabil aflat in regim
suspensiv este exonerata de obligatia de plata a accizelor pentru acel produs,
daca primeste de la antrepozitul fiscal primitor un document administrativ de
insotire, certificat in mod corespunzator.
(3) Daca o persoana care a expediat un produs accizabil aflat in regim
suspensiv nu primeste documentul administrativ de insotire certificat in termen
de 30 de zile de la data expedierii produsului, are datoria de a instiinta in
urmatoarele 3 zile autoritatea fiscala competenta cu privire la acest fapt si
de a plati accizele pentru produsul respectiv in termen de 5 zile de la data
expirarii termenului de primire a acelui document.
Art. 190
Deplasarea uleiurilor minerale prin conducte fixe
In cazul uleiurilor minerale deplasate in regim suspensiv, prin conducte
fixe, pe langa prevederile art. 188 si 189, antrepozitul fiscal expeditor are
obligatia de a asigura autoritatilor fiscale competente, la cererea acestora,
informatii exacte si actuale cu privire la deplasarea uleiurilor minerale.
Art. 191
Deplasarea unui produs accizabil intre un antrepozit fiscal si un birou
vamal
In cazul deplasarii unui produs accizabil intre un antrepozit fiscal si un
birou vamal de iesire din Romania sau intre un birou vamal de intrare in
Romania si un antrepozit fiscal, acciza se suspenda, daca sunt indeplinite
conditiile prevazute de norme. Aceste conditii sunt in conformitate cu
principiile prevazute la art. 186 - 190.
Art. 192
Momentul exigibilitatii accizelor
(1) Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibila la data cand
produsul este eliberat pentru consum in Romania.
(2) Un produs accizabil este eliberat pentru consum in Romania, in
conditiile prevazute la art. 166.
(3) In cazul pierderilor sau lipsurilor, acciza pentru un produs accizabil
devine exigibila la data cand se constata o pierdere sau o lipsa a produsului
accizabil.
(4) Prevederea alin. (3) nu se aplica si plata accizei nu se datoreaza daca
pierderea sau lipsa intervine in perioada in care produsul accizabil se afla
intr-un regim suspensiv si sunt indeplinite oricare dintre urmatoarele
conditii:
a) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit in Romania datorita
varsarii, spargerii, incendierii, inundatiilor sau altor cazuri de forta
majora, dar numai in situatia in care autoritatii fiscale competente i se
prezinta dovezi satisfacatoare cu privire la evenimentul respectiv, impreuna cu
informatia privind cantitatea de produs care nu este disponibila pentru a fi
folosita in Romania;
b) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit in Romania datorita
evaporarii sau altor cauze care reprezinta rezultatul natural al producerii,
detinerii sau deplasarii produsului, dar numai in situatia in care cantitatea
de produs care nu este disponibila pentru a fi folosita in Romania nu depaseste
limitele prevazute in norme.
(5) In cazul unui produs accizabil, care are dreptul de a fi scutit de
accize, acciza devine exigibila la data la care produsul este utilizat in orice
scop care nu este in conformitate cu scutirea.
(6) In cazul unui ulei mineral, pentru care acciza nu a fost anterior
exigibila, acciza devine exigibila la data la care uleiul mineral este oferit
spre vanzare sau la care este utilizat drept combustibil sau carburant.
(7) In cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior
exigibila si care este depozitat intr-un antrepozit fiscal pentru care se
revoca sau se anuleaza autorizatia, acciza devine exigibila la data revocarii
sau anularii autorizatiei.
(8) Accizele se calculeaza in cota si rata de schimb in vigoare, la
momentul in care acciza devine exigibila.
SECTIUNEA a 6-a
Obligatiile platitorilor de accize
Art. 193
Plata accizelor la bugetul de stat
(1) Accizele se platesc la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a
lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila.
(2) In cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat intr-un
regim suspensiv, prin derogare de la alin. (1), momentul platii accizelor este
momentul inregistrarii declaratiei vamale de import.
Art. 194
Depunerea declaratiilor de accize
(1) Orice antrepozitar autorizat are obligatia de a depune la autoritatea
fiscala competenta o declaratie de accize pentru fiecare luna in care este
valabila autorizatia de antrepozit fiscal, indiferent daca se datoreaza sau nu
plata accizei pentru luna respectiva.
(2) Declaratiile de accize se depun la autoritatea fiscala competenta de
catre antrepozitarii autorizati pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare
celei la care se refera declaratia.
(3) In situatiile prevazute la art. 166 alin. (1) lit. b) si e) trebuie sa
se depuna imediat o declaratie de accize la autoritatea fiscala competenta si,
prin derogare de la art. 193, acciza se plateste a doua zi dupa depunerea
declaratiei.
Art. 195
Documente fiscale
(1) Pentru produsele accizabile, altele decat cele marcate, care sunt
transportate sau detinute in afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit
vamal, originea trebuie sa fie dovedita folosindu-se un document care va fi
stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai vechi de 6 zile. Aceasta
prevedere nu este aplicabila pentru produsele accizabile transportate sau
detinute de catre alte persoane decat comerciantii, in masura in care aceste
produse sunt ambalate in pachete destinate vanzarii cu amanuntul.
(2) Toate transporturile de produse accizabile sunt insotite de un
document, astfel:
a) miscarea produselor accizabile in regim suspensiv este insotita de
documentul administrativ de insotire;
b) miscarea produselor accizabile eliberate pentru consum este insotita de
factura fiscala ce va reflecta cuantumul accizei, modelul acesteia fiind
precizat in norme;
c) transportul de produse accizabile, cand acciza a fost platita, este
insotit de factura sau aviz de insotire.
Art. 196
Evidente contabile
Orice antrepozitar autorizat are obligatia de a tine registre contabile
precise, care sa contina suficiente informatii pentru ca autoritatile fiscale
sa poata verifica respectarea prezentului titlu, conform legislatiei in
vigoare.
Art. 197
Responsabilitatile antrepozitarilor autorizati si ale autoritatilor fiscale
competente
(1) Orice antrepozitar autorizat, obligat la plata accizelor, poarta
raspunderea pentru calcularea corecta si plata la termenul legal a accizelor
catre bugetul de stat si pentru depunerea la termenul legal a declaratiilor de
accize la autoritatea fiscala competenta, conform prezentului titlu si cu
legislatia vamala in vigoare.
(2) Accizele se administreaza de autoritatile fiscale competente si de
autoritatile vamale, pe baza competentelor lor, asa cum sunt precizate in
prezentul titlu si in legislatia vamala in vigoare.
Art. 198
Garantii
(1) Dupa acceptarea conditiilor de autorizare a antrepozitului fiscal,
antrepozitarul autorizat depune la autoritatea fiscala competenta o garantie,
conform prevederilor din norme, care sa asigure plata accizelor care pot deveni
exigibile.
(2) Garantiile pot fi: depozite in numerar, ipoteci, garantii reale si
personale.
(3) Modul de calcul, valoarea si durata garantiei vor fi prevazute in
norme.
(4) Valoarea garantiei va fi analizata periodic, pentru a reflecta orice
schimbari in volumul afacerii, in activitatea antrepozitarilor autorizati sau
in nivelul de accize datorat.
SECTIUNEA a 7-a
Scutiri la plata accizelor
Art. 199
Scutiri generale
(1) Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor, atunci cand sunt
destinate pentru:
a) livrarea in contextul relatiilor consulare sau diplomatice;
b) organizatiile internationale recunoscute ca atare de catre autoritatile
publice ale Romaniei, in limitele si in conditiile stabilite prin conventiile
internationale, care pun bazele acestor organizatii, sau prin acorduri
incheiate la nivel statal sau guvernamental;
c) fortele armate apartinand oricarui stat-parte la Tratatul Atlanticului
de Nord, cu exceptia Fortelor Armate ale Romaniei;
d) rezerva de stat si rezerva de mobilizare, pe perioada in care au acest
regim.
(2) Modalitatea si conditiile de acordare a scutirilor prevazute la alin.
(1) vor fi reglementate prin norme.
(3) Accizele nu se aplica pentru importul de produse accizabile aflate in
bagajul calatorilor si al altor persoane fizice, cu domiciliul in Romania sau
in strainatate, in limitele si in conformitate cu cerintele prevazute de
legislatia vamala in vigoare.
Art. 200
Scutiri pentru alcool etilic si alte produse alcoolice
(1) Sunt scutite de plata accizelor alcoolul etilic si alte produse
alcoolice atunci cand sunt:
a) denaturate conform prescriptiilor legale si utilizate pentru producerea
de produse care nu sunt destinate consumului uman;
b) utilizate pentru producerea otetului;
c) utilizate pentru producerea de medicamente;
d) utilizate pentru producerea de arome alimentare, pentru alimente sau
bauturi nealcoolice ce au o concentratie ce nu depaseste 1,2% in volum;
e) utilizate in scop medical in spitale si farmacii;
f) utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru
producerea de alimente cu sau fara crema, cu conditia ca in fiecare caz
concentratia de alcool sa nu depaseasca 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de
produs ce intra in compozitia ciocolatei si 5 litri de alcool pur la 100 kg de
produs ce intra in compozitia altor produse;
g) esantioane pentru analiza sau teste de productie necesare sau in scopuri
stiintifice;
h) utilizate in procedee de fabricatie, cu conditia ca produsul finit sa nu
contina alcool;
i) utilizate pentru producerea unui element care nu este supus accizei;
j) utilizate in industria cosmetica.
(2) Modalitatea si conditiile de acordare a scutirilor prevazute la alin.
(1), precum si produsele utilizate pentru denaturarea alcoolului vor fi
reglementate prin norme.
Art. 201
Scutiri pentru uleiuri minerale
(1) Sunt scutite de la plata accizelor:
a) uleiurile minerale folosite in orice alt scop decat drept combustibil
sau carburant;
b) uleiurile minerale livrate in vederea utilizarii drept carburant pentru
aeronave, altele decat aviatia turistica in scop privat. Prin aviatie turistica
in scop privat se intelege utilizarea unei aeronave, de catre proprietarul sau
sau de catre persoana fizica sau juridica care o detine cu titlu de inchiriere
sau cu un alt titlu, in alte scopuri decat cele comerciale si in special altele
decat transportul de persoane sau de marfuri sau prestari de servicii cu titlu
oneros ori pentru nevoile autoritatilor publice;
c) uleiurile minerale livrate in vederea utilizarii drept carburant pentru
navigatia maritima internationala si pentru navigatia pe caile navigabile
interioare, altele decat navigatiile de agrement in scop privat. Prin navigatie
de agrement in scop privat se intelege utilizarea oricarei ambarcatiuni, de
catre proprietarul sau sau de catre persoana fizica sau juridica care o detine
cu titlu de inchiriere sau cu un alt titlu, in alte scopuri decat cele
comerciale si in special altele decat transportul de persoane sau de marfuri
ori prestari de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoile autoritatilor
publice;
d) uleiurile minerale utilizate in cadrul productiei de electricitate si in
centralele electrocalogene;
e) uleiurile minerale utilizate in scopul testarii aeronavelor si
vapoarelor;
f) uleiurile minerale injectate in furnale sau in alte agregate industriale
in scop de reducere chimica, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil
principal;
g) uleiurile minerale care intra in Romania in rezervorul standard al unui
autovehicul cu motor, destinat utilizarii drept combustibil pentru acel
autovehicul;
h) orice ulei mineral care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de
mobilizare, fiind acordat gratuit in scop de ajutor umanitar;
i) orice ulei mineral achizitionat direct de la agenti economici
producatori sau importatori, utilizat drept combustibil pentru incalzirea
spitalelor, sanatoriilor, azilelor de batrani si orfelinatelor;
j) orice ulei mineral utilizat de catre persoane fizice drept combustibil
pentru incalzirea locuintelor;
k) orice ulei mineral achizitionat direct de la agenti economici
producatori sau importatori, utilizat drept combustibil in scop tehnologic sau
pentru producerea de agent termic si apa calda;
l) orice ulei mineral achizitionat direct de la agenti economici
producatori sau importatori, utilizat in scop industrial;
m) uleiurile minerale utilizate drept combustibil neconventional
(bio-diesel).
(2) Modalitatea si conditiile de acordare a scutirilor prevazute la alin.
(1) vor fi reglementate prin norme.
SECTIUNEA a 8-a
Marcarea produselor alcoolice si a produselor din tutun
Art. 202
Reguli generale
(1) Prevederile prezentului capitol se aplica urmatoarelor produse
accizabile:
a) produse intermediare si alcool etilic, cu exceptiile prevazute prin
norme;
b) produse din tutun.
(2) Nu este supus obligatiei de marcare orice produs accizabil scutit de la
plata accizelor.
(3) Produsele accizabile prevazute la alin. (1) pot fi eliberate pentru
consum sau pot fi importate pe teritoriul Romaniei numai daca acestea sunt
marcate conform prevederilor prezentei sectiuni.
Art. 203
Responsabilitatea marcarii
(1) Responsabilitatea marcarii produselor accizabile revine
antrepozitarilor autorizati sau importatorilor.
(2) Importatorul transmite producatorului extern marcajele, sub forma si in
maniera prevazute in norme, in vederea aplicarii efective a acestora pe
produsele accizabile contractate.
Art. 204
Proceduri de marcare
(1) Marcarea produselor se efectueaza prin timbre, banderole sau etichete.
(2) Dimensiunea si elementele ce vor fi inscriptionate pe marcaje vor fi
stabilite prin norme.
(3) Antrepozitarul autorizat sau importatorul este obligat sa aplice
marcajele la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil,
respectiv pe pachet, cutie sau sticla, astfel incat deschiderea ambalajului sa
deterioreze marcajul.
(4) Produsele accizabile marcate cu timbre, banderole sau etichete
deteriorate sau marcate altfel decat s-a prevazut la alin. (3) vor fi
considerate ca nemarcate.
Art. 205
Eliberarea marcajelor
(1) Autoritatea fiscala competenta are obligatia de a elibera marcajele,
potrivit prevederilor prezentului articol si normelor.
(2) Eliberarea marcajelor se face catre:
a) persoanele care importa produsele accizabile prevazute la art. 202, in
baza autorizatiei de importator. Autorizatia de importator se acorda de catre
autoritatea fiscala competenta, in conditiile prevazute in norme;
b) antrepozitarii autorizati care produc sau imbuteliaza produsele
accizabile prevazute la art. 202.
(3) Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri la
autoritatea fiscala competenta, sub forma si in maniera prevazute in norme.
(4) Eliberarea marcajelor se face de catre unitatea specializata,
autorizata de autoritatea fiscala competenta pentru tiparirea acestora, in
conditiile prevazute in norme.
(5) Contravaloarea timbrelor pentru marcarea tigaretelor si a altor produse
din tutun se asigura de la bugetul de stat, din valoarea accizelor aferente
acestor produse, conform prevederilor din norme.
Art. 206
Confiscarea produselor din tutun
(1) Prin derogare de la prevederile in vigoare care reglementeaza modul si
conditiile de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit
legii, in proprietatea privata a statului, produsele din tutun confiscate sau
intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului se predau de catre
organul care a dispus confiscarea, pentru distrugere, antrepozitarilor
autorizati pentru productia de produse din tutun sau importatorilor de astfel
de produse, dupa cum urmeaza:
a) sortimentele care se regasesc in nomenclatorul de fabricatie al
antrepozitarilor autorizati sau in nomenclatorul de import al importatorilor se
predau in totalitate acestora;
b) sortimentele care nu se regasesc in nomenclatorul de fabricatie al
antrepozitarilor autorizati sau in nomenclatorul de import al importatorilor se
predau in custodie de catre organele care au procedat la confiscare
antrepozitarilor autorizati pentru productia de produse din tutun, a caror cota
de piata reprezinta peste 5% .
(2) Repartizarea fiecarui lot de produse din tutun confiscate, preluarea
acestora de catre antrepozitarii autorizati si importatori, precum si procedura
de distrugere se efectueaza conform normelor.
(3) Fiecare antrepozitar autorizat si importator are obligatia sa asigure
pe cheltuiala proprie preluarea in custodie, transportul si depozitarea
cantitatilor de produse din lotul confiscat care i-a fost repartizat.
CAP. 2
Alte produse accizabile
Art. 207
Sfera de aplicare
Urmatoarele produse sunt supuse accizelor:
a) cafea verde cu codurile NC 0901 11 00 si 0901 12 00;
b) cafea prajita, inclusiv cafea cu inlocuitori, cu codurile: NC 0901 21
00; 0901 22 00 si 0901 90 90;
c) cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea solubila, cu codurile NC
2101 11 si 2101 12;
d) confectii din blanuri naturale cu codurile: NC 4303 10 10; 4303 10 90 si
6506 92 00, cu exceptia celor de iepure, oaie, capra;
e) articole din cristal cu codurile: NC 7009 91 00; 7009 92 00; 7013 21;
7013 31; 7013 91; 7018 90; 7020 00 80; 9405 10 50; 9405 20 50; 9405 50 00 si
9405 91;
f) bijuterii din aur si/sau din platina cu codul NC 7113 19 00, cu exceptia
verighetelor;
g) autoturisme si autoturisme de teren, inclusiv din import rulate, cu
codurile: NC 8703 21; 8703 22; 8703 23 19; 8703 23 90; 8703 24; 8703 31; 8703
32 19; 8703 32 90; 8703 33 19 si 8703 33 90;
h) produse de parfumerie cu codurile NC 3303 00 10 si 3303 00 90;
i) aparate video de inregistrat sau de reprodus, chiar incorporand un
receptor de semnale videofonice cu codul NC 8521; combine audio cu codurile: NC
8519; 8520 si 8527;
j) dublu radiocasetofoane cu redare de pe banda magnetica sau compact disc
cu codul NC 8527;
k) aparate de luat imagini fixe si alte camere video cu inregistrare cu
codul NC 8525 40; aparate fotografice numerice cu codul NC 8525 40;
l) cuptoare cu microunde cu codul NC 8516 50 00;
m) aparate pentru conditionat aer, de perete sau de ferestre, formand un
singur corp, cu codul NC 8415 10 10;
n) arme de vanatoare si arme de uz individual, altele decat cele de uz
militar sau de sport, cu codurile: NC 9302 00; 9303; 9304 00 00 si 9307 00 00;
o) iahturi si barci cu motor pentru agrement cu codurile: NC 8903 10; 8903
91; 8903 92 si 8903 99.
Art. 208
Nivelul si calculul accizei
(1) In cazul cafelei verzi, acciza este egala cu echivalentul in lei a 850
euro pe tona.
(2) In cazul cafelei prajite, inclusiv al cafelei cu inlocuitori, acciza
este egala cu echivalentul in lei a 1.250 euro pe tona.
(3) In cazul cafelei solubile, inclusiv al amestecurilor cu cafea solubila,
acciza este egala cu echivalentul in lei a 5 euro pe kilogram.
(4) Nivelul accizelor pentru alte produse:
__________________________________________________________
|Nr. | Denumirea produsului |Acciza|
|crt.| sau a grupei de produse | (%) |
|____|______________________________________________|______|
| 1.| Confectii din blanuri naturale (cu exceptia | |
| | celor de iepure, oaie, capra) | 40 |
|____|______________________________________________|______|
| 2.| Articole din cristal*1) | 50 |
|____|______________________________________________|______|
| 3.| Bijuterii din aur si/sau din platina, cu | |
| | exceptia verighetelor | 20 |
|____|______________________________________________|______|
| 4.| Produse de parfumerie | |
|____|______________________________________________|______|
| | 4.1. Parfumuri, | 30 |
| | din care: | |
| | - ape de parfum | 20 |
|____|______________________________________________|______|
| | 4.2. Ape de toaleta, | 10 |
| | din care: | |
| | - ape de colonie | 5 |
|____|______________________________________________|______|
| 5.| Aparate video de inregistrat sau de reprodus,| |
| | chiar incorporand un receptor de semnale | |
| | videofonice; combine audio*2) | 15 |
|____|______________________________________________|______|
| 6.| Dublu radiocasetofoane cu redare de pe banda | |
| | magnetica sau compact disc | 15 |
|____|______________________________________________|______|
| 7.| Aparate de luat imagini fixe si alte camere | |
| | video cu inregistrare; aparate fotografice | |
| | numerice | 25 |
| 8.| Cuptoare cu microunde | 15 |
| 9.| Aparate pentru conditionat aer, de perete sau| |
| | de ferestre, formand un singur corp | 15 |
| 10.| Arme de vanatoare si arme de uz individual, | |
| | altele decat cele de uz militar sau de sport | 50 |
| 11.| Iahturi si barci cu motor pentru agrement | 25 |
|____|______________________________________________|______|
*1) Prin cristal se intelege sticla avand un continut minim de monoxid de
plumb de 24% din greutate.
*2) Combinele audio sunt produse ce reunesc (in aceeasi carcasa sau in
module) cel putin patru aparate sau functiuni diferite, dintre care cel putin
trei sunt functiuni audio (receptie, inregistrare pe banda magnetica,
inregistrare pe compact disc, reproducere disc patefon, reproducere compact
disc, reproducere banda magnetica etc.).
(5) Nivelul accizelor pentru autoturisme sau autoturisme de teren, inclusiv
din import rulate:
______________________________________________________________________________
| | Acciza | Acciza
|
| Tipul autoturismului | pentru | pentru
|
|
|autoturisme|autoturisme|
| | noi (%) | rulate
(%)|
|______________________________________________________|___________|___________|
| 1. Autoturisme echipate cu motor cu benzina: | |
|
| a) cu capacitate cilindrica sub 1.601 cm^3 | 0 | 1,5
|
| b) cu capacitate cilindrica intre 1.601 si 1.800 cm^3| 1,5 | 4,5
|
| c) cu capacitate cilindrica intre 1.801 si 2.000 cm^3| 3 | 9
|
| d) cu capacitate cilindrica intre 2.001 si 2.500 cm^3| 6 | 18
|
| e) cu capacitate cilindrica de peste 2.500 cm^3 | 9 | 27
|
|______________________________________________________|___________|___________|
|2. Autoturisme echipate cu motor Diesel: | |
|
| a) cu capacitate cilindrica sub 1.601 cm^3 | 0 | 1,5
|
| b) cu capacitate cilindrica intre 1.601 si 2.000 cm^3| 1,5 | 4,5
|
| c) cu capacitate cilindrica intre 2.001 si 2.500 cm^3| 3 | 9
|
| d) cu capacitate cilindrica intre 2.501 si 3.100 cm^3| 6 | 18
|
| e) cu capacitate cilindrica de peste 3.100 cm^3 | 9 | 27
|
|______________________________________________________|___________|___________|
(6) Pentru cafea, cafea cu inlocuitori si cafea solubila, inclusiv
amestecuri cu cafea solubila, accizele se datoreaza o singura data si se
calculeaza prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de masura, asupra
cantitatilor importate.
(7) In cazul produselor prevazute la alin. (4) si (5), accizele preced taxa
pe valoarea adaugata si se calculeaza o singura data prin aplicarea cotelor
procentuale prevazute de lege asupra bazei de impozitare, care reprezinta:
a) pentru produsele din productia interna - preturile de livrare, mai putin
accizele, respectiv pretul producatorului, care nu poate fi mai mic decat suma
costurilor ocazionate de obtinerea produsului respectiv;
b) pentru produsele din import - valoarea in vama stabilita potrivit legii,
la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale, dupa caz.
Art. 209
Platitori de accize
(1) Platitori de accize pentru produsele prevazute la art. 207, cu exceptia
celor prevazute la lit. a) - c), sunt agentii economici - persoane juridice,
asociatii familiale si persoane fizice autorizate - care produc sau importa
astfel de produse.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru produsele prevazute
la art. 207 lit. a) - c), platitori de accize sunt agentii economici
importatori.
(3) Platitori de accize sunt si persoanele fizice care introduc in tara
autoturisme si autoturisme de teren, inclusiv rulate.
Art. 210
Scutiri
(1) Sunt scutite de la plata accizelor:
a) produsele exportate direct de agentii economici producatori sau prin
agenti economici care isi desfasoara activitatea pe baza de comision.
Beneficiaza de regimul de scutire numai produsele exportate, direct sau prin
agenti economici comisionari, de catre producatorii care detin in proprietate
utilajele si instalatiile de productie necesare pentru realizarea acestor
produse;
b) produsele aflate in regimuri vamale suspensive, conform prevederilor
legale in domeniu. Pentru produsele aflate in aceste regimuri, scutirea se
acorda cu conditia depunerii de catre agentul economic importator a unei
garantii egale cu valoarea accizelor aferente. Aceasta garantie va fi
restituita agentului economic numai cu conditia incheierii in termen a
regimului vamal acordat. Nu intra sub incidenta acestor prevederi bunurile
prevazute la art. 208 alin. (5), atunci cand aceste bunuri sunt plasate in baza
unor contracte de leasing ce se deruleaza in conditiile prevazute de lege, in
regim vamal de tranzit, de admitere temporara sau de import, pe durata
contractului de leasing;
c) orice produs importat, provenit din donatii sau finantat direct din
imprumuturi nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si
tehnica, acordat institutiilor de invatamant, sanatate si cultura,
ministerelor, altor organe ale administratiei publice, structurilor patronale
si sindicale reprezentative la nivel national, asociatiilor si fundatiilor de
utilitate publica, de catre guverne straine, organisme internationale si
organizatii nonprofit si de caritate;
d) produsele livrate la rezerva de stat si la rezerva de mobilizare, pe
perioada in care au acest regim.
(2) Agentii economici exportatori de cafea prajita, obtinuta din operatiuni
proprii de prajire a cafelei verzi importate direct de acestia, pot solicita
autoritatilor fiscale competente, pe baza de documente justificative,
restituirea accizelor platite in vama, aferente numai cantitatilor de cafea
verde utilizata ca materie prima pentru cafeaua exportata.
(3) Modalitatea de acordare a scutirilor prevazute la alin. (1) si (2) este
stabilita in norme.
Art. 211
Exigibilitatea
Momentul exigibilitatii accizei intervine:
a) pentru produsele din productia interna, la data efectuarii livrarii, la
data acordarii produselor ca dividende sau ca plata in natura, la data la care
au fost consumate pentru reclama si publicitate si, respectiv, la data instrainarii
ori utilizarii in oricare alt scop decat comercializarea;
b) pentru produsele importate, la data inregistrarii declaratiei vamale de
import.
Art. 212
Plata accizelor la bugetul de stat
(1) Accizele se platesc la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a
lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila.
(2) Pentru alte produse accizabile, provenite din import, plata se face la
momentul inregistrarii declaratiei vamale de import.
Art. 213
Regimul documentelor fiscale pierdute, distruse sau deteriorate
(1) Agentii economici platitori de accize, care au efectuat tranzactii cu
produse supuse accizelor prin documente fiscale care ulterior au fost pierdute,
distruse sau deteriorate, au obligatia ca, in termen de 30 de zile
calendaristice din momentul inregistrarii pierderii, distrugerii sau
deteriorarii, sa reconstituie, pe baza evidentelor contabile, accizele aferente
acestor tranzactii.
(2) In situatia nereconstituirii obligatiilor fiscale de catre agentul economic,
autoritatea fiscala competenta va stabili suma acestora prin estimare,
inmultind numarul documentelor pierdute, distruse sau deteriorate cu media
accizelor inscrise in facturile de livrare pe ultimele 6 luni de activitate,
inainte de data constatarii pierderii, distrugerii sau deteriorarii
documentelor fiscale.
Art. 214
Declaratiile de accize
(1) Orice agent economic platitor de accize are obligatia de a depune la
autoritatea fiscala competenta o declaratie de accize pentru fiecare luna, indiferent
daca se datoreaza sau nu plata accizei pentru luna respectiva.
(2) Declaratiile de accize se depun la autoritatea fiscala competenta, de
catre agentii economici platitori, pana la data de 25 inclusiv a lunii
urmatoare celei la care se refera declaratia.
CAP. 3
Impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna
Art. 215
Dispozitii generale
(1) Pentru titeiul si gazele naturale din productia interna, agentii
economici autorizati, potrivit legii, datoreaza bugetului de stat impozit in
momentul livrarii.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), nu se datoreaza impozit
pentru cantitatile de titei si gaze naturale livrate cu titlu de redeventa.
(3) Impozitul datorat este:
a) pentru titei - 4 euro/tona;
b) pentru gazele naturale - 7,40 euro/1.000 mc.
(4) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea sumelor fixe prevazute
la alin. (3), asupra cantitatilor livrate.
(5) Momentul exigibilitatii impozitului la titeiul si la gazele naturale din
productia interna intervine la data efectuarii livrarii.
Art. 216
Scutiri
Sunt scutite de plata acestor impozite cantitatile de titei si gaze
naturale din productia interna, exportate direct de agentii economici
producatori.
Art. 217
Declaratiile de impozit
(1) Orice agent economic, platitor de impozit la titeiul si la gazele
naturale din productia interna, are obligatia de a depune la autoritatea
fiscala competenta o declaratie de impozit pentru fiecare luna, indiferent daca
se datoreaza sau nu plata impozitului pentru luna respectiva.
(2) Declaratiile de impozit se depun la autoritatea fiscala competenta de
catre agentii economici platitori, pana la data de 25 inclusiv a lunii
urmatoare celei la care se refera declaratia.
CAP. 4
Dispozitii comune
Art. 218
Conversia in lei a sumelor exprimate in euro
Valoarea in lei a accizelor si impozitelor datorate bugetului de stat,
stabilite potrivit prezentului titlu in echivalent euro pe unitatea de masura,
se determina prin transformarea sumelor exprimate in echivalent euro la cursul
de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a
lunii care precede inceputul trimestrului calendaristic. Acest curs se
utilizeaza pe toata durata trimestrului urmator.
Art. 219
Obligatiile platitorilor
(1) Agentii economici platitori de accize si de impozit la titeiul si la
gazele naturale din productia interna sunt obligati sa se inregistreze la
autoritatea fiscala competenta, conform dispozitiilor legale in materie.
(2) Agentii economici au obligatia sa calculeze accizele si impozitul la
titeiul si la gazele naturale din productia interna, dupa caz, sa le
evidentieze distinct in factura si sa le verse la bugetul de stat la termenele
stabilite, fiind raspunzatori pentru exactitatea calculului si varsarea
integrala a sumelor datorate.
(3) Platitorii au obligatia sa tina evidenta accizelor si a impozitului la
titeiul si la gazele naturale din productia interna, dupa caz, conform
prevederilor din norme.
Art. 220
Decontarile intre agentii economici
(1) Decontarile intre agentii economici, furnizori de produse accizabile,
si agentii economici, cumparatori ai acestor produse, se vor face integral prin
unitati bancare.
(2) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (1):
a) livrarile de produse supuse accizelor catre agentii economici care
comercializeaza astfel de produse in sistem en detail;
b) livrarile de produse supuse accizelor, efectuate in cadrul sistemului de
compensare a obligatiilor fata de bugetul de stat, aprobate prin acte normative
speciale. Sumele reprezentand accizele nu pot face obiectul compensarilor, daca
actele normative speciale nu prevad altfel.
CAP. 5
Dispozitii tranzitorii
Art. 221
Derogari
(1) Prin derogare de la prevederile art. 178 alin. (2), pana la data de 1
ianuarie 2007 depozitarea uleiurilor minerale in regim suspensiv de accize este
permisa numai intr-un antrepozit fiscal de productie.
(2) Prin derogare de la art. 192 si 193, pana la data de 1 ianuarie 2007,
livrarea uleiurilor minerale din antrepozitele fiscale de productie se
efectueaza numai in momentul in care cumparatorul prezinta documentul de plata
care sa ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente
cantitatii ce urmeaza a fi facturata. Cu ocazia depunerii declaratiei lunare de
accize se vor regulariza eventualele diferente dintre valoarea accizelor virate
la bugetul de stat de catre beneficiarii produselor si valoarea accizelor
aferente cantitatilor de uleiuri minerale efectiv livrate de agentii economici
producatori, in decursul lunii precedente.
(3) In cazul importurilor de produse supuse marcarii, potrivit prezentului
titlu, pana la data de 1 ianuarie 2007, fiecare comanda de marcaje va fi
aprobata de catre autoritatea fiscala competenta numai daca importatorul va
prezenta dovada platii in contul bugetului de stat a unei sume echivalente cu
valoarea accizelor corespunzatoare cantitatilor de produse pentru care s-au
solicitat marcaje.
TITLUL VIII
Masuri speciale privind supravegherea productiei, importului si circulatiei
unor produse accizabile
CAP. 1
Sistemul de supraveghere a productiei de alcool etilic
Art. 222
Sfera de aplicare
Sistemul de supraveghere se aplica tuturor antrepozitarilor autorizati
pentru productia de alcool etilic nedenaturat si distilate.
Art. 223
Supraveghetorii fiscali
(1) Pentru fiecare antrepozit fiscal de productie de alcool etilic si de
distilate vor fi desemnati reprezentanti permanenti ai autoritatii fiscale
competente, denumiti in continuare supraveghetori fiscali. Prezenta
supraveghetorilor fiscali va fi asigurata pe tot parcursul desfasurarii
procesului de productie, respectiv pe cele trei schimburi si in zilele de sarbatori
legale.
(2) Antrepozitarii autorizati pentru productia de alcool etilic si de
distilate vor intocmi si vor depune la autoritatea fiscala competenta, o data
cu cererea de autorizare, un program de lucru defalcat pe luni, care sa prevada
cantitatea estimata a se obtine intr-un an, in functie de capacitatea
instalata.
Art. 224
Mijloace de masurare a productiei de alcool
(1) In vederea inregistrarii corecte a intregii productii de alcool etilic
si de distilate obtinute, fiecare antrepozit fiscal de productie de alcool
etilic si de distilate trebuie sa fie dotat obligatoriu de catre antrepozitarul
autorizat cu mijloace de masurare, denumite in continuare contoare, avizate de
Biroul Roman de Metrologie Legala, necesare pentru determinarea cantitatii de
alcool etilic si de distilate, precum si cu mijloace de masurare legale pentru
determinarea concentratiei alcoolice pentru fiecare sortiment de alcool etilic
si de distilate. Mijloacele de masurare si masuratorile efectuate cu acestea se
supun, in mod obligatoriu, controlului metrologic al statului, conform legii in
domeniu.
(2) In cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de alcool etilic,
contoarele vor fi amplasate la iesirea din coloanele de distilare pentru
alcoolul brut, la iesirea din coloanele de rafinare pentru alcoolul etilic
rafinat si la iesirea din coloanele aferente alcoolului tehnic, astfel incat sa
fie contorizate toate cantitatile de alcool rezultate.
(3) In cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de distilate,
contoarele vor fi amplasate la iesirea din coloanele de distilare sau, dupa
caz, la iesirea din instalatiile de distilare.
(4) Folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor
conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum si
amplasarea inaintea contoarelor a unor canele sau robinete, prin care se pot
extrage cantitati de alcool sau distilate necontorizate, sunt interzise.
Art. 225
Certificate de calibrare
Antrepozitarii autorizati pentru productia de alcool si de distilate sunt
obligati sa prezinte supraveghetorilor fiscali certificate de calibrare,
eliberate de un laborator de metrologie agreat de Biroul Roman de Metrologie
Legala, pentru toate rezervoarele si recipientele in care se depoziteaza
alcoolul, distilatele si materiile prime din care provin acestea, indiferent de
natura lor.
Art. 226
Sigilii
(1) Pe intregul flux tehnologic de la iesirea alcoolului brut, rafinat si
tehnic din coloanele de distilare, respectiv de rafinare, si pana la contoare,
inclusiv la acestea, se vor aplica sigilii. In cazul antrepozitarilor
autorizati pentru productia de distilate, sigiliile se vor aplica la iesirea
distilatelor din coloanele de distilare sau din instalatiile de distilare. In
toate situatiile, sigiliile vor fi aplicate si pe toate elementele de
asamblare-racordare ale aparatelor de masura si control, pe orice orificii si
robineti existenti pe intregul flux tehnologic continuu sau discontinuu.
(2) Aparatele si piesele de pe tot circuitul coloanelor de distilare,
rafinare, precum si de pe tot circuitul instalatiilor de distilare trebuie
imbinate in asa fel incat sa poata fi sigilate. Sigiliile apartin autoritatii
fiscale competente, vor fi inseriate si vor purta, in mod obligatoriu, insemnele
acesteia. Operatiunile de sigilare si desigilare se vor efectua de catre
supraveghetorul fiscal desemnat, astfel incat sa nu se deterioreze aparatele si
piesele componente. Amprentele sigiliilor aplicate trebuie sa fie mentinute
intacte. Sigilarea si desigilarea vor fi consemnate intr-un proces-verbal.
(3) Sigiliile prevazute la alin. (2) sunt complementare sigiliilor
metrologice aplicate contoarelor, conform reglementarilor specifice stabilite
de Biroul Roman de Metrologie Legala.
(4) Stabilirea tipului de sigilii, prevazut la alin. (2), si a
caracteristicilor acestora, uniformizarea si/sau personalizarea, precum si
coordonarea tuturor operatiunilor ce se impun revin Ministerului Finantelor
Publice, respectiv directiei cu atributii administrative.
Art. 227
Receptia materiilor prime
(1) Receptia cantitativa a materiilor prime intrate in antrepozitul fiscal,
precum si introducerea lor in procesul de fabricatie se fac cu mijloace de
masurare legale.
(2) In cazul in care, pentru producerea alcoolului etilic si a
distilatelor, se achizitioneaza materii prime de la persoane fizice,
borderourile de achizitie si documentele de receptie se intocmesc in 2
exemplare si vor purta, in mod obligatoriu, viza supraveghetorului fiscal. Un
exemplar al acestor documente ramane la antrepozitul fiscal care a achizitionat
materia prima, iar exemplarul 2, la persoana fizica furnizoare.
Art. 228
Obligatiile supraveghetorilor fiscali
(1) Supraveghetorii fiscali au obligatia sa verifice:
a) existenta certificatelor de calibrare pentru rezervoarele si
recipientele de depozitare a alcoolului, a distilatelor si a materiilor prime
din care provin acestea;
b) inregistrarea corecta a intrarilor de materii prime;
c) inscrierea corecta a alcoolului si a distilatelor obtinute, in
rapoartele zilnice de productie si in documentele de transfer-predare catre
antrepozite de prelucrare sau de depozitare de produse finite, in concordanta
cu inregistrarile mijloacelor de masurare;
d) concordanta dintre normele de consum de materii prime, consumul
energetic lunar si productia de alcool si distilate obtinuta;
e) realitatea stocurilor zilnice de alcool brut, rafinat, alcool denaturat,
tehnic si distilate, inscrise in evidentele operative ale antrepozitelor de
depozitare de astfel de produse;
f) centralizatorul lunar al documentelor de transfer catre antrepozitele de
prelucrare a alcoolului si a distilatelor;
g) concordanta dintre cantitatile de alcool si de distilate eliberate din
antrepozitul fiscal de productie cu cele inscrise in documentele fiscale;
h) modul de calcul, de evidentiere si de virare a accizelor datorate pentru
alcool si distilate, precum si pentru bauturile spirtoase realizate de catre
antrepozitarul autorizat de productie, care isi desfasoara activitatea in
sistem integrat;
i) depunerea la termen, la organele fiscale teritoriale, a declaratiilor
privind obligatiile de plata cu titlu de accize si a decontului de accize, in
conformitate cu prevederile legale;
j) orice alte documente si operatiuni care sa conduca la determinarea
exacta a obligatiilor catre bugetul de stat;
k) inregistrarea corecta a operatiunilor de import si export, in situatia
in care antrepozitarul autorizat desfasoara astfel de operatiuni.
(2) De asemenea, supraveghetorii fiscali au obligatia de a inregistra,
intr-un registru special, toate cererile antrepozitarilor autorizati de
productie sau ale organelor de control privind sigilarea sau desigilarea
instalatiilor.
(3) In vederea certificarii realitatii tuturor operatiunilor reflectate in
documentele aferente productiei de alcool si de distilate, incepand de la
intrarea materiei prime pana la livrarea alcoolului si a distilatelor catre
sectiile de prelucrare sau catre terti, toate documentele intocmite, inclusiv
documentele fiscale, vor fi prezentate obligatoriu supraveghetorului fiscal
desemnat pentru a fi vizate de acesta.
Art. 229
Desigilarea instalatiilor
(1) Desigilarea aparatelor si a pieselor de pe tot fluxul tehnologic se
face numai in baza unei solicitari scrise, justificate, din partea
antrepozitului fiscal de productie de alcool si de distilate sau in situatii de
avarie.
(2) Cererea de desigilare se transmite supraveghetorului fiscal cu cel
putin trei zile inainte de termenul stabilit pentru efectuarea operatiunii
propriu-zise, care va proceda la desigilare. La desigilare, supraveghetorul
fiscal intocmeste un proces-verbal de desigilare. In procesul-verbal se vor
consemna data si ora desigilarii, cantitatea de alcool si de distilate - in
litri si in grade - inregistrata de contoare la momentul desigilarii, precum si
stocul de alcool si de distilate, pe sortimente, aflat in rezervoare si in
recipiente.
(3) Se interzice antrepozitarilor autorizati deteriorarea sigiliilor
aplicate de catre supraveghetorul fiscal. In cazul in care sigiliul este
deteriorat accidental sau in caz de avarie, antrepozitarul autorizat este
obligat sa solicite prezenta supraveghetorului fiscal pentru constatarea
cauzelor deteriorarii accidentale a sigiliului sau ale avariei.
(4) Daca antrepozitarul autorizat constata un incident sau o disfunctie in
functionarea unui contor, acesta trebuie sa faca imediat o declaratie
supraveghetorului fiscal, care va fi consemnata intr-un registru special
destinat acestui scop, procedandu-se imediat la remedierea defectiunii.
Totodata, antrepozitarul autorizat va solicita prezenta reprezentantului
autorizat de catre Biroul Roman de Metrologie Legala pentru activitati de
reparatii ale mijloacelor de masurare din categoria respectiva, in vederea
desigilarii mijloacelor de masurare, a repunerii lor in stare de functionare si
a resigilarii.
(5) Contoarele defecte pot fi inlocuite, sub supraveghere metrologica, cu
alte contoare de rezerva, cu specificarea, intr-un proces-verbal de inlocuire,
intocmit de supraveghetorul fiscal, a indicilor de la care se reia activitatea.
(6) Daca timpul de remediere a contoarelor depaseste 24 de ore, se suspenda
activitatea de productie a alcoolului si a distilatelor. Instalatiile
respective vor fi sigilate.
(7) Suspendarea se face in baza unui proces-verbal de suspendare, incheiat
in 3 exemplare de catre supraveghetorul fiscal, in prezenta reprezentantului
legal al antrepozitarului autorizat.
(8) In procesul-verbal incheiat se vor mentiona cauzele accidentului sau
ale avariei care au generat intreruperea activitatii, data si ora intreruperii
acesteia, stocul de alcool si de distilate existent la acea data si indicii
inregistrati de contoare in momentul suspendarii activitatii.
(9) Originalul procesului-verbal de desigilare sau de suspendare, dupa caz,
se depune la autoritatea fiscala competenta, in termen de 24 de ore de la
incheierea acestuia. Al doilea exemplar al procesului-verbal ramane la
antrepozitarul autorizat, iar exemplarul al treilea se pastreaza de catre
supraveghetorul fiscal.
(10) Reluarea activitatii dupa desigilarea instalatiilor respective se va
face in baza unei declaratii de remediere a defectiunii, intocmita de
antrepozitarul autorizat si vizata de supraveghetorul fiscal, insotita de un
aviz eliberat de specialistul care a efectuat remedierea. Supraveghetorul
fiscal va proceda la sigilarea intregului flux tehnologic.
CAP. 2
Sistemul de supraveghere a circulatiei alcoolului etilic si a distilatelor
in vrac din productia interna sau din import
Art. 230
Conditii de calitate
Alcoolul etilic si distilatele livrate de catre antrepozitarii autorizati
pentru productie, catre utilizatorii legali, trebuie sa se incadreze in prevederile
standardelor legale in vigoare. Fiecare livrare va fi insotita de buletine de
analiza completate conform standardelor legale in vigoare, eliberate de
laboratorul propriu al producatorului, daca acesta a fost agreat, sau emise de
alte laboratoare autorizate. Buletinele de analiza vor cuprinde cel putin 7
parametri fizico-chimici, prevazuti de standardele legale in vigoare.
Art. 231
Transportul in vrac
(1) Toate cisternele si recipientele prin care se vor transporta
cantitatile de alcool si de distilate vor purta sigiliul supraveghetorului
fiscal si vor fi insotite de documentele fiscale prevazute la titlul VII.
(2) Supraveghetorul fiscal, care a procedat la sigilarea cisternelor sau a
recipientelor de transport al alcoolului si al distilatelor in vrac, va
comunica in aceeasi zi, la autoritatea fiscala competenta, data plecarii
transportului de alcool si de distilate, numarul de inmatriculare al mijlocului
de transport, cantitatea expediata si data aproximativa a sosirii acestuia.
(3) La sosirea efectiva a alcoolului si a distilatelor la destinatie,
agentul economic beneficiar este obligat sa solicite autoritatii fiscale
competente desemnarea unui reprezentant fiscal care, in maximum 24 de ore, va
efectua verificarea documentelor de transport si a datelor inscrise in
documentul de insotire, dupa care va proceda la desigilarea cisternelor sau a
recipientelor.
Art. 232
Conditii de livrare
(1) Livrarea alcoolului si a distilatelor in vrac se va face direct de la
antrepozitarul autorizat pentru productie sau de la importator catre
utilizatorii legali.
(2) Livrarea in vrac a alcoolului etilic si a distilatelor in scopul
obtinerii de bauturi alcoolice altor beneficiari decat antrepozitarii
autorizati pentru productia de astfel de bauturi este interzisa.
(3) Antrepozitarii autorizati pentru productie si importatorii pot livra
alcool in vrac, pentru consum, direct spitalelor, farmaciilor si agentilor
economici utilizatori legali de alcool, altii decat producatorii de bauturi
alcoolice.
(4) Alcoolul etilic tehnic imbuteliat poate fi comercializat numai de catre
antrepozitarul autorizat pentru productia de alcool etilic si numai sub forma
de alcool etilic tehnic denaturat, conform standardelor legale in vigoare.
(5) Comercializarea in vrac si utilizarea ca materie prima a alcoolului
etilic si a distilatelor cu concentratia alcoolica sub 96,0% in volum, pentru
fabricarea bauturilor alcoolice, este interzisa.
(6) Productia de alcool sanitar de catre alti producatori decat
antrepozitarii autorizati pentru productia de alcool etilic este interzisa.
(7) Comercializarea pe piata interna a alcoolului sanitar in vrac este
interzisa.
CAP. 3
Sistemul de supraveghere pentru tuica si rachiuri de fructe
Art. 233
Mijloace de masurare
(1) In vederea inregistrarii corecte a productiei de tuica si rachiuri de
fructe, fiecare antrepozitar autorizat este obligat sa se doteze cu mijloace de
masurare volumetrica, denumite contoare, avizate de Biroul Roman de Metrologie
Legala, precum si cu mijloace legale de masurare a concentratiei alcoolice a
materiei prime si a produselor rezultate din prelucrarea acestora instalatiile
de fabricatie fiind in mod obligatoriu sigilate in aceleasi conditii ca si in
cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de alcool etilic sau de
distilate.
(2) Cazanele individuale ale producatorilor de tuica si rachiuri de fructe,
a caror productie este destinata vanzarii, vor fi livrate si vor fi dotate cu
vase litrate de organele abilitate de Biroul Roman de Metrologie Legala, precum
si cu mijloace de masurare legala a concentratiei alcoolice a produselor
obtinute.
Art. 234
Sigilarea si desigilarea instalatiilor
(1) Pentru controlul cantitatilor de tuica si rachiuri de fructe, pe
perioada de nefunctionare, instalatiile sau cazanele de fabricatie detinute de
antrepozitarii autorizati vor fi sigilate suplimentar de catre autoritatea
fiscala competenta.
(2) Dupa primirea materiei prime in vederea distilarii, detinatorii de
astfel de instalatii sau cazane vor solicita, in scris, autoritatii fiscale
competente desigilarea acestora. Data si ora desigilarii, precum si cantitatile
si tipurile de materie prima ce urmeaza a se prelucra se vor consemna intr-un
registru de fabricatie, care va fi numerotat, vizat de autoritatea fiscala
competenta si pastrat la producator. In acelasi timp, autoritatea fiscala
competenta va consemna aceleasi date intr-un proces-verbal.
(3) Desigilarea va fi solicitata in conditiile in care detinatorul de
instalatii sau cazane are in stoc materie prima pentru utilizarea capacitatilor
de productie pentru minimum 10 zile, procesul de productie fiind obligatoriu a
se desfasura in mod continuu, pana la terminarea materiei prime.
(4) In momentul desigilarii instalatiilor sau a cazanelor, reprezentantul
autoritatii fiscale competente va verifica, prin probe de productie, timpii de
fabricatie si randamentul in alcool pentru fiecare tip de materie prima in
parte, stabilind numarul de fierberi in 24 de ore si intocmind un proces-verbal
de constatare.
(5) Timpii de functionare ai instalatiilor sau ai cazanelor si randamentele
stabilite vor fi utilizate pentru evidentierea productiei in registrul de
fabricatie.
(6) In vederea opririi instalatiilor sau cazanelor, antrepozitarul
autorizat pentru productie va anunta autoritatea fiscala competenta pentru
resigilarea acestora cu 2 zile inaintea opririi productiei.
(7) Daca nu se solicita resigilarea cazanelor sau a celorlalte instalatii
in momentul opririi acestora, se considera ca productia a continuat pe toata
perioada de la desigilare.
(8) Momentul sigilarii va fi mentionat in registrul de fabricatie,
intocmindu-se, de asemenea, un proces-verbal in care se va preciza cantitatea
de productie realizata de la data desigilarii.
CAP. 4
Sistemul de supraveghere a importurilor de alcool, de distilate si de
bauturi spirtoase, in vrac
Art. 235
Conditii de import
Alcoolul, distilatele si bauturile spirtoase pot fi importate in vrac numai
pe baza de contracte incheiate direct cu producatorii externi sau cu
reprezentantii acestora si numai in scopul prelucrarii sau imbutelierii directe
de catre antrepozitarul autorizat pentru productie.
Art. 236
Procedura de supraveghere
(1) La intrarea in tara a alcoolului in vrac, indiferent de natura
acestuia, a distilatelor in vrac, precum si a bauturilor spirtoase in vrac,
organele vamale de frontiera, dupa efectuarea formalitatilor de vamuire, vor
aplica pe fiecare cisterna si recipient un sigiliu special, cu insemnele
autoritatii vamale, desigilarea fiind interzisa pana la destinatia finala a
acestora.
(2) In momentul efectuarii operatiunii de vamuire se va preleva, in mod
obligatoriu, o proba din fiecare cisterna sau recipient, in scopul verificarii
autenticitatii datelor inscrise in documentele insotitoare, respectiv factura
si certificatele de analize fizico-chimice.
(3) Prelevarea probei se face de catre delegatul laboratorului, agreat de
autoritatea vamala sa efectueze expertize in vederea identificarii produselor.
(4) Prelevarea probei se face in prezenta autoritatii vamale, a delegatului
permanent in vama din partea Autoritatii Nationale pentru Protectia
Consumatorilor si a importatorului. Daca importatorul depune o declaratie ca nu
este interesat sa participe la prelevare, operatiunea respectiva se poate face
in lipsa acestuia.
(5) Operatiunea de prelevare a probelor se efectueaza in conformitate cu
normele romanesti in vigoare privind esantionarea, analiza si inspectia unui
lot de produse de catre delegatul laboratorului agreat.
(6) Din proba prelevata se vor constitui 3 esantioane identice, dintre care
unul este destinat laboratorului, altul autoritatii vamale, iar al treilea
importatorului.
(7) Esantioanele vor fi etichetate si vor fi sigilate de catre autoritatea
vamala.
(8) Transmiterea esantioanelor prelevate catre laboratoare se efectueaza
prin grija si sub responsabilitatea delegatului laboratorului agreat.
(9) Operatiunea de prelevare se incheie prin intocmirea unui proces-verbal
de prelevare, conform modelului prezentat in norme.
(10) Rezultatele expertizei vor fi consemnate de catre laboratorul agreat
in certificate de expertiza.
(11) Analiza produselor se face pe cheltuiala importatorilor si are ca scop
determinarea concentratiei alcoolice si a cantitatilor reale, comparativ cu
cele inscrise in documentele insotitoare, pentru corecta evaluare a accizelor
datorate si a calitatii produsului.
(12) Termenul de efectuare a analizelor va fi, dupa caz:
a) pe loc, in cazul produselor fara continut de zahar;
b) in 24 de ore de la prelevarea probei, in cazul produselor cu continut de
zahar.
(13) Termenul obligatoriu de pastrare a esantioanelor este de un an.
(14) Prevederile alin. (2) se aplica si cantitatilor de alcool, de
distilate si de bauturi spirtoase in vrac, aduse in regim de import temporar.
(15) Cantitatile de alcool, de distilate si de bauturi spirtoase in vrac,
provenite din import, vor fi sigilate de catre organul vamal de frontiera si in
situatia in care marfa este tranzitata catre o vama de interior in vederea
efectuarii operatiunii vamale de import. Marfa astfel sigilata, impreuna cu
documentul de insotire a marfii, eliberat de autoritatea vamala de frontiera,
in care se mentioneaza cantitatea de alcool, de distilate sau de bauturi
spirtoase importata, in modul si sub forma prevazuta in norme, are liber de
circulatie pana la punctul vamal unde au loc operatiunea vamala de import si
prelevarea de probe, potrivit alin. (2).
(16) In toate cazurile, la determinarile efectuate pe baza analizelor de
laborator, abaterea admisa este de +/- 0,3 grade volum.
(17) Desigilarea cisternelor si a recipientelor de alcool, de distilate si
de bauturi spirtoase in vrac provenite din import, ajunse la destinatia finala,
se va face in prezenta unui reprezentant al autoritatii fiscale competente,
desemnat la solicitarea scrisa a importatorilor.
(18) Importatorul are obligatia sa evidentieze intr-un registru special,
conform modelului prezentat in norme, vizat de reprezentantul organului fiscal
teritorial in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea, toate
cantitatile de alcool, de distilate si de bauturi spirtoase in vrac - in litri
si in grade - pe tipuri de produs si pe destinatii ale acestora.
CAP. 5
Dispozitii comune de supraveghere aplicate productiei si importului de
alcool, distilate si bauturi spirtoase
Art. 237
Situatii privind modul de valorificare
(1) Lunar, pana la data de 15 a fiecarei luni, pentru luna precedenta,
antrepozitarii autorizati pentru productie si importatorii de alcool si de
distilate vor depune la organele fiscale teritoriale o situatie continand
informatii privind modul de valorificare a acestor produse prin vanzare sau
prelucrare, si anume: destinatia, denumirea si adresa beneficiarului, numarul
si data facturii, cantitatile, pretul unitar si valoarea totala, din care, dupa
caz, valoarea accizei, conform modelului prezentat in norme. Aceasta situatie
va fi insotita in mod obligatoriu de un exemplar al listelor de inventar
intocmite pentru stocurile de materii prime si produse finite inregistrate la
sfarsitul lunii. Listele de inventar se intocmesc in doua exemplare si vor fi
vizate de catre antrepozitarul autorizat pentru productie sau de catre
importator. In cazul antrepozitarilor autorizati pentru productie, listele de
inventar vor fi vizate si de catre supraveghetorul fiscal. Al doilea exemplar
se pastreaza de catre antrepozitarul autorizat de productie si de catre
importator.
(2) Lunar, pana in ultima zi a lunii, pentru luna precedenta, organele
fiscale teritoriale vor transmite Ministerului Finantelor Publice - Directia
generala a tehnologiei informatiei situatia centralizatoare pentru fiecare
judet privind modul de valorificare a alcoolului si a distilatelor, conform
modelului prezentat in norme.
(3) Necomercializarea de catre antrepozitarii autorizati pentru productia
de alcool etilic si/sau distilate, pe o perioada de 3 luni consecutive, a unei
cantitati egale cu cel putin 20% din cantitatea estimata a se realiza pe o
perioada de un an atrage revocarea autorizatiei si sigilarea instalatiilor de
productie pe termen de 3 luni. Pentru antrepozitarii autorizati care lucreaza
in sistem integrat, la calcularea procentului de 20% se va avea in vedere si
cantitatea produselor rezultate din prelucrarea alcoolului si/sau a
distilatelor.
Art. 238
Preturi minime
(1) Pentru alcool, distilate si bauturi alcoolice distilate se vor stabili
preturi minime care se vor practica pentru comercializarea acestora pe piata
interna.
(2) Pretul minim va cuprinde, in mod obligatoriu, pretul producatorului si
acciza legala aferenta, dupa caz.
(3) Preturile minime vor fi stabilite de catre asociatiile patronale ale producatorilor
de alcool si bauturi alcoolice distilate legal infiintate, existente in
Romania, si vor fi consemnate intr-un protocol semnat de reprezentantii acestor
asociatii. O copie de pe acest protocol si listele cuprinzand preturile astfel
stabilite vor fi comunicate Ministerului Finantelor Publice si vor fi
publicate, prin grija celor care le-au stabilit, in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, cu minimum 5 zile inainte de data intrarii in vigoare a
acestor preturi.
(4) Produsele, inclusiv cele in vrac, pentru care s-au stabilit preturi
minime nu pot fi comercializate pe piata interna la preturi mai mici decat
preturile minime publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(5) Ori de cate ori se intentioneaza modificarea preturilor minime
stabilite, asociatiile patronale ale producatorilor de alcool si bauturi
alcoolice au obligatia sa notifice noile preturi, indiferent daca modificarea
intervine la unul sau mai multe produse. Notificarea preturilor se face in
conditiile prevazute la alin. (3).
CAP. 6
Masuri speciale privind productia, importul si circulatia uleiurilor
minerale
Art. 239
Restrictii
Se interzice orice operatiune comerciala cu uleiuri minerale care nu provin
din antrepozite fiscale de productie.
Art. 240
Conditii de comercializare
(1) Uleiurile minerale neaccizabile, rezultate din prelucrarea titeiului
sau a altor materii prime, care au punctul de inflamabilitate sub 85 grade C,
se vor comercializa direct catre utilizatorii finali, care folosesc aceste
produse in scop industrial. In caz contrar, antrepozitarul fiscal autorizat va
vira la bugetul de stat accizele aferente, calculate la nivelul accizelor
datorate pentru benzinele cu plumb. In categoria utilizatorilor finali nu sunt
inclusi comerciantii in sistem angro.
(2) Se interzice comercializarea, prin pompele statiilor de distributie, a
altor uleiuri minerale decat cele din categoria gazelor petroliere lichefiate,
benzinelor si motorinelor auto, care corespund standardelor nationale de
calitate.
Art. 241
Conditii de calitate
Se interzice importul de uleiuri minerale de tipul benzinelor si
motorinelor care nu corespund standardelor nationale si prevederilor legale
referitoare la calitatea benzinelor.
Art. 242
Procedura de import
(1) Efectuarea formalitatilor vamale de import, aferente uleiurilor
minerale prevazute la art. 241, se face prin birourile vamale de control si
vamuire la frontiera, stabilite prin decizia autoritatii vamale, care va fi
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Efectuarea formalitatilor vamale de import este conditionata de
prelevarea de probe in punctul vamal, in vederea efectuarii analizelor de
laborator.
(3) Analizele de laborator prevazute la alin. (2) vor fi efectuate numai de
laboratoare agreate de autoritatea vamala, care vor elibera expertizele
tehnice.
(4) Cheltuielile ocazionate de analizele de laborator si stationarea
mijloacelor de transport pana la finalizarea acestora sunt in sarcina
importatorului.
(5) La efectuarea formalitatilor vamale de import, importatorul sau
reprezentantul legal al acestuia va prezenta in mod obligatoriu expertizele
tehnice emise pentru mostrele prelevate, in vederea identificarii felului
marfurilor, potrivit alin. (2) si (3).
CAP. 7
Alte masuri speciale
Art. 243
Conditii de cesionare si instrainare
(1) Cesionarea ori instrainarea, sub orice forma, a actiunilor, a partilor
sociale sau activelor fixe ale antrepozitarilor autorizati ori ale unui antrepozitar
a carui autorizatie a fost anulata sau revocata conform titlului VII va fi
adusa la cunostinta autoritatii fiscale competente cu cel putin 60 de zile
inainte de realizarea acestei operatiuni, in vederea efectuarii controlului
financiar-fiscal.
(2) Cedarea sau instrainarea activelor imobilizate ale antrepozitarului
autorizat ori ale unui antrepozitar a carui autorizatie a fost anulata sau
revocata conform titlului VII se va putea face numai dupa ce s-au achitat la
bugetul de stat toate obligatiile fiscale sau dupa ce persoana care urmeaza sa
preia activele respective a confirmat posibilitatea platii tuturor debitelor
catre bugetul de stat prin depunerea unei scrisori de garantie bancara.
Art. 244
Intarzieri la plata accizelor
Intarzierea la plata a accizelor cu mai mult de 30 de zile de la termenul
legal atrage revocarea autorizatiei antrepozitarului autorizat si inchiderea
activitatii pana la plata sumelor restante.
CAP. 8
Sanctiuni
Art. 245
Infractiuni
(1) Constituie infractiuni urmatoarele fapte savarsite de administratorul,
directorul sau reprezentantul legal al antrepozitarului autorizat sau al
societatii:
a) cesionarea ori instrainarea, sub orice forma, a actiunilor, a partilor
sociale sau a activelor fixe ale antrepozitarilor autorizati ori ale unui
antrepozitar a carui autorizatie a fost anulata sau revocata conform titlului
VII, fara a fi adusa la cunostinta autoritatii fiscale competente cu cel putin
60 de zile inainte de realizarea acestei operatiuni, in vederea efectuarii
controlului financiar-fiscal;
b) achizitionarea de alcool etilic si de distilate de la alti furnizori
decat antrepozitarii autorizati pentru productie sau importatorii autorizati de
astfel de produse, potrivit titlului VII;
c) utilizarea alcoolului brut, alcoolului etilic de sinteza si a alcoolului
tehnic ca materie prima pentru fabricarea bauturilor alcoolice de orice fel;
d) achizitionarea de uleiuri minerale rezultate din prelucrarea titeiului
sau a altor materii prime, de la alti furnizori decat antrepozitarii autorizati
pentru productie sau importatori autorizati potrivit titlului VII;
e) livrarea de uleiuri minerale de catre antrepozitarii autorizati pentru
productie fara prezentarea de catre cumparator, persoana juridica, a
documentului de plata, care sa ateste virarea la bugetul de stat a valorii
accizelor aferente cantitatii ce urmeaza a fi facturata;
f) comercializarea uleiurilor minerale neaccizabile, rezultate din
prelucrarea titeiului sau a altor materii prime, care au punctul de
inflamabilitate sub 85 grade C, altfel decat direct catre utilizatorii finali,
care folosesc aceste produse in scop industrial;
g) comercializarea, prin pompele statiilor de distributie, a altor uleiuri
minerale decat cele din categoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor si
motorinelor auto care corespund standardelor nationale de calitate.
(2) Infractiunile prevazute la alin. (1) se pedepsesc astfel:
a) cu inchisoare de la 1 an la 3 ani, cele prevazute la lit. b), c), d), f)
si g);
b) cu inchisoare de la 2 la 7 ani, cea prevazuta la lit. e);
c) cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani, cea prevazuta la lit. a).
Art. 246
Contraventii si sanctiuni
(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) producerea de produse accizabile ce intra sub incidenta sistemului de
antrepozitare fiscala, in afara unui antrepozit fiscal autorizat de catre
autoritatea fiscala competenta;
b) detinerea de produse accizabile in afara regimului suspensiv, care nu au
fost introduse in sistemul de accizare conform titlului VII;
c) neanuntarea autoritatii fiscale competente, in termenul legal, despre
modificarile aduse datelor initiale avute in vedere la eliberarea autorizatiei;
d) comercializarea pe teritoriul Romaniei a produselor accizabile supuse
marcarii, potrivit titlului VII, fara a fi marcate sau marcate necorespunzator
ori cu marcaje false sau contrafacute;
e) detinerea, in afara antrepozitelor fiscale de productie, a produselor
supuse marcarii, care sunt nemarcate, sau detinerea de astfel de produse, care
sunt marcate cu marcaje false ori contrafacute;
f) practicarea, de catre producatori sau de catre importatori, de preturi
de vanzare mai mici decat costurile ocazionate de producerea sau importul
produselor accizabile vandute, la care se adauga acciza si taxa pe valoarea
adaugata;
g) neinscrierea distincta in facturi a valorii accizelor sau a impozitului
la titeiul si gazele naturale din productia interna, in cazurile prevazute la
titlul VII;
h) neutilizarea documentelor fiscale prevazute de titlul VII;
i) neefectuarea, prin unitati bancare, a decontarilor intre furnizori si
cumparatori, ca persoane juridice, de produse accizabile;
j) amplasarea mijloacelor de masurare a productiei si a concentratiei de
alcool si distilate in alte locuri decat cele prevazute expres in prezentul
titlu sau deteriorarea sigiliilor aplicate de catre supraveghetorul fiscal si
nesesizarea organului fiscal in cazul deteriorarii lor;
k) nesolicitarea desemnarii supraveghetorului fiscal in vederea desigilarii
cisternelor sau recipientelor in care se transporta alcoolul si distilatele in
vrac;
l) transportul de alcool etilic si de distilate, efectuat prin cisterne sau
recipiente care nu poarta sigiliile supraveghetorului fiscal, au sigilii
deteriorate sau nu sunt insotite de documentul de insotire prevazut la titlul
VII;
m) fabricarea de alcool sanitar de catre alte persoane decat antrepozitarii
autorizati pentru productie de alcool etilic;
n) comercializarea in vrac, pe piata interna, a alcoolului sanitar;
o) circulatia si comercializarea in vrac a alcoolului etilic rafinat si a
distilatelor in alte scopuri decat cele expres prevazute in prezentul titlu;
p) neevidentierea corecta in registrul special a cantitatilor de alcool si
distilate importate in vrac;
q) nedepunerea la organele fiscale teritoriale a situatiilor privind modul
de valorificare a alcoolului si distilatelor;
r) nesolicitarea organului fiscal teritorial in vederea desigilarii
instalatiilor de fabricatie, precum si neevidentierea in registrul destinat
acestui scop a informatiilor privind capacitatile reale de distilare, data si
ora sigilarii si desigilarii cazanelor sau a celorlalte instalatii de
fabricatie a tuicii si a rachiurilor de fructe;
s) practicarea de preturi de vanzare cu amanuntul mai mici decat preturile
minime stabilite pe produse, potrivit prezentului titlu, la care se adauga taxa
pe valoarea adaugata;
t) comercializarea, la preturi mai mari decat preturile maxime de vanzare
cu amanuntul declarate, a produselor pentru care s-au stabilit astfel de
preturi;
u) comercializarea produselor ce nu se regasesc in listele cuprinzand
preturile maxime de vanzare cu amanuntul declarate de catre agentii economici
producatori si importatori;
v) refuzul agentilor economici producatori de tigarete de a prelua si de a
distruge, in conditiile prevazute de lege, cantitatile de produse din tutun
confiscate;
x) folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor
conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum si
amplasarea inaintea contoarelor a unor canele sau robinete prin care se pot
extrage cantitati de alcool sau distilate necontorizate;
y) comercializarea in vrac si utilizarea ca materie prima, pentru
fabricarea bauturilor alcoolice, a alcoolului etilic si a distilatelor cu
concentratia alcoolica sub 96,0% in volum.
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza cu amenda de la
200.000.000 lei la 1.000.000.000 lei, precum si cu:
- confiscarea produselor, iar in situatia in care acestea au fost vandute,
confiscarea sumelor rezultate din aceasta vanzare, in cazurile prevazute la
lit. a), b), d), e), l), m), n) si o);
- confiscarea cisternelor si recipientelor, precum si a mijloacelor de
transport utilizate in transportul alcoolului etilic si al distilatelor, in
cazul prevazut la lit. l);
- retragerea autorizatiei sau oprirea activitatii pentru o perioada de 1 -
3 luni, dupa caz, pentru situatiile prevazute la lit. d), e), j), l), m), n),
o) si x).
(3) In situatia in care amenzile aplicate sunt achitate in termen de 48 de
ore de la incheierea procesului-verbal de constatare, cuantumul acestora va
reprezenta 50% din minimul amenzii prevazut in prezentul titlu pentru fapta
constatata.
(4) Constatarea si sanctionarea faptelor ce constituie contraventie
potrivit prezentului titlu se fac de personalul de specialitate din cadrul
Ministerului Finantelor Publice si al unitatilor sale teritoriale.
(5) Contraventiilor prevazute in prezentul titlu li se aplica prevederile
legii.
(6) Solutionarea contestatiilor asupra sumelor constatate privind accizele,
respectiv impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna, si
a altor masuri aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor
Ministerului Finantelor Publice se face potrivit reglementarilor legale in
materie.
TITLUL IX
Impozite si taxe locale
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 247
Definitii
In intelesul prezentului titlu, expresiile de mai jos au urmatoarele
semnificatii:
a) rangul unei localitati - rangul atribuit unei localitati conform legii;
b) zone din cadrul localitatii - zone stabilite de consiliul local, in
functie de pozitia terenului fata de centrul localitatii, de retelele
edilitare, precum si de alte elemente specifice fiecarei unitati
administrativ-teritoriale, conform documentatiilor de amenajare a teritoriului
si de urbanism, registrelor agricole, evidentelor specifice cadastrului
imobiliar-edilitar sau altor evidente agricole sau cadastrale care pot afecta
valoarea terenului.
Art. 248
Impozite si taxe locale
Impozitele si taxele locale sunt dupa cum urmeaza:
a) impozitul pe cladiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hoteliera;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale.
CAP. 2
Impozitul pe cladiri
Art. 249
Reguli generale
(1) Orice persoana care are in proprietate o cladire situata in Romania
datoreaza anual impozit pentru acea cladire, exceptand cazul in care in
prezentul titlu se prevede diferit.
(2) Impozitul prevazut la alin. (1), numit in continuare impozit pe
cladiri, se datoreaza catre bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale
in care este amplasata cladirea.
(3) In cazul unei cladiri, aflata in administrarea sau in folosinta, dupa
caz, a altei persoane si pentru care se datoreaza chirie in baza unui contract
de inchiriere, impozitul pe cladiri se datoreaza de catre proprietar.
(4) In cazul in care o cladire se afla in proprietatea comuna a doua sau
mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai cladirii datoreaza
impozitul pentru spatiile situate in partea din cladire aflata in proprietatea
sa. In cazul in care nu se pot stabili partile individuale ale proprietarilor in
comun, fiecare proprietar in comun datoreaza o parte egala din impozitul pentru
cladirea respectiva.
(5) In intelesul prezentului titlu, cladire este orice constructie care
serveste la adapostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale,
de instalatii si de altele asemenea.
Art. 250
Scutiri
(1) Impozitul pe cladiri nu se datoreaza pentru:
1. cladirile institutiilor publice si cladirile care fac parte din domeniul
public si privat al unei unitati administrativ-teritoriale, cu exceptia
incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;
2. cladirile care, potrivit legislatiei in vigoare, sunt considerate
monumente istorice, de arhitectura sau arheologice, muzee sau case memoriale,
cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;
3. cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinand
cultelor religioase recunoscute de lege si partile lor componente locale, cu
exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;
4. cladirile institutiilor de invatamant preuniversitar sau universitar,
autorizate provizoriu sau acreditate, cu exceptia incintelor care sunt folosite
pentru activitati economice;
5. cladirile unitatilor sanitare de interes national care nu au trecut in
patrimoniul autoritatilor locale;
6. cladirile aflate in domeniul public al statului si in administrarea
Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat",
cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;
7. cladirile aflate in domeniul privat al statului si in administrarea
Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat",
atribuite conform legii;
8. constructiile si amenajarile funerare din cimitire, crematorii;
9. cladirile sau constructiile din parcurile industriale, stiintifice si
tehnologice, potrivit legii;
10. cladirile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor
administrativ-teritoriale in lipsa de mostenitori legali sau testamentari;
11. oricare dintre urmatoarele constructii speciale:
a) sonde de titei, gaze, sare;
b) platforme de foraj marin;
c) orice centrala hidroelectrica, centrala termoelectrica, centrala
nuclearoelectrica, statie de transformare si de conexiuni, cladire si constructie
speciala anexa a acesteia, post de transformare, retea aeriana de transport si
distributie a energiei electrice si stalpii aferenti acesteia, cablu subteran
de transport, instalatie electrica de forta;
d) canalizatii si retele de telecomunicatii subterane si aeriene;
e) cai de rulare, de incinta sau exterioare;
f) galerii subterane, planuri inclinate subterane si rampe de put;
g) puturi de mina;
h) cosuri de fum;
i) turnuri de racire;
j) baraje si constructii accesorii;
k) diguri, constructii-anexe si cantoane pentru interventii la apararea
impotriva inundatiilor;
l) constructii hidrometrice, oceanografice, hidrometeorologice,
hidrotehnice, de imbunatatiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele
si statiile de pompare aferente canalelor;
m) poduri, viaducte, apeducte si tuneluri;
n) retele si conducte pentru transportul sau distributia apei, produselor
petroliere, gazelor si lichidelor industriale, retele si conducte de
termoficare si retele de canalizare;
o) terasamente;
p) cheiuri;
q) platforme betonate;
r) imprejmuiri;
s) instalatii tehnologice, rezervoare si bazine pentru depozitare;
t) constructii de natura similara stabilite prin hotarare a consiliului
local.
(2) Constructiile de natura similara celor de la alin. (1) pct. 11 lit. a)
- s), avizate prin hotarare a consiliilor locale, sunt scutite de impozit pe
cladire pe durata existentei constructiei, pana cand intervin alte modificari.
(3) Impozitul pe cladiri nu se datoreaza pentru cladirea unei persoane
fizice daca:
a) cladirea este o locuinta noua realizata in conditiile Legii locuintei
nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; sau
b) cladirea este realizata pe baza de credite, in conformitate cu Ordonanta
Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investitiilor pentru realizarea unor
lucrari publice si constructii de locuinte, aprobata si modificata prin Legea
nr. 82/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Scutirea de impozit prevazuta la alin. (3) se aplica pentru o cladire
timp de 10 ani de la data dobandirii acesteia. In cazul instrainarii cladirii,
scutirea de impozit nu se aplica noului proprietar al cladirii.
Art. 251
Calculul impozitului pentru persoane fizice
(1) In cazul persoanelor fizice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin
aplicarea cotei de impozitare la valoarea impozabila a cladirii.
(2) Cota de impozitare este de 0,2% pentru cladirile situate in mediul
urban si de 0,1% pentru cladirile din mediul rural.
(3) Valoarea impozabila a unei cladiri se determina prin inmultirea
suprafetei construite desfasurate a cladirii, exprimata in metri patrati, cu
valoarea corespunzatoare din tabelul urmator:
______________________________________________________________________________
| |Cladire cu |Cladire fara
|
| |instalatii de |instalatii de
|
| |apa, canalizare,|apa, canalizare,
|
| Tipul cladirii |electrice si |electricitate
|
| |incalzire |sau incalzire
|
| |(lei/mp) |(lei/mp)
|
| |[conditii |
|
| |cumulative] |
|
|___________________________________________|________________|_________________|
| 1. Cladiri cu pereti sau cadre din beton | |
|
| armat, caramida arsa, piatra naturala sau | |
|
| alte materiale asemanatoare | 5.300.000 | 3.100.000
|
|___________________________________________|________________|_________________|
| 2. Cladiri cu pereti din lemn, caramida | |
|
| nearsa, paianta, valatuci, sipci sau alte | |
|
| materiale asemanatoare | 1.400.000 | 900.000
|
|___________________________________________|________________|_________________|
| 3. Constructii anexe corpului principal al| |
|
| unei cladiri, avand peretii din beton, | |
|
| caramida arsa, piatra sau alte materiale | |
|
| asemanatoare | 900.000 | 800.000
|
|___________________________________________|________________|_________________|
| 4. Constructii anexe corpului principal al| |
|
| unei cladiri, avand peretii din lemn, | |
|
| caramida nearsa, valatuci, sipci sau alte | |
|
| materiale asemanatoare | 500.000 | 300.000
|
|___________________________________________|________________|_________________|
| 5. Subsol, demisol sau mansarda utilizata |75% din suma |75% din suma
|
| ca locuinta |care s-ar aplica|care s-ar aplica
|
| |cladirii |cladirii
|
|___________________________________________|________________|_________________|
| 6. Subsol, demisol sau mansarda utilizata |50% din suma |50% din suma
|
| cu alte scopuri decat cel de locuinta |care s-ar aplica|care s-ar aplica
|
| |cladirii |cladirii
|
|___________________________________________|________________|_________________|
(4) Suprafata construita desfasurata a unei cladiri se determina prin
insumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale
balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptand suprafetele
podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta si suprafetele scarilor si
teraselor neacoperite.
(5) Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in functie de amplasarea
cladirii, prin inmultirea sumei determinate conform alin. (3) cu coeficientul
de corectie corespunzator, prevazut in urmatorul tabel:
__________________________________________________________________________
|Zona in cadrul localitatii| Rangul localitatii |
|__________________________|_______________________________________________|
| | 0 | I | II | III | IV | V |
|__________________________|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| A | 1,30 | 1,25 | 1,20 | 1,15 | 1,10 | 1,05 |
|__________________________|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| B | 1,25 | 1,20 | 1,15 | 1,10 | 1,05 | 1,00 |
|__________________________|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| C | 1,20 | 1,15 | 1,10 | 1,05 | 1,00 | 0,95 |
|__________________________|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| D | 1,15 | 1,10 | 1,05 | 1,00 | 0,95 | 0,90 |
|__________________________|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
(6) In cazul unui apartament amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3
niveluri si 8 apartamente, coeficientul de corectie prevazut la alin. (5) se
reduce cu 0,10.
(7) In cazul unei cladiri finalizate inainte de 1 ianuarie 1951, valoarea
impozabila se reduce cu 15% .
(8) In cazul unei cladiri finalizate dupa 31 decembrie 1950 si inainte de 1
ianuarie 1978, valoarea impozabila se reduce cu 5% .
(9) Daca dimensiunile exterioare ale unei cladiri nu pot fi efectiv
masurate pe conturul exterior, atunci suprafata construita desfasurata a
cladirii se determina prin inmultirea suprafetei utile a cladirii cu un
coeficient de transformare de 1,20.
Art. 252
Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce detin mai multe
cladiri
(1) Daca o persoana fizica are in proprietate doua sau mai multe cladiri
utilizate ca locuinta, care nu sunt inchiriate unei alte persoane, impozitul pe
cladiri se majoreaza dupa cum urmeaza:
a) cu 15% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 50% pentru cea de-a doua cladire in afara celei de la adresa de
domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire in afara celei de la adresa de
domiciliu;
d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele in afara celei de
la adresa de domiciliu.
(2) In cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri in afara celei de la
adresa de domiciliu, impozitul majorat se determina in functie de ordinea in
care proprietatile au fost dobandite, asa cum rezulta din documentele ce atesta
calitatea de proprietar.
(3) Persoanele fizice prevazute la alin. (1) au obligatia sa depuna o
declaratie speciala la compartimentele de specialitate ale autoritatilor
administratiei publice locale in raza carora isi au domiciliul, precum si la
cele in raza carora sunt situate celelalte cladiri ale acestora. Modelul
declaratiei speciale va fi cel prevazut prin norme metodologice aprobate prin
hotarare a Guvernului.
Art. 253
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
(1) In cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin
aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii.
(2) Cota de impozit se stabileste prin hotarare a consiliului local si
poate fi cuprinsa intre 0,5% si 1%, inclusiv.
(3) Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in
patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii, conform
prevederilor legale in vigoare.
(4) In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe
calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15% .
(5) In cazul unei cladiri care a fost reevaluata conform prevederilor
legale in vigoare, valoarea de inventar a cladirii este valoarea inregistrata
in contabilitatea proprietarului imediat dupa reevaluare;
(6) In cazul unei cladiri care a fost dobandita inainte de 1 ianuarie 1998
si care dupa aceasta data nu a fost reevaluata, cota impozitului pe cladiri
este stabilita de consiliul local intre 5% si 10% si se aplica la valoarea de
inventar a cladirii, pana la data primei reevaluari, inregistrata in
contabilitatea persoanelor juridice.
(7) In cazul unei cladiri ce face obiectul unui contract de leasing
financiar se aplica urmatoarele reguli:
a) impozitul pe cladire se datoreaza de proprietar;
b) valoarea care se ia in considerare la calculul impozitului pe cladiri
este valoarea cladirii inregistrata in contractul de leasing financiar.
(8) Impozitul pe cladiri se aplica pentru orice cladire detinuta de o
persoana juridica aflata in functiune, in rezerva sau in conservare, chiar daca
valoarea sa a fost recuperata integral pe calea amortizarii.
Art. 254
Dobandirea, instrainarea si modificarea cladirilor
(1) In cazul unei cladiri care a fost dobandita sau construita de o
persoana in cursul anului, impozitul pe cladire se datoreaza de catre persoana
respectiva cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care
cladirea a fost dobandita sau construita.
(2) In cazul unei cladiri care a fost instrainata, demolata sau distrusa,
dupa caz, in cursul anului, impozitul pe cladire inceteaza a se mai datora de
persoana respectiva cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in
care cladirea a fost instrainata, demolata sau distrusa.
(3) In cazurile prevazute la alin. (1) sau (2), impozitul pe cladiri se
recalculeaza pentru a reflecta perioada din an in care impozitul se aplica
acelei persoane.
(4) In cazul extinderii, imbunatatirii, distrugerii partiale sau al altor
modificari aduse unei cladiri existente, impozitul pe cladire se recalculeaza
incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care a fost finalizata
modificarea.
(5) Orice persoana care dobandeste sau construieste o cladire are obligatia
de a depune o declaratie de impunere la compartimentul de specialitate al
autoritatii administratiei publice locale in termen de 30 de zile de la data
dobandirii sau construirii.
(6) Orice persoana care extinde, imbunatateste, demoleaza, distruge sau
modifica in alt mod o cladire existenta are obligatia sa depuna o declaratie in
acest sens la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei
publice locale in termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste
modificari.
Art. 255
Plata impozitului
(1) Impozitul pe cladiri se plateste anual, in patru rate egale, pana la
datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru
intregul an de catre persoanele fizice, pana la data de 15 martie a anului
respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a
consiliului local.
CAP. 3
Impozitul pe teren
Art. 256
Reguli generale
(1) Orice persoana care are in proprietate teren situat in Romania
datoreaza pentru acesta un impozit anual, exceptand cazurile in care in
prezentul titlu se prevede altfel.
(2) Impozitul prevazut la alin. (1), denumit in continuare impozit pe teren,
se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza
careia este situat terenul.
(3) In cazul unui teren, aflat in administrarea sau in folosinta, dupa caz,
a altei persoane si pentru care se datoreaza chirie/arenda in baza unui
contract de inchiriere/arendare, impozitul pe teren se datoreaza de catre
proprietar.
(4) In cazul terenului care este detinut in comun de doua sau mai multe
persoane, fiecare proprietar datoreaza impozit pentru partea din teren aflata
in proprietatea sa. In cazul in care nu se pot stabili partile individuale ale
proprietarilor in comun, fiecare proprietar in comun datoreaza o parte egala
din impozitul pentru terenul respectiv.
Art. 257
Scutiri
Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru:
a) terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren care este
acoperita de o cladire;
b) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege si al unei unitati
locale a acestuia, cu personalitate juridica;
c) orice teren al unui cimitir, crematoriu;
d) orice teren al unei institutii de invatamant preuniversitar si
universitar, autorizata provizoriu sau acreditata;
e) orice teren al unei unitati sanitare de interes national care nu a
trecut in patrimoniul autoritatilor locale;
f) orice teren detinut, administrat sau folosit de catre o institutie
publica, cu exceptia suprafetelor folosite pentru activitati economice;
g) orice teren aferent unei cladiri a unei institutii publice sau unei
cladiri care face parte din domeniul public sau privat al unei unitati
administrativ-teritoriale, exceptand suprafetele acestuia folosite pentru
activitati economice;
h) orice teren degradat sau poluat, inclus in perimetrul de ameliorare,
pentru perioada cat dureaza ameliorarea acestuia;
i) terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia data sunt
improprii pentru agricultura sau silvicultura, orice terenuri ocupate de
iazuri, balti, lacuri de acumulare sau cai navigabile, cele folosite pentru
activitatile de aparare impotriva inundatiilor, gospodarirea apelor,
hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apa, cele
folosite ca zone de protectie definite in lege, precum si terenurile utilizate
pentru exploatarile din subsol, incadrate astfel printr-o hotarare a
consiliului local, in masura in care nu afecteaza folosirea suprafetei solului;
j) orice terenuri legate de sistemele hidrotehnice sau de navigatie,
terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv
ecluzele si statiile de pompare aferente acestora, precum si terenurile
aferente lucrarilor de imbunatatiri funciare;
k) terenurile ocupate de autostrazi, drumuri europene, drumuri nationale,
drumuri principale administrate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri
Nationale din Romania - S.A., zonele de siguranta a acestora, precum si
terenurile din jurul pistelor reprezentand zone de siguranta;
l) terenurile parcurilor industriale, stiintifice si tehnologice, potrivit
legii;
m) terenurile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor
administrativ-teritoriale in lipsa de mostenitori legali sau testamentari;
n) terenurile aferente cladirilor prevazute la art. 250 alin. (1) pct. 6 si
7, cu exceptia celor folosite pentru activitati economice.
Art. 258
Calculul impozitului
(1) Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri
patrati de teren, rangul localitatii in care este amplasat terenul si zona
si/sau categoria de folosinta a terenului, conform incadrarii facute de
consiliul local.
(2) In cazul unui teren amplasat in intravilan, impozitul pe teren se
stabileste prin inmultirea numarului de metri patrati ai terenului cu suma
corespunzatoare prevazuta in urmatorul tabel:
_______________________________________________________________________
|Zona din cadrul localitatii| Rangul localitatii (lei/mp) |
|___________________________|___________________________________________|
| | O | I | II | III | IV | V |
|___________________________|_______|_______|_______|_______|_____|_____|
| A | 5,900 | 4,900 | 4,300 | 3,700 | 500 | 400 |
|___________________________|_______|_______|_______|_______|_____|_____|
| B | 4,900 | 3,700 | 3,000 | 2,500 | 400 | 300 |
|___________________________|_______|_______|_______|_______|_____|_____|
| C | 3,700 | 2,500 | 1,900 | 1,200 | 300 | 200 |
|___________________________|_______|_______|_______|_______|_____|_____|
| D | 2,500 | 1,200 | 1,000 | 700 | 200 | 100 |
|___________________________|_______|_______|_______|_______|_____|_____|
(3) In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul
agricol la alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructii,
impozitul pe teren se stabileste dupa cum urmeaza:
a) prin inmultirea numarului de metri patrati de teren cu suma
corespunzatoare prevazuta la alin. (4);
b) prin inmultirea rezultatului de la lit. a) cu coeficientul de corectie
corespunzator prevazut la alin. (5).
(4) Numarul de metri patrati de teren se inmulteste cu suma corespunzatoare
prevazuta in urmatorul tabel:
_______________________________________________________________________
|Nr. | Categoria de folosinta | Zona (lei/mp) |
|crt.| |___________________|
| | | I | II | III| IV |
|____|______________________________________________|____|____|____|____|
| 1.| Teren arabil | 15 | 12 | 10 | 8 |
|____|______________________________________________|____|____|____|____|
| 2.| Pasune | 12 | 10 | 8 | 6 |
|____|______________________________________________|____|____|____|____|
| 3.| Faneata | 12 | 10 | 8 | 6 |
|____|______________________________________________|____|____|____|____|
| 4.| Vie | 25 | 20 | 15 | 10 |
|____|______________________________________________|____|____|____|____|
| 5.| Livada | 30 | 25 | 20 | 15 |
|____|______________________________________________|____|____|____|____|
| 6.| Padure sau alt teren cu vegetatie forestiera | 15 | 12 | 10 | 8 |
|____|______________________________________________|____|____|____|____|
| 7.| Teren cu apa | 8 | 6 | 4 | X |
|____|______________________________________________|____|____|____|____|
| 8.| Drumuri si cai ferate | X | X | X | X |
|____|______________________________________________|____|____|____|____|
| 9.| Teren neproductiv | X | X | X | X |
|____|______________________________________________|____|____|____|____|
(5) Suma stabilita conform alin. (4) se inmulteste cu coeficientul de
corectie corespunzator prevazut in urmatorul tabel:
_______________________________________________
| Rangul localitatii | Coeficientul de corectie |
|____________________|__________________________|
| O | 8,00 |
|____________________|__________________________|
| I | 5,00 |
|____________________|__________________________|
| II | 4,00 |
|____________________|__________________________|
| III | 3,00 |
|____________________|__________________________|
| IV | 1,10 |
|____________________|__________________________|
| V | 1,00 |
|____________________|__________________________|
(6) In cazul unui teren amplasat in extravilan, indiferent de rangul
localitatii, categoria de folosinta si zona unde este situat, impozitul pe
teren este de 10.000 lei/ha.
Art. 259
Dobandiri si transferuri de teren, precum si alte modificari aduse
terenului
(1) Pentru un teren dobandit de o persoana in cursul unui an, impozitul pe
teren se datoreaza de la data de intai a lunii urmatoare celei in care terenul
a fost dobandit.
(2) Pentru orice operatiune juridica efectuata de o persoana in cursul unui
an, care are ca efect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren,
persoana inceteaza a mai datora impozitul pe teren incepand cu prima zi a lunii
urmatoare celei in care a fost efectuat transferul dreptului de proprietate
asupra terenului.
(3) In cazurile prevazute la alin. (1) sau (2), impozitul pe teren se
recalculeaza pentru a reflecta perioada din an in care impozitul se aplica
acelei persoane.
(4) Daca incadrarea terenului in functie de pozitie si categorie de
folosinta se modifica in cursul unui an sau in cursul anului intervine un
eveniment care modifica impozitul datorat pe teren, impozitul datorat se
modifica incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care a intervenit
modificarea.
(5) Daca in cursul anului se modifica rangul unei localitati, impozitul pe
teren se modifica pentru intregul teren situat in intravilan corespunzator noii
incadrari a localitatii, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui
in care a intervenit aceasta modificare.
(6) Orice persoana care dobandeste teren are obligatia de a depune o declaratie
privind achizitia terenului la compartimentul de specialitate al autoritatii
administratiei publice locale in termen de 30 de zile, inclusiv, care urmeaza
dupa data achizitiei.
(7) Orice persoana care modifica folosinta terenului are obligatia de a
depune o declaratie privind modificarea folosintei acestuia la compartimentul
de specialitate al autoritatii administratiei publice locale in termen de 30 de
zile, inclusiv, care urmeaza dupa data modificarii folosintei.
Art. 260
Plata impozitului
(1) Impozitul pe teren se plateste anual, in patru rate egale, pana la
datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru
intregul an de catre persoanele fizice, pana la data de 15 martie a anului
respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a
consiliului local.
CAP. 4
Taxa asupra mijloacelor de transport
Art. 261
Reguli generale
(1) Orice persoana care are in proprietate un mijloc de transport care
trebuie inmatriculat in Romania datoreaza o taxa anuala pentru mijlocul de
transport, cu exceptia cazurilor in care in prezentul capitol se prevede
altfel.
(2) Taxa prevazuta la alin. (1), denumita in continuare taxa asupra
mijloacelor de transport, se plateste la bugetul local al unitatii
administrativ-teritoriale unde persoana isi are domiciliul, sediul sau punctul
de lucru, dupa caz.
(3) In cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de
leasing financiar, taxa asupra mijlocului de transport se datoreaza de locator.
Art. 262
Scutiri
Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplica pentru:
a) autoturismele, motocicletele cu atas si mototriciclurile care apartin persoanelor
cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora;
b) navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele folosite pentru
transportul persoanelor fizice cu domiciliul in Delta Dunarii, Insula Mare a
Brailei si Insula Balta Ialomitei;
c) mijloacele de transport ale institutiilor publice;
d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate
pentru servicii de transport public de pasageri in regim urban sau suburban,
inclusiv transportul de pasageri in afara unei localitati, daca tariful de
transport este stabilit in conditii de transport public.
Art. 263
Calculul taxei
(1) Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaza in functie de tipul
mijlocului de transport, conform celor prevazute in prezentul capitol.
(2) In cazul oricaruia dintre urmatoarele mijloace de transport cu
tractiune mecanica, taxa asupra mijlocului de transport se calculeaza in
functie de capacitatea cilindrica a acestora, prin inmultirea fiecarui 500 cm^3
sau fractiune din aceasta cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:
______________________________________________________________________________
| |Valoarea
taxei|
| Mijloc de transport |lei/500 cm^3
|
| |sau fractiune
|
|_______________________________________________________________|______________|
| 1. Autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana | 58.000
|
| la 2.000 cm^3 inclusiv |
|
|_______________________________________________________________|______________|
| 2. Autoturisme cu capacitatea cilindrica de peste 2.000 cm^3 | 72.000
|
|_______________________________________________________________|______________|
| 3. Autobuze, autocare, microbuze | 117.000
|
|_______________________________________________________________|______________|
| 4. Alte vehicule cu tractiune mecanica cu masa totala | 126.000
|
| maxima autorizata de pana la 12 tone inclusiv |
|
|_______________________________________________________________|______________|
| 5. Tractoare inmatriculate | 78.000
|
|_______________________________________________________________|______________|
| 6. Motociclete, motorete si scutere | 29.000
|
|_______________________________________________________________|______________|
(3) In cazul unui atas, taxa pe mijlocul de transport este de 50% din taxa
pentru motocicletele, motoretele si scuterele respective.
(4) In cazul unui autovehicul de transport marfa cu masa totala autorizata
de peste 12 tone, taxa asupra mijlocului de transport este egala cu suma
corespunzatoare din tabelul urmator:
______________________________________________________________________________
| | Numarul axelor si masa totala maxima autorizata | Taxa (lei)
|
| |
|_____________________|
| | |Vehicule |Vehicule
|
| | |cu sistem |cu alt
|
| | |de |sistem de
|
| | |suspensie |suspensie
|
| | |pneumatica| |
| | |sau un |
|
| | |echivalent|
|
| | |recunoscut|
|
|___|____________________________________________________|__________|__________|
|I | Vehicule cu doua axe | |
|
|___|____________________________________________________|__________|__________|
| | 1.| Masa peste 12 tone, dar nu mai mult de 13 tone | 1.000.000|
1.100.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 2.| Masa peste 13 tone, dar nu mai mult de 14 tone | 1.100.000|
1.200.000|
| |___|________________________________________________|__________|__________|
| | 3.| Masa peste 14 tone, dar nu mai mult de 15 tone | 1.200.000|
1.400.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 4.| Masa peste 15 tone | 1.400.000|
2.800.000|
|___|___|________________________________________________|__________|__________|
|II | Vehicule cu trei axe | |
|
|___|____________________________________________________|__________|__________|
| | 1.| Masa peste 15 tone, dar nu mai mult de 17 tone | 1.100.000|
1.200.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 2.| Masa peste 17 tone, dar nu mai mult de 19 tone | 1.200.000|
1.300.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 3.| Masa peste 19 tone, dar nu mai mult de 21 tone | 1.300.000|
1.600.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 4.| Masa peste 21 tone, dar nu mai mult de 23 tone | 1.600.000|
2.500.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 5.| Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone | 2.500.000|
3.800.000|
| |___|________________________________________________|__________|__________|
| | 6.| Masa peste 25 tone | 2.500.000|
3.800.000|
|___|___|________________________________________________|__________|__________|
|III| Vehicule cu patru axe | |
|
|___|____________________________________________________|__________|__________|
| | 1.| Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone | 1.600.000|
1.700.000|
| |___|________________________________________________|__________|__________|
| | 2.| Masa peste 25 tone, dar nu mai mult de 27 tone | 1.700.000|
2.500.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 3.| Masa peste 27 tone, dar nu mai mult de 29 tone | 2.500.000|
4.000.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 4.| Masa peste 29 tone, dar nu mai mult de 31 tone | 4.000.000|
6.000.000|
| |___|________________________________________________|__________|__________|
| | 5.| Masa peste 31 tone | 4.000.000|
6.000.000|
|___|___|________________________________________________|__________|__________|
(5) In cazul unei combinatii de autovehicule (un autovehicul articulat sau
tren rutier) de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12
tone, taxa asupra mijlocului de transport este egala cu suma corespunzatoare
din tabelul urmator:
______________________________________________________________________________
| | Numarul axelor si masa totala maxima autorizata | Taxa (lei)
|
| |
|_____________________|
| | |Vehicule |Vehicule
|
| | |cu sistem |cu alt
|
| | |de |sistem de
|
| | |suspensie |suspensie
|
| | |pneumatica|
|
| | |sau un |
|
| | |echivalent|
|
| | |recunoscut|
|
|___|____________________________________________________|__________|__________|
|I | Vehicule cu 2 + 1 axe | |
|
|___|____________________________________________________|__________|__________|
| | 1.| Masa peste 12 tone, dar nu mai mult de 14 tone | 1.000.000|
1.100.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 2.| Masa peste 14 tone, dar nu mai mult de 16 tone | 1.100.000|
1.200.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 3.| Masa peste 16 tone, dar nu mai mult de 18 tone | 1.200.000|
1.300.000|
| |___|________________________________________________|__________|__________|
| | 4.| Masa peste 18 tone, dar nu mai mult de 20 tone | 1.300.000|
1.400.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 5.| Masa peste 20 tone, dar nu mai mult de 22 tone | 1.400.000|
1.500.000|
| |___|________________________________________________|__________|__________|
| | 6.| Masa peste 22 tone, dar nu mai mult de 23 tone | 1.500.000|
1.600.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 7.| Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone | 1.600.000|
2.000.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 8.| Masa peste 25 tone | 2.000.000|
3.400.000|
|___|___|________________________________________________|__________|__________|
|II | Vehicule cu 2 + 2 axe | |
|
|___|____________________________________________________|__________|__________|
| | 1.| Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone | 1.200.000|
1.300.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 2.| Masa peste 25 tone, dar nu mai mult de 26 tone | 1.300.000|
1.600.000|
| |___|________________________________________________|__________|__________|
| | 3.| Masa peste 26 tone, dar nu mai mult de 28 tone | 1.600.000|
2.000.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 4.| Masa peste 28 tone, dar nu mai mult de 29 tone | 2.000.000| 2.300.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 5.| Masa peste 29 tone, dar nu mai mult de 31 tone | 2.300.000|
3.700.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 6.| Masa peste 31 tone, dar nu mai mult de 33 tone | 3.700.000|
5.200.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 7.| Masa peste 33 tone, dar nu mai mult de 36 tone | 5.200.000|
7.900.000|
| |___|________________________________________________|__________|__________|
| | 8.| Masa peste 36 tone | 5.200.000|
7.900.000|
|___|___|________________________________________________|__________|__________|
|III| Vehicule cu 2 + 3 axe | |
|
|___|____________________________________________________|__________|__________|
| | 1.| Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone | 4.200.000|
5.700.000|
| |___|________________________________________________|__________|__________|
| | 2.| Masa peste 38 tone | 5.700.000|
8.000.000|
|___|___|________________________________________________|__________|__________|
|IV | Vehicule cu 3 + 2 axe | |
|
|___|____________________________________________________|__________|__________|
| | 1.| Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone | 3.500.000|
5.000.000|
| |___|________________________________________________|__________|__________|
| | 2.| Masa peste 38 tone, dar nu mai mult de 40 tone | 5.000.000|
7.000.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 3.| Masa peste 40 tone | 7.000.000|
7.900.000|
|___|___|________________________________________________|__________|__________|
|V | Vehicule cu 3 + 3 axe | |
|
|___|____________________________________________________|__________|__________|
| | 1.| Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone | 2.800.000|
3.100.000|
|
|___|________________________________________________|__________|__________|
| | 2.| Masa peste 38 tone, dar nu mai mult de 40 tone | 3.100.000|
3.700.000|
| |___|________________________________________________|__________|__________|
| | 3.| Masa peste 40 tone | 3.700.000|
7.500.000|
|___|___|________________________________________________|__________|__________|
(6) In cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face
parte dintr-o combinatie de autovehicule prevazuta la alin. (5), taxa asupra
mijlocului de transport este egala cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:
_________________________________________________________
| Masa totala maxima autorizata | Taxa (lei) |
|____________________________________________|____________|
| a) Pana la 1 tona inclusiv | 59.000 |
|____________________________________________|____________|
| b) Peste 1 tona, dar nu mai mult de 3 tone | 194.000 |
|____________________________________________|____________|
| c) Peste 3 tone, dar nu mai mult de 5 tone | 292.000 |
|____________________________________________|____________|
| d) Peste 5 tone | 370.000 |
|____________________________________________|____________|
(7) In cazul mijloacelor de transport pe apa, taxa pe mijlocul de transport
este egala cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:
______________________________________________________________________________
| | Mijlocul de transport pe apa | Taxa (lei)
|
|___|_____________________________________________________________|____________|
| 1.| Luntre, barci fara motor, scutere de apa, folosite pentru uz|
|
| | si agrement personal | 100.000
|
|___|_____________________________________________________________|____________|
| 2.| Barci fara motor, folosite in alte scopuri | 300.000
|
|___|_____________________________________________________________|____________|
| 3.| Barci cu motor | 600.000
|
|___|_____________________________________________________________|____________|
| 4.| Bacuri, poduri plutitoare | 5.000.000
|
|___|_____________________________________________________________|____________|
| 5.| Salupe | 3.000.000
|
|___|_____________________________________________________________|____________|
| 6.| Iahturi | 15.000.000
|
|___|_____________________________________________________________|____________|
| 7.| Remorchere si impingatoare |
|
|___|_____________________________________________________________|____________|
| | a) Pana la 500 CP inclusiv | 3.000.000
|
|___|_____________________________________________________________|____________|
| | b) Peste 500 CP, dar nu peste 2.000 CP | 5.000.000
|
|___|_____________________________________________________________|____________|
| | c) Peste 2.000 CP, dar nu peste 4.000 CP | 8.000.000
|
|___|_____________________________________________________________|____________|
| | d) Peste 4.000 CP | 12.000.000
|
|___|_____________________________________________________________|____________|
| 8.| Vapoare - pentru fiecare 1.000 tdw sau fractiune din acesta | 1.000.000
|
|___|_____________________________________________________________|____________|
| 9.| Ceamuri, slepuri si barje fluviale: | |
|___|_____________________________________________________________|____________|
| | a) Cu capacitatea de incarcare pana la 1.500 tone inclusiv | 1.000.000
|
|___|_____________________________________________________________|____________|
| | b) Cu capacitatea de incarcare de peste 1.500 tone, dar nu |
|
| | peste 3.000 tone | 1.500.000
|
|___|_____________________________________________________________|____________|
| | c) Cu capacitatea de incarcare de peste 3.000 tone | 2.500.000
|
|___|_____________________________________________________________|____________|
(8) In intelesul prezentului articol, capacitatea cilindrica sau masa
totala maxima autorizata a unui mijloc de transport se stabileste prin cartea
de identitate a mijlocului de transport, prin factura de achizitie sau un alt
document similar.
Art. 264
Dobandiri si transferuri ale mijloacelor de transport
(1) In cazul unui mijloc de transport dobandit de o persoana in cursul unui
an, taxa asupra mijlocului de transport se datoreaza de persoana de la data de
intai a lunii urmatoare celei in care mijlocul de transport a fost dobandit.
(2) In cazul unui mijloc de transport care este instrainat de o persoana in
cursul unui an sau este radiat din evidenta fiscala a compartimentului de
specialitate al autoritatii de administratie publica locala, taxa asupra
mijlocului de transport inceteaza sa se mai datoreze de acea persoana incepand
cu data de intai a lunii urmatoare celei in care mijlocul de transport a fost
instrainat sau radiat din evidenta fiscala.
(3) In cazurile prevazute la alin. (1) sau (2), taxa asupra mijloacelor de
transport se recalculeaza pentru a reflecta perioada din an in care impozitul
se aplica acelei persoane.
(4) Orice persoana care dobandeste/transfera un mijloc de transport sau isi
schimba domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligatia de a depune o
declaratie cu privire la mijlocul de transport la compartimentul de specialitate
al autoritatii administratiei publice locale pe a carei raza teritoriala isi
are domiciliul/sediul/punctul de lucru in termen de 30 de zile inclusiv, de la
modificarea survenita.
Art. 265
Plata taxei
(1) Taxa asupra mijlocului de transport se plateste anual, in patru rate
egale, pana la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie,
inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipatie a taxei auto, datorata pentru intregul an
de catre persoanele fizice, pana la data de 15 martie a anului respectiv, se
acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului
local.
(3) In cazul unui mijloc de transport detinut de un nerezident, taxa asupra
mijlocului de transport se plateste integral in momentul inregistrarii mijlocului
de transport la compartimentul de specialitate al autoritatii de administratie
publica locala.
CAP. 5
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si a autorizatiilor
Art. 266
Reguli generale
Orice persoana care trebuie sa obtina un certificat, aviz sau alta
autorizatie prevazuta in prezentul capitol trebuie sa plateasca taxa mentionata
in acest capitol la compartimentul de specialitate al autoritatii
administratiei publice locale inainte de a i se elibera certificatul, avizul
sau autorizatia necesara.
Art. 267
Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizatiilor de
construire si a altor avize asemanatoare
(1) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, in mediul urban,
este egala cu suma stabilita de consiliul local in limitele prevazute in
tabelul urmator:
__________________________________________________________
| Suprafata pentru care se obtine | Taxa (lei) |
| certificatul de urbanism | |
|______________________________________|___________________|
| a) Pana la 150 mp inclusiv | 25.000 - 35.000 |
|______________________________________|___________________|
| b) Intre 151 mp si 250 mp inclusiv | 37.000 - 47.000 |
|______________________________________|___________________|
| c) Intre 251 mp si 500 mp inclusiv | 48.000 - 60.000 |
|______________________________________|___________________|
| d) Intre 501 mp si 750 mp inclusiv | 61.000 - 72.000 |
|______________________________________|___________________|
| e) Intre 751 mp si 1.000 mp inclusiv | 73.000 - 85.000 |
|______________________________________|___________________|
| f) Peste 1.000 mp | 85.000 + 130 |
| | pentru fiecare |
| | mp care depaseste |
| | 1.000 mp |
|______________________________________|___________________|
(2) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru o zona rurala
este egala cu 50% din taxa stabilita conform alin. (1).
(3) Taxa pentru eliberarea unei autorizatii de construire pentru o cladire
care urmeaza a fi folosita ca locuinta sau anexa la locuinta este egala cu 0,5%
din valoarea autorizata a lucrarilor de constructii.
(4) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de foraje sau excavari necesara
studiilor geotehnice, ridicarilor topografice, exploatarilor de cariera,
balastierelor, sondelor de gaze si petrol, precum si altor exploatari se
calculeaza inmultind numarul de metri patrati de teren afectat de foraj sau de
excavatie cu o valoare stabilita de consiliul local de pana la 50.000 lei.
(5) Taxa pentru eliberarea autorizatiei necesare pentru lucrarile de
organizare de santier in vederea realizarii unei constructii, care nu sunt
incluse in alta autorizatie de construire, este egala cu 3% din valoarea
autorizata a lucrarilor de organizare de santier.
(6) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de amenajare de tabere de corturi,
casute sau rulote ori campinguri este egala cu 2% din valoarea autorizata a
lucrarilor de constructie.
(7) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru chioscuri,
tonete, cabine, spatii de expunere, situate pe caile si in spatiile publice, precum
si pentru amplasarea corpurilor si a panourilor de afisaj, a firmelor si
reclamelor este de pana la 50.000 lei pentru fiecare metru patrat de suprafata
ocupata de constructie.
(8) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru orice alta
constructie decat cele prevazute in alt alineat al prezentului articol este
egala cu 1% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructie, inclusiv
instalatiile aferente.
(9) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfiintare, totala sau
partiala, a unei constructii este egala cu 0,1% din valoarea impozabila a
constructiei, stabilita pentru determinarea impozitului pe cladiri. In cazul
desfiintarii partiale a unei constructii, taxa pentru eliberarea autorizatiei
se modifica astfel incat sa reflecte portiunea din constructie care urmeaza a
fi demolata.
(10) Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism sau a unei
autorizatii de construire este egala cu 30% din cuantumul taxei pentru
eliberarea certificatului sau a autorizatiei initiale.
(11) Taxa pentru eliberarea unei autorizatii privind lucrarile de racorduri
si bransamente la retele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie
electrica, telefonie si televiziune prin cablu se stabileste de consiliul local
si este de pana la 75.000 lei pentru fiecare racord.
(12) Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de catre comisia de
urbanism si amenajarea teritoriului, de catre primari sau de structurile de
specialitate din cadrul consiliului judetean se stabileste de consiliul local
in suma de pana la 100.000 lei.
(13) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala si
adresa se stabileste de catre consiliile locale in suma de pana la 60.000 lei.
(14) Pentru taxele prevazute in prezentul articol, stabilite pe baza
valorii autorizate a lucrarilor de constructie, se aplica urmatoarele reguli:
a) taxa datorata se stabileste pe baza valorii lucrarilor de constructie
declarate de persoana care solicita avizul si se plateste inainte de emiterea
avizului;
b) in termen de 15 zile de la data finalizarii lucrarilor de constructie,
dar nu mai tarziu de 15 zile de la data la care expira autorizatia respectiva,
persoana care a obtinut autorizatia trebuie sa depuna o declaratie privind
valoarea lucrarilor de constructie la compartimentul de specialitate al
autoritatii administratiei publice locale;
c) pana in cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care se depune situatia
finala privind valoarea lucrarilor de constructii, compartimentul de
specialitate al autoritatii administratiei publice locale are obligatia de a
stabili taxa datorata pe baza valorii reale a lucrarilor de constructie;
d) pana in cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care compartimentul de
specialitate al autoritatii administratiei publice locale a emis valoarea
stabilita pentru taxa, trebuie platita orice suma suplimentara datorata de
catre persoana care a primit autorizatia sau orice suma care trebuie rambursata
de autoritatea administratiei publice locale.
(15) In cazul unei autorizatii de construire emise pentru o persoana
fizica, valoarea reala a lucrarilor de constructie nu poate fi mai mica decat
valoarea impozabila a cladirii stabilita conform art. 251.
Art. 268
Taxa pentru eliberarea autorizatiilor pentru a desfasura o activitate
economica si a altor autorizatii similare
(1) Taxa pentru eliberarea unei autorizatii pentru desfasurarea unei
activitati economice este stabilita de catre consiliul local in suma de pana la
100.000 lei, in mediul rural, si de pana la 500.000 lei, in mediul urban.
(2) Taxa pentru eliberarea autorizatiilor sanitare de functionare se
stabileste de consiliul local si este de pana la 120.000 lei.
(3) Taxa pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale
sau de pe alte asemenea planuri, detinute de consiliile locale, se stabileste
de catre consiliul local si este de pana la 200.000 lei.
(4) Taxa pentru eliberarea certificatelor de producator se stabileste de
catre consiliile locale si este de pana la 500.000 lei.
Art. 269
Scutiri
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor nu se
datoreaza pentru:
a) certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru lacas de
cult sau constructie anexa;
b) certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru dezvoltarea,
modernizarea sau reabilitarea infrastructurilor din transporturi care apartin
domeniului public al statului;
c) certificat de urbanism sau autorizatie de construire, pentru lucrarile
de interes public judetean sau local;
d) certificat de urbanism sau autorizatie de construire, daca beneficiarul
constructiei este o institutie publica;
e) autorizatie de construire pentru autostrazile si caile ferate atribuite
prin concesionare, conform legii.
CAP. 6
Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate
Art. 270
Taxa pentru serviciile de reclama si publicitate
(1) Orice persoana, care beneficiaza de servicii de reclama si publicitate
in Romania in baza unui contract sau a unui alt fel de intelegere incheiata cu
alta persoana, datoreaza plata taxei prevazute in prezentul articol, cu
exceptia serviciilor de reclama si publicitate realizate prin mijloacele de
informare in masa scrise si audiovizuale.
(2) Taxa prevazuta in prezentul articol, denumita in continuare taxa pentru
servicii de reclama si publicitate, se plateste la bugetul local al unitatii
administrativ-teritoriale in raza careia persoana presteaza serviciile de
reclama si publicitate.
(3) Taxa pentru servicii de reclama si publicitate se calculeaza prin
aplicarea cotei taxei respective la valoarea serviciilor de reclama si
publicitate.
(4) Cota taxei se stabileste de consiliul local, fiind cuprinsa intre 1% si
3% .
(5) Valoarea serviciilor de reclama si publicitate cuprinde orice plata
obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta pentru serviciile de reclama si
publicitate, cu exceptia taxei pe valoarea adaugata.
(6) Taxa pentru servicii de reclama si publicitate se varsa la bugetul
local, lunar, pana la data de 10 a lunii urmatoare celei in care a intrat in
vigoare contractul de prestari de servicii de reclama si publicitate.
Art. 271
Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate
(1) Orice persoana care utilizeaza un panou, afisaj sau structura de afisaj
pentru reclama si publicitate intr-un loc public datoreaza plata taxei anuale
prevazute in prezentul articol catre bugetul local al autoritatii
administratiei publice locale in raza careia este amplasat panoul, afisajul sau
structura de afisaj respectiva.
(2) Valoarea taxei pentru afisaj in scop de reclama si publicitate se
calculeaza anual, prin inmultirea numarului de metri patrati sau a fractiunii
de metru patrat a suprafetei afisajului pentru reclama sau publicitate cu suma
stabilita de consiliul local, astfel:
a) in cazul unui afisaj situat in locul in care persoana deruleaza o
activitate economica, suma este de pana la 200.000 lei;
b) in cazul oricarui alt panou, afisaj sau structura de afisaj pentru
reclama si publicitate, suma este de pana la 150.000 lei.
(3) Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate se recalculeaza
pentru a reflecta numarul de luni sau fractiunea din luna dintr-un an
calendaristic in care se afiseaza in scop de reclama si publicitate.
(4) Taxa pentru afisajul in scop de reclama si publicitate se plateste
anual, anticipat sau trimestrial, in patru rate egale, pana la datele de 15
martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.
(5) Consiliile locale pot impune persoanelor care datoreaza taxa pentru
afisaj in scop de reclama si publicitate sa depuna o declaratie anuala la
compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale.
Art. 272
Scutiri
(1) Taxa pentru serviciile de reclama si publicitate si taxa pentru afisaj
in scop de reclama si publicitate nu se aplica institutiilor publice, cu
exceptia cazurilor cand acestea fac reclama unor activitati economice.
(2) Taxa prevazuta in prezentul articol, denumita in continuare taxa pentru
afisaj in scop de reclama si publicitate, nu se aplica unei persoane care
inchiriaza panoul, afisajul sau structura de afisaj unei alte persoane, in
acest caz taxa prevazuta la art. 270 fiind platita de aceasta ultima persoana.
(3) Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate nu se datoreaza
pentru afisele, panourile sau alte mijloace de reclama si publicitate amplasate
in interiorul cladirilor.
(4) Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate nu se aplica
pentru panourile de identificare a instalatiilor energetice, marcaje de
avertizare sau marcaje de circulatie, precum si alte informatii de utilitate
publica si educationale.
(5) Nu se datoreaza taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si
publicitate pentru afisajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt
destinate, prin constructia lor, realizarii de reclama si publicitate.
CAP. 7
Impozitul pe spectacole
Art. 273
Reguli generale
(1) Orice persoana care organizeaza o manifestare artistica, o competitie
sportiva sau alta activitate distractiva in Romania are obligatia de a plati
impozitul prevazut in prezentul capitol, denumit in continuare impozitul pe
spectacole.
(2) Impozitul pe spectacole se plateste la bugetul local al unitatii
administrativ-teritoriale in raza careia are loc manifestarea artistica,
competitia sportiva sau alta activitate distractiva.
Art. 274
Calculul impozitului
(1) Cu exceptiile prevazute la art. 275, impozitul pe spectacole se
calculeaza prin aplicarea cotei de impozit la suma incasata din vanzarea
biletelor de intrare si a abonamentelor.
(2) Cota de impozit se determina dupa cum urmeaza:
a) in cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesa de teatru,
balet, opera, opereta, concert filarmonic sau alta manifestare muzicala,
prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice
competitie sportiva interna sau internationala, cota de impozit este egala cu
2%;
b) in cazul oricarei alte manifestari artistice decat cele enumerate la
lit. a), cota de impozit este egala cu 5% .
(3) Suma primita din vanzarea biletelor de intrare sau a abonamentelor nu
cuprinde sumele platite de organizatorul spectacolului in scopuri caritabile,
conform contractului scris intrat in vigoare inaintea vanzarii biletelor de
intrare sau a abonamentelor.
(4) Persoanele care datoreaza impozitul pe spectacole stabilit in
conformitate cu prezentul articol au obligatia de:
a) a inregistra biletele de intrare si/sau abonamentele la compartimentul
de specialitate al autoritatii administratiei publice locale care isi exercita
autoritatea asupra locului unde are loc spectacolul;
b) a anunta tarifele pentru spectacol in locul unde este programat sa aiba
loc spectacolul, precum si in orice alt loc in care se vand bilete de intrare
si/sau abonamente;
c) a preciza tarifele pe biletele de intrare si/sau abonamente si de a nu
incasa sume care depasesc tarifele precizate pe biletele de intrare si/sau
abonamente;
d) a emite un bilet de intrare si/sau abonament pentru toate sumele primite
de la spectatori;
e) a asigura, la cererea compartimentului de specialitate al autoritatii
administratiei publice locale, documentele justificative privind calculul si
plata impozitului pe spectacole;
f) a se conforma oricaror altor cerinte privind tiparirea, inregistrarea,
avizarea, evidenta si inventarul biletelor de intrare si a abonamentelor, care
sunt precizate in normele elaborate in comun de Ministerul Finantelor Publice
si Ministerul Administratiei si Internelor, contrasemnate de Ministerul
Culturii si Cultelor si Agentia Nationala pentru Sport.
Art. 275
Reguli speciale pentru videoteci si discoteci
(1) In cazul unei manifestari artistice sau al unei activitati distractive
care are loc intr-o videoteca sau discoteca, impozitul pe spectacole se
calculeaza pe baza suprafetei incintei prevazute in prezentul articol.
(2) Impozitul pe spectacole se stabileste pentru fiecare zi de manifestare
artistica sau de activitate distractiva, prin inmultirea numarului de metri
patrati ai suprafetei incintei videotecii sau discotecii cu suma stabilita de
consiliul local, astfel:
a) in cazul videotecilor, suma este de pana la 1.000 lei;
b) in cazul discotecilor, suma este de pana la 2.000 lei.
(3) Impozitul pe spectacole se ajusteaza prin inmultirea sumei stabilite,
potrivit alin. (2), cu coeficientul de corectie corespunzator, precizat in
tabelul urmator:
_____________________________________________
| Rangul localitatii | Coeficient de corectie |
|____________________|________________________|
| 0 | 8,00 |
|____________________|________________________|
| I | 5,00 |
|____________________|________________________|
| II | 4,00 |
|____________________|________________________|
| III | 3,00 |
|____________________|________________________|
| IV | 1,10 |
|____________________|________________________|
| V | 1,00 |
|____________________|________________________|
(4) Persoanele care datoreaza impozitul pe spectacole stabilit in
conformitate cu prezentul articol au obligatia de a depune o declaratie la
compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale
privind spectacolele programate pe durata unei luni calendaristice. Declaratia
se depune pana la data de 15, inclusiv, a lunii precedente celei in care sunt
programate spectacolele respective.
Art. 276
Scutiri
Impozitul pe spectacole nu se aplica spectacolelor organizate in scopuri
umanitare.
Art. 277
Plata impozitului
(1) Impozitul pe spectacole se plateste lunar pana la data de 15, inclusiv,
a lunii urmatoare celei in care a avut loc spectacolul.
(2) Orice persoana care datoreaza impozitul pe spectacole are obligatia de
a depune o declaratie la compartimentul de specialitate al autoritatii
administratiei publice locale, pana la data stabilita pentru fiecare plata a impozitului
pe spectacole. Formatul declaratiei se precizeaza in normele elaborate in comun
de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor.
(3) Persoanele care datoreaza impozitul pe spectacole raspund pentru
calculul corect al impozitului, depunerea la timp a declaratiei si plata la
timp a impozitului.
CAP. 8
Taxa hoteliera
Art. 278
Reguli generale
(1) Consiliul local poate institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de
cazare, intr-o localitate asupra careia consiliul local isi exercita
autoritatea, dar numai daca taxa se aplica conform prezentului capitol.
(2) Taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, denumita in continuare
taxa hoteliera, se incaseaza de catre persoanele juridice prin intermediul
carora se realizeaza cazarea, o data cu luarea in evidenta a persoanelor
cazate.
(3) Unitatea de cazare are obligatia de a varsa taxa colectata in
conformitate cu alin. (2) la bugetul local al unitatii
administrativ-teritoriale in raza careia este situata aceasta.
Art. 279
Calculul taxei
(1) Taxa hoteliera se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite la tarifele
de cazare practicate de unitatile de cazare.
(2) Cota taxei se stabileste de consiliul local si este cuprinsa intre 0,5%
si 5% . In cazul unitatilor de cazare amplasate intr-o statiune turistica, cota
taxei poate varia in functie de clasa cazarii in hotel.
(3) Taxa hoteliera se datoreaza pentru intreaga perioada de sedere, cu
exceptia cazului unitatilor de cazare amplasate intr-o statiune turistica,
atunci cand taxa se datoreaza numai pentru o singura noapte, indiferent de
perioada reala de cazare.
Art. 280
Scutiri
Taxa hoteliera nu se aplica pentru:
a) persoanele fizice in varsta de pana la 18 ani inclusiv;
b) persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori persoanele invalide
de gradul I sau II;
c) pensionarii sau studentii;
d) persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii stagiului militar;
e) veteranii de razboi;
f) vaduvele de razboi sau vaduvele veteranilor de razboi care nu s-au
recasatorit;
g) persoanele fizice prevazute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de
dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate
in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si
completarile ulterioare;
h) sotul sau sotia uneia dintre persoanele fizice mentionate la lit. b) -
g), care este cazat/cazata impreuna cu o persoana mentionata la lit. b) - g).
Art. 281
Plata taxei
(1) Unitatile de cazare au obligatia de a varsa taxa hoteliera la bugetul
local, lunar, pana la data de 10, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care s-a
colectat taxa hoteliera de la persoanele care au platit cazarea.
(2) Unitatile de cazare au obligatia de a depune lunar o declaratie la
compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale,
pana la data stabilita pentru fiecare plata a taxei hoteliere, inclusiv.
Formatul declaratiei se precizeaza in normele elaborate in comun de Ministerul
Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor.
CAP. 9
Taxe speciale
Art. 282
Taxe speciale
(1) Pentru functionarea unor servicii publice locale create in interesul
persoanelor fizice si juridice, consiliile locale, judetene si Consiliul
General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot adopta taxe speciale.
(2) Domeniile in care consiliile locale, judetene si Consiliul General al
Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot adopta taxe speciale pentru serviciile
publice locale, precum si cuantumul acestora se stabilesc in conformitate cu
prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele
publice locale.
CAP. 10
Alte taxe locale
Art. 283
Alte taxe locale
(1) Consiliile locale sau consiliile judetene pot institui o taxa zilnica
de pana la 100.000 lei pentru utilizarea temporara a locurilor publice si
pentru vizitarea muzeelor, a caselor memoriale sau a monumentelor istorice, de
arhitectura si arheologice.
(2) Consiliul local sau consiliul judetean poate institui taxe zilnice de
pana la 100.000 lei pentru detinerea sau utilizarea echipamentelor destinate in
scopul obtinerii de venit. Taxa se aplica claselor de echipamente precizate de
consiliul local.
(3) Consiliul local poate stabili o taxa anuala de pana la 300.000 lei
pentru fiecare din urmatoarele vehicule lente:
1. autocositoare;
2. autoexcavator (excavator pe autosasiu);
3. autogreder sau autogreper;
4. buldozer pe pneuri;
5. compactor autopropulsat;
6. excavator cu racleti pentru sapat santuri, excavator cu rotor pentru
sapat santuri sau excavator pe pneuri;
7. freza autopropulsata pentru canale sau pentru pamant stabilizat;
8. freza rutiera;
9. incarcator cu o cupa pe pneuri;
10. instalatie autopropulsata de sortare-concasare;
11. macara cu greifer;
12. macara mobila pe pneuri;
13. macara turn autopropulsata;
14. masina autopropulsata pentru oricare din urmatoarele:
a) lucrari de terasamente;
b) constructia si intretinerea drumurilor;
c) decopertarea imbracamintii asfaltice la drumuri;
d) finisarea drumurilor;
e) forat;
f) turnarea asfaltului;
g) inlaturarea zapezii;
15. sasiu autopropulsat cu ferastrau pentru taiat lemne;
16. tractor pe pneuri;
17. troliu autopropulsat;
18. utilaj multifunctional pentru intretinerea drumurilor;
19. vehicul pentru pompieri pentru derularea furtunurilor de apa;
20. vehicul pentru macinat si compactat deseuri;
21. vehicul pentru marcarea drumurilor;
22. vehicul pentru taiat si compactat deseuri.
(4) Taxele prevazute la alin. (1) - (3) se calculeaza si se platesc in
conformitate cu procedurile elaborate de consiliul local.
CAP. 11
Scutiri si facilitati comune
Art. 284
Scutiri si facilitati pentru persoanele fizice
(1) Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de
transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor,
precum si alte taxe prevazute la art. 282 si art. 283 nu se aplica pentru:
a) veteranii de razboi;
b) persoanele fizice prevazute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de
dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate
in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si
completarile ulterioare, precum si in alte legi.
(2) Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren si taxa asupra mijloacelor de
transport nu se aplica persoanelor fizice prevazute la art. 6 si art. 10 alin.
1 lit. k) din Legea nr. 42/1990 privind cinstirea eroilor-martiri si acordarea
unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru
victoria Revolutiei din decembrie 1989, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare.
(3) Impozitul pe cladiri si impozitul pe teren nu se aplica vaduvelor de
razboi si vaduvelor veteranilor de razboi care nu s-au recasatorit.
(4) Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa pentru eliberarea
autorizatiilor de functionare pentru activitati economice si viza anuala a
acestora nu se aplica pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat si
persoanele invalide de gradul I sau II.
(5) In cazul unei cladiri, al unui teren sau al unui mijloc de transport
detinut in comun de o persoana fizica prevazuta la alin. (1), (2), (3) sau (4),
scutirea fiscala se aplica integral pentru proprietatile detinute in comun de
soti.
(6) Scutirea de la plata impozitului pe cladiri se aplica doar cladirii
folosite ca domiciliu de persoanele fizice prevazute la alin. (1), (2), (3) sau
(4).
(7) Scutirea de la plata impozitului pe teren se aplica doar terenului
aferent cladirii utilizate ca domiciliu de persoanele fizice prevazute la alin.
(1), (2), (3) sau (4).
(8) Scutirea de la plata impozitului prevazuta la alin. (1), (2), (3) sau
(4) se aplica unei persoane incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in
care persoana depune documentele justificative in vederea scutirii.
(9) Persoanele fizice si/sau juridice romane care reabiliteaza sau
modernizeaza termic cladirile de locuit pe care le detin in proprietate, in
conditiile Ordonantei Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termica a
fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 325/2002, sunt scutite de impozitul
pentru aceste cladiri pe perioada de rambursare a creditului obtinut pentru
reabilitarea termica, precum si de taxele pentru eliberarea autorizatiei de
construire pentru lucrarile de reabilitare termica.
(10) Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de
transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor,
precum si alte taxe prevazute la art. 282 si 283 se reduc cu 50%, in
conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea unor
facilitati persoanelor care domiciliaza sau lucreaza in unele localitati din
Muntii Apuseni si in Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii",
republicata, cu modificarile ulterioare, pentru persoanele fizice care
domiciliaza si traiesc in localitatile precizate in:
a) Hotararea Guvernului nr. 323/1996 privind aprobarea Programului special
pentru sprijinirea dezvoltarii economico-sociale a unor localitati din Muntii
Apuseni, cu modificarile ulterioare;
b) Hotararea Guvernului nr. 395/1996 pentru aprobarea Programului special
privind unele masuri si actiuni pentru sprijinirea dezvoltarii
economico-sociale a judetului Tulcea si a Rezervatiei Biosferei "Delta
Dunarii", cu modificarile ulterioare.
(11) Nu se datoreaza taxa asupra succesiunii prevazuta de Ordonanta
Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala,
republicata, cu modificarile ulterioare, daca procedura succesorala se dezbate
in termen de 1 an de la data decesului autorului bunurilor. De scutire
beneficiaza si cei care solicita dezbaterea succesiunii in termen de 1 an de la
intrarea in vigoare a prezentului act normativ.
Art. 285
Scutiri si facilitati pentru persoanele juridice
(1) Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de
transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor,
precum si alte taxe locale precizate la art. 282 si art. 283 nu se aplica:
a) oricarei institutii sau unitati care functioneaza sub coordonarea
Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu exceptia incintelor
folosite pentru activitati economice;
b) fundatiilor testamentare constituite conform legii, cu scopul de a
intretine, dezvolta si ajuta institutii de cultura nationala, precum si de a
sustine actiuni cu caracter umanitar, social si cultural;
c) organizatiilor umanitare care au ca unica activitate intretinerea si
functionarea caminelor de batrani si a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani
si a copiilor strazii.
(2) Impozitul pe cladiri si impozitul pe teren se reduc cu 50% pentru acele
cladiri si terenul aferent detinute de persoane juridice, care sunt utilizate
exclusiv pentru prestarea de servicii turistice pe o perioada de maximum 5 luni
pe durata unui an calendaristic.
(3) Impozitul pe cladiri se reduce cu 50% pentru cladirile nou construite
detinute de cooperatiile de consum sau mestesugaresti, dar numai pentru primii
5 ani de la data achizitiei cladirii.
Art. 286
Scutiri si facilitati stabilite de consiliile locale
(1) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe cladiri
sau o reducere a acestuia pentru o cladire folosita ca domiciliu de persoana
fizica ce datoreaza acest impozit.
(2) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe teren
sau o reducere a acestuia pentru terenul aferent cladirii folosite ca domiciliu
al persoanei fizice care datoreaza acest impozit.
(3) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe cladiri
si a impozitului pe teren sau o reducere a acestora pentru persoanele ale caror
venituri lunare sunt mai mici decat salariul minim pe economie ori constau in
exclusivitate din ajutor de somaj si/sau pensie de asistenta sociala.
(4) In cazul unei calamitati naturale, consiliul local poate acorda scutire
de la plata impozitului pe cladiri, a impozitului pe teren, precum si a taxei
pentru eliberarea certificatului de urbanism si autorizatiei de construire sau
o reducere a acestora.
(5) Scutirea de la plata impozitelor sau reducerile acestora prevazute la
alin. (1), (2), (3) sau (4) se aplica persoanei respective cu incepere de la
data de intai a lunii urmatoare celei in care persoana depune documentele
justificative in vederea scutirii sau reducerii.
(6) Consiliul local poate acorda scutirea de la plata impozitului pe teren
sau reducerea acestuia pentru terenul aferent investitiilor derulate in
conformitate cu Legea nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu
impact semnificativ in economie, cu modificarile ulterioare, pe toata perioada
executarii acestora, pana la punerea in functiune, dar nu mai mult de 3 ani de
la data inceperii lucrarilor.
CAP. 12
Alte dispozitii comune
Art. 287
Majorarea impozitelor si taxelor locale de consiliile locale sau consiliile
judetene
Consiliul local sau consiliul judetean, dupa caz, poate majora anual cu
maximum 20%, fata de nivelul stabilit pentru anul 2004, in functie de
conditiile specifice zonei, orice impozit sau taxa locala prevazuta in
prezentul titlu, cu exceptia taxelor prevazute la art. 295 alin. (11) lit. b) -
d).
Art. 288
Deciziile consiliilor locale si judetene privind impozitele si taxele
locale
(1) Consiliile locale si judetene adopta deciziile cu privire la stabilirea
impozitelor si taxelor locale pentru un an calendaristic pana la data de 31 mai
inclusiv a anului calendaristic precedent.
(2) Primarii si presedintii consiliilor judetene asigura publicarea
corespunzatoare a oricarei hotarari a consiliului local sau judetean respectiv.
Art. 289
Accesul la informatii privind impozitele si taxele locale
Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura
accesul gratuit la informatii privind impozitele si taxele locale.
Art. 290
Depunerea declaratiilor de persoanele juridice
Orice persoana juridica care datoreaza plata impozitului pe cladiri, a
impozitului pe teren sau a taxei asupra mijloacelor de transport are obligatia
de a calcula impozitul sau taxa respectiva si de a depune o declaratie la
compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale
pana la data de 31 ianuarie inclusiv a anului calendaristic pentru care se
calculeaza impozitul sau taxa.
Art. 291
Controlul si colectarea impozitelor si taxelor locale
Autoritatile administratiei publice locale si organele speciale ale
acestora, dupa caz, sunt responsabile pentru stabilirea, controlul si
colectarea impozitelor si taxelor locale, precum si a amenzilor si
penalizarilor aferente.
Art. 292
Indexarea impozitelor si taxelor locale
(1) In cazul oricarui impozit sau taxe locale care consta intr-o anumita
suma in lei sau care este stabilita pe baza unei anumite sume in lei, sumele
respective se indexeaza anual pentru a reflecta rata estimata a inflatiei
pentru anul urmator, daca rata estimata a inflatiei depaseste 5% .
(2) Sumele indexate se initiaza in comun de Ministerul Finantelor Publice
si Ministerul Administratiei si Internelor si se aproba prin hotarare a
Guvernului, emisa pana la data de 30 aprilie, inclusiv, a fiecarui an.
Art. 293
Elaborarea normelor
Elaborarea normelor pentru prezentul titlu se face de catre Ministerul
Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor.
CAP. 13
Sanctiuni
Art. 294
Sanctiuni
(1) Nerespectarea prevederilor prezentului titlu atrage raspunderea
disciplinara, contraventionala sau penala, potrivit dispozitiilor legale in
vigoare.
(2) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) depunerea peste termen a declaratiilor de impunere prevazute la art. 254
alin. (5) si (6), art. 259 alin. (6) si (7), art. 264 alin. (4), art. 267 alin.
(14) lit. b), art. 277 alin. (2), art. 281 alin. (2) si art. 290;
b) nedepunerea declaratiilor de impunere prevazute la art. 254 alin. (5) si
(6), art. 259 alin. (6) si (7), art. 264 alin. (4), art. 267 alin. (14) lit.
b), art. 277 alin. (2), art. 281 alin. (2) si art. 290.
(3) Contraventia prevazuta la alin. (2) lit. a) se sanctioneaza cu amenda
de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, iar cea de la lit. b) cu amenda de la
1.000.000 lei la 3.000.000 lei.
(4) Incalcarea normelor tehnice privind tiparirea, inregistrarea, vanzarea,
evidenta si gestionarea, dupa caz, a abonamentelor si a biletelor de intrare la
spectacole constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000.000
lei la 10.000.000 lei.
(5) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre
primari si persoane imputernicite din cadrul compartimentelor de specialitate
ale autoritatii administratiei publice locale.
(6) In cazul persoanelor juridice, limitele minime si maxime ale amenzilor
prevazute la alin. (3) si (4) se majoreaza cu 300% .
(7) Limitele amenzilor prevazute la alin. (1), (2) si (4) se actualizeaza
prin hotarare a Guvernului.
(8) Contraventiilor prevazute la alin. (1), (2) si (4) li se aplica
dispozitiile legii.
CAP. 14
Dispozitii finale
Art. 295
Implicatii bugetare ale impozitelor si taxelor locale
(1) Impozitele si taxele locale, precum si amenzile si penalitatile
aferente acestora constituie venituri la bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale.
(2) Impozitul pe cladiri, precum si amenzile si penalitatile aferente
acestuia constituie venituri la bugetul local al unitatii
administrativ-teritoriale in raza careia este situata cladirea respectiva.
(3) Impozitul pe teren, precum si amenzile si penalitatile aferente
acestuia constituie venituri la bugetul local al unitatii
administrativ-teritoriale in raza careia este situat terenul respectiv.
(4) Cu exceptiile prevazute la alin. (5), taxa asupra mijlocului de transport,
precum si amenzile si penalitatile aferente acesteia constituie venituri la
bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia trebuie
inmatriculat mijlocul de transport respectiv.
(5) Veniturile provenite din taxa asupra mijlocului de transport stabilita
in concordanta cu prevederile art. 263 alin. (4) si (5), precum si amenzile si
penalizarile aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrari de intretinere,
modernizare, reabilitare si construire a drumurilor locale si judetene, din
care 60% constituie venituri la bugetul local si 40% constituie venituri la
bugetul judetean. In cazul municipiului Bucuresti, taxa constituie venituri in
proportie de 60% la bugetele sectoarelor si 40% la bugetul municipiului
Bucuresti.
(6) Taxele locale prevazute la capitolul V din prezentul titlu constituie
venituri ale bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale. Pentru
eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire de
catre presedintii consiliilor judetene, cu avizul primarilor comunelor, taxele
datorate constituie venit in proportie de 50% la bugetul local al comunelor si
de 50% la bugetul local al consiliului judetean.
(7) Taxa pentru servicii de reclama si publicitate, precum si amenzile si
penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unitatii
administrativ-teritoriale unde sunt prestate serviciile de reclama si
publicitate. Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate, precum si
amenzile si penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al
unitatii administrativ-teritoriale unde este situat afisajul, panoul sau
structura pentru afisajul in scop de reclama si publicitate.
(8) Impozitul pe spectacole, precum si amenzile si penalizarile aferente
constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde
are loc manifestarea artistica, competitia sportiva sau alta activitate
distractiva.
(9) Taxa hoteliera, precum si amenzile si penalizarile aferente constituie
venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde este
situat hotelul.
(10) Celelalte taxe locale prevazute la art. 283, precum si amenzile si
penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unitatii
administrativ-teritoriale unde este situat locul public sau echipamentul
respectiv sau unde trebuie inmatriculat vehiculul lent.
(11) Constituie venit la bugetul local sumele provenite din:
a) dobanda pentru plata cu intarziere a impozitelor si taxelor locale;
b) taxele judiciare de timbru prevazute de lege;
c) taxele de timbru prevazute de lege;
d) taxele extrajudiciare de timbru prevazute de lege.
(12) Sumele prevazute la alin. (11) se ajusteaza pentru a reflecta rata
inflatiei in conformitate cu normele elaborate in comun de Ministerul
Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor.
Art. 296
Dispozitii tranzitorii
(1) Pana la data de 31 decembrie 2004, nivelul impozitelor si taxelor
prevazute in prezentul titlu este cel stabilit prin hotararile consiliilor
locale adoptate in anul 2003 pentru anul 2004, potrivit legii, cu exceptia
taxelor prevazute la art. 267, 268 si art. 271.
(2) Pentru anul 2004, nivelul taxelor prevazute la art. 267, 268 si 271 va
fi stabilit prin hotarari ale consiliilor locale, adoptate in termen de 45 de
zile de la data publicarii prezentului Cod fiscal in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I.
(3) Prevederile art. 258 alin. (6) se aplica incepand cu data de 1 ianuarie
2004, iar prevederile art. 287, incepand cu data de 1 ianuarie 2005.
(4) Taxele speciale adoptate de consiliile locale, pana la data de 31 mai
2003, pentru anul fiscal 2004, care contravin prevederilor art. 282, isi
inceteaza valabilitatea la data intrarii in vigoare a prezentului cod.
TITLUL X
Dispozitii finale
Art. 297
Data intrarii in vigoare a Codului fiscal
Prezentul cod intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2004, cu exceptia
cazului in care in prezentul cod se prevede altfel.
Art. 298
Abrogarea actelor normative
(1) La data intrarii in vigoare a prezentului Cod fiscal se abroga:
1. Articolul 73 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 752 din 15
octombrie 2002;
2. Articolul 17 din Legea apiculturii nr. 89/1998, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificarile
ulterioare;
3. Articolul 13 si articolul 14 din Legea nr. 332/2001 privind promovarea
investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 356 din 3 iulie 2001, cu
modificarile ulterioare;
4. Alineatul (3) al articolului 17 din Legea patronatelor nr. 356/2001,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 380 din 12 iulie
2001;
5. Alineatul (2) al articolului 41 din Legea nr. 422/2001 privind
protejarea monumentelor istorice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 407 din 24 iulie 2001;
6. Prevederile referitoare la accize din Legea nr. 423/2001 pentru
sprijinirea sectorului de pescuit la Marea Neagra, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 406 din 23 iulie 2001;
7. Alineatul (8) al articolului 70 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 422 din 18 iunie
2002;
8. Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 653 din 15 septembrie 2003;
9. Articolul 67 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente
de munca si boli profesionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 454 din 27 iunie 2002, cu modificarile si completarile
ulterioare;
10. Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 456 din 27 iunie 2002, cu modificarile si
completarile ulterioare, inclusiv actele normative date in aplicarea legii;
11. Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a
productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 571 din 2 august 2002, cu
modificarile si completarile ulterioare;
12. Literele b) si c) ale articolului 37 din Legea cinematografiei nr.
630/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 889 din 9
decembrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
13. Ordonanta Guvernului nr. 22/1993 privind scutirea de plata a
impozitului pe veniturile realizate de consultantii straini pentru activitatea
desfasurata in Romania, in cadrul unor acorduri internationale guvernamentale
sau neguvernamentale de finantare gratuita, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 209 din 30 august 1993, aprobata prin Legea nr. 102/1994;
14. Ordonanta Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de
marcare pentru tigarete, produse din tutun si bauturi alcoolice, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 374 din 23 decembrie 1997, cu
modificarile si completarile ulterioare;
15. Ordonanta Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 201 din 30 august
1995, aprobata cu modificari prin Legea nr. 101/1995, cu modificarile
ulterioare;
16. Ordonanta Guvernului nr. 24/1996 privind impozitul pe veniturile
reprezentantelor din Romania ale societatilor comerciale si organizatiilor
economice straine, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
175 din 5 august 1996, aprobata cu modificari prin Legea nr. 29/1997, cu
modificarile ulterioare;
17. Prevederile privind impozitul pe profit din articolul 47 din Ordonanta
Guvernului nr. 39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de
garantare a depozitelor in sistemul bancar, republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 141 din 25 februarie 2002;
18. Literele e) si f) ale articolului 2 din Ordonanta Guvernului nr.
51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 9 din 12 ianuarie 2000;
19. Articolul 6, articolul 7 si alineatul (1) al articolului 10 din
Ordonanta Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor masuri in vederea
indeplinirii obligatiilor asumate de Romania prin aderarea la Conventia
internationala EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigatiei
aeriene si la Acordul multilateral privind tarifele de ruta aeriana,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 44 din 26 ianuarie
2001;
20. Ordonanta Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri
realizate din Romania de persoane fizice si juridice nerezidente, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 315 din 27 august 1998, cu
modificarile ulterioare;
21. Prevederile referitoare la persoane juridice din alineatul (2) al
articolului 9 din Ordonanta Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea si
functionarea cabinetelor medicale, republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 568 din 1 august 2002, cu completarile ulterioare;
22. Alineatul (4) al articolului 12^2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/1999
privind calatoriile gratuite in interes de serviciu si in interes personal pe
caile ferate romane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
425 din 31 august 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
210/2003;
23. Alineatele (1) si (2) ale articolului 6 si articolul 8 din Ordonanta
Guvernului nr. 126/2000 privind continuarea realizarii Unitatii 2 din cadrul
obiectivului de investitii "Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda - 5 x 700
Mwe", publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 430 din 2
septembrie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 335/2001,
cu modificarile si completarile ulterioare;
24. Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001, aprobata
cu modificari si completari prin Legea nr. 493/2002, cu modificarile si
completarile ulterioare;
25. Ordonanta Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea
microintreprinderilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 472 din 17 august 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 111/2003, cu
modificarile si completarile ulterioare;
26. Literele b) si c) ale articolului 7 din Ordonanta Guvernului nr.
65/2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 536 din 1 septembrie 2001,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 490/2002;
27. Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 670 din 10
septembrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
28. Articolul 162 din Ordonanta Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile
de administrare a creantelor bugetare locale, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 66 din 2 februarie 2003, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 358/2003;
29. Sectiunea a 2-a a capitolului I din Ordonanta Guvernului nr. 86/2003
privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 624 din 31 august 2003;
30. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plata
a impozitelor pe salarii si/sau pe venituri realizate de consultanti straini
pentru activitatile desfasurate in Romania in cadrul unor acorduri de imprumut,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 294 din 29 octombrie
1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
31. Prevederile referitoare la taxa pe valoarea adaugata din articolul 7
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 73/1999 pentru aprobarea continuarii
lucrarilor si a finantarii obiectivului de investitii "Dezvoltarea si
modernizarea Aeroportului International Bucuresti-Otopeni" si pentru
aprobarea garantarii unui credit in favoarea Companiei Nationale
"Aeroportul International Bucuresti-Otopeni" - S.A., publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 232 din 25 mai 1999, aprobata prin
Legea nr. 21/2000;
32. Litera a) a alineatului 1 al articolului 38 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a
persoanelor cu handicap, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 310 din 30 iunie 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
519/2002, cu modificarile ulterioare;
33. Literele b) si c) ale articolului 1 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 160/1999 privind instituirea unor masuri de stimulare a
activitatii titularilor de acorduri petroliere si subcontractantilor acestora,
care desfasoara operatiuni petroliere in perimetre marine ce includ zone cu
adancime de apa de peste 100 metri, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 526 din 28 octombrie 1999, aprobata cu modificari prin Legea nr.
399/2001;
34. Articolul 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2000 pentru
abrogarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 67/1999 privind unele masuri
pentru dezvoltarea activitatii economice, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 208 din 12 mai 2000, aprobata prin Legea nr. 302/2001,
cu modificarile ulterioare;
35. Articolul 20 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind
organizatiile cooperatiste de credit, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 330 din 14 iulie 2000, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 200/2002;
36. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 208/2000 privind scutirea de taxa
pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii
prevazute in anexa la Hotararea Guvernului nr. 211/2000 privind garantarea de
catre Ministerul Finantelor a unor imprumuturi externe pentru Ministerul
Apararii Nationale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
594 din 22 noiembrie 2000, aprobata prin Legea nr. 134/2001;
37. Alineatul 2 al articolului 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
249/2000 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru produse
petroliere, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 647 din
12 decembrie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
382/2002, cu modificarile ulterioare;
38. Articolul 16 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 119/2001 privind
unele masuri pentru privatizarea Societatii Comerciale Combinatul Siderurgic
"Sidex" - S.A. Galati, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 627 din 5 octombrie 2001, cu modificarile si completarile
ulterioare;
39. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul
accizelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 30
noiembrie 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 523/2002,
cu modificarile si completarile ulterioare;
40. Prevederile referitoare la impozitul pe profit din alineatul (3) al
articolului 145 si alineatul (2) al articolului 146 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii
financiare si pietele reglementate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 238 din 9 aprilie 2002, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 525/2002, cu modificarile ulterioare;
41. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 12/2003 privind scutirea de la
plata impozitului pe terenurile din extravilanul localitatilor, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 167 din 17 martie 2003, aprobata
cu modificari prin Legea nr. 273/2003;
42. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor
masuri speciale privind productia, importul si comercializarea uleiurilor
minerale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 294 din 25
aprilie 2003, cu modificarile ulterioare;
43. Hotararea Guvernului nr. 582/1997 privind introducerea sistemului de
marcare pentru bauturi alcoolice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 268 din 7 octombrie 1997, cu modificarile si completarile
ulterioare;
44. Orice alte dispozitii contrare prezentului cod.
(2) Articolul 23 alineatul (2) isi inceteaza aplicabilitatea incepand cu
data de 1 ianuarie 2006.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 17 decembrie 2003, cu
respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei,
republicata.
p. PRESEDINTELE SENATUI
DORU IOAN TARACILA
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 17
decembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia
Romaniei, republicata.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU